UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

PROIECT LA AMPELOGRAFIE

Indrumator: Şef lucr. dr. Marinela Stroe

Student : Baba Ioana

Bucuresti,2014
 SOIUL PENTRU
STRUGURI DE MASA

ROZ ROMANESC
 A fost obtinut la Institutul de cercetari
hortiviticole Baneasa Bucuresti prin
hibridare sexuata intre Bicane x Afuz Ali roz

 A fost omologat in anul 1978

 Autori: Ing.Elena Negreanu si colaboratorii

 CARACTERE MORFOLOGICE
 Dezmugurire usor scamoasa
 Rozeta de culoare verde galbuie
 Frunza tanara verde galbui cu marginile bronzate
 Frunza adulta de marime mijlocie,pentalobata,limbul
pentagonal,culoare verde monoton
 Petiolul mai scurt ca lungimea nervurii mediane
 Sinus petiolar larg deschis in forma de U
 Coardele sunt netede de culoare cafenie inchisa
 Floarea hermafrodita normala ,soi autofertil
 Strugurii mari ramurosi si biaripati
 Boabele de marime mijlocie colorate in roz-violet
inchis ,pulpa semicarnoasa cu 1-2 seminte ,nu prezinta un gust
particular
 Lignificatia peduncului slaba
CARACTERIZARE AGROBIOLOGICA
 Soiul prezinta o vigoare mijlocie ,perioada lunga
de vegetatie 190-200 de zile
 Fertilitate ridicata 70-80 % lastari fertili
 Coeficientul de fertilitate absolut cuprins intre
1,80-2,0 iar cel relativ intre 1,20 -1,50
 Indicele de productivitate absolut 550-612 iar cel
relativ 360-375
 Este sensibil la ger (-16 grade Celsius)
 Rezistenta medie la boli si daunatori
CARACTERIZREA TEHNOLOGICA
 Intrarea in parga este tarzie iar maturitatea
strugurilor se realizeaza in prima decada a lunii
octombrie
 Greutatea strugurelui este de 400-500 g iar
productia medie de struguri la butuc este de 6-7
kg
 Masa a 100 de boabe =319 g
 Cantitatile de zaharuri sunt reduse 110-120 g la
litru zaharuri
 Aciditatea este ridicata 5,5-7 g pe litru h2so4
 Strugurii maturati pe butuc se pastreaza timp
indelungat
TEHNOLOGIA DE CULTURA

 Se recomanda forma de conducere cordon

bilateral pe tulpini inalte sau semiinalte
 Taierea in verigi de rod ,cordita lunga de 6-7
ochi
 Sarcina de rod 17-18 ochi pe m2
 Distanta de plantare 2m intre randuri si 1,2 m
intre butuci pe rand
 Productia medie obtinuta este cuprinsa intre 20 t
la ha si productia marfa este de 75-80%
DEFECTE

 Rezistenta slaba la ger

 Fiind un soi tardiv in anii mai putin favorbaili
strugurii nu ajung la maturitatea deplina
 Ajung la maturitatea de consum in epoca IV cu o
decalare de 10-15 zile fata de epoca normala
specifica IV ,aceasta decalare este determinata
atat de temperaturile ridicatefata de media
multianuala cat si pe fondul secetei atmosferice
si pedologice ,factori ce grabesc maturitatea
trugurilor
RECOMANDARI
 Se cultiva in podgoriile din sudul tarii
 La forma de conducere semiinalta se lasa la baza
tulpinii cep de siguranta
 Coardele pornite din cep trebuie protejate
toamna prin ingropare
 Aceasta veriga tehnologica se aplica in zonele
unde temperaturile negative scad sub -16 grade
Celsius
ZONARE
 Soi recomandat pentru podgoria Dealul
Bujorului
 Ajunge la maturitatea de consum in
epoca IV insa apartine epocii
VI;decalarea de 10-15 zile este
determinata de temperaturile ridicate
fata de media multianualacat si pe fondul
secetei atmosferice si pedologice,factori
ce grabesc maturarea strugurilor
 Fertilitatea medie
BIBLIOGRAFIE
 Şef lucr. dr. Marinela
Stroe,Ampelografie,2012.
 MARINELA STROE,ADRIANA INDREAŞ,Lucrari
practice-editie revizuita-Bucuresti,2010.

 Dr.Ing. Cristina Simion,Dr.Ing.Alina

Donici ,Soiuri de struguri pentru masa
experimentate si recomandate in podgoriile
din judetul Galati ,Ed. Pax Aura Mundi,2011.