Axinte Uricariul. Cronica Paralelă A Țării Românești Și A Moldovei PDF

www.dacoromanica.
ro
AXINTE URICARIUL
CRONICA PARALELA A
TARII ROMANESTI SI A MOLDOVEI
II
www.dacoromanica.ro
Coperta de DUMITRU VERDE,F
COMANDA DE STAT
Pre;ul cu amanuntul este cel
imprimat pe coperta.
www.dacoromanica.ro
AXINTE URICARIUL
CRONICA PARALELA A
TARII ROMANESTI SI A MOLDOVEI
II
Editie crittat de
GABRIEL STREMPEL
Editura MINERVA
Bucure§ti, 1994
www.dacoromanica.ro
Pios fi dureros omagiu
nobilei mele sotii
ISBN 973-21-0374-4
ISBN 973-21-0363-9
www.dacoromanica.ro
f. 417v VALAHIA.
V1<ea>to 7136, 1628. DOMN 40. DOMNIE 43. Cap 37.
Alexandru voda Iliias cu a dooa domnie au venit de la PoartA. Iar
de intimplarile ce s-ar fi lucrat intr-acea domnie a lui nimica scris n-am
5 ggsit, fail cit cA au domnit ani 2.
MOLDA VIA.
7134, 1626. DOMN 42. DOMNIE 46. Cap 42. MIRON
BARNOVSCHII MOGHILA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME,
CARELE AU FOST BOIAR DE TARA, HATMAN.
10 Dupg moartea Radului vodg cel Mare boiarii §i tara, vazind pre
Barnovschii hatmanul om de tail si fart coconi §i cunoscut §i
Impgratiei cu slujbele ce fAcuse la Hotin lui sultan Osman §i §tiut §i la
capeteniile tatar4ti, mai ales lui Cantemir, cu carele legase prietepg
Inca din mirzAciia lui in Toporauti, cind au trecut in Tara Lepscg, au
f. 418 15 ales cu galsurile/ tuturor pre Barnovschii vodg de domnie. i au mers o
sama de boiari la ImparAtie de i-au adus steag de domnie.
Indata ce s-au aezat Barnovschii vodg la domnie, intii au trimis
daruri lui Ca lga sultan si la Cantemir pap, de au intors vrajm4iia
tAtaralor ce ggtise ei asupra Orli; §i apoi au stAtut §i dupa aFzatul Orli,
20 care sg stricase foarte de la Radul vodg.
LUCRURI STREINE.
Iar razboiul tataralor de atunce, ce-au avut cu le0i, au fost intr-
acesta chip: ne§tiind 14ii parola ce legase la Hotin, ca sA dea Crimului
din an in an 30.000 de cojoace, s-au radicat insu§i calca sultan, fratele
25 hanului qi Cantemir pap cu 40.000 de tatari §i au lovit Tara Lepscg
pen trei p&p: pe o pane calga sultan, pe altg parte Salmap mirza, iar
pe altA parte Cantemir pap. i au pradat ping la Socal qi pint mai sus,
la Liov, unde lovindu-i le§ii, intii pre calga sultan, Conetpolschii
hatmanul §i cu Hmiletschi, [del au perit acolo mul[ime de tAtari, cu
30 feciorul lui Cantemir pap. i au cgzut la robie §i un frate al hanului
mai mic decit galga, carele mai pre urmg, e§ind de la robie, au statut §i
han la Crim, de umbla cu Hmil in Tara Lepscg. Iar partea lui Salmap
mirza §i a lui Cantemir pap nu era de tot rAsipite. CA mIcar cg lovise
f. 418" Liubomirschii/ cu le§ii §i pre Cantemir pap, iar de tot rasipg acelor
35 oarde n-au putut face. Ci stringindu-se oardele iarg la Nistru, la carii
scapase §i galga sultan, numai ci era sg prade tam, dind vina Radului
vodg cu au dat tire le§ilor de din§ii. i sä nu sa fie intimplat
moarte Radului voda n-ar fi scapat Cara de acea mare primejdie.
Ci precum florile si pometii §i toatA verdeata pgmintului stau pAlite
40 de bruma ce cade far-de vrtme qi apoi dupg ling caldura soarelui yin iar
26 pe de altA II 27 pre / pin<A> 1-2 // 28 la] de / sultan calga / 29 corectat

hatmanul// 31 decit] de // 31 calga / mirzea / risipite Ilipsefte CA // 34 lesii / risipa // 35 stringindu-sa /
iar4 / carei // 36 calga // 37 dinsii // 38 moarte lui Radu voda// 40 dup<A> //
www.dacoromanica.ro
la fire si la frumusetile sale ale impiedicate de rAceala brumei, asa si
tetra, dupd nevoile si greutAtile ce era la Radul vodd (care au rAmas
vacurilor de mirare, cum au putut IncApea intru intelepciunea acelui
domn acea nemild de lard), au venit fdrd zAbavd Cara la firea sa; si pind
5 la anul s-au umplut de tot bivsugul si de oameni. Mile le domnilor pot
aseza tdrile, iar nemila si ldcomiia fac rdsipd tdrilor.
FAcut-au Barnovschii vodd mare volnicie intii curtii sa dea nurnai
odatd la bir intr-un an. Si oricarele din curteni de nevoe au fugit de la
ocina sa, on la sat boeresc, on le sat domnesc, pre tot i-au adus la
10 pAmintul sAu si la breslele sale. Si pe unde sA pustiise silis tile, au dal
slobozii, chiemind oameni din Tara LesascA. Si asa, in salad vremei
f. 419 s-a umplut Cara de oameni.
Lard la al doilea an al domniei sale i-au venit porunca de la
Imp Ardtie sd marga cu °stile tdrii la Dasdu, pentru IntAritura Dasevului.
15 CA mdcar cd pacea sa legase la Hotin intre turci si intre Iasi sA nu
umble tatarii stricind la lesi Si cazacii pre mare la turci, iar nu-i putea
opri dintr-amindoao partile pre aceste doao neamuri: nici turci pre
tAtar, nici lesii pre cazaci. Ci loviia totdeauna si cazacii pre Iviarea
Neagra locurile turcesti; si mai mull Dasovul patiia nevoe in toad
20 vremea de dinsii. Deci intr-acel an au mers si Barnovschii von de au
lucrat toatA vary acolo la cetate, tocmind zidurile Si santurile sr cu
muntenii si cu niste pasi orinduiti de la ImparAtie pentru acea treabd.
Dupd slujba ce au fAcut Barnovschii vodd Imp& Atiei la Daseu,
domniia cu mare fericie tarii, stind tot dupd grijile tdrii si dupd lucruri
25 dumnezeesti. Si au sAvirsit intii mandstirea cea mare din sesul orasului
Iasi lor, cc sa zice sfinta Maria. Apoi au zidit din temelie Mandstirea
Hangul, in munti si MAndstirca Dragomirna iar el o au sAvirsit, care
era urzitd de Crimca mitropolitul, ce iaste aproape de orasul Suceavei.
Asijderea si Birnova ling Iasi, care mai pre urma au sAvirsit-o Dabija
f. 419" 30 vodd, fAr-de alte biserici, in multe locuri./ Iar biserica lui Sfetii Ioann,
cea din oral, iaste fAcutA de mumA-sa. El au lasat mosiia sa ToporAutii,
sat la Cerndut si Sipotele, la Hirldu, cu afurisanie de la patru
patriars, intii in card sa nu fie la alte dajdi, fArd nutinai la bir. Ci
binele pururea iaste gingas si pentru pAcatele oamenilor in multd vreme
35 nu iaste stAtAtoriu. Pentru 40 de pungi de bani ce-i cerea veziriul de la
Barnovschii vodd, ferind Ora de obiceaiu, si nevrind sa deal, i-au venit
mazilie. Si multi din priiateni ii sfAuia sA nu sd pue impotriva unui
veziriu, ci sd dea acei bani, sd nu vie vreo primejdie. Si nici intr-un
chip n-au vrut sd priimeascd, pentru obiceaiu, ca sd nu sd facd asupra
I de] da // 2 dupe / greotatile // 3 veacurile // 4 domnu / far<a> / piry<a> // 5

bisugul / Mililc // 6 asaza rarile / risipa /larilor // 7 lipsepe mare // 8 curteni / delda // '9 bo erescu /
domneasca // 10 breslile // 13 Iar // 14 mearga / tarii / Dasavului // 16 tatarii stricindu // 17 aceste 2
// 18 lesii // 20 yremea / dinsii / mersu / ad. marginal Barnovschii, 1627 A // 22 muntenii /
ofinduit // 23 Imparatie / Dasau // 24 domnea / fericire tarn / dup<a> / tarii/ lucru<ri> // 25
dumnczeiasti / sasul // 26 Mania / corectat din temelie A // 28 oras<ul> // 29 Asijderea / Barnov a /
o au savIrsit // 30 Sfcti loan // 32 ipotile / patru]4 // 33 patriiars // 34 binile // 35 statator /
40]40.000 A / pungi de bani] lei / vizirul // 36 obiceai // 37 mazilie // 38 vizir / sa nu-i vie // 39
obiceai //
www.dacoromanica.ro
tarn. Urmind lui Petru vocla, carele au fAcut Galata de sus, carele
avind bintuialA totdeauna de la turci cu dgrile, au strins boiarii §i tara §i
le-au zis cg nu mai poste sa sature pintecele turcilor cel MA fund. Si
luundu-§ zioa bunA de la toti, an lAsat domniia §i s-au dus prin Tara
5 Le§asca la Venetia, unde §i via ;a sa §-au savir§it cu pomenire vecinicA
in tail.
Sa cunoate cg ace§ti domni mume drepte au fost ace§tii sari, iar nu
vitrege, cind pentru obiceaiu sa nu sa faca in zilele lor, ca sA
Ingreuiaze tam §-au lasat domniile §i asupreala Orli n-au priimit sA fie
10 de la din§ii. A§a au fgcut §i Barnovschii vodg, mgcar cg cu foarte prost
f. 420 sfat, aci dupa mazilie n-au mers la PoartA. Ci cumpgrasg/ un tirg in
Tara Le§asca, anume Ustiia, cu citeva mo§ii, nu departe de Nistru §i
dupA mazilie an mers acolo cu toata casa lui. Si an domnit Barnovschii
von ani 4.
15 MOLDA VIA.
DOMN 43. DOMNIE 47. Cap 43. ALEXANDRU VODA AL

SASELEA, FIIU RADULUI VODA CEL MARE.
Aceste trei domnii: a lui Alexandru vodg, feciorului Radului vocIA,

§i domnia dintii a lui Moisei vodg ,Si a lui Alexandru Ilia§ voclA supt un
20 cap le inchidem, cAci cg toate aceste domnii au fost scurte, unele cite o
jumAtate de an, allele putin oarece au trecut peste an §i nici lucrur
ce s-au intimplat in vremile lor nu s-au insemnat.
Mai cu greu mi-au fost, iubite cetitoriule, a scrie de aceste domnii
decit de ale mai de demult ce au trecut. CA de aceste domnii, ce mai
25 sus zicem, nicAiri, la nici un letopiset strein, pomenit nu sa aflA; on
f. 420' pentru/ scurtarea lor, on cAci nimica a§a ales nu s-au intimplat in zilele
lor. Ci cit am putut intelege den boiari bAtrini, ce au fost in zilele lor,
mergind cursul anilor pre rindul sail, it insamngm.
DupA e§irea lui Barnovschii vocIA in Tara Le§ascA au venit domnu
30 in tail Alexandru vodA, feciorul Radului vodg celui Mare. In vestia
tatine-sgu ce avea la ImpgrAtie i sA dedese domniia. Ci cu cit iaste
ceriul de la pgmint, cu atita era departe de firea tatine-sau, fiind om §i
de trup §i de fire slAbicios §i bolnay. De care intelegind Impgratiia cg
1 tarii / Patru / care // 2 lipsege cu (Mile / strinsu // 3 pintecile // 4 luindu-

s // 5 Venetiia / viiaca / lipsege sa / vecinica // 7 mume]matce M // 8 vitrege]mastiha M //
7-10 lipsege SI cunoaste... sä fie de la dinsii // 10 lipsepe foarte // 11 aci ca / mazilie /
mersu / cumparase / tirgu // 12 mosii]ocine M // 13 dup<S> mazilie / mersu // 13-14 Si au
domnit Barnovschii vodI ani 41Iara domn in locul lui au venit Alexandru voda, feciorul
Radului vodl celui Mare M // 15-17 lipsesc M 1/ 15 Moldaviia B, ad. marginal A // 16
lipsefte Domn...Cap 43 / Alicsandru vodi al 6, fiiul / ad. marginal 7134 p<o>1,1626 p<o>1
A // 18 Aceste / Alicsandru / feciorul // 19 domniia / repeta a lui / Moise / Alixandru vodl
Iliias // 20 aceste // 21 oarece // 23 dupa iubite ad. irate / cititoriule / aceste // 24 dela /
aceste // 25 striin // 26 zilile // 27 din boerii / zilile // 28 insemnam // 29 Barnovschi // 30
Alixandru / vestea // 32 cu]ci // 33 slabanog / intelegindu //
7
www.dacoromanica.ro
nu iaste vrednic de a domni o tad ca aceasta, de margine, §i
neimplinind bine jumAtate de an, i-au venit mazilie.
InsA sA ispitise Barnovschii vodA oarece la margine §i trimis6se pre
NicoritA hatmanul la ToporAuti in zilele domniei lui Alexandru vodA.
5 Ci i-au e§it cu o§ti Vasilie Lupul vornicul §i Grama stolnicul §i au gonit
pre Nicorita hatmanul de la marginea tArii. Domnit-au Alexandru vodA
an p<o>1./
f. 421 VALAHL4.
Vlcea>to 7138 <=1630>. DOMN 38. DOMNIE 44. Cap 38. LEON
10 VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, FECIORUL LUI
STEFAN TOMSA VODA.
Dupa maziliia lui Alexandru vodA Iliia§ au venit domnu de la

PoartA Leon vodA. Si s-au arzat cu cinste in scaun In Bucure§ti. Iar
Matei vodA pre acea vreme au fost boiaren de i-au zis aga Matei,
15 feciorul danciului, vornicul din Brincoveni. Care le in zilele lui Leon
von find zapciu de dAjdi in judeol RomAnatilor §i asupra sAracilor
puindu-se biruri multe §i grele s-au spart judetele de peste Olt §i au
fugit unii peste munte, altii peste Dun Are. Deci boiarii ce au tinut
judetele, neavind de unde lua bani din tail, s-au indatorit pre la turci §i
20 pre la balgii de au plAtit de bir judetele cite erau asupra lor. Deci
boiarii vazind atita rAotate §i stingerea caselor lor, §i mai virtos el
aprozii nu mai lipsiia din casele lor pentru bani, de le lua treapAd cite
30, 40 ug<hi> odatA §i din tarA nu avea de unde sA mai dea, au fugit
toti boiarii de peste Olt preste munte, in Tara Ungureasca,
25 oct<omvrie> 17, 1<ea>t 7138 <=1630>, anume Matei aga
Brincoveanul, Asian vornicul §i Gorgan spAtariul, Barbul paharnicul
f. 421" BrAdescul §i Mitrea vist<iernicul>/ §i Mihai postelnicul §i cu multi
boiari. Iar Mihai spAtariul Cotofeanul §i Dumitru slug6riul Fili§anul au
fost pribegit mai nainte §i le era lAcuinta la Hatag.
30 Deci §i ei, intelegind de pribegirea acestor boiari, le-au e§it
inainte, impreuna §i cu un neme§, anume Berbat Micleu§ §i cu fiiu-sAu
Mateia§ §i impreunindu-se cu din§ii au trecut muntele prin plaiul
Vilcanului, Ogorjile in Tara Hatagului, in luna lui oct<omvrie>. 23,
joi, de s-au arzat cu totii la un loc, unde mare cinste §i multa
35 socotinta au avut de la Racot Gheorghie, craiul Ardealului §i de la
grohul §i de Zolomi David qi de la tot neme§ii.
2 jumAtate / mazilie // 3 Barnovschi // 4 zilile domnii / Alixandru // 5

vornic<ul> / stol<nicul> // 6 hat <manul> / Orli // 6-7 /ipse§te Domnit-au ... an pol M // 6
Alixandru // 8-11 lipsesc C // 8 Valahiia B, ad. marginal A fi 9-11 lipsesc // 12 maziliia /
Alixandru / lipseqle Iliia§ / venit-au // 13 dupa Leon vodA ad. feciorul lui Stefan vodA Torma /
a§Azat // 14 boiariu // 15 vomic / zilile // 17 puindu-s1 / judetile / de]du // 19 judetile // 20 judetilell
21 vlendu // 21-22 lipseFte §i mai virtos ... casele lor // 23 ug<hi>]de galbeni / nu mai avea // 24
du peste // 25 ad. marginal Stefan, 7138 A // 26 vomic / lipsefte§i 1-2/ spat<ariul> / pah<arnicul>//
28-33 lipsefte Iar Mihai spAtariul ... in luna lui oct<omvrie> 23, joi C // 27 lipsefte §i i/
post<elnicul> / §i 14 boiari multi // 28 spatar / lipsegteqi / slug<erul> Fili§an // 30 inte<le>gindull
31 nemi§ / fii-sA.0 // 32 impreunindu-s1 / din§ii // 34 a§azat // 35 Racoti 11 36 nemi§ii //
8
www.dacoromanica.ro
Iar Leon vodA au triimis pe Petru arma§ul cu WO la Matei aga Si la
alti boiari, cu mare jurAmint, ca sl vie in tail la casele lor, cA nu vor
avea nici un fel de nevoe. Si n-au vrut sA vie. Mai trimis<e> Leon vodA
§i a doa oar pre CalotA cluceriul din Pope§ti §i pre Dima din Bezdina
5 cu aril. cu mare juramint; §i tot n-au vrut sl vie. Iar au timis pe al
treilea rind pre parintele Theofil, episcopul de Rimnic §i pre Hrizea
vornicul §i pre Radul logofdtul din Desa cu cal-0 cu maxi jurAminturi ca
sA vie pribegii la casele §i mo§iile lor §i tot n-au vrut sA vie, cA n-au
crezut.
10 Intr-acea vreme s-au fost intimplat de au fost triimis imparatul
f. 422 turcesc pre un agA mare la craiul Ardealului. Atuncea/ s-au strins tori
rumanii carii fugise din tarA acolo pentru nevoile §i dajdiile ale grele,
mai mult de 1000 de oameni, de s-au pirit de fata cu Hrizea vornicul,
Inaintea craiului. Iar deaca au venit pArintele episcopul Theofil §i cu
15 Hrizea vornicul din solie fAr-de isprava au mai trimis Leon vodA §i a
patra oarA pre Radu logofAtul Si pe Stanciul postelnicul din Di lga Si pre
Jane post<elnicul> din Ple§oi §i pe Preda vornicul din Cep lea cu cArti
cu multe jurAminturi, ca sl vie pribegii la casele lor. Deci cind au
agiuns la Tirgul Jiiului s-au intimpinat cu strejile boiarilor, fiindu-le
20 cap Barbul pAharnicul BrAdescul §i Mihai Cotofeanul. Si au prins pre
Radul logofAtul din Desa, iar ceilalti au scApat.
IarA aga Matei cu alli boiari §i cu oastea ungureasca §i cu multi
ro§ii §i slujitorii de preste Olt veniia pre urma strejilor pre plaiul
VIlcanului, pinA au trecut in lard. Ci prinzind de veste Leon
25 vodA, trimis-au pre Mihail spatariul cu o§ti de strajA impotriva agAi
Matei. Si intimpinindu-se cu din§ii la sat la Ungurei, acolo s-au lovit
strejile de fatA Si au biruit pre Mihul spatariul cit abia au scApat cu
fuga. Iar Leon vodA deaca au auzit de aceasta veste rea, IndatA au
trimis pre doamna lui §i cu toate jupinesele boiarilor la Giurgiov.
30 Si la avgust 21 de zile, fund cursul anilor 7139 <=1631> e§it-au §i
f. 422" Leon vodA cu toate o§tile intru intimpinarea/ agAi Matei, mergind pina
la Arge§ la sat la Priseceni. Si acolo s-au sfAtuit cu tot boiarii §i cu
slujitorii, dind darabantilor lefile, tot galbeni de aur. Si iar s-au intors
Inapoi la scaun, tAbArindu-se cu °vile din jos de ManAstirea lui PanA
35 vistiiariul (ce se chiamA Sfinta Ecaterina), linga drumul Giurgiovului,
avind grijA mare.
1 trimis / Patru / ad. marginal Leon, 1630 A // 2 lipsefte la / lipsepe ca // 3

trimis -au // 4 doao <oa>ra / cluce<rul> // 5 pe]§i // 6 TheofiljTheodosie // 7 vornic,/ Rad
log<ofAtul> // 8 pribegii / la casele lor §i la // 10 trimis // 11 turcescu / Atunci / strinsu // 12 carei //
13 o mie // 14 daca /Theofil]Theodosie // 15 vornic / fa'r<A> ispravl // 16 log<ofatul> / pre // 17
post<elnicul> / vor<ni>c<ul> // 18 §i cu multe / pribegii / andu // 19 ajunsu / intImpinat // 20
Bradescul pah<arnic> Alva Cotofeanul ad. spat<ar> / prinsu // 21 log<ofatul> // 22 Iar / oaste //
23 peste / venea / pe2 // 24 pin<A> / prinzind / veste // 25 Mihail]Mihul / spAt<arul> / streajA // 26
intimpinindu-se / dinqii // 27 spAt<arul> // 28 daca / veste // 29 jupinesile // 30 lipsepe 21 de zile /
ad. marginal Leon, 7139 A / lipsqte §i // 31 o§ti<le> / intimpinarea / pin<A> // 32 Presiceni // 33
dindu /dorobancilor / intorsu // 34 tablfindu-s1 // 34-35 jos de Bucurepi, din josul MAnastirii lui
Pan vistierul / chiiarna // 36 avindu /1
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL LUI LEON VODA CU MATEI AGA V CU ALII
PRIBEGI.
Iar cind au fost la avgust 23 de zile s-au lovit o§tile de<a>supra

viilor, din jos de MAnAstirea lui Mihai voda §i au fost izbinda lui Leon
5 voda. CAzut-au Intr -acel rAzboiu multi oameni de sabie, de tot feliul. :5'i
au perit Nedelco cApitanul den Ru§, prinzind §i pe Preda
Brincoveanul, nepotul agai Matei §i pre Radul logofatul din Desa, carii
s-au rascumplrat viata de la Leon voda cu bani. TAiat-au §i pre Adam
banul §i pe Preda Florecoiul din Greci, acolo, in tabArg. Si au intepat §i
10 pe Prepusa arma§ul, trimitind §i la ImpArAtie mai mult de 40 de unguri
vii. Si au fAcut Leon vodA o movilA mare de trupuri lingd drumul
Giurgiovului. Intr-acel razboiu au Impu§cat pre VoicilA cApitanul de
s'irbi Intr -o coasta.
Iara Matei aga §i cu Tudosie spatariul §i Gorgan spatariul §i
15 Filipnul §i BrAdescul §i Petre slugeriul §i cu alp boiari clt au scApat
din rAzboi au fugit preste Olt §i s-au Inchis la Minastirea Tismana, de
au §ezut acolo zece zile. Iar Leon vodA indat5 au trimis dupA din§ii pre
f. 423 cumnatu-s5u/ Boul, ce era ban la Craiova §1 cu Nedelco Boteanul cu
o§ti ca sl ajungA pre Matei aga.
20 Deci fiind Inchi i la Tismana, acolo i-au ajuns o§tile de s-au batut
trei zile §i nimica nu le-au putut strica. Deci s-au intors o§tile iar inapoi
§i au pradat tam de peste Olt foarte du. Iar Matei aga vAzind cd s-au
dus o§tile, au exit din mAnastire, de au mers in sat in Izvarna, in
judetul Mehedintilor, la casa StoicAi Unchea§ul, carele i-au fost
25 povatA, de 1-au suit lntr-un munte pre aga Matei §i nimica nu i-au putut
strica, ci s-au intors cu o§tile iar inapoi, trecind muntele in Tara
Ungureasca, gezindu-se la Caravan Sebe§. Iar Sara de preste Olt
avut -au mult jaf, pradA §i nevoe de la Leon vodA §i de o§tile lui.
Intru acea vreme era la marginea DunArii Abaza pap, carele
30 intelgind de pustiirea tArii cum au rAsipit-o domnii streini cu grecii
tarigrAd6ni, au facut sfat ca sA aducA pre Matei aga de la Ardeal §i sA-1
facA domnu cdrii, cl vor avea saracii odihnA de la dinsul. Si au trimis la
dinsul pre popa Ignatie sirbul din Nicopoe, ca sa vie sA-1 facA pap
domn cdrii. Si s-au Impreunat cu dinsul la FAgAra§. Iar Leon vodA iar au
35 trimis pre parintele vladica Serghie §i pre Ivaco vornicul BAdeanul §i
pre Grigorie comisul cu cArti cu mare jurilmint la Racot Gheorghie
1. 423" craiul Si la Matei aga §i la ceialalti boiari, ca sa vie la carele lor./ Deci
1-2 lipsefte C // 1 cu altii]boiarii // 2 pribegi // 3 av<gust> / ad.marginal

Leon, 7139 A / lipsefte de zile / deasupra // 6 den]de la / Ru.0 / prinzind // 7 log<ofatul> / carei //
8 vliata / pre]pg // 9 Floricoiul // 10 pre Puss B, C / trimitind //12 pa // 13 cApit<anul> / coasta]
coaps1 C // 14-15 Gorgan spAtariul i Mihai spAtariul i Dumitru slugerul i Barbul pahamicul i
Petru slugerul C // 14 Iar aga Matei / Tudose / spat<arul>1-2 // 15 Fili§an / sluge<rul> // 16
razboiu / peste // 17 §Azut / din§ii // 18 cumnatl-sau // 20 ajunsu // 21 nimic / intorsu / lipsefte
iar// 22 dejdu / vAzind // 23 mersu // 24 jud<e>i<ul> Meh<e>d<intilor> / Stoica Unchfial care
au fost // 25 nimic // 26 intorsu // 27 aqAzindu-sA / Sebe§ / dejdu / peste // 29 care // 30 ;Aril /
risipit-o / striini // 31 tArigrAdeni // 32 Orli // 34 domnu IArii / dinsu // 35 Serghie]Grigore C letup'
vladica anulat Ignat A / vornic // 36 corms / Racoci //
10
www.dacoromanica.ro
o samA de boiari anume Filipnul §i Cotofeanul §i Bradescul §i Petre
slugeriul §i Barbul din Poiani §i Iona§co din Gaiu au venit de s-au
inchinat la Leon vodA. Si le-au dat tuturor plA§ci §i i-au boerit. Si dupa
din§ii au venit §i Asian vornicul §i 1-au pus ban mare la Craiova.
5 IarA la luna lui iunie 21 de zile, fiind cursul anilor 7140<=1632>
venit-au un capigiu de la PoartA cu schimni-ceau§,dimpreunA cu Preda
spAtariul,feciorul NicAi vist<ierul> §i au mazilit pre Leon vodA, de s-au
dus la Tarigrad. Si numaidecit boiarii tarii trimiserA pre DrAggin §i
pre Nicola de Glogova cu carti la aga Matei, fAcindu -i §tire de mazilia
10 lui Leon voda §i sA vie la casa lui cu bunA pace.
Deci Matei aga, intelegind de aceasta, au dat multemitA lui
Dumnezeu. i fiind om supArat de streinAtate socotit-au sA vie in tall.
Ci mai nainte de ageastA veste cu 5 zile au fost trimis pre cumnatu-sAu
Gorgan spAtariul la Alexandru voda Iliia§, domnul Moldovei, ca sA
15 fac5 pace; §i acolo fu °moth de dinsul. Iar Matei aga §-au luat zioa
bunA de la Gheorghie Racoti, craiul Ardealului §i de la tot nemi§ii,
ca sa vie in Lard. Ci craiul pentru multA slujbA dreaptA ce i-au fAcut,
cind i-au venit nemtii asuprA la Tocai, n-au vrut sA -1 las5 sA vie fAr-de
oameni, ci au trimis pre Vaida Bun, capitanul de unguri, cu o samA de
20 o§ti, de au petrecut pre Matei aga cu mare cinste de la Caravan Sebe§
f. 424 in luna lui av<gust> 2 zile./ Si de acolo au conAcit la sat la Corn, pre
locul turcesc, e§indu-i inainte beiul de Rupva cu poclon §i cu mare
cinste de s-au impreunat. i i-au dat beiul multi bani ca sA fie de
chieltuialA §i de lefi. Apoi au trecut muntele dincoace, pre plaiul
25 Drinovului §i au tAbarIt in sili§tea Pripii, ca sA vie la casa lui.
IarA de la Imp Aratie au fost datA domniia Radului vodA, feciorul lui
Alexandru vodA Iliia§, fiind tatA-sAu, Alexandru vodA, domnu la
Moldova. Si dupA ce au trecut aga Matei muntele, iar boiarii §i ro§ii
cu tot<t> slujitorii §i cu toatA tara de peste Olt an e§it intru
30 intimpinarea agAi Matei §i au fAcut sfat mare, socotind cum cA sara
iaste prAdatA §i mincatA de streini §i de greci §i cum cA nu vor putea
a§tepta pre Radul vodA cu atita datorie, ca sA-i mai mAnince §i sA -i
prade ca §i mai nainte. Ci au rugat tot pre Dumnezeu §i au luat pre
Matei aga cu sila de 1-au dus la Mehmet Abaza pap din Nicopoe; §i
35 dupA ce s-au impreunat cu pap numaidecit 1-au imbracat cu caftan de
domnie. Si de acolo au inceput a scrie cArti in Lard, numindu-se Io
Matei BasarabA voevod, dindu-i Abaza pap surlari ca unui domnu §i
1 seams / BrAdescu // 2 sluge<rul> lipsefte i // 3 lipseste 01/ i i-au boerit

imbrleindu-i cu caftane. i dupl dinsii / plAsci, explicat marginal caftane A // 4 vornic <ul> // 5
Iar / iulie 24 dni 7140 C // 6-8 venit-au de la Poarta de au luat domniia lui Leon voda. i indata au
purees de s-au dus la Tarigrad. i au domnit ani 2 pol, fail 8 zile. Iar boiarii C // 6 dinpreunA // 7
spAt<arul> / mazilit // 8 tArii // 9 lipsefte i pre Nicola de Glogova C /deldin / maziliia // 10 lui] sa
// 11 multumitA // 13 eumnatl-sAu // 14 spAt<arul> / Alixandru/ lipsefte domnul Moldovei /
lipsefte ca I/ 16 Racol // 18 nemlii / lase / Ma de // 19 capitanul / seams // 21 avgust / Cornu //
22 turcescu // 23 sA-i fie // 25 selestea // 26 Iar // 27 Alixandru / lipsefte Alexandru voda 2// 28
i] Jar / dup<A> // 29 de]du // 30 intimpinarea // 34 Mehmet pasa Abaza // 35 dup<A> /
impreuna<t> / <im>bracat // 36 numindu-s1 // 37 Basarab / surlari si cu toatA taifaoa meterhanai
ca unui //
11
www.dacoromanica.ro
turci be§lii de la Diiu §i de la Nicopoe de 1-au adus la scaun sA fie
domnu Tarn Muntene§ti.
Si au domnit Leon vodA ani 3./
f. 424" MOLDA VIA.
5 7138.1630. DOMN 44. DOMNIE 48. Cap 44. MOISEI VODA, UNUL
NUMIT CU ACEST NUME, FECIORUL LUI SIMEON MOGHILA
VODA.
DupA maziliia lui Alexandru von au venit cu domniia de la PoartA

Moisei vodg, om blind la fire ca un rtiel, nelacom, nimArui cu rAu.
10 Multe case de jos au rAdicat la cinste, ales pre Ciogole§ti. Pace de toate
partile avea, numai de datornicii turci multe strinsori §i sile era. Si a§a
toatA tam sg umpluse de oameni rdi, atita cit §i la vedere umbla
bulucuri de prAda §i jAfuia pre oameni, pinA lingg oral.
Dar precum toate domniile nu sint fArg nepriiateni §i mai ales
15 domnii mai multi nepriiateni au, ca precum copacii cei mai inalti, mai
multe vifore §i mai WO vinturi sprijinesc, a§a §i Moisi vodA, avind
nepriiateni la impgrAtie, ii scornise cA va sa fugkin Tara Le§ascg, ca §i
Barnovschii vodA. De care lucru Intelegind ImpgrAtiia, au trimis
poruncg pe taina la Cantemir pa§a sA margg §i sg-1 pomeascg din scaun
f. 425 20 spre Impar Atie. Iar de va vedea cA ia/ Intr-altA parte, sg-1 prinzA §i sA-1
trimatA la PoartA.
Si a§a, ne§tiind Moisei vodA nimica, fiind Cantemir pa§a la Tutora
sprinten cu o samA de o§toni, an trimis pre un ceau§ cu cArti de mazilie
la Moisei vodg. Si numaidecit ggtindu-se au purces spre Tarigrad. Si au
25 domnit Mosi vodA an 1.
7139, 1631. DOMN 44. DOMNIE 49. Cap 44. ALEXANDRU VODA
ILIIA4 CU A DOOA DOMNIE.
Cum s-au vestit de domnia lui Alexandru voda mare mihniciune au

fost Intre boiari §i voe rea in toatA curtea, §tiind cu totii firea acelui
30 domn. Ci au fgcut sfat cu totii §i au purces toatA fruntea boiarilor la
Tarigrad cu jalobg la ImpArAtie, pentru greutatea ce petrecea Cara de
domnii ce nu §tiia obiceaiul ei, §i ca sg-i strice domniia, anume Lupul
Vasilie vornicul ce au stAtut mai pre urma §i domnu, Cehan vornicul,
I si de la Diiu beslii turci si de la Nicopoe asemenea, de 1-au dus // 1-3 beslii

ajutor. LuIndu-si ziva bunii de la pap au purces de la Duniire septemvrie 17 dni si au Intrat in
scaun In Bucuresti, septemvrie 20 dni 7141 C // 2 Tarii // 4-7 lipsesc M // 4 Moldaviia B,
ad, marginal A // 5-7 lipsesc I/ 8 dup<A> maziliia / Alixandru // 9 dupli Moise voda ad. feciorul
lui Simeon Moghila voevod B, feciorul lui Simion vodA M / nimunui // 10 le-au rAdicat // 12 atit /
vedere // 13 bulucuri de strica, prAda, jAfuia / pin<A> // 14 fAr<A> // 16 sprijAnescu / Moise // 19
scaon // 21 trimilA // 22 Moise // 23 sprintin / seamy / osteni / lipsefte un / mazilie // 24 Moise /
gatindu-sa // 25-27 lipsesc M I/ 25 Moise // 26 lipsefte 7139... Cap 44 / Alixandru // 28
Alixandru vodA luind domniia al doilea rind, leat 1631, cum s-au vestit de domniia lui, mare
mihnire // 29 InlIntru // 30 domnu / cu tolii au fAcut sfat // 31 jalbA / greotatea // 33 vornic /
lipsefte mai / vornic //
12
www.dacoromanica.ro
Savin hatmanul, Costin post6lnicul, Urdche spatariul, Buhu§
vistiiarnicul, FurtunA comisul, BasotA logofltul si alti boiari, pins la
f. 425" cincizeci de boiari/ gad dintr-alte capete de tail, de au mers cu totii la
Poarta. Iar Ghenghia logofltul si Ianache postelnicul rAmasese
5 caimacami la scaun.
Nepurces din Tarigrad au apucat boiarii pre Alexandru vodl cu
domniia, ca Mime el de boiari cA vin cu pirA §i cum c5 nici intr-un chip
nu-1 priimeste tara. Trimis-au inaintea boiarilor Alexandru voda pre
Batiste Veveli si pre ceau§ Batiste sA le grAiasca cu bine si sA tragA pre
10 boiari in partea lui. Carii fiind fAr-de stirea veziriului §i vazind atita
capete n-au cutezat ceausii a le face sill; si Inca pre Batiste 1-au suduit
foarte tare, ales Cehan vornicul.
InsA la curtile impAratilor multe rAotAti pot sl se facA, fAr-de stirea
celor mai maxi. Asa s-au intimplat §i acelor boiari. CA piny <a> ajunge
15 ei la veziriul, au venit intr-o noapte (poate fi cu voia chehaialei
veziriului, carele multe face fdr-de stire) si an legat pre ci;va boiari
ce an fost mai capete si i-au tinut inchisi tot prin esitori; ci numai
le-au cautat boiarilor a face arzAmint si legaturi cu Alexandru von.
SA mai ispitise boiarii, dupA ce esise de la inchisoare, sa margA la
20 veziriul, si era gata lucrul acela. Ci s-au intimplat perire veziriului; cA
mergind de la curtile imparAtesti la saraiul sgu, 1-au ucis inicdrii cu
pietri. Deci numai ci le-au cdutat boiarilor a priimi pre Alexandru
f. 426 vodA./ Si mergind la Patriersie au facut juraminturi boiarii
lui Alexandru voda si el asijderea boiarilor; §i asa au purces din
25 Tarigrad spre tad.
bra deaca s-au asezat Alexandru voda la scaon (lupul schimbA
pdrul, iar nu firea), tot pre calea aceia, ca si la domniia dintii an
purces lucrurile. Ci boiarii cirpiia cum putea trebile irii, iar domnul
mai mult is petrecea cu Batiste Veveli.
30 Pre acea vreme in Tara MunteneascA sA rAdicase boiarii si tara
asupra lui Leon voda pentru multa trufie si marea lAcomie ce era intr-
acel domnu. Si dentre toti boiarii Tarn Muntenesti era cap Matei aga.
Si de atuncea au stAtut si domnu cu multA fericire Tarii Muntene§ti. Iar
intru amestecAturile acelor vremi Alexandru vodA scosese de la PoartA
35 domniia Tarii Muntene§ti fiiu-sau, Radului vodA. Si dupa ce au venit
stiag de la ImpArAtie feciorului sail de domnie, 1-au pornit cu citAva
gloatA de aicea den cars. Ci prinzind de veste Matei vodA domnul
muntenesc, le-au exit inainte cit d-abia au scapat §i insg Radul
vodA cu apdrarea unora din moldoveni, ce-au fost pe lingA dinsul.
1 post<elnicul> / spat<arul> /1 2 visternic / logo<flt> / qi gull pin<A> // 3

mersu // 4 Ghencea log<ofatul> / post<elnicul> / ad.marginal Alexandru, 7139 A // 8 priimeqte /
Alixandru // 10 Care / vezirului // 12 vornic // 13 sa s<e> // 14 lipsefte mai / lipsefte 0 / pin<a>//
15 viziriul / chehaialii // 16 viziriului / far<a> stire // 17 i§itor // 18 a§Azarrint / Alixandru // 19
dup<A> / mearga // 20 vizirul / vezirului // 22.Alixandru // 24 lu Alicsandru / aqijderea // 26 Tar
daca / apzat Alicsandru / ad. marginal Alexandru, 7139 A // 27 iar firea nu / aceia // 28 tArii //31-
32 intr-acellla acest // 32 dintre/ Tarii Ruminevi // 33 Tarii // 34 intrulin / Alixandru// 35 Tarii /
fli-sAu / dup<a> //36 steag de domnie fecorului sau, de domnie, 1-au pornit // 37 din / veste // 38
muntenescu / d<e>abiia // 39 moldoveni / pe]pa / unora, explica marginal : cupariul A //
13
www.dacoromanica.ro
Nici Intr-un chip nu putea uita Alexandru vodA fapta boiarilor ce
fAcuse Impotriva lui, cu venirea la Tarigrad. A§i§derea §i boiarilor nici
Intr-un chip lucrurile ce foarte era proaste la toate trebile ale lui
f. 426v Alexandru vodA nu le/ plAcea. Si dinu-acestia adAogindu-se necredinta
5 §i prepunerea din zi in zi, pustse gind Alexandru vodA numai sA
omoarA pre o samA de boiari, ales pre Lupul Vasilie vornicul §i pre
Cehan vornicul §i pre Savin hatmanul, pre Buhu§ vistiiariul §i pre
Urethe. Iar Costin postelnicul era mazil la Lard; ci on sA-1 tragA in
partea sa Alexandru voda, on alt gind avind, '11 chiemasa la curte §i-i
10 da hAtmAniia. Ci vAzind Costin lucrurile ingropte intre domnie §i intre
sfat, ginduri spurcate §i rele, dupA ateva zile s-au that zioa bunA §i s-
au dus la tarA. Iar celorlal ;i boiari toate gindurile lui Alexandru vodA le
descoperise Costandin Aseni, om de casa lui Alexandru vodA, cum cl
in zioa de Pa§ti era sa-i omoarA cu sfatul lui Batiste; deci §i boiarii
15 umbla toti cu paza vietii.
CIND S-AU RADICAT BOIARII BSI TARA ASUPRA LUI

ALEXANDRU VODA.
Si vazInd cu adevArat inceperea perirei for de Alexandru vodA, ca

cela ce sA IneacA, s-au vorovit cu totii §i au dat §tire tAiii care, fierbind
20 in greutAti §i In netocm6le, pre<a> lesne s-au pornit. Si nu numai
curtea, ci §i tArAnimea. Si atita multime s-au strins din toate par* at
nu mai IncApea in tirgu, ci umpluse locul pe supt Miroslava, strigind
pen toate ulitele pre greci./
f. 427 Vasilie vodA era cap tuturor lucrurilor acestora. Daca au nAbu§it
25 tam, au mers de au spus domnului aiavea, cum cA s-au rAdicat tam §i
striga pre greci; cArora le-au rAspuns Alexandru voda:Daca sA rAdicA
pre greci, pre mine sA rAdicA". Si vAzind atita multime, nu s-au apucat
de nimica, ci numai avind mare grijA §i fricA, ca sA scape cu casa sa de
noroade. Iar la puraderea domniei au mers to ; boiarii la curte §i sA
30 nu sa fie pus cu totii sA opreascA desfrinatA prostimea, pozna mare §i
deabiia prilejita in vreo hard s-ar fi Intimplat. Ci tot pre lingA domnie au
mers boiarii, oprind §i potolind tArAnimea. Iar mai nu era in puterea
boiarilor a opri pornirea multimei. Ci §i lui Vasilie vodA ziandu-i cA
iaste §i el din greci, au zvirlit unul cu un os §i 1-au lovit in cap; din
35 care loviturA au fost Vasilie vodA multA vitt= rAnit.
0, nestAtAtoare §i niciodatA Incredintate lucrurile lumii, cum
stramutA toate §i le turburA §i face lucruri Impotriva, cind iaste cu cale
sA fie fricA celor mai mici, de cei mai man. Iar curgerea lumii aduce de
1 Alixandru // 2 Afijderea // 4 Alixandru / dintr-acestea // 5 gindu Alixandru //

6 omoare / seami / Vasile vornic // 7 vor<nicul> / vist<ernicul> // 8 post<elnicul> / mazil / tari]
Tarigrad // 9 Alixandru / it chiiami // 10 di / vizind // 11 dup // 12 Alixandru fl 13
dAscoperise / Alixandru // 14 zio<a> / omoare / lipsefte qi // 16-17 lipsefte M // 16 Clndu // 17
Alixandru / ad. marginal Alexandru, 7139 A // 18 Inceperea / Alixandru // 19 Orli / carei // 20 in
greutip]Ingreuiali / prea // 21 strinsu // 23 ulitile // 25 mersu / aiava // 26 rispunsu Alixandru //
27 mulp<me> // 28 nimic / grije // 29 purcederea / mersu // 30 poznA // 31 d<e>abiia / prilejlti //
32 mersu / oprindu / potolindu mullimea tirinimei / puterea // 33 pornirea]puterea // 34 den // 37
clndu //
14
www.dacoromanica.ro
iaste de multe on celui mai mare grije de cei mai mici. Fericil sint
imparatii, craii §i domnii carii domnesc a§a ca sA nu le fie nicidatA
f. 427w temere de/ cei mai mici.
Un craiu de Englitera de cite on sA imbraca diminetile, de atitea on
5 zicea lui-§:Adu-t aminte cA de multe noroade de oameni e§ti
stapin". Domnii cei buni §i drepti frA grije §i desfatati stapinesc, iar
cei rAi tot cu temere.
Deaca au ajuns domniia in §esul Bahluiului, aproape de Manastirea
Balica, tot locul era plin de oameni §i striga:Da-ne, doamne, pre
10 greci". Unii hAicAia, altii jefuia. Si acolo au cer§ut sa le dea pre
Batiste, carele era tot aproape de Alexandru vodA. Vazind strigarea
lor, nu sta domiia de grija lui, ci de a sa. Si numai ci i-au zis sa se
departeze de la dinsul. Si a§a, apucindu-1, 1-au dat pre mina taranilor.
NespusA vrajma§ie a prostimei. Si a§a, far-de nici o mill, de viu, cu
15 topoarale, 1-au fAcut farime. Si pina intr-atita au obraznicit unii, anume
Bosie Lapu§neanul, cit nici mantaoa din spinarea lui Alexandru voda,
a bura a ploae, n-au scapat.
De frica, taranimei, ce era pen tot locul, sA nu intre Alexandru
vodA indata la padure §i boiarii Inca a§a socotie sA se mai departeze de
20 gloate la loc de§chis, ford pAdure, 1-au pornit pe drumul Brani§tei, pe
dincoace de Bahluiu, rinduind §i seimeni cu arme pe ling' dinsul.
f. 428 Apoi, deaca s-au intors/ boiarii, au stAtut la grijA sA nu is Alexandru
vodA calea din Brani§te spre Cantemir pa§a la Bugeac. Ci IndatA au ales
o samA de boiari, cu Buhu§ vistiiariul §i i-au trims is Brani§te, dupa
25 Alexandru vodA, sa apuce calea pre la Hu§i, pre Birlad in jos.
Iar' Alexandru vodA daca au vAzut gloatele viind dupA sine la Brani§te,
mai rAu s-au spAimintat decit intli, cA-1 pArAsise §i seimenii tot §i
copiii din casA. Iar daca s-au apropiiat boiarii, le-au zis Alexandru
voda cu lacrAmi:,,MA rog pentru fiiul mieu Radul vodA sA -1 lasat cu
30 viata". Si au rAspuns Buhu§ vistiiarnicul:Sa n -aibA nici o grijA, nici sA
gindeascA mAriia sa cA au venit cu vreun rAu. Numai pofte§te Sara
pre mAriia sa sA margA pre Birlad, spre Galat, sa nu aducA vreun
rAu asupra Orli cu tatari". Si i-au jurat sA n -aibA nici o grip. Si
intr-acesta chip au priimit §i Alexandru vodA cA pe unde iaste voia
35 tarii, pre acolo va merge. Si au purces spre drumul Birladului,
orinduind boiarii iar pre seimeni pre linga dinsul §i pre copiii carii it
lAsase §i citva boiari petrecAtori pina la Galati.
La Tecuci au e§it §i Costin postelnicul inainte-i de la Putna §i 1-au
1 Fericiti // 2 carei domnescu // 4 deldin / diminetile // 5 Aduii // 6 far<A> /

st4pinescu // 8 Daca / ajunsu / qlsul / dupit ajuns anulat boiarii A // 10 jafuia // 11 Alixandru // 12
ce' // 13 departeze // 14 fara nici // 15 pin<A> intr-atit // 16 Lepu§neanul / mantaoa]imurlucul /
Alixandru // 17 ca bura a ploae]fiindcl ploa // 18 pen]peste / Alixandru // 19 socotise 1/ 20 far<A>/
Branivii // 21 Blahluiu / seimeni // 22 daca / Intorsu / grije / Alicsandru // 24 seams / vist<ierul> /
dup<1> // 25 Alicsandru // 26 Iar Alixandru / ad. marginal Alexandru, 7139 A / gloate / dupA
sine]dupe dinsul // 27 lipseFte mai / seimenii // 28 Alixandru // 29 Boiari, ma rog // 30 viiatA /
raspunsu / vist<ierul> / SA n-ai grije mAriia ta, el n-au Vent nici cu un rAu // 31 pohteve // 32 pe
mania ta si. mergi / Galati / aducl]vie // 33 ;aril / tAtarii / i-au jurat]le-au fAcut jurb.mint // 34 intr-
acest / Alixandru // 35 carii / pe / merge // 36 seimeni / copii / care // 37 pin<A> // 38 au]i-au /
post<elnicul> / inainte //
15
www.dacoromanica.ro
petrecut cu cinste si cu conace pins la Galati, plecindu-1 sä vie la
impacaciune cu boiarii si sa vie iar in scaon, luund Costin postelnicul
acea grija asupra sa; si nici Intr-un chip n-au vrut sa priimeasca, ci au
trecut Dunarea la Galati spre Tarigrad. Domnit-au ani 2./
f. 428" 5 MOLDAVIA.
7141, 1633. MIRON BARNOVSCHII MOGHILA VODA L-AU

CHIEMAT IMPARATIIA DIN TARA LqASCA SA-I DEA
DOMNIIA A DOA. SI MERGIND LA POARTA I-AU TAIAT
CAPUL.
10 Dupa ce s-au vazut boiarii si tara mIntuiti de domniia lui Alexandru

voda Iliias, au statut cu totii dupa alesul domnului nou. Striga cu totii
sä fie Lupul Vasilie voda. Insa li da si legaturi ce va lua din tail; si ce
s-ar lega pentru dari atunce, la acel ales, mai mull sa nu ia. Ci vazind
Vasilie voda acele legaturi, on ca vedea pre citva din capete ca trag
15 spre Barnovschie von, n-au priimit intr-acea data domniia, ci au
statut si el la sfatul acela, sa se trimita la Barnovschii voda in Tara
Lesasca sa vie iar la scaunul lath.
Nu era sä treaca pre Barnovschii voda si sfirsitul zilelor trage
cu deasila pre om.Ca au sosit boiarii cu veste la Ustia, unde sedea in
20 Tara Lesasca, ca Cara iar it pofteste sa vie la domnie. Cu mare bucurie
au priimit acea veste (Nestiutoriu gindul omenesc Insusi, de sine, la ce
merge si la ce Intimplari pre urma vine). Indata au Mut stire craiului si
domnilor din Tara Lesasca, poftind voe sali marga la scaunul tat-1i ce-i
f. 429 de mosiia sa. i Indata s-au gatit din Ustia/ si au purces spre tail,
25 asteptindu-1 boiarii si slujitorii cu mare bucurie la margine.
Mai nainte de ce au purces Barnovschii voda din Ustia, un leah
megiia§ de ai lui, totdeauna It sfdtuia sa nu mearga, sa nu-si dea viata
fara grije, pe viata cu grija si cu cumpana, aratindu-i lunecoase
lucrurile domniei de Moldova, fiind supt stApInirea Turcului. Si ce
30 lipsa are, fiind ca si un domn in tam lor, fail grija, cu sate si cu
tirguri. lar Barnovschii au raspuns leafului, la acele cuvinte: Dulce
iaste domnia de Moldova". Mai zicind leahul: Tara si obezile turcilor
Inca sins grele". Si apoi asa au exit cuvintele leahului, cum au zis.
Cum au sosit Barnovschii vodd in Iasi din Tara Lesasca, avind
35 bucurie tot, au statut dupa gatire de calea Tarigradului, ca alta
1 pin<A> // 2 scaun / luind post<elnicul> // 4 la]de la / lipsqte Domnit-au ani 2

M 1/ 5-9 lipsesc M 11 5 Moldaviia B, ad. marginal A // 6 lipsqte 7141, 1633 // 8 dooa // 10
Alixandru // 11 dup<A> //12 sal fie Lupul Vasilie domnu, dar cu a.lazg.naint ce va lua // 13 atuncea
/ lipsefte la / acel ales sa s<e> ia, iar nu mai mult. // 13-14 Ci acele / vedealpricepea // 15
Barnovschii // 17 tarii // 19 pre om cu deasila / ves tea / Ustiia / §Adea // 20 11 pohte§te iara§ I
lipsefte sa vie // 21 veste / omenescu / insu§ // 22 merge // 23 pohtind / mearga / scaon /
lipsefte tarii / ce-i] cel // 24 Ustiia // 25 slujitorii qi boiarii // 26 repeta de ce au purces /
Barnovschi / Ustiia // 27 nu-q / viiala // 28 far<A> / viiata // 30 domnu / fa'r<A> de grija // 31
Barnovschi / rgspunsu leavului / acele // 32 Mai zise leaful / lax // 33 leavului /1 34 Ca cum /
lipsefte din Tara Lepsca / ad marginal Barnovschii, 1633, 7141 A // 35 toli / dup<A> //
16
www.dacoromanica.ro
mijlocire nu era, ci numai sa meargA la PoartA sa is de acolo domnia,
dupA sArutarea poalei imparteqti. SfAtuia multi, in multe chipuri; si au
cercat §i la Abaza pap, serascheriul de Silistra, ci n-au putut afla alt
mijloc, numai de a merge la ImpArAtie.
5 Si intr-acea vreme sA intimplase de chemase impArAtiia si pre Matei
vodA, domnul muntenesc, la sarutatul poalei. ySi dupA citeva fapte si
ale lui Matei impotriva ImparAtiei, cu scosul lui Leon vodA qi apoi a
f. 429v Radului vodA, feciorul lui Alexandru vodA, iar tot era mai/ ware
lucrurile lui Matei vodA, cA n-au e§it Intr-altA tarA, cum wise
10 Barnovschii vodA supt ascultarea craiului le§esc. Deci turcii, ca sA
aduca mai lesne pre Branovschii vodA la mina sa, fdrd zAbavA au pornit
pre Matei vodA cu stiag de domnie in Tara MuntenescA; iar Barnovschii
vodA n-au putut scApa de perire, precum vei afla la rindul sAu.
Purcesese cu Barnovschii vodA multime de boiari, preoti, cAlugari,
15 cu un gind si cu un glas sA se roage cu totii ImpAratiei sA li se dea
domnu Barnovschii vodA, intre carii era si Lupul vornicul. Ci vazind cA
multi sfatuia pre Barnovschii vodA sa omoara pre Lupul, §tiind
amestecAturile lui §i mergind Barnovschii vodA pre la Matei vodA prin
Bucure§ti, au stAtut Vasilie vodA, care sA pomenqte Vasilie Lupul
20 vornicul, vAzind cA-i iaste a merge pre la Matei vodA, carele din
Tarigrad §tiia toate umbletele lui, au nevoit cu toatA mijlocirea ca sa se
intoarcA inapoi in tall, zicind cAtrA Barnovschii vodA ca 1-or gilcevi
grecii pentru scosul lui Alexandru vodA; si pentru mortile ce sA fAcuse
in greci la scosul lui, n-au fost amestecat. Deci Barnovschii vodA, ca
25 un cretin ce era la fire, 1-au slobozit.
Iar deaca s-au adunat cu Matei vodA §i au aflat cA s-au intorsu
Lupul vornicul IndatA au rApezit dupA dinsul, sA-1 IntoarcA. Ci s-au
pAzit Vasilie vodA cu mersu §i nu 1-au apucat in cale; nici era in puteria
f. 430 lui Barnovschii vodA ca sA trimitA/ sA-i facA vreo rautate lui Vasilie
30 Lupul vornicul, nefiindu-i domniia datA §i stind dupA trebile lucrurilor
sale.
De la Matei vodA au mers Barnovschii vodA pe la Abaza, prin
Silistra. Dar §i Matei vodA, cit au putut an luptat pentru dinsul §i la
Abaza pap §i la Poarta. i sa arAta Abaza pap foarte blind si cu
35 cuvinte mingiioase, Ci turcii cu sAgeti de bumbac ucig pre [pre]
oameni.
Dupa ce au sosit la Tarigrad, vazind veziriul atita gloatA de Lard cu
Barnovschii voda, i-au invAtat sA nu strige pentru Barnovschii vodA, ci
1 la Tarigrad la PoartA / domniia // 2 dup<A> / poalii // 3 sarascherul // 4 numai

de a merge la mpAracie]ci
I numai sA mearga la PoartA // 5 chiemase // 6 muntenescu / poalii // 8
Alixandru // 10 Barnovschii / lesascu // 11-13 voda, n-au putut scapa de perire si pentru ca sa-1
aducA in mina sa, fAr<A> zabava au pornit pre Matei vodA cu steag de domnie in Tara
Munteneasca; iar Barnovschii voda, cum am zis, n-au putut // 14 ad. marginal Barnovschii, 7141
A /1 15 sa li sA dea // 16 carei / vomic<ul> / vAzindu // 17 Barnovschi / omoare // 19 pomeneste /
Vasile Lupul vornic<ul> // 20 vAzind / merge 1/ 21 umbletile // 22 iipsefte intoarcA A / cAtre // 23
Alixandru // 24 Barnovschi // 26 data // 27 vor<ni>c / repezit dup<A> dinsu // 28 voda]Lupul /
puterea // 29 raotate // 30 lipsqte Lupul vornicul / nefiind / dup<a> // 32 mersu / ad. marginal
Barnovschii, 7141 A // 35 ucigjomoara // 37 viziriul //
17
www.dacoromanica.ro
sA tacA, sA lasA pre mila ImpArAtiei, cA-i vor face perire. Ci glndind
boiarii cA iaste veziriul ajuns cu darurui de la cineva, totdeauna striga
si da ravAsale la veziriul cum cA nu priimesc pre altul. Si sA punea cu
gloatele la locuri ca acelia ca sA se vazA si de Insusi ImpAratul. Si aceia
5 apoi an mincat capul lui Barnovschii vodA. CA pira de la nepriiateni nu
lipsiia, mai ales de la Vasilie Lupul vornicul cu cArtile ce trimitea din
card pe la priiatenii lui, cum cA de-1 vor slobozi viu pre Barnovschi
vodA, Tara Moldovei va fi cu lesii una si iaste ca o iscoadA a lesilor.
0, IndrAcite cuvinte a voitoriului de rAu veninuri, ce nu scorneste
f. 430' 10 limba cea amarl a nepriiatenului?/ Acelia adAogindu-le la ImpArAtie
asupra lui Barnovschii vodg, dupA fapta ce i sA prilejise, de esise in
Tara LesascA si Abaza pasa IncA-i era pirIs si mai ales zilele lui cele
sfirsite. CA intr-aces yreme lovise si cazacii pre Marea NeagrA; numai
ci s-au ales cu sfatul ImpArAtiei sA piarg Barnovschii vodA.
15 Sat-use voia ImparAtiei pre toci cei ce venise cu dinsul on sA-i tae,
on sA-i dea la catarge. Ci muftiul, capul legii turcesti, n-au dat
slobozenie zicind: Ce iaste vinovatA gloats? SA se piarzA capul si sA
vor potoli gloatele".
DE MOAR TEA L UI BARNO VSCHII VODA.
20 Au priceput Barnovschii vodA cu citeva zile perirea lui (c1-1

Inchisese veziriul, cu porunca ImpAratului, cu citeva zile mai nainte).
Si dintr-acea inchisoare scrisese o carte aici in tail, la murnA-sa §i de
pre cuvintele ce-au scris s-au cunoscut cA au fost asupra mortii. Si asa
Intr -o zi 1-au luat de la ImpArAtie si la vederia divanului, privind si
25 Insusi imparatul pre fereastrA perire lui, i-au tAiat capul. Iar o samA de
boiari, din capete, era Inchisi si astepta si ei din ceas in ceas moartea.
Iar alti boiari, mai de jos, si al;i oameni era tot inspaimintat de
grija mortil si ascunsi prin toate unghiurile au petrecut citeva zile cu
multA grija.
30 Nu putem lAsa a pomeni de niste lucrur ce s-au intimplat in
f. 431 Tarigrad dupA perirea acestui domn, care nu numai/ aici in tail, ci si in
Tarigrad sa povesteste pinA astAzi. De un cal al lui Barnovschii vodA,
pre carele ducindu-1 la grajdurile ImpArAtesti, s-au trintit calul pe jos si
Indata au murit. Iar a dooa zi, noaptea, s-au aprins si Tarigradul, de au
35 ars mii de case. AceastA Intimplare de ardere, on cA dupA obiceaiu, on
el au arAtat Dumnezeu singele cel nevinovat, ca era Barnovschii vodA
om bun si cu mare rugAciune cAtrA Dumnezeu, de care si Toma
vornicul, fiind postelnic al doilea la dinsul, mArturisiia cA 1-au nAzarit
1 lase / gindindu // 2 vizirul / ajunsu // 3 rAva§<e> / vizirul / priimescu // 4

acelea / aceia // 5 lipswe vodA / neprieteni // 6 vornic / cArli // 7 prietenii / Barnovschii // 9
venunuri A / scorneqte // 10 Acelea adaogindu-sA / lipsefte la imparAtie // 11 Barnovschi /
prilejise / isise // 12 Ina ii / zilile // 14 pfiarl // 15 lipsqte toti // 17 pfiara. // 18 gloatile // 19
lipsefte M / Barnovschi B. ad. marginal Barnovschii, 1634 A // 20 Barnovschi / de perirea // 22
de]du // 24 vederea / privindu // 25 insu§1.mpAratu<l> / searna // 26 inchiq // 28 grij<a> //
29 grij<A> // 30 lucruri // 31 dup<A> / domnu // 32 povest6ste]pomeneste / pin<A> // 34 aprinsu //
35 arsu / dup<A> obiceai // 36 Barnovschi // 38 post<elnic> / marturisea / nazaritivizut //
18
www.dacoromanica.ro
pe la miezul noptii stind in genunche la rugAciune inaintea icoanei, cu
mare osirdie.
Iar Barnovschii vodA la firea sa era foarte trufa§ §i la portul
hainelor mindru, iar la inima foarte drept §i nelacom §i blind §i multe
5 mAnAstiri §i biserici au fAcut, dupre cum s-au scris mai inapoi la
domnia lui. Cu toate bunAtAtile era spre tarA, iar de sine, cu purtatul
trebilor ImparAtiei, pre mArturiia a multi boiari bAtrini, foarte slab. SA
pomene§te din zilele lui §i o iarnA ce au chat in luna lui martie, care
iarnA ii zic iarna lui Barnovschie vodA pinA astAzi.
10 Trupul lui Barnovschie vodA, dupa ce 1-au tAiat, au statut inaintea
curtii impArate§ti pinA in desarA. Apoi au poruncit veziriul de au
slobozit de la inchisoare pe Costin ce era postelnic mare la Barnovschii
vodA §i an mers de au rAdicat oasele denaintea curtii §i le-au dus la
Partrier§ie. Iar mai pre urmA spun sA le fie adus Vasilie vodA oasele
15 aici in tail./
f. 431' La slobozirea lui Costin postelnicul din inchisoare an intrebat ceau§ii,
cu pazA sA-1 slobozeascA, an farA paza? Au zis chehaiaoa veziriului: Uncle
sA fugA, saracul?" Ci de atunce ceialalti boiari, carii era inchi§i, §i cei
ascun§i, au mai apucat la suflet cu nAdejde de viiata, deaca au vAzut pre
20 Costin ca 1-au lAsat fait paza, sA astruce oasele. Apoi, a dooa zi deaca au
vAzut chehaiaoa veziriului pre Costin postelnicul cA an venit dis de
dimineatA iar inaintea lui an zis: Saracul, el au venit ca o oae singur iar la
inchisoare; pasA la ceilalti, cA vet e§i, §i to §i ceialalti, in putina vreme".
Iar boiarii cei inchi§ era ace§tia: Ghianghia logofAtul, Ba§otA hatmanul,
25 Cehan vornicul, Roca vistiiariul §i Costin postelnicul.
A treia zi dupa astrucarea lui Barnovschii vodA, intr-o noapte,
trecuse impAratul sultan Murat la Scudar, pre Bogaz, la primblare §i au
Intrebat pre veziriul, arzat-au domn la Moldova, in locul
ghiarului ce au perit? Au rAspuns veziriul cA nu s-au pus Inca
30 domnu, ci pre cine va fi voia Imparatiei sA se pue, sA nu stea acea tarn
fArA domnu. I-au rAspuns imparatul:Chiama pre ghiaurii ce sint boiari
acei tAri, §i pre cine vor vrea sA-§ aleagA domnu, sA le fie dat. Deci
indatA, tot intr-acea noapte, an trimis veziriul cu caicul unde era
boiarii inchi§ §i an luat iar pre Costin postelnicul, inspAimintat ca-1
f. 432 35 duc noaptea sA-1/ inece, sau sA -1 munceascA, pentru avutiia lui
Barnovschii vodA. Iar deaca 1-au dus inaintea veziriului, i-au zis: IatA
cA ImpAratul va iartA capetele §i de acum sintet slobozi. Ci sA
mergeti sA va alegeti domn pre cine vet pofti".
1 genuche / lipsefte la rugAciune / icoanii // 3 portu / ad. margianl 7142 A // 5 dupa

cum //6 domniia / purtatu // 7 slabe // 8 zilile / niart<ie> // 9 Bamovschi / pin<A> // 10 Barnovschi // 11
pin<A> / disearA / vizirul // 11-12 lipsefte de au slobozit // 12 dupg inchisoare ad. de au scos / ce era]ce
au fost / postelnic // 13 mersu / dinaintea / le- au]1 -au //14 Patrierifie / lipsefte le / Vasilie / dupa dus
la, anulat mitropolie A // 15 aid in cara]in Tara Moldovei // 16 post<elnicul> // 17 $i au zis/ vizirului
// 18 atunci / lipsefte carii era inchiqi // 19 nadejde / daca / pe // 20 far<5.> / astrucelingroape / daca //
21 vizirului / post<elnicul> / diiz // 22 lipsege iar // 24 Ghianghia]Goniea /log<oll>t // 25 vornic<ul> /
vist<ierul> / post<elnic> // 26 dup<A> / Barnovschi // 27 Boaz // 28 pe vizirul / a0zat-au domnu // 29
rAspunsu viziriul // 30 domnu]pin<A.> acum // 31 raspunsu / Chiiarna / gheaurii // 32 fie dat]dai // 33
vizirul la acei boiari, unde era inchiqi, cu caicul qi au luat // 34 post<elnicul> // 36 daca / vizirului // 37
capetile // 38 merget / aleget domnu / dupe pohti ad, voi //
19
www.dacoromanica.ro
Intorsu-s-au Costin postelnieul din spaimg cu bucurie de la veziriul
la ceilalti boiari ce era inchisi, de le-au spus vestia. Si au slobozit si
pre ceialalti boiari, mergind cu totii la un loc de au fgcut sfat. Si au
ales pre Moisi vodg cu a doa domnie, in locul lui Barnovschii vodg.
5 lar perirea lui Barnovschii vodg an fost in anul 7141, 1633, iunie 16
zile/.
1.432 MOLDAVIA.
7141, 1633. DOMN 44. DOMNII 48. Cap 44. MOISI MOGHILA
VODA CU A DOA DOMNIE.
10 Dupg perirea lui Barnovschii vodg au mers top boiarii si gloatele la

gazda lui Moisi vodg $i de acolo la saraiul veziriului de 1-au imbrgcat
cu caftan de domnie. Si fAr -de zAbavA au purces spre tail, iar cu citgva
datorie ce s-au Mut din asupreala turcilor.
Nu esiia suspinul dintre toti pentru moartea lui Barnovschii vodg,
15 ci top jAluia pre Lupul vornicul, cAruia toate pirAle sA aflase. Deci incg
de pre cale an trimis Moisi vodg pre Cehan vornicul si pre Rosca
vistiiariul si pre Banul, sg vie inainte, sg prinzg pre Lupul vornicul. Ci
precum era paza cestora sg-lprinzg, cu mult mai tare sA paziia Lupu, si
mai mester. Avind sure de toate cite i sA gAtise, an fugit din Iasi si in
20 cIteva zile au fost pitulat aici in ;ark prin pAduri, apoi prin
Tara MunteneascA in chipul negulgtoresc au trecut la Tarigrad. Jar
casei lui si mume-sei si surorilor ce avea, deaca an venit Moisi vodA in
scaun, nici o asuprealg nu le-au Mut, ci incg socotintg avea jupineasa
lui si coconii de la dinsul. Pre care lucru sg poate cunoaste firea cea
f. 433 25 crestineascg/ a lui Moisi vodg, mgcar cA stiia cA, indatg ce au mers
Lupul vornicul in Tarigrad, umblA dupA domnie.
Fiind Moisi vodg pre cale, iar lui Abaza pasa li venise poruncA de
la Impgratie sA se gAteascA asupra lesilor, carii asa supusese pre
moscali, cit Vladislav craiul lesesc nu mai esiia cu ostile din tgrile
30 Moscului. Si intr-acea vreme pierduse moscalii toatA puteria de a stare
impotriva lesilor. Si ping in stolita Moscului tinea lesii cetAtile si multi
din capetele Moscului priimiia pre craiul lesesc sA fie la dinsii imparat.
Deci moscalii trimisese sol la turei, fAggduindu-le Cazanul si
Azdrahanul, doao tgri tAtArgsti, care si acum le in moscalii, numai sA
35 le dea ajutoriu impotriva lesilor. Si le-au dat ajutoriu, ofinduind pre
Abaza pasa cu toate ostile turcesti cite au fost de la Buda ping la
1 post<elnicul> / bu<cu>rie / viziriul// 2 la]iar /inchiri> / v6stia]povesteall 3 pe//

4 Moise / dooa // 5-9 lipsefte lar perirea lui Barnovschii... cu a doa domnie M // 6 lipsefte zile // 7
Moldaviia // 8-9 lipsefte // 10 Dup<1> / mersu // 11 vizirului // 12 flr zabavg // 14 Barnovschii//
15 toc / vor<nicul> / lipsefte inc a. // 16 de]du / vor<ni>c<ul> // 17 vist<ierul> / vor<ni>c<ul> // 18
acestora // 20 aici]acolea // 21 Tara RumIneasci / chip negulatorescu // 22 daca / Moise // 24 lipsefte
poste // 25 mersu / 26 vor<ni>c<ul> // 27 ad. marginal Lucruri streine A // 29 leqascu / Wile / ad.
marginal Moisi, 7141 A // 30 puterea / stareista // 31 pin / 1e0i // 32 di<n> / le§ascu / si le fie /
dinsii // 33 soli / ad. marginal Lucruri streine A // 35 ajutor // 36 pin<1> //
20
www.dacoromanica.ro
Nistru, cu domnii dintr-amindoao tArIle §i pre tAtari. Si au lovit intii
oardele lui Cantemir pap cu trecAtoarea Nistrului la Hrinciul, mai jos
de Hotin, in Tara LepscA, de robise Podolia, intorcindu-se cu citva
plian. Ci prinzind de vdste Conetpolschii hatmanul, carele era lAsat de
5 craiu pentru paza marginei dintr-aceste pArti §i au ajuns pre tAtari la
Prut Impotriva Cornukui> lui Sas, pre carii lovindu-i, au scos tot
f. 433' robii cIt luase. Si au/ pent citva [Atari.
In luna lui avgust au intrat §i Moisi vodA in scaun. Si IncA bine
nea§ezat au intrat si Abaza pap cu o§tile in tall, oct<omvrie> 7,
10 7142<=1633>. (Si dintru acest an sint incepute qi zilele viepi mele), cu
care dinpreunA §i Moisi vodA au purces cu o§tile spre Tara LepscA. Si
au pus Abaza pap tabAra pre Nistru, unde cade apa Cameni;ei in
Nistru.
L UCR URI STREINE.
15 Toall puteria le§ilor era cu craiul asupra Moscului. Ci cit au putut

stringe Conetpolschii hatmanul oaste lepscA §i cAzAceascA, ca vreo
12.000 de oameni, au pus tabAra §i el supt Camenita, de spre capita
armeneascA. Iar Abaza pap, lAsind tabAra pe Nistru dicoace,
precum s-au zis, singur cu toate o§tile gata de rAzboiu au trecut Nistrul
20 §i au mers drept asupra taberii leqe§ti, avind cu sine de toate ostile, cu
tAtari §i Matei vodA, domnul din Tara MunteneascA §i din tara noastrA,
ca 30.000 de oameni de rAzboiu.
Ld§ii IncA grijise anturile bine, cu pu§ci §i cu pedestrime. Si au
e§it si ei cu cAlArimea den afarA de anturi. Au dat nAvalA turcii cu
f. 434 25 mijlocul ()qui foarte tare §i aripa din dreapta/ a tAtarilor, pina s-au
amestecat cu cAlArimea le§ilor. Iar aripa din stinga, a domnilor, on
neprinsA firea tArilor acestora cu focul, on ca nu-i trAgea inima pre
munteni §i pre ai no§tri sA meargA cretin asupra cre§tinilor, au stAtut
mai moale. Iar §i turcii cu tatarii n-au zAbovit mult apropiiat de
30 , qanturile le§ilor, pentru focul care da foarte des, cu multA moarte in
turci §i in tAtari, ci s-au dat §i ei inapoi.
Si s-au mutat Abaza pap cu toatA oastea despre o vale, care iaste
aproape de CamenitA, anume Mucp §i iar au tocmit oastea cu sabiile
zmulte turcii asupra moldovenilor si a rnuntenilor sA marga de frica for
35 la nAvall. Si au dat Abaza pap al doilea rind, cu toate o§tile nAvalA
asupra le§ilor. Si Infrinsese o roatA de le§i; ci le-au e§it alte roate de
apArare. Si nimica n-au fAcut, nici cu a doa nAvalA, ca sA poata sparge
tabAra le§asc A.
1 Arile // 2 Cantimir // 3 Podoliia intorcindu-sA // 4 plean / prinzind // 5 craiul /

marginii / dintr-adeste / ajunsu 1/ 6 Cornului / care // 8 ad. marginal Moisi, 7141 A // 9 neasazat /
la oct<omvrie> 26, 7141 // 10 dintr-acest / zilile / mele]unuia din cromcari // 11 Moise // 12
pas<a> / lipsefte unde cade apa Camenitei in Nistru // 14 lipsege Lucruri streine B,M // 15
puterea // 17 o capiste // 18 pre / dupa Nistru ad. unde cade apa Camenitii in Nistru // 18 lipsege
precum s-au zis /1 19 Nistru // 20 mersu / lesAsti / 21 osd / din lara noastrAja Mold <o >vei // 23
Lesii // 24 din / cu]la // 25 tAtarilor / pin<A> // 27 prilor // 28 munteni si pre ai nostrikumani si
pre moldoveni // 29 Mani // 32 pas<a> // 33 dupi oastea ad. pe turd // 34 asupra muntenilor i a
moldovenilor // 37 dupif roate ad. inainte / nimic / dooa //
21
www.dacoromanica.ro
StAtut-au razboiul ping la vreme de chindie si sA mira domnii cu ce
mijloc ar spgria pre Abaza pasa de la CamenitA. CA de a lua tabAra
lesasca pusA la un loc ca acela si supt o cetate ca aceia, nu era putinA.
Ci au facut veste prin niste cAlArasi cum cA au dat cAlArasii de niste osti
f. 434v 5 cazacesti cu tabara legatA viind despre/ NAdAbor, <viitoare intr-
agiutoriu lesilor. Si den cuvint in cuvint> an sosit si la Abaza pap,
care vrInd sA sue mai adevArat si intrebind pre Moisi vodg au adus
cglArasii inaintea lui, fiind invglati ca sA adevereze lucrul cum ap iaste
si cum cA au vAzut cu ochii for peste pAdurea NAdAborului oastea.
10 IndatA au stAtut la ginduri Abaza pap de a purcede tabAra spre
Nistru. VAzind cg n-are ce face si ostii lesesti si socotind si rAceala
acestor doao ;Ar la bAtae, au purces de cu noapte intr-acea zi
IndArgt.
Lesii IncA era bucurosi cA s-au mintuit de nepriiateni, nu i-au
15 gonit, ci au stAtut pre loc, pAzindu-si tabAra lor. Iar Abaza pap, sA nu
sA intoarcA de tot fArA veste, intelegind de un oras lesesc, mai jos de
Camenita, anume Studenita, s-au pornit asupra acelui tirgsor, la care
era putintei haiduci de paza cetAtii, iar ceialaltA gloa<tg> tot targnime,
stringindu-se de prin prejur, au fost bejeni ; . S-au apArat doao zile
20 tirgul, iar a treia zi au fugit haiducii noaptea spre CameniA. Iar
tAranimea toatA citA au fost acolo au cAzut in robie la turci si la tAtari.
Acolea, la acea nAvalA, an cAutat si a for nostri a merge, iar tot au dat
stire haiducilor sa fugA, ca sA nu piiae.
Mare veste siliia Abaza pasa 55 scoatA Studenitei si ce au fost
25 fruntea de oameni an ales si i-au trimis la ImpArAtie, puindu-le nume
cA sint oameni man de Tara LesascA. Intre care roabe sA timplase si o
f. 435 fatA/ foarte iscusitA la true, puindu-i numele cA iaste fata hatmanului
lesesc.
Dupa acea izbindA s-au intors Abaza pap spre DunAre, cu gind
30 foarte rail spre domni si spre boiari pentru inselaciune care s-au aflat
apoi. CA aceia cu cazacii la Nadabor, ce s-au fost scornit, n-au fost
nimica. Si deaca au venit la Iasi au stAtut cu corturile in ses despre
MAnAstirea Balica. i a doa zi pusese gindul sA prinzA pre to ;i boiarii si
sA -i pue in obezi, sA -i is cu sine ca sA se plAteascA la ImpAratie de
35 ponoslu, cl i-au fost Wile acestia de zmintealA. Si un turc orb de un
ochiu, priiatin lui Costin hatmanul, au descoperit gindul lui Abaza
pasa si au fugit boiarii in ceia noapte din Iasi, de au ajuns pina ii zio la
Mangstirea Pobrata.
Iar a doa zi Abaza pasa stringind pre Moisi vodA pentru boiari, an
1 pin<A> // 2 speriia // 3 aceia // 4 prin]pre / corectat veste A // 5 NAdaborul //

6 0 au sosit // 7 lipsefte mai / Moise / lipsefte inaintea lui // 8 cum di // 11 Wzind / leskIti // 12
tari // 15 plzindu-s // 16 fAr<A> / lepscu // 18 ceialalta / lipsefte tot // // 19 de]du / bAjAniti /
doao]2 // 22 a for noqtrilmoldovenilor qi rumanilor / merge // 23 piee // 24 siliia / St<ud>enitii //
25 ales]adus // 26 sA timplase]era // 27 trupu // 28 lesIscu // 29 Intorsu // 30 in§llaciunea // 31
apoi]pe urml / aceia // 32 nimic / dacA / in]pe /§Asu // 33 dooa // 35 Arile acestea / $i]Ci / turcu
orbu # 36 priiaten // 37 fugi<t> / intr-acea noapte / ajunsu / pin<A> // 39 dooa / stringind pe
Moise /1
22
www.dacoromanica.ro
dat seama a s-au dus pentu treaba birului, fiind birul intirziiat. Iar altii
§optiia lui Abaza pap cg s-au dus boiarii la 160 sA -i porneascA in urma
lui. Si intr-acesta chip au luat sfir§it venirea lui Abaza pap asupra
16§ilor in anul 7142<= 1633 >; toamna, la noemvrie, au trecut Dungrea
5 la scaunul sail. Si cit s-au arzat, neincetat phlia pre domn, ales pre
f. 435' Moisi vodg. Iar Matei vodg, fiindu-i cirac/ §-au tocmit lucrurile la
dinsul.
Iar Moisi vodg n-au putut sta in domnie mult de pirgle lui, mai
virtos fiind acolo §i Luptil vornicul, cunoscut mai denainte lui Abaza
10 pap. Ci au domnit Moisi vodg numai peste acea iarng §i despre
primgvarg i-au venit mazilie §i s-au dat domnia lui Vasilie vodg.
Iarg Moisei von, dupg mazilie din domnie, fiind skill de binele
turcilor, s-au dus in Tara Lepscg, petrecindu-1 cit va boiari ping la
margine. Unde mai pre urmg, dupg citva ani petrecind in odihng cu
15 ocine in Tara Le§asca §i in cinste de la le§i i s-au sgvir§it §i viata, in
zilele domniei Dabijei vodg, domnind an 11/
L.C. <VALAHIA.>
<DE DOMNIIA LUI MATEI VODA.>
p. 101- <Iar boiarii tgrii: Necula vistierul, i Hrizea dvomicul, i Papa logofgtul,
117 20 i Necula Catargiul, i Dumitru Dudescul, i Neagul aga §i alti multi boiari
n-a vrut sA a§tepte pre Mathei vodg, ci s-au dus la Alexandru voda, in
Moldova, ca sA vie cu fie-sgu,Radul vodg aici in jail.
Iar el n-au venit cu steagul pre unde vin domnii, ci au trecut DunArea
pre la Oblucitg. Iar boiarii tgrii incg s-au fost tAbgrit la Rimna, ca sg
25 cuprinzg slujitori cu lefi. Matei vodg incg intelegind au trimis straji
inaintea lor, la BuzAu, cu Mihai Cotofeanul, i Radul Desa. Iar boiarii
deaca inteleserg de aceasta, ei iar sa intoarserg la Moldova foarte
inspAimati §i sg impreunarg cu Radul vodg in malul Siretului, la
Movilg §i numaidecit dederg §tire lui Alexandru vodg. Dupg aceia ei sA
30 sfgtuirg §i aleserg pre Ca lotg clucerul §i pre Andrei vornicul, de i-au
trimis cu cArti la slujitori ca sg sg inchine la Radul vodg. Iar ei n-au
vrut nici unul, ci incg i-au prins de i-au dus la Matei vodg. Si n-au avut
nici o nevoe, ci incg i-au trimis iar inapoi cu cgrti la boiari, ca sA sa
lase de ce s-au apucat §i sg vie cine§i la casa lui cu pace. Iar ei n-au
35 vrut, ci incg au trimis de au adus §i tatari §i au purces cu Radul, cu
oaste grea, moldoveni, siimeni, cu steag impgratesc, cu schimni ciau§,
ca sg vie sA scoatg pre Mathei von din scaun, fgcind multg peire §i
robiciune tarii. Iar Matei vodg deacA intel6se cg-i vin asuprA, indata-§i
1 treaba]bani // 2 qoptea // 4 In anii / la luna lui noem<vrie> // 5 a§Azat / pira

pre domnu Moldovei qi al 'Dili Ruminepi. // 6 fiindu / f-au tocmitliq tocmise // 7 dinsu // 8
Moise // 9 qi Vasile Lupu vornic<ul> // 10 Moise // 11 mazilie / domniia / Vasile // 12 Iar Moise //
mazilie / fiindu / ad. marginal Moisi, 7142 A // 13 pin<A> // 14 dup<A> // 15 viiala // 16 zilile /
Dabijii / dupg ani 1 ad. 1 <ea >t 7142 // Textul p.23, r. 17-p, 30 r. 20, lipsind din ms. original, a
fost completat dupI Letopisetul Cantacuzinesc, editia C. Grecescu, p. 101-117.
23
www.dacoromanica.ro
strinse ostile si puse tabAra pre marginea orasului, dAspre Dudesti, si-i
tocmi pre fiescare la ceata lui.Iar Radul vodA Ina an fost tAbarit cu
oastea lui si cu boiarii ;Aril la pod la Obilesti, la Colintina, din jos de
manAstirea lui Dan dvornicul.
5 Deci cind au fost la octombrie 25 dni, simbAtA, lovitu-s-au strAjile
din jos de manAstirea Plumbuitei, si furA foarte rAu infrinti. Iar a doao
zi, duminecA, lovitu-s-au toti de fatA. Iar capetele ostilor lui Matei
vodA: pre calArasi era Tudosie spAtarul sin VintilA dvornicul, i
Gherghie spAtarul sin Lupul logofAt, iar pre rosii era Ivasco vornicul
10 BAleanul, i Barbul pAharnicul BrAdescul, iar pre dorobanti Oprea aga,
i Lupul capitanul. Si hasna lui Matei vodA au fost arhanghel Mihail, iar
hasna Radului vodA an fost Orac Mirzea, capul tAtarilor.
Fost-au rAzboi mare, de dimineatA pinA seara. Facut-au tAtarii mare
nAvalA in multe rinduri, cit sA amesteca unii cu altii, bAtindu-se tot cu
15 sabiile goale. Si nimic nu puturA folosi. Ci cind fu in desearA, au dat
Dumnezeu de au fost izbinda lui Matei von, iar Radul vodA an dat
dosul, fugind cu mare spaimA si cu capul gol. Si multe trupuri au cAzut
jos de sabie. Atuncea au perit §i Necula vistierul, i Papa logofAtul of
Greci. Iar Hrizea dvornicul, i Mihul spAtarul, i Catargiul, i Vasilache
20 aga, i Dudescul vistierul, acestea au scApat cu Radul vodA la
Moldova.Iar pre alti boiari, pre toti i-au prins vii. Pre turci IncA nu i-au
bintuit nimic, ci au venit cu steagul ImpArAtesc, de s-au Inchinat la
Matei vodA. FAcutu-s-au de trupurile acelora o movilA mare In
marginea orasului, dAspre Dudesti, ca sA sA pomeneascA. Iar Matei
25 vodA Inca s-au Intors in oral, la scaunul lui, dind laudA mare lui
Dumnezeu pentru ca 1-au izbAvit de vrAjmasii si ai lui si ai irii.
Iar cind fu la noemvrie 15 dni, fu chemat Matei vodA de Abaza
pasa la Rus, de §-au tocmit lucrurile lui si ale pa Si iar s-au
Inturnat inapoi, de au mers in scaun in Bucuresti.
30 Iar cind au fost la dechemvrie 15 dni, venit-au un capigiu de la
Poarta cu atiserif ImparAtesc, de au dat lui Matei vodA steagul Radului
vodA, ce s-au fost luat de la rAzboi, ca sA stApIneasca el.
Iar cind au fost la dechemvrie 16 dni, purces-au Matei vodA la
ImparAtie cu Suleiman aga, imbrihorul si multi boiari maxi §i mici si
35 parintele vladica Grigorie si Theofil episcopul, i rosi, i cAlarasi, i
dorobanti, i popi. Si au mers pre la Abaza pasa.
Iar doamna Elena a lui Matei vodA venit-au in scaun in Bucuresti,
marti, dechemvrie 18 ani.
Iar Matei vodA s-au dus la imparAtie. Sosit-au la Tarigrad ghenarie
40 5 dni si au dAscAlecat la saraiul Moldovei. Si intr-aceia zi au mers la
viziriul de 1-au ImbrAcat cu caftin si s-au intors iar la sarai. Si tot acolo
au sAzut, din ghenar 5 dni, pinA s-au umplut zile 20. Si nici un rAspuns
nu s-au mai dat. Si era cu multA grijA. Iar Curt Celebi grecu<l> tot au
umblat pre ascuns la veziriul si s-au ispitit in multe chipuri.Si au adus
45 la viziriul greci, grece, turcoaice, de au pirit cum le-au perit barbatii si
fratii si feciorii la rAzboiul lui Matei vodA. Si nimic n-au folosit.
Iar cind an fost la ghenar 20, venit-au si boiarii pribegi de la
Moldova in Tarigrad, anume Dumitru Dudescul, Vasilache aga,
24
www.dacoromanica.ro
Mitrea pitarul si 3 slugi ale Hrizii dvornicul: Danciul logofAtul, i Radul
vAtaful, i Damaschin logofAtul si cu moldoveni, trimisi de Alexandru
Elias cu o carte de pirA, care o au dat in mina ImpAratului, fAcind pirA
boiarii pribegi, cum au fost mai greu si mai cu strimbAtate. Iar sultan
5 Murat, impAratul, nimic pira for nu o au bagat in seamA, ci i-au trimis
la vizirul, sA stea de falA.
Cind au fost la ghenar 27 dni, stAtut-au Matei vodA cu din§ii de
fa A, qi multA pill §i gilceavA s-au fAcut intru ei, CU numai Dumnezeu
le-au potolit toate. Iar cind au fost a doao zi, mers-au boiarii la Matei
10 vodA la divanul impAratesc §i au fAcut jalba mare pentru greci, cum au
spart grAdina impAratului cu jahurile si cu toate rAutatile. CA iau tot ce
gAsesc, pinA ce s-au pustiit Cara. Atuncea n-au cutezat sA se iveascA nici
greci, nici pribegi, nici moldoveni, ci au §Azut tot ascun§i prin gauri.
Fiind mila lui Dumnezeu pre capul lui Matei vodA §i a tarii, numaidecit
15 au poruncit impAratul ca sA fie Matei vodA domn TArii Rumineki. Si au
e§it din divan cu mare cinste.
Iar cind au fost la fevruar 3 dni, mers-au de au sArutat si mina
imparatului. Si 1-au imbrAcat cu caftan, §i pre toti boiarii citi au fost cu
el, §i i-au dat steag de domnie noao. Si au e§it foarte cu oaste mare. Si
20 1-au petrecut cu alai pinA la saraiu, cum nu s-au petrecut nici un domn.
Atuncea toti boiarii pribegi s-au inchinat la el.
Si au purces Matei vodA la Tarigrad, fevruar 18 dni §i au intrat in
scaun in Bucureki duminica martie 10 zile. Si au fost mare bucurie §i
veselie la toatA tam, de la mare pin-la mic, §i multumia lui Dumnezeu
25 de domn bun §i milostiv §i cretin si i-au izbAvit de rAii vrAjma§i greci.
Iar cind au fost la avgust 28 dni, leatul 7141, purces-au Matei vodA
cu Abaza pap in oaste, la Tara LepscA si s-au impreunat cu pap la
Galati, septemvrie 10 dni, 7142. A§ijderea §i Moisi vodA, domnul
Moldovei, Inca au mers cu wile lui §i Bugiacul tot. Si au trecut °stile
30 Nikrul. Si au dat razboi cu le§ii la CameniiA, toatA ziva. Si nimic nu
le-au putu strica. Ci s-au inturnat jar in tabarA. A doao zi s-au mutat
Abaza pap cu tabAra mai jos, de au bAtut un cokOiu ot Studenita. Si au
luat de acolo multi robi. Si s-au intors inapoi fietecare la tara lui.
Matei vodA Ina au sosit in scaun in Bucureki, noemvrie in 6 zile.
35 Si in domniia lui arAtat-au multA milostenie pre la crekini. Si au
fAcut multe mAnastiri §i biserici: mAnAstirea de la Cimpulung cea
surpatA, a Negrului vodA, o au fAcut din temeiu, o bisericA in Pitesti si
o mAnAstire la Slobozia lui Enache si o bisericA la pod la CAlugAreni §i
manastirea ot CaldArupni si o bisericA la GherghitA §i preste Olt, la
40 Sadova, o mAnAstire §i la Gura Motrului o mAnAstire Si la bisdrica De-
un-Lemn o mAnAstire §i mAndstirea ot Arnota; la Craiova, biserica cea
domneascA §i o biserica §i casa la Caracal, §i la Brincoveni o mAnAstire
§i o manAstire la Negoeki pre apa Arge§ului, §i la PlAtAreki o
mAnAstire, la Breb o mAnAstire, la Tir§or o bisdricA, la Ploieki alta, la
45 MAxineni, ling Siret, o mAnAstire, episcopiia ot BuzAu.
Si s-au indemnat Matei vodA de au fAcut cetatea din Tirgovike de
iznoavA, leatul 7153.
Si alte multe milostenii §i bunAtAti au fAcut aicea in tarA §i la sfintul
25
www.dacoromanica.ro
Ierusalim §i la Sfetaia Gora §i intr-alte pArti, qi au dAruit multe
mangstiri 0 le-au bait.
Si ;ara lui, mare cu mic sA bucura §i da laudA lui Dumnezeu pentru
domn bun. CA avea pace §i odihnA dAspre toate pArtile. Si fie§tecare
5 avea hrana den dAstul.
FAcutu-s-au §i rAzboiae in zilele lui. CA 'filth s-au sculat Vasilie
Lupul vodA, domnul Moldovei, de au venit cu oaste asupra lui Matei
vodA, ca sA-1 scoatA din Cara qi sA fie el domn. Si au venit pinA la
Buzau. Iar Matei vodA, prinzind de veste, IndatA au IncAlecat cu toate
10 °pile lui. Trimisu-i-au qi Racoti Gheorghie, craiul Ardealului, ajutor o
seams de unguri. Iar Vasilie vodA nu 1-au a§teptat, ci au fugit Inapoi.
Iar Matei vodA Inca 1-au gonit. Si au mers cu toad tabAra lui pinA la
Putna. Si i-au prAdat Ora ungurii foarte rAu, mergind pre Trotuq sA
meargA la Ardeal. Iar Matei vodA s-au InvIrtejit la scaunul lui in
15 Tirgovi§te, cu cinste mare §i cu izbindA.
Al doilea rind iar s-au sculat Vasilie vodl cu moldovenii §i cu
tAtarii. Avut-au rAzboi mare la sat la NAnApri, pre apa Ialomitii. Si au
fost izbinda lui Matei vod5. Multi intr-acel rAzboi au cazut de sabie, cit
de-abiia au scApat Vasilie voda cu putinei oameni, la Br AilA.
20 Vazind turcii ca are str4te la razboiu i i sa inmultesc wile §i vitejii,
sfAtuitu-s-au cu mare meve§ug 0-1 prinzl. Odatl au trimis pre Chinan pap cu
multime de turci, tAbArihdu-se din sus de Bucure0i, la morile Cotracenilor,
iar altii din jos de Bucure§ti despre VAcare§ti. Iar Matei voda prinzind de
veste, IndatA au strins toate ovile tarii, stind toll inarmati, in zi §i in noapte,
25 ling domnul lor. Iar turcii dead au vazut ca nu-i vor strica nimic, ei s-au
tutors iar Inapoi, cinstindu-i §i dlruindu-i Matei voda cu multe daruri scumpe.
Al doilea rind, au fAcut meve§ug mare, cA au strins opi turcii la
Oblucita. Vasilie vodA Inca au venit cu o§tile lui la Cetatea AlbA,
poruncind ImpArAtiia sA meargA §i Matei vodA cu wile lui acolo, la
30 Cetatea Alba, ca sA-1 ocoleascA acolo turcii, tAtarii, moldovenii, sA-1
prinzA. Mergind Matei vodA cu toatA tabara lui pin-la Elpuh, prinse de
veste cA va sA-1 prinzA turcii. Si indad au strins toate o§tile ling dinsul
0 s-au invirtejit iar inapoi la Tirgovi0e, cu toatA oastea lui IntreagA,
trimitInd pa ii multe daruri scumpe cu cinste 0 cu plecAciune mare,
35 rA§chirindu-se toti, cine0 la Ora lui. Iar Matei vodA au §Azut cu pace
dAspre toate pArtile, domnind §i judeclnd Cara foarte bine §i cu dreptate.
Iar cInd au fost cursul anilor 7161, fiind Matei vodA InvrAjbit cu
Vasile vodA §i avind legAtura §i priete§ug cu Racoti Gheorghie, craiul
Ardealului, sfAtuitu-s-au amindoi cu laird mare ca sA-0 is vrAjma§ul
40 deasupra lui, el nu sl mai poate rAposa de dinsul, ci in toatA vremea sA
rAdica asupra lui cu gilceavA, nefiind nimic gre0t.
Deci fiind mai credincios un boiarin al lui Vasile vodA, din casa
lui, anume Gheorghiti vel logofAt sin Stefan din RAcAciuni, fAcurA cu
dinsul sfat §i legAtura ca sA prinzA pe Vasilie vodA §i sA fie el domn.
45 AsemAnA-se acel boiar cu Iuda care au vindut pre domnu-sau. CA
trimise Racoti craiul §i Matei von o§ti pre ascuns, unguri 0 munteni,
ca sA loveasca pe Vasilie vodA fAr-de veste, sA-1 prinzA. Si aka, in ziva
de Duminica Floriilor, sosira o§tile in Ia0 §i radicarA domn pre acel
26
www.dacoromanica.ro
boiariu moldovean, numele lui, GhiorghitA Stefan voda. lar Vasilie
vodA, prinzind de veste mai timpuriu, au fost exit de acolo cu toatA
casa lui, de au fugit la ginere-sAu, Temu§ sin Hmelenschi, hatmarrul
cAzAcesc. Si in grab s-au intors iar inapoi ImpreunA cu gineri-sau
5 Temu§ si cu multime de cazaci. Si au avut rAzboi mare cu Ghiorghie
Stefan vodA §i cu ungurii la sat la Proprincani. Si asa fu izbinda
cazacilor, intorcindu-se fiestecare la tam sa biruit.
Iar Vasilie vodA nu s-au contenit la scaunul lui, ci au grAbit de au
venit asupra lui Matei vodA cu ginere-sAu Temu§ cu cazaci, cu
10 moldoveni. Deci Matei vodA prinzind voste, trimis-au pre Diicul vel
spatarul cu o seam de osti cAlAri. Si le-au exit in timpinare la Foc§ani
si le-au stAtut oarece ImpotrivA. Ci nu putura, cA nu avea arme de
foc.Ci i-au spart cazacii §i i-au rAschirat foarte Mu. Apoi intelegind
Matei voda, au mai trimis o seams de oaste cu foc, haiduci cAlAri,
15 pedestri, siimeni Si tAcAlusA. Si sA lovira la Soplea in TeleajAn. Si nici
ace§tea nu le-au putut sta impotriva. Iar Matei vodg deaca inteldse asa,
foarte sA ingrija tare si rug pre Dumnezeu. Si incAlecA cu toatA curtea
lui den Tirgovi§te, duminecA mai 15 dni 7161. Iar cind au fost marti
mai 17 dni, tabAritu-s-au la sat la Finta, pre apa Ialomilii, tocmindu-Si
20 tabAra, fAcind Si santuri, asAzindu-i cine§i in rindul sau, Inv Atind pre
tot.' Fetii mei voinici viteji, rugati pre Dumnezeu, si vA imbArbAtati,
ca sA stati toti gala de rAzboi. CA iatA, vrajmasul nostru, Vasilie voda,
sose§te acum. SA nu carecumva sA fie vreunul cu gindul indoit, ci cu
credintA §i cu bArbAtie, cu arme goale 0 sa le stati ImpotrivA, precum
25 ati fost 0 mai nainte. SA nu carecumva numele vostru cel bun, sa sa
surpe jos, cA nu ne va fi de nici un folos".
Deci a§a invatindu-i, sosi Si Vasilie vodA in vremea prinzului, cu
ginere-sAu Temu§, cu multime de cazaci 0 de moldovdni, ca la 20.000.
Iar Matei vodA era numai cu curtdnii lui, ca la 7.000. Si a§a sA lovira
30 iute unii cu altii, cit sA sperie Matei vodA cA-1 va birui. Si incA fugira o
seama de ()pile lui, trecind Ia lomita fAr-de vad. Iar Matei vodA tot
alerga in toate pArtile indemnind pre boiarii lui si pre voinici.citi
amAsose, ca sa stea de rAzboi, sA nu-§i dea mijlocul, ca Inca
Dumnezeu tot iaste cu not ajutor. CAci eu cunosc pre ei slabi 0
35 imputinindu-se puterea lor, nAdajduescu-ma lui Dumnezeu cA vom sa-i
biruim acum curind $i sA sa intoarcA rusinati din Cara noastrA".
Deci asa, pentru cuvintele lui ale dulci 0 bune, foarte sA
imbarbatarA si de rAzboi tare, bAtindu-se toatA ziva in pu§ci 0 in
tunuri, in sAgeti, in sabie, fatA cu fatA. Mai virtos boiarii cei marl 0 al
40 doilea cu coconii lor, cu slugile lor, tot cu sabiile goale infra inir-in§ii
de-i gonea §i-i rAspindea in toate pArtile. Atuncea 0 Matei vodA cu toti
impreunA navAli asupra vrajma§ilor foarte tare, cit it $i rAnirA cu un
glont la piciorul sting, den josul genunchiului.
Iar cind fu in desearA, facu Dumnezeu o minune mare, cA trimise
45 lui Matei vodA un nor ploios, care sa ivi dAspre austru, fiind ceriul
prea seninat. Si venea asupra taberilor prea iute, cu un vint foarte
viforos. Si asa trecu preste tabAra lui Matei voda. Iar cind sosi la tabAra
lui Vasilie voda, acolo-si nApusti toatA apa, ca cum ar curl un riu prea
27
www.dacoromanica.ro
iute. Si piaturile era groase §i vIrtoase ca o piatrA. Unde-i loviia,
ticAlo§ii IndatA cAdea dupre cai jos. §i sA facu in tabAra lor apA multA,
ca o baltA tinoasa.
Si asa fiind, IndatA sA nApusti toatA tabAra lui Matei vocia i intrara
5 pren mijlocul lor fAr-de nici o fricA, tAindu-i foarte rau. PrinserA si vii
multi. Iar Vasilie vodA cu Temu§ si cu putini cAlArt de-abia au scApat
numai cu trupul, trecind la Moldova pre la Galati. InsA noroc au avut
cAci au Inoptat. Iar Matei vodA s-au invirtejit la Tirgovi§te a doao zi,
miercuri, mai 18 dni, cu toatA tabAra lui, cu mare izbindA i voinicii
10 lui cu multA dobindA, dind toti laudA lui Dumnezeu pentru mila §i
binele ce le-au facut, de i-au izbAvit din miinile vrAjma§ilor. Strins-au
trupuri cAzute in rAzboi, cAzute 3.000, de au fAcut o movill mare la
Finta. Infipt-au acolo i o cruce mare. FAcut-au si altA movila din jos de
Tirgovi§te, lingl drumul cel mare.
15 Gheorghie Stefan von find pribeag aici, cAzut-au la Matei vodA
cu multA rugAciune de i-au dat oaste ajutor, si craiul Racoti gijderea,
de s-au dus asupra lui Vasilie vodA. Avind amindoi rAzboiu la Se lca,
izbindit-au Ghiorghie voda. Iar Vasilie vodA au fugit in Tara
CAzAceascA, la ginere-sau Temu§, fiind acolo si hanul cu o§tile
20 tAtArA§ti. Iar Stefan vodA cu moldov6nii, cu muntenii, cu ungurii, cu
le§ii, au incongiurat cetatea Suciavei, cA acolo era doamna lui Vasilie
vodA InchisA cu fie-sAu tefanuta si cu toatA avutiia lor, avind doamna
ajutor pre gineri-slu Temu§ cu 8.000 de cazaci. Deci find ei ingropati
intr-un an supt cetate, in toate zilele e§iia Temu§ cu cazacii si-i gonea
25 foarte rAu pe cei din afar<A>, pinA se umplurA luni trei. Iar and fu intr-
o zi, §ezind Temu§ supt cortul lui, tocmirA nemtki> un tun 5-1 slobozira
asupra lui. §i asa lovi o ladA de lemn ce erea linga dinsul, si rupIndu-sA o
bucatA de ladA au lovit pe Temu§ peste un picior, i umfUndu-se piciorul,
in grab au murit. Iar cazacii numaidecit rAdicarl alt hatman si fAcura pace
30 cu Gheorghe Stefan voevod §i-i inchinarl cetatea.
Iar Vasile voda au fost cAzut la hanul cu multe rugAciuni si cu daruri
scumpe, de i-au dat ajutor 20.000 de tAtari. §i au purees cu din§ii ca sa
scoatA pre doamnA-sa 5 pre fie-sAu din SuciavA. Iar cind ajunserA la
'Prut, sosi veste rea i amarl, cum au perit gineri-sAu Temu§, i s-au
35 Inchinat cetatea, 5 au prins pre doamnA-sa 5 pre fie-sAu i i-au luat
toatA avutiia. Atuncea deaca intelese Vasilie vodA, cu mare IntristAciune
sA intoarse iar inapoi. Sosind la hanul, fu Vasilie voevod prins si bAgat
in obezi. Trimitindu-1 la PoartA, fu inchis la Idicula.
Deci cazacii tocmirA trupul lui Temu§ intr-un sicriu si sA duserA cu
40 dinsul in tam lor. Atuncea doamna plingea mult, intrind in inima ei
spaima si groaza mare. Iar Stefan vodA singer intrA in cetate, de au
prins pre doamna 5 pre fie-sAu si i-au luat toatA avutiia. Si s-au
Invirtejit la scaunul lui la Ia§i cu mare izbindA. Si §-au plecat capul la
PoartA, de §-au tocmit lucrul. i i-au adus steag de domnie.
45 .Iar Matei vodA, find rAnit de rAzboiul cAzAcesc, zAcea in patul lui
5 nu putea sA sA rApaose i sA-§i caute leacul ranei sale de necazul
slujitorilor lui, mai virtos dorobantii si seimenii si alte ate. CA Matei
vodA foarte-i IngrA§ase, stringind pre toti dintr-alte tAri streine, saraci
28
www.dacoromanica.ro
foarte. Iar Matei vodA le fAcuse milA mare. CA avea la casele lor pace,
ca sA-1 cause la vrome de nevoe, cum sA cade slugilor celor drepte. Iar
ei total sA IndrAcirA de sA nebunirA §i IncepurA a nu-1 bAgare In seamA
nici cit, ci-§i bAtea joc de dinsul §i in toate zilele zbiera in curtea lui. Si
5 lua tunurile dA le scotea afarA la cimp. Si Intra in case unde zAcea, dA-1
pedepsea. Si sA lAuda cA ei au bAtut rAzboiul cazacilor, cer§indu-i sA le
dea cite 3 lefi; iar de nu, vor sparge cAmara §i singuri i§i vor lua. In
multe chipuri II pedepsea, zicindu-i sA-§i lase deacum scaunul Si sA sA
facA cAlugar. Si zicea cA au imbAtrinit §i §-au e§it din fire. Si a§a fiind
10 turbati, cind fu Intr -o zi, sa strinsera toti in curtea domneascA ca sa
ucigA pre 2 boiari ai lui Matei vodA, anume Ghinea Tucala, i Radul
VArzariul vel arma§, aruncindu-le prihanA cum cA ei sfAtuiesc pre
domn ca sA nu le dea lefi. i a§a fiind ei turburati, ca ni§te porci fAr-
de nici o ru§ine, sA suirA sus, in casele domne§ti §i doderA nAvalA unde
15 .zacea domnul lor, cAutind pre ace§ti boiari supt cApAtliul lui, sub
paturi, prin poduri, prin camari, prin lade, pinA-i &ha. Si aqa,
denaintea lui, i-au luat, at sA cutremura locul de groaza lor,
dezbrAcindu-i dA haine, batindu-i nemilostiv, pin i-au scos afarA la
cimp, §i acolo i-au omorit, Inaintea tuturor o§tenilor. Intr-aceia
20 turburare a lor, intimplindu-se lui Socol vel clucerul CornAteanul a fi
bolnav, zAcind la gazda lui, ca ni§te hoti Si pre el 1-au ucis. Si le-au
jefuit casele, luindu-le tot ce-au avut.
Iar cind au fost la august, murit-au §i doamna Elena. Si cu mare
cinste fu IngropatA in biserica domneascA, in Tirgovi§te.
25 DupA ce au dat Dumnezeu de s-au vindecat Matei vodA la picior, e§it-
au in preumblare cAtra Arge,§i, §i invirtejindu-se de acolo, iar dorobancii §i
seimenii i-au Inchis porvile §i e§it Inainte, la §anwl cel mare, cu toate
tunurile, oprind pre domnul lor ca sA nu mai Intre in cetate, zicind cA de
acum Inainte nu le mai trebue sA le mai fie lor domn, ci, sau sA iasA din
30 tail, sau sA sA cAlugAreascA. Deci a§a au Azut, cu toti boiarii lui, obidit,
din josul oraplui, 3 zile. Si nici pline nu lAsa sA -i aducA, sA minince din
averea lui §i din toatA cinstea domniei lui. Deci Intr -alt chip n-au avut cum
mai face, ci le-au fAgAduit sA be dea bani din dAstul. Atuncea de-abiia 1-au
15.sat de au Intrat in tirg, la scaunul lui. Iar ei nu sA mai a§azara, ci ca ni§te
35 lupi flaminzi, Si ziva §i noaptea zbiera Si umbla pre la casele boiarilor, ca
ni§te calici, de-i pedepsea §i le cerea de bAuturA. Nimenilea nu be putea sta
impotriva. CA umbla top beti, zAcind prin pimnice cu mueri, cu copii cu tot.
LAsarA hrana lor cea Nina §i sA apucarA de tilhArie. 0, citA obidA era lui
Matei vodA! Unde §tiia cit bine le-au fAcut §i acum i§i bat joc de el. Si
40 chemA pre toil credincio§ii lui boiari §i slugi §i be zicea: 0, dragii mei, §tici
cit munciiu de linuiu Cara, §i ma nevoiiu de o strinsu la mo§iile lor, §i o
pAziiu de nu o calcA nici o limbA. Si in zilele mele crescura §i sa insurarA §i
fAcurA copii Si sAimbogAtirA toti. Mai virtos zic de acest neam dorobAntesc,
fund ei tot dintr-acest pamint al Tarii Rumine§ti §i neavind ei nici o nevoe
45 de la mine sau de la alcii. Iar diavolul cel nepohtitor de binele omenesc iatA
cum IntrA in ei, de i-au nebunit §i nu §tiu ce fac. CA s-au insolit cu sirbii
siirneni, de §-au mAritat fetele §i surorile dupre ei. Si nu poate nimenea sA-i
conteneascA. De acum Inainte, dragii miei, sA §tici cu adevArat c5 pentru
29
www.dacoromanica.ro
faptele lor, vor sa vie marl rautati asupra acestii sarace de lard. i va sa
caza la mare nevoe. i vor sa patirneasca si cei buni pentru cei rai. Ca into
eu nu pociu rabda turburarea for care fac asupra mea si asupra tarii. Ci
gindesc, de voi avea zile, sa aduc in primavara 30.000 de titan si pre craiu
5 cu ungurii, sa-i loveasca fara veste de toate parrfile si sa sa pue supt sabie
toll cei mai man, sa piiara ca niste tilhari, sa-mi izbindesc spre dinsii,
pentru mult bine ce le-am facut.
i asa, cu necaz mare, an petrecut Matei voda din zi in zi. Deci
find slab si ajungindu-1 adincile batrinete, pu ;ine zile s-au razbolit. i
10 cind an fost april 9 deni, 7162, dumineca dimineata, an raposat Matei
voda in casele domnesti, In rirgoviste. §i au domnit Matei voda ani
21, Ma luni 5 si zile 11.
Iara dupa pristavirea raposatului Matei von, boiarii tarii impreuna
cu parintele Ignatie mitropolitul, aciisi trimiserA de sa strinse toata
15 curtea si toti slujitorii. i facura cu top dimpreuna mare sfat. i cu voia
tuturor alesera din mijlocul for ca sa le fie domn Costandin voevod,
sin arban Basarab voevod, ca-1 stiia ca iaste de neam mare, domnesc
si iaste om bun si intelept si blind. i WO sa bucurara si sa veselira.//
M.C. 20 MOLDAVIA.
108- DE DOMNIIA Lill VASILE VODA.
112
Fericita domniia lui Vasilie vocIA, in care, de an fost cindva aceasta
Lard in tot binele si bivpg si plina de avutiie, cu mare fericiie si
25 traganata pina la 19 ani, in dzilele acestii domnii an fost. In anii
dentiiu cu prepusuri de nepace iara intre lesi si intre turci, iara apoi,
dupa trei, patru ai, deschizindu-si calea ImpArAtiia Turcului asupra
persului cu soltan Murat pentru Vavilonul, aicea aceste parti la mare
paci si linisti si mare .fericii era.
30 Domniia cum s-au prilejit, de-au luat Vasilie voda, s-au pomenit la
domniia lui Moysei von, in capul al cincispradzecile, cum" fugise
Vasilie von de frica lui Moyseiu voda, de aicea den tad in Tarigrad.
i acolea cunoscut la citva den capete si mai virtos lui Abaza pap,
care era piris lui Moysei voda si mai mult cu nevointa lui, i-au dat
35 soltan Murat domniia, vadzindu-1 om harnic de acdia treaba.
Daca au luat domniia, nevrind sa hie nemultemitoriu lui Moysei
voda, pentru binele lui, ce Muse casei lui, neamestecindu-se nice cu
un rau asupra casei lui, an scris carte lui Moyseiu voda, cu mare
multemita pentru oamenii sai, caci n-au avut nice o nevoie si lasindu-1
40 in voie unde ari vrea sa marga, on spre ce parte volnic, fad nici o
grije sa fie, si satuindu-1 sa nu vie la Tarigrad, pentru multe datorii ce
avea Moysei von in Tarigrad. i sa nu banuiasca ca ce s-au prilejit
area, find aceste lucruri, ale a domnielor, supt orinduiala lui
Dumnedzau, fad care nu ies domnii.
45 Dupa aceasta taramonie, au purces Vasilie voda de la Tarigrad cu
Textul p. 30, r. 21p..3.3, r.27, lipsind din ms. original, a fost completat dupi
Letopisecul lui Miron Costin, ed. P.P.Panaitescu, p. 108-112.
30
www.dacoromanica.ro
domniia in tad, in anul 7142. Iara Moysei voda, strins cu casa lui §i cu
Costin hatmanul den boieri, au trecut in Tara Le§asca.
Abaza paea iara sA gatiia cu mare putere asupra leOlor, sali mai
tocmascA lucrurile a razboiului celui dentii care fAcusa asupra lui
5 Conetpolschii la Camenita, pinA n-ari oblici Imparatiia a cu rindul
dentii n-au lucrat atita, cit da saml inaintea ImpAratiei. Deci Indemna
pre Imparatiia iara asupra 1e0lor §i sta de fata §i solii moschice§ti la
Tarigrad, nevoitori, cu mare fagAduinta ImparAtiei de Cazanul §i de
Azderhanul, sA fie a turcilor. Si numai ce a0epta §i Vasilie vodA,
10 neardzat bine la domnie, sA-i vie porunca de gatire de oaste, iara ca §i
lui Moysei vodA.
Era i solul le§asc, den Tara Moschiceasca pornit de craiul la
ImpArAtiie, anume TrAbinschii, pre carele (dind tire craiului
Conetpolschii hatmanul, cind veniia asupra lui Abaza para cu opi
15 turce§ti) ii trimisesA la Imparatiie craiul, intrebind de turci, ce pricinA
ar hi stricaciunei de pace cei legate la Hotin cu sultan Osman. Si au
trecut solul acela pen Cara, curund in urma lui Abaza paea, in dzilele
lui Moysei vodA. Ce, oblicindu-1 Abaza pa§a, au trimis de 1-au oprit la
Pravadiia silindu-1 sAl dea soliia la dinsul, temindu-sa sA nu se
20 obliceascA prin soliia lui, aceia cale a lui, cum au fost. Ce, nevrind
solul sA-i dea soliia §i rAspundzind cA este trimis la singura ImpAratiia,
nu la unul den pa§i, 1-au oprit citava vreme. Ce leahul au silit cu
mijloace de au dat §tire de sine la Poarta ca este oprit §i au venit
porunca la Abaza para sA-1 sloboadza. Si numai ce i-au cAutat a-1
25 slobodzi. bra ave -i stricasA solului lucrurile la Imparatiie, cit nisi o
cinste n-au avut, care sA cade solilor §i 1-au pornit cu raspuns de scirbA
Inapoi, fArA zAbava §i anume sA hie gata craiia le§ascA iara de sfadA.
Ace la raspuns a turcilor daca au agiuns la craiul in Tara
MoschiceascA, cA era tot in tam Moscului cu o§ti §i dindu-i tire §i de la
30 margine jug de gatirea turcilor, deci numai ce i-au cAutat a sta la tocmalA
cu Moscul. Si indata, lAsind toate intr-o parte, au legat cu moscalii pace,
cu citeva orase luate de la Mosc in partea le0lor. S-au intors la Varpv
craiul i IndatA au stAtut la swim de gAtire Impotriva tucilor.
Intelegind turcii cA le ii au facut pace cu Moscul Si mai adevArat
35 den solii moschice§ti, §i era qi solul turcilor la Mosc, IntArindu-i
impotriva le0lor, §i de aicea den tara, de la Vasilie voda, avind §tire,
au pornit pre solii moschice§ti cu scirbA pentru nestatoriia for la cuvint
Si au trimis §i la craiul le§Asc sol de inoitura pacii, anume pre Sabin
aga, unul den agii divanului, avind amu §i cu cazilbaq<ii> amestecatura
40 Incepute pentru Bagdatul, adeca Vavilonul, Imparatiia Turcului.
Pornite o§ti le00 amu au aflat Sabin aga spre CamenitA §i pre
singur craiul aproape de Var§eav in tabard, raspundzind lui Sahin aga,
solului turcesc, craiul cu scirbA, pentru stricarea Si calcatura [deli,
care cu atItea giuraminturi s-au fAcut la Hotin cu soltan Osman §i Intre
45 dinsul. Citeva conace au mars cu o§ti spre Camenita ci cu acesta
raspuns au pornit pre turcul, carile da toatA vina pre Abaza paea i
cum este gata de perire pentru aceia faptA.
Fost-au aceasta clatire a le§ilor in anul 7143, care o0 mai mare Si
31
www.dacoromanica.ro
mai bine grijite nu sA pomenesc in toata hronica le§asca. Tin minte
oamenii bAtrini, carii spun cA agiungea tabgra de supt tirgul Camenitii
pia la un copaci la cImp mai mull de o mild de loc, cA o§ti avea gata
ale ce era asupra Moscului §i plinA Tara Le§ascA de multime de
5 oameni pre acele vremi.
IarA pin5 a sosi craiul le§Asc la CamenitA, Conetpolschii hatmanul
amu era cu o saml de o§ti sup Camenita §i viniia §i cArti pren Vasilie
vodA de la veziriul Murtaza para pentru pace, adeverind lui
Conetpolschii el aceia cAlcaturA a pacii, carea au fAcut Abaza paea
10 fArA §tirea Imparatiei, va plAti cu capul, ca un cAlcAtoriu de pace.
i area omorind Impar A/Ha pre Abaza para sugrumat, s-au
rA§chirat §i gAtirea le§ilor in Vint; fiind supArati §i slujitorii lor de atita
vreme cu o§teniia la Mosc. Au stAtut pace iarA 'Mire le§i §i Intre turci cu
Inoitura legAturilor de la soltan Osman, adAogind Si aceasta legAturA
15 Intre sine pentru Mari, sa nu lacuiascA in Bugeag. Om Abaza pa ea
vestit cu rAzboaiele asupra persului §i o§tean dirept.
La anul dupA aceasta au purces soltan Murat cu mare gAtire asupra
persului Si intr-acela§ an au luat de la pe§i cetatea anume RAvanul, care
apoi, cit s-au intors soltan Murat Inapoi la Tarigrad, iarA au luat-oA
20 cazilba§ii pre sama sa. 'ad Vasilie vodA domniia cu mare lini§te Si
pace, fAra grije tara, din toate pArtile sta toti de negutitorii §i de ago-
nesitA. InsA lAcomiia nice pre atunce nu lipsiia, cu dAri grele, ce avind
lAcuitorii tArii vremi de agonesitA, biruia toate acele greutAti a domniei.
. In Tara UngureascA era man amestecAturi intre Racoli §i Intre
25 Bet lean I§teoan, feciorul lui Bet lean Gabor, pentru domniia
Ardealului. Ce, an cAutat a da locul domniei aceiia Bet lean I§teoan lui
Raco ;i, neputind avea agiutoriu de la ImpArAtiia Turcului, pentru
gAtirea lui soltan Murat iarA asupra persului.
In anul 7145, sA rAdicasA cAzacii cu Pavliuc hatmanul asupra le§i-
30 lor, pentru opreala sa pre Marea NeagrA, pre carii Pototchii hatmanul
le§Asc polnii I-au lovit §i, Inchidzindu-le tabAra, au dat cAzacii viu pre
hatmanul slu, pre Pavliuc. i in cesta an an fAcut le§ii §i o cetate
anume Codacul pre Nipru, la pragul cel dentiiu a Niprului, oprind pre
cAzaci sA nu Imble pre Marea NeagrA, stricind pacea cu turcii, care
35 opreala lor apoi an rasuflat spre mare pustiitate craiei le§e§ti, cu Hmil
hatmanul cAzAcesc.
Tot intr-acela§i an, Cantemir para cu ordele sale, peste voia
hanului, au ie§it den Crim §i s-au ardzat iarA in Bugeag, care lucru
nesuferind hanul §i mArgind dodeiala §i de la le§i, carii legasA cu a doa
40 legAtura pren Conetpolschii cu Murtaza para veziriul, sA nu hie slobo-
dzi tatarIi a lAcui in Bugeag fAcind dodeialA craiei lor, au ie§it porunca
la hanul §i lui Vasilie vodA, domnului Orli noastre §i lui Matei vodA,
domnului muntenesc, sA margA cu hanul asupra lui Cantemir. Deci au
venit hanul cu o§ti §i au purces §i domnii cu Imbe tArIle asupra lui
45 Cantemir, care temindu-sA de hanul, au fugit in Tarigrad, iarA ordele
lui le-au luat hanul cu sine la Crim. i de pira hanului la ImpArAtiie, au
perit §i Cantemir zugrumat in Tarigrad.
Dui:a ce áu pornit pre tAtari, hanul, den Bugeag, au llsat pre doi
32
www.dacoromanica.ro
soltani, fratii sai, sA vie cu din0i, iara el singur au purces spre Crim
inainte. Deci cind au fost la trecAtoarea Niprului, s-au burzuluit nohaii
§i au lovit fArA nedejde pre soltani i i-au omorit pre amindoi. Si dupa
aceasta faptA, au purces cu courile sale spre Tara Le§ascA, poftind de
5 la le§i loc, sA sA aedze supt ascultarea lor. Imb la pe la tirguri, pen
sate, tot cite cu o cruce de lemn fAcutA la piept, semn de inchinaciune.
Ce, le§ii loc area desert, fArA oameni, mai inluntru tArii sale neavind,
le-au dat cimpii pe Nipru, intre Crilov §i intre Codac; §i era aproape de
20.000 de nohai orda aceia.
10 Care lucru vAdzind Imp ArAtiia Turcului, iarA, cu a doa orinduial5 au
pornit citva pa§i in prejma lor, la anul dupA scosul lui Cantemir din
Buceag. i iarA au venit porunca §i la Vasilie vodA §i la Matei vodA, sA
marga sA sa impreune cu pa§ii asupra tAtaralor. Deci, de iznoavA au
purces Vasilie vodA cu ovi, al doilea rind, la Cetatea Alba, la adunarea
15 pa§ilor. IarA Matei vodg au venit piny la marginea tarii sale §i de acolea
au pornit un serdar cu o§ti de la sine, iarA el singur s-au facut bolnav §i
s-au intors inapoi. IarA §i Vasilie vodA §i pa§ii fArA zabava s-au intors de
la Cetatea AlbA inapoi, cA pre tAtari li trasesa amu hanul cu blindetA §i
cu fagaduinta de iertare pentru moartea soltanilor 0-i trecusa Niprul,
20 pre unii in Crim, iarA pe altii i-au ardzat pre cimpii Donului. fail
moartea soltanilor mai pre urrna tot n-au lasat hanul nerAscumpAratA.
Ce, citi era din singele lui Cantemir mai capete, intr-una de dzile,
cu mqter§ug i-au impArtit, pre unii la o sama de agii curtii sale, la
osp4, vAz Doamne, pe altii la alti agi §i fa masa sa oprind pre unii.
25 i la acela ospAt i-au omorit pre tori, citi era Cantemire§ti mai aproape.
i de atunce s-au stins aceia rAgula la diqii, care era mai frunte decIt
Ms. toate ordele, precum// intr-aceste vremi sint SirAne§tii. Unul din
5367, Cantemire§ti atunce, anume Azamet mirza, pre care 1-am apucat §i eu,
f. 1 era dvorialnic la Vladislav, craiul terse, neintimplindu-se la oaspAtul
30 acela ce le fAcuse hanul au scApat din Crim in Tara Le§asca §i slujiia la
craiul lersc intre dvoriani, avind de la craiul leafA.
Intr-acel an au luat cazacii Donului Azacul, cetate turceascA pre apa
Donului, care mai pre unnA de buns voe au dat-o moscalii inapoi turcilor.
Isar au umblat la acea mijlocire pentru acea cetate la Mosc, find om vestit
35 pre acea vreme aicea in tad cu negutAtoriia in Tara MoschiceascA.
Jar intoarcerea lui Matei vodA de la margine, cind au mers al doilea
rind la Cetatea Alba, n-au fost MA pricing. Ci avind mare nepriete§ug
Matei vodA cu Vasilie voda, cum au stAtut la domnie au fAcut multe
amestecAturi la pa§a de Silistra. Deci s-au temut Matei vodA a merge,
40 pirindu-1 §i la PoartA, ci au trimis oaste §i el s-au intors la scaun.
Pe vremia impArAtiei lui sultan Murat toate trebile era pe doi
oameni, carii era musaipi: unul silihtariu, adecA spatar ce poartA spada
sau buzduganul dupA imparatul, al doilea cizlar agasi ce iaste peste
f. lv fete mai mare. Vezeriia inaintea lor era/ foarte slabs. Cind sa aduna
45 veziriul cu unul de aceia spun cA le sAruta poala hainelor. Deci pre
silihtar pa§a 11 cuprinsese Matei vodA cu darile, jar pre cizlar-agasi
Vasilie vodA. i toate isprAvile despre PoartA le eqiia prin acei doi
oameni. Numai cu atita covir§iia Matei vodA pre Vasilie voda cA avea
33
www.dacoromanica.ro
mare priete§ug cu ungurii. Iar Vasilie voda nici cu un megiia§, precum
am apucat §i not acea domnie, vial bunA n-au avut, nici baga seams
pre nimenea.
0, nesatioasa firea domnilor spre latire i avutiia oarbal Pre cit sa
5 mai adaoge, pre atita mai pohto§te. Poftele imparatilor i ale domnilor
n-au hotar. CA avind mull, le pare cl n-ar avea nimica. Pre cit ii dA
Dumnezeu nu sa satura. Avind domnie, cinste, ei pohtesc §i mai mari
i mai late tari. Avind card, cascA sA cuprinzA §i tara altuia. Si a§a,
lacomindu-se la ale altuia, pierd §i ale sale. Multe imparatii in lume,
10 vrind sa dobindeasca alte tari, s-au stins pre sine. Intr-acesta chip s-au
stins imparatia lui Darie imparat de Alexandru imparat Machidon.
Vrind ca sA supue impAratiile grecqti §i toatA Machedoniia, s-au stins
imparatia sa de au cAzut pre mina lui Alexandru Machidon. Ada
imparAtiia Cartaghenei, vrind sA supue Rimul, au cAzut la robiia
15 rimlenilor. Ada Pir imparatul, vrind sl is Ita liia, au pierdut Wile sale.
f. 2 A§a §i Mihai voda, vrind sA fie crai la unguri, au pierdut/ §i domniia
Tani Muntenesti. A§a i Vasilie voda; avind fericite vremi de domnie
cu pace de toate pAr ;ile §i tam cu nici o datorie IngreuiatA, fara nici o
bintuialA despre turci, carii avea inceputA sfada cu persii §i intr-ac6le
20 parti sta cu valuri.
CND S-AU GATIT VASILIE VODA CU O.FTI SA VIE ASUPRA

LUI MATEI VODA.
25 Au inceput gilceava cu Matei vodA, domnul muntenesc pentru

domniia acei tari, on ca nu-1 Incapea Moldova, ca pre un om cu firea
InaltA §i imparateascA, mai mult decit domneascA, on ca siliia ca sa vazA
pre fiiu-sau Ioann vodA e§it la domnie, care fire au parintii spre feciori
sa-i vazA in viala for e§it la cinste. Domnii pre feciorii sAi la domnii
30 poftesc sa-i vaza; boiarii, la boiarii. Slujitoriul sA bucura sa vaza pre
feciorul sau harnic de slujitorie. Paminteanul poft4te sA vazA pre fiiu-
sAu vrednic de hrana pamintului. Ori a 1-au indemnat pre Vasilie vodA
mare netocmalA §i nepriete§ugul ce avea Inca mai de demult, din boeriia
sa. Scosese domniia TArli Muntene§ti de la Imparatie prin mijlocirea lui
35 cizlar agasi Si a pasii de Silistra feciorului sail, lui loan vodA.
Prostatec linea Vasilie voda pre Matei voda. Deci, avind §i pre
veziriul in partea sa, au facut o§ti de lard §i au purces in Tara
MunteneascA asupra lui Matei vodA, lAsind aici in scaon pre fiiu-sAu
f. r Ioann voda. Iar el au Intrat cu osti/ in Tara MunteneascA cu §tirea
40 veziriului §i a pasii de Silistra. Osti avea citeva, iar tot de Ora §i
lefecii, fara putinei sirbi ce avea in leafa, calari. Iar §i Matei vodA,
domnul muntenesc, nu dormiia, ci, aparind al sau, avea o§ti §i streine
§i de Cara sa. Ales pedestrime avea fiqtecind pinA la o mie in leafA,
fara dorobanlii de Ora §i moldoveni de ai no§tri ce mersese acolo in
45 leafA, carora le zicea levenli, §i 160 calarime tinea pururea cite 200 i
unguri calari osebi. i dedese §tire la arcalele ce avea la ImpAralie
pentru sila ce-i fAcea Vasilie vodA. Deci cu mijlocirea lui silihtar pap
bine n-au intrat Vasilie vodA in Tara MunteneascA, la o vale ce sA
34
www.dacoromanica.ro
chiamA Ribna 1-au intimpinat cu ceaus de la impgrAtie cu porunca
numai sg se intoarcg Vasilie vodA indargt. Si in urma ceausului au sosit
si o sama de osti ale lui Matei vodg. Ci au cAutat lui Vasilie vodA a sg
intoarce inapoi, vazind cartea impargteascg; si cite era sultan Murat nu
5 era de a glumi cu dinsul.
Deci purcegind inapoi Vasilie von sA semetise muntenii §i in chip
sa goneascg pre ostile lui Vasilie vodA, lovise la coada ostii. Ci s-au
intors indargt °stile de tail si insus Vasilie vodg si au infrint pre
munteni, prinzind pre cliva vii si au peril cilva.
10 Vasilie vodA, plinind porunca impargteascA, au esit din Tara
f. 3 Munteneascg si sezind citeva zile la Plosculeni, de/ acolo au pornit pre
ceaupl cel impgratesc, iar el s-au intors de au venit in scaon.
Pre aceia vreme era veziriul Tabani Buiuc, carele tinea cu Vasilie
voda; si pap de Silistra iar asa. Si sg pusese cu toatg voia, numai sg
15 scoacg pre Matei voda. Si fgr-de §tirea impArgteasca e0ia de la veziriul
isprAvi de domniia Tani Muntenesti lui loan voda, feciorul lui Vasilie
vodg, cum §i atunce, deaca au vazut veziriul impiedecate ispravile
dintii de silihtariul, au facut altele la singur pap de Silistra sA margg
insusi el si sg ducg pre feciorul lui Vasilie vodg in scaunul Tgrii
20 Muntenesti. Care lucru apoi au mincat capul veziriului, aflind
impargiiia prin silihtariul rAzboaele si varsgrile de singe intre domni de
unde sg pojgoarg. Nici to mira cum de au putut domnii a umbla in zarve
farg §tirea ImpArAtiei §i mai virtos la un impArat leu, ca aceia.
Deci sg stiff cA Wile pre atunce nu era asa supuse, ci Ina-aka voe
25 veghiatg. Si sA temea turcii sA nu se dea Tara Moldovei in partea
lesilor, carii pre acele vremi era foarte tari, cit sA sfiia 1mi:di-Alija de
sfada lesilor, si ales avind intr-acea data razboae incepute cu persii,
precum s-au pomenit. Ci era bucuro§ cg sg sfadesc aceste tari intre
sine. Si poci pricepe si pre domniile acestia, fiind cu stare indelungatg
30 cu multi ani; alte vacuri pre atuncea sA socotesti Ori lor acestora./
L 3,,
Cu al doilea isprAvi de domnia TArii Muntenesti au socotit Vasilie vodg
cu altA tale, avind acea stire si de la veziriul. Au pornit pre Ioann vodg la
pap de Silistra, cu citva boiari, sg-1 ducA pap in scaun. Si trimisese
inainte la pasa pre lanache Catargiul, vel postelnic, sg mai intgreascg
35 lucrurile, ping a merge Ioann vodg. Ci sezind Catargiul acolia la pap,
asteptind sosirea lui loann voda, au simtit lucrurile intr-alt chip, cA venise
la pap iar alte porunci irnparatesti prin silihtariul si unsese osia pasii si
Matei vodg. Deci vAzind Catargiul lucrurile intr-alt chip si amirosind ca cit
ar sosi Ioann vodA la pap, va sA-1 opreascA si sg-1 trim ita la Poartg, au dat
40 Catargiul stire la boiarii ce era pre lingg loan vodA, find la un sat aproape
de Dirstor si indatg s-au intors loan vodg, can cu fuga, de frica pasii. Si asa
au exit si a doa ispitg pentru domniia Tarii Muntenesti.
Iar nici cu atita nu s-au lAsat Vasilie vodA, ci si de veziriul fiind
indemnat si ca o nimica socotind a cglca pre Matei vodA, iar au strins
45 osti cu mai bung gAtire cu pedestrime, cu tunuri si iar au purces in Tara
MunteneascA asupra lui Matei voda. Si cu aceia nebAgare in seamy de
E4 Matei vodA, cit aicea in locul sAu pusese domnu/ pre fiiu -sAu Ioann
vodA in scaonul Orli, cu boiari, cu ispravnici si cu domniia deplin,
35
www.dacoromanica.ro
bind ca in palmA domniia TArli Muntene§ti. Iar lunecoase sint lucrurile
rAzboaelor §i in puteria lui Dumnezeu mai mult stau. Nici pre un
nepriiaten, cit de slab, sA nu-1 tie nimenea fie§tecum, nici-1 tin o§tenii
cei drepti. i bine au zis unul cl rAzboaele in clipa ochiului stau. CA
5 atita au fost numai sA is Vasilie vodA acel rAzboiu §i sA se a§aze in
scaunul TArfi Muntene§ti. Iar roata lumii nu a§a cum ginde§te omul, ci
in curgerea sa sA intoarce.
De care sill n-au mai putut nici silihtariul a mai trimite alte isprAvi
la Matei vodA, sA nu se descopere de tot cu umbletele impotriva
10 veziriului, sA-i rAsae ceva InparAtiei cu sclrbA in partea sa. CA ales la
turci foarte cu sfiialA sint toate §i cu mare me§tequg stricA unul altuia,
cind va unul pre altul sA-1 surpe; cA sa pirascA la vedere insu§ lui
4 stricA cu Inaperea pirAi. De multe on cu laudA pre nepriiatenul
sAu mai curind 11 pogoarA. i ales supt ImpArAtiia lui sultan Murat cu
15 mare ternere era toti.
Iar totdeauna trimitea silihtariul pre tainA la Matei vodA,
indemindu-1 sA stia impotriva lui Vasilie vodA, sA-1 batA. Iar despre
f. 4' scirba impArAteascA sA n-aibA/ grije, ca iaste grija lui. Deci §i Matei
vodA s-au strins toatA oastea. §i vAzind cA Vasilie vodA trage cu o§tile
20 sale spre Bucure§ti, nu spre Tirgovi§te, au pogorit qi el cu Wile spre
Bucure§ti.
Vasilie vodA deaca au sosit la Praova, la sat in Ojogoni, §tiind din
limbi gAtirea lui Matei vodA impotriva sa qi cu citeva o§ti streine qi de
Sara sa au fAcut sfat, acolo, la Ojogiani, au socotit trecAtorile apelor §i
25 locurile inchise de pAduri pe de toate pArtile §i de bihni§uri. intelegind
cA §i Matei vodA pohte§te la locuri ca aalia sA -i dea rAzboiu, fiind
Wile mai tan fie§tecare la locul sAu §i la strimtori impotriva ostilor
celor streine, au ales cu sfatul sA nu treacA Praova, ci sA stea acolo, la
cimpu, sA tragA pre Matei vodA sA iasA cu o§tile sale la cimpu. i a§a
30 alegindu-se sfatul s-au rAsipit toate o§tile lui Vasile vodA la jafuri pe la
podgorie, pe supt munci, IncAtro sA bejenise toatA Tara MunteneascA de
prin toate olaturile aalia, pinA in Praova.
i a§a, cu acel sfat ce sfetnici vor fi fost a§a buni de rAzboae
pre atunce, fiind rAsipitA oastea pe la jacuri , pre loc an priceput
35 Matei vodA umbletele for §i IndatA au purces spre Praova drept in
f. 5 preajma Ojogenilor, unde era Vasilie vodA cu corturile./ Au stAtut la
trecAtoare aid §tire din citeva tunuri ce avea cu sine. i IndatA au
inceput a trece oastea vadul; tot calaretul au trecut cite cu un pedestra§
dupa sine. i au stAtut in tocmall dincoace de Praova, a§ezind oastea
40 pedeastrA cu focul §i cu tunurile intre oastea cAlAreatA. i au purces cu
toatA oastea stolitA asupra taberii lui Vasilie vodA.
FUGIREA L UI VASILIE VODA DE LA OJOGENI.
Nu avea de ce sA apuca Vasilie vodA, fiind oastea rAsipitA in toate

pArtile, cu acea venire de grab a lui Matei vodA §i IntemeiatA. CA
45 o§tenii lui Vasilie vodA unii veniia cu plian ingreuiat, ne§tiind
lucrul ce iaste. Altii spaimintat de venirea ostilor asa degrab, mai
36
www.dacoromanica.ro
mult de &ire a pleca fuga indata au statut, decit a da razboi. Si ap
fiind oastea pe la jafuri §i far-de nici o tocmeala, au plecat §i Vasilie
vodA fuga §i toata oastea citA nu era dusa la prada, lasind §i corturile §i
tunurile qi toate pedestrimea pre mina lui Matei voda. Si de frica
5 gona§ilor Vasilie voda au Mat drumul pre care venise §i luund cimpii,
an nAzuit la Braila.
ZAbovind Vasilie vodA la Braila citeva zile §i Matei vodA dind §tire
f 5,., de olac IndatA la pap de izbinda sa/ ce facuse asupra lui Vasilie voda.
Si ap, on cu §tirea pa§ii, on agii de la Braila §i de la Mecin,
10 sfatuindu-se sA prinzA pre Vasilie vodA, sa-1 trimita la pap. § i sa nu<-
i> fie dat §tire Stamatie ce au ckut mai pre urmA stolnic la Vasilie
vodA §i 1-alte domnii, mai apoi §i postelnic mare, ar fi incaput Vasilie
vodA la prinsoare. Ci, §ezind seara la masa, i-au dat §tire §i de la
bucate s-au sculat, pentru-o gradina peste un gard suind de pe spinarea
15 unuia din slujitori §i acolo scotindu-i calul au e§it cu fuga din Braila, la
Galati, lasind toate la Braila, cite nu rAmAsese la Ojogeni.
Intelegind Ioann voda, feciorul lui Vasilie voda, poticala tatine-sAu
din Tara Munteneasca au adunat boiarii ce era pu§i la boerii pre linga sine
0 li-au zis cum ca el, nefiind de domnie, pentru slAbiciunea s5natAcii ce
20 avea (ca era Ioann vodA slab §i deznodat §i de miini §i de picioare, ca cind
n-ar fi fost fecior lui Vasilie voda, care era ca un leu §i la fire §i la trup),
iar tAtine-sAu lasA scaunul domniei. Si au venit Vasilie vodA in Iasi.
Iara Matei voda, jeluindu-se §i la Imparatie de prada ce Meuse
o§tile lui Vasilie voda, §i la megiia§, ca sA-§i intoarca calcAtura ce
f.6 25 Meuse/ Vasilie vodA Tarli Muntene§ti, legase cu Racot, cneazul
Ardealului lucrurile, fiind §i Racot ranit cu nebagare in seams
megie§iei lui de Vasilie von. Au pornit o§ti asupra lui Vasilie vodA cu
Ioann vodA Moghila, feciorul lui Simeon vodA, carele sa a§ezase la
Ardeal dupa razboiul de la Stefane§ti ce s-au fost Mut intre feciorii lui
30 Simeon vodA §i intre feciorii Ieremiei voda, pentru domniia tarii.
Ajungind o§tile ungure§ti intr-acea data pia in Trotu§ §i wile
muntene§ti pins la Milcov sosit. Au schimbat Racot sfatul cu
Matei voda, on temindu-se de Imparatie, auzind de patima veziriului,
on alts socoteala le-au venit. Au intors §i pre Ioann vodA cu o§tile
35 indarat §i s-au intors §i muntenii.
Casa lui Vasilie vodA e§ise spre Hu§i de spaima aceia. Si intr-acea
vreme a pogoritului acelor o§ti asupra lui Vasilie vodA au pent §i
Gorgan §i Samichip capitanul §i CIrstea vistiiariul, din prepus de la
domnie pentru vicle§ug. Deci dupa zarvele acestia numai ci au cautat
40 lui Vasilie vodA a sta la pace, vazind §i primejdiia veziriului §i ca sa nu
sa mai atite lucrurile asupra lui. CA atunce n-ar fi fost fara primejdie
Vasilie voda, de n-ar fi statut imparatiia dupl lucrurile Impotriva
per§ilor, care curind dupa aaia au purces cu toatA puteria asupra
Vavilonului, on de la cei doi megiia§ n-ar fi scApat fara primejdie,
45 de nu s-ar fi spaimintat Raco ; §i Matei vodA cu moartea veziriului.
1. 6" Si sta la cumpanA sultan Murat, aspra Azacului va merge,/ ca Inca
nu-1 dedese moscalii, au asupra Vavilonului. Ci viind Isar cu acea
veste ca vor da moscalii Azacul, au plecat asupra Vavilonului. Iar pins
37
www.dacoromanica.ro
a sA adevara purcederia, tArlle acestia era la mare grije cA va veni
Imp Aratiia spre aceste pat* cu osti. Fost-au aceste verve intre Vasilie
voda si cu Matei vodA in anul 7145<=1637>.
Iar primejdiia veziriului Tabani Buiuc, de 1-au omorit sultan
5 Murat, intr-acesta chip au fost: DupA rasipa ostilor lui Vasilie vodA de
la Ojogeni, au fAcut Matei vodA arzehal, adecA ravas de jalbA la Insus
imparatul. Si aflind om de acea treaba, sA dea jalba, 1-au trim is cu
cArtile. Si stiind rinduiala bine, au pAzit cind an esit imparatul la
primblare, la vinAtoare la cimpu, fAcindu-se acel om a merge de olac
10 pe denaintea imparatului, Inadins sA-1 vaza. Si asa vazindu-A ImpAratul
mergind tare, au trimis de 1-au oprit si 1-au intrebat de unde \v ine. El au
raspuns ca vine cu carti din Tara Munteneasca, cu cacti sA stie
ImpArAtiia de mari vArsAri de singe si de prada ce s-au fAcut in Tara
Munteneasca de Vasilie voda, carele au venit cu osti asupra ilui Matei
15 voda. Si pe loc au trimis imparatiia de i-au luat cArtile si au cetit
arzuhalul cel cu jalbA asupra lui Vasilie voda, pomenind cA sa laudA
Vasilie voda ca are ispravi de la veziriul ca sA fie domnu si iin Tara
MunteneascA si in Moldova. Atunce au avut vreme silihtariul asupra
1.7 veziriului, cAind/ ;Arlie cum sA stricA iale Intre sine si sA pradA. De care
20 jaloba foc s-au facut ImpAratul pre veziriul, intelegind cA de la veziriul
sA pogoarA aceste amestecaturi. Ci Intiiu an trimis pre acel om cu mete
scrisorile sA le vazA veziriul. Si an zis silihtariul cAtrl ImpAratult cA
omul acela indata va peri de veziriul. Deci i-au dat hasichii, invatinclu-i
Insusi ImpAratul: Pre acest om iara sa-1 aducet la mine. Si asa an
25 fost. CA ducindu-I hasichiii si vAzind veziriul cA iaste rAu de dinsul, an
vrut sA opreasca pre om. Ci hasichiii i-au spus ca porunca iaste sA du ca
pre acel om iar la ImpAratul. Scosese veziriul daruri hasichiilor sa lass
pre acel om la dinsul, ci nu s-au cutezat hasichiii a face peste porunca
silihtariului. Iar sA nu fie fost omul de fata, putea veziriul sA tocme,ascA
30 lucrurile sale, zicind cA au fost un marghiol de cei de Tarigrad si an
spus minciuni; ca de acestia sA fac multe la turci. S-ar fi uitat la
ImpAratie, carele gindind de lucrurile a toatA lumea, ale mai mici le
trece cu gindul. Ci pAziia silihtariul sA nu scape value ca aceia, asupra
veziriului. Si inoind scuba Imparatului silihtariul, au chiemat
35 imparatul pre veziriul si dupA mustrare cA stricA tArile fArA stirea lui,
1-au °moil Si asa au exit acelui vezir amestecaturile ce facea Intre
domni.
Acestia le-am inteles de la boiari batrini de gat pre acele vremi.
f. 7' Curind dupA aceastA sfadA cu Matei voda, ca sa potoleascA/ Vasilie
40 vodA sunate zarvele lui, pre fiiu-sau Ioann voda 1-au trimis la Tarigrad,
unde peste putin s-au sAvirsit si viata.
Intr-acea vreme s-au savirsit si doamna cea dintii a lui Vasilie
vodA, fata lui Bucioc. Si dupA moartea doamnei au trim is Vasilie vodA
pre Catargiul in Tara CerchezascA si de acolo i-au adus doamna pre
45 fata unui mirzac de ai lor, cu care an trait pinA la sAvIrsitul sau.
38
www.dacoromanica.ro
L UCR URI STREINE.
In anul 7146<=1638> sultan Murat au luat Vavilonul, cu multA varsare

de singe, de la persi, dupA a patra lunA de eind Incepuse a bate orasul.
5 Spu<n>e istoriia sA fie fost 30.000 de osteni in Vavilon. Ci si sultanul
Murat acea gAtire fAcuse asupra persilor, cit singur Vavilonul. Iara tot
misiriul si pasii ce sint peste arapi i-au pornit despre Marea Rosie de au
lovit si dintr-acolo Tara Persului. Si le-au luat turcii si dintr-altA parte o
scald foarte mare. Si asa indoit Persul n-au putut da nici un ajutor
10 vavilonului. Sultan Murat zAbovindu-se intr-acolo cu °stile, iar intr-aceste
pArti era liniste si IntemeiatA pace de toate pArtile, Mind pace Vasilie vodA
f. 8 intr-acea vreme/ cu top megiiasii.
Si intx-acesti ani au zidit Vasilie vodA si lAudata mAngstire in orasul
Iasi lor, intli pre numele a trei sfinp InvAtAtori ai bisericii, ce sA chiamg
15 Triei Sfetiteliu. Mai pre urmA, a doa, au zidit si MAnAstirea Gollia, cu
raptura foarte iscusitg, precum sA vede, mai presus decit alte manAstiri de
aici din tars. Gollia ii zic pre numele unui boiar anume Go lii, carele Intr-
acel loc au avut o biserecuce de piatra. Tot pe acea vreme au adus Vasilie
vodA si moastele preacuvioasei Paraschivei, 1<ea>t 7148<=1640>, cu mare
20 cinste si cucerie, oct <omvrie> 14, de care cetind la viata ei vei afla den ce
locuri au fost.
Acest domnu au fAcut ca de iznoava si curtile domnesti si carele cele cu
farfurii; gradini, grajduri de piatrA, tot de dinsul sint fAcute. Si multe locuri
au infrumusetat, care multa vreme au fost stAtAtoare. CA de au fost clndva
25 vremi fericite acestor par* de lume, atunce au fost. Tara LesascA (voiu
zice) era plinA de aur, la care pre acdle vremi mergea din Moldova cu boi
de negot, cu cai, cu miiare si aducea dintr-acea Lard tot aur si argint. Pociu
zice el om sArac nu sA afla, doar care nu vrea sa aibA. Tara LesascA la acea
f. 8" scarl de fericie sA suise, precum/ si lesii zic si scrisorile lor, care nici o
30 craie nu era deopotrivA in bine si in dezmierdAciuni pre acea vreme, ca
lesii. Asa si tara noastra.
Iar dintr-acele vremi sg cunoaste plharul lui Dumnezeu aproape de
schimbare si curind spre mai cumplite vremi. CA era la man dezmierdiciuni
tAriile ac6stia. Si care Sri sA Ina ltA la indestulAri, zburdeata firea
35 omeneascA peste masurg. Si zburdAciunea naste pacatul si dupA pAcat
urmeazd miniia lui Dumnezeu. Asa si Tara LesascA era la marl
zburdAciuni, cum si aicea Cara noastra. CA si insus Vasilie vodA cu sila
din citeva case de boiari luindu-le f6tele tiitoare, peste voia pArintilor. Iar
oamenii de casa lui si nepotii si mai multe sue facea, luund copiii
40 oamenilor cu sila la curvii. Care fapte mai pre urma s-au rasplAtit cu mare
osindA asupra casii lui Vasilie vodA.
Intr -acea vreme, dupA ce au supus sultan Murat Vavilonul spre
impAratiia turceascA s-au intors in Tarigrad si sA gatiia tare asupra lesilor, sA
rAscumpere rusinea lui sultan Osman, deschizindu-s cale prin Ardeal, sa
45 lovascA peste munti deadreptul spre Liov. Ci i-au tAiat curhid puternica mina
lui Dumnezeu zilele. Si dupA moartea lui sultan Murat au stAtut in locul lui
f. 9 frate-sAu, sultan Ibraim, om dat/ cu toatA firea spre dezmierdAciuni. Si cu
impArAtiia lui iara au scApat pile acestia de rAzmirite.
39
www.dacoromanica.ro
L UCR URI STREINE.
Tot pre acea vreme Racol cel BAtrin an inceput sfadA cu nemtii,
cAniia era orinduitA oaste §i de aicea din tad §i din Tara MunteneascA.
5 Si n-au tinut sfada aceia mult, cA peste putin an venit la tocmealA cu
impAratul nem ;esc. Iar au prAdat citva loc cu ai no§tri in ungurimea de
sus, fiind serdariu Apostol de Orheiu intr-acea oaste Cu Racot.
PENTRU NUNTA CE AU FACUT VASILIE VODA FIICEI SALE,

DOAMNEI MARTEL
10 In anul 7153 < =1645> au fAcut Vasilie vodA nunta fiicei sale cei
mai mari, doamnei Mariei, dupA cneazul Ragivil, orm din cniazii
Litfei, de casA mare. Numai cu ce inima §i sfat an fAcut acea casA,
dupA om de lege calvineascA, care lege iaste scornitA de um mitropolit
de Fiandra, de supt ascultarea papei de Roma, pest'e legaturile
15 soboarAlor cu multe dumnezeire§ti minuni legate. Iar Calvinul numai
pre singure poftele sale trupe§ti, osebite de sfinta soborniceasca
bisericA, la care ca la o lege slobodA in putinA vreme au venit toatA
Fianda §i Engletera.
De mirare au rAmas vacurilor acea casA, cum an putut suferi inima
f. 9" 20 lui Vasilie vodA sA se facA/ §i mult s-au frAmintat acest lucru in sfat; §i
citva boiari apAra sA nu fie acel lucru, ales Toma vornicul §i
Iordache vistiiariul, care capete de abia de au avut cindva aceastA tarA,
sau de va mai avea. Ei zicea lui Vasilie vodA §i pentru legia cea rAt.AcitA
§i un lucru, nu MA grijA, despre ImpArAtia Turcului. Iar Todera,§co
25 logofAtul §i Ureche vornicul sta asupra ace§tii nunte sA se facA.
Vasilie vodA avea pozvolenie de la turci; ci acea voe era din ban i,
iar nu din inima turcilor. Si a§a s-au fAcut nunta aicea in Ia§i, la care
cII va domni din Tara Le§ascA singuri cu chipurile sale au fost, cii
curdle for §i Patra§co Moghila, feciorul lui Simeon vodA, mitropolitul
30 de Chiev. Si de la Matei vodA, domnul muntenesc, Insu§ Stefan
mitropolitul Orli §i Radul logofAtul Si Diicul spatariul, cA sA ImpAcase
domnii Intre sine.
N-au lipsit nimica din toare podoabele cite trebuia la o vese lie ca
aceia, cu atitea domni §i oameni mari din tAri streini: me§teri de bucate
35 adu§i dintr-alte tAri, zicAturi, jocuri i de sarA §i streine, toatA curtea
impodobita i adunati boiarii qi cApeteniile tAiii feciori de boiari,
oameni tineri la alaiuri pe cai turce§ti cu podoabe §i cu petiene la
f. 10 i§licel Si a§a cu petrecAnii lungindu-se acea veselie citeva sAptami,ni,
au purces cniazul Ragivil cu doamna sa in Tara Le§ascA cu zestre
40 foarte bogate.
8-9 lipsepe M // 10 ad. marginal Vasilie,7153 A // 26 ad. marginal Vasilie,

7153 A // 30 dupe Chiev ad. Iarl soli trirni0 era de la Racoli cneadzul Ardealului, Chimini lanA§
cu daruri M //
40
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL CE ERA SA INCEAPA L4II CU TURCII, CARE MAI
PE URMA LA MARE SCADERE AU VENIT.
La anul simtindu-se CrAiia Le§asca in putore, indemnati de papa al

Romei §i de venetiiani, carii avea bintuiall de la turci la ostrovul
5 Critului, au facut sfat craiul Vladislav cu sinatorii sl InceapA razboiu
cu turcii; de care gAtire a lui §i apoi la ce au e§it acel sfat vei citi
pov6stia mai jos, la rindul sAu. Iar soli au trimis craiul la toate craiile
cre§tine§ti. Aicea la Vasilie vodA trimisese pre cneazul Ragivil cu
soliia, fiind viitoriu la anul dupA nuntA la socru-sAu, acea in tall, care
10 solie au crezut Vasilie vodA indatA §i au priimit sA fie una cu 16§ii, cit
§i birul al anului aceluia it oprise §i pornise pre aga MA bir,
rAspunzindu-i ca nu s-au putut strInge birul pentru sArOciia oamenilor.
Ci daca au stAtut la voroava cu boiarii pentru oprirea haraciului qi in tr-
un rind §i intr-altul, spun sA fie zis Petriceaico vornicul de Tara de
15 Sus, pre carele it ;inea ei mai prostatec decit al ;ii la sfat: Eu a§ zice sA
nu oprim not birul pinA nu vom vedea cl trec 16§ii Dun Area".
i acel cuvint au intrat IndatA in gindul lui Vasilie vodA §i repezind
dupg aga 1-au oprit la Galati pinA au gait haraciul qi 1-au IncArcat de
1-au pornit.
f. 10" 20 A§a feresc pre domni §i ;Arlie de primejdii voroavele/ cu sfat.CA
pentru ac6ia au dat Dumnezeu sA aibA impAratii, craii, domnii
indreptAtori tArllor sl aibA sfetnici pre lingO sine, cu carii vorovind o
treabA, sA frAmInte cu voroava lucrul care iaste mai spre indemba. Iar
cele ce fac domnii singuri, din gindurile sale, sau din §o<a>pte, rar es
25 lucrurile la folos. CA IncA om in lume n-au nascut pina acum ca acela,
sO nu-i trebuiascA voroavA cu sfat. CA de§i nemere§te cirmuitoriul cite o
treabA IncA tot sA nu sA increazA c-au gicit, pina nu se IntAre§te voroava
lui §i cu alte pAreri. Deci ce ai gindit ea iaste bine, daca sa mai tocmesc
cu gindul tAu, ce ai gindit cl iaste cu cale, IncA a doi sau trei
30' socoteala, MA gre§a1A pre acel lucru sA stai, cA nu te va in§ela. Iar ce-
t pare singur cA iaste bine §i altii tot zic cA iaste intr-alt chip, sA
nu crezi acea socotealA, ca te amAge§ti. Multe lucruri ne pare el le
nemerim, iar apoi deaca mai la§i vreme socotelii, afli departe mai pre
urmA intr-alt chip. La multi domni maxi smintOle am vAzut din
35 so<a>pte sau nesfAtuit amu, in vacul nostru. FOrA sfat au fAcut Vasilie
vodA de au lovit tatarii la Bratule§ti, pre Prut; §i mai apoi prada a toatA
tam, nespus5 de agiuns, cu cita robie §i plian dintr-acea fapta au venit
asupra tAi-ii. A§a §i Duca vodA, sfAtuindu-se numai cu unul pentru o
f. 11 carte/ la hanul, §-au stricat domniia. Din care mazilie mari stricAciuni
40 Si greutAti au venit asupra ;Orli, care pre atunce era foarte la stare bunA
§i gata toate lucrurile Orli sA le rAdice numai cu o rinduialA. Iar dintr-
acea mazilie a DucAi voda, intii, s-au Intimplat trei inoituri de domnii:
una la Beligrad a Dabijei vodA, dupl care neimplinind anul Dabija
vodd au murit; altA domnie tot intr-acela§ anu a DucAi vodA dintii, a
1-2 lipsesc M // 3 ad. marginal 7154 A // 12 ad. marginal Vasilie voda

socot4te a nu da haraciul A // 27 explicafie marginalg pentru gicit = aflat A //
41
www.dacoromanica.ro
treia a lui Iliia§ vodA cu mare rasipA. Deci trei domnii cite 50C' -600 de
pungi la inoituri, tot intr-un an, cum an putut fi bine? A§Li §i cu
§o<a>ptele numai cu unii, nu cu sfat, au fAcut §i Petriceaico vodA de
au lepAdat fArA nici o nevoe domniia tArii §i s-au dus in Tara LecmscA,
5 din care fapte s-au stins Tara Moldovei pink astAzi.
Cniazul Ragivil, dupa ce au zAbovit ateva sAptArnini in Sucea vA la
socrul sAu Vasilie vodA, an pornit pre doamna lui pre la Sneatin ,sere
tara sa. Iar el singur an lovit pen Ardeal, pre la Racot, tot cu ac: 61e
trebi, pentru rAdicarea lor asupra ImpArAtiei Turcului.
10 Int Ales-am din boiari bAtrini cum ea au vrut Vasilie vodA sA-$ <:i.>
despartA fata de cneazul Ragivil, ci n-au priimit doamna Maria, fata
f. 11" sa, zicind tAtine-sAu sA fie socotit intli lucrul, nu pre urmAl Si cu
vremile pinA aici sAvirOm o pane de domniia lui Vasilie vodA. CA pinA
aicea pre cit au fost fericitA domniia aceia, cu atita mai cumplite vremi
15 s-au Inceput de atunce, din care au purces din scAddre in scadere
aceastA card, pinA astAzi.
A DOUA PARTE JAR DE DOMNIIA LUI VASILIE VODA.
De vreme ce scriitorii cei streini pre rmgA povefile sale n-au trecut cu
pomenirea §i de lucrurile jdfii noastre, Moldovei, §i cit §tim de lucnui
20 trecute in tara noastrA mai molt dentru (linOi §tim, cu cale iaste §i noao a
pomeni de vremile lor, mai ales pov6stia lui Hmil, hatmanul cdzacesc, de
la care vremi, ah, s-au inceput §i rAul nostru in care pinA astAzi ne aflAm
cu acest pAmint la cumplite vremi §i Dumnezeu tie de nu §i peste vacul
nostru vor fi trAitoare./
f. 12 25 Izvorul a tuturor rAutAtilor §i pustietatea acestor p. rci, inceputul cAderii
§i imputinarii CrAiei Lesesti, rAsipirea §i pustietatea 0. a cazacilor §i a ;Aril
noastre stingere. Iar mai nainte de ce vom incepe a scrie de rAdicarea
cazacilor cu Hmil hatmanul lor asupra le§ilor, stApinilor sli, a pomeni de
cazaci ce neam ant §i de cind sins supt acest nume, Cozac, cu cale va fi,
30 am socotit, auzind pre multi intrebind de acest nume al lor de unde §i de
and ar fi. Deci multi au zis cA numele lor, Cozac, ar fig de la un neam ce
iaste peste apa VolgAi, anume Casac. Ci aceia slut poveqti de§arte.
Sint cazacii de neamul sAu ru§i, rAm4ite de o§t6nii enezilor ruse§ti,
pre carii cu indelungate vremi supuindu-i craii le§e§ti §i cAzind §i
35 Chiovul, scaonul Rusiei, pre sama le§ilor, ei pre Nipru in jos §i pre ceia
parte Si pe dincoace trivia supt ascultarea crailor le§e§ti, slobozi de
vecinAtate, in chipul o§tenilor, cu hrana slobodA pe N.ipru, on cu
vinatoriia la ampi, on cu pAscAriia pinA la pragurile Niprului, unde are
Niprul in trei locuri praguri fAcute din firea locului, de cade apa de pe
40 stinci ce ant in fundul apei mai jos, in care locuri nici un feliu de vas nu
f. 12v poate trece, fArA numai vasele lor; qi acelia IncA cu mare grije trec/ §i de
multe on pe uscat tag vasele, pina trec acele locuri. Si aka au trait pinA in
zilele lui Avgust craiu.
17 lipsege M / ad. marginal Vasilie, 7154 A // 33 ad. marginal .Lucruri

streine A //
42
www.dacoromanica.ro
PENTR U AFEZAMiNTUL CAZACILOR.
Acel craiu lesesc, vgzindu-i oameni cu viatg dreaptg de o§teni, i-au

tras la 16fe §i le-au Mut §i capetenii cu tocmealg §i in rinduiala sa sg fie
volnici a sA buluci §i a sg o§ti impotriva tAtarglon ca o pazg sA fie CrAiei
5 Le§e§ti, cg bintuia atarli marginile Orli lor §i pre atuncea. Si de pe
sprinteniia lor, fund oameni §i sAlbateci, le-au zis Cozac, adecg caprA
sAlbaticg; sau cg umblind ei la ampi dupg capre sAlbatece §i in luncile
Niprului, le-au venit acest nume. De atunce le-au zis cozaci, adecg
cgpra§i. Care nume §i la o samg de oaste lepsca, ales steagurile ce sint
10 mai sprintene, be zic steaguri cAzAce§ti §i ping astAzi.
Apoi Stefan Bator, craiul lesesc, i mai mare aezare au facut
cazacilor, dindu-le §i hatman sa aibg, cu steag, cu Lobe, cu tilmbite §i
dupg voia lor sgli aleagg hatmani. Si le-au dat voe §i i-au intgrit sg facg
§i vase de Marea Neagrg i sg facg cazaci roestrovi, adecg de catastih ping
15 la 40.000 de oameni §i sl aibg loc scaunul lor un ostrov la Nipru, in care
f. 13 iaste o mAngstire mare, cu citeva altele mai mici biserici,/ anume
TrAhamirov. Si aceasta iaste incepatura o§tilor lor, dupg ce cgzuse
cneziile rusesti de o sutg qi 50 de ani incoace.
De pe acele vremi multg nevoe fAcea cazacii Crimului §i Tgrii
20 Turce§ti; ping §i Anadolul nu scapa. Sinopul, Trapezondul, cetAti man
le-au luat in citeva rinduri §i alte orag mai mici, §i dincolo de Marea
Neagrg qi dincoace: Varna, Misimvria, Ahilo, ping la Aitos qi la Pravadia
pururea prAda. Si au lovit §i ping aproape de Tarigrad, la Enichioi pre
Boazul ce curge din Marea NeagrA in Marea NeagrA, <sic> sups cetatea
25 Tarigradului. Si pentru prgzile ce fAcea cazacii in pArcile lor, le veniia de
la turci ImputAciune. Ac6lia socotind lesii de la o vreme, pentru ca sA nu
strice pacea cu ImpgrAtiia Turceascg, fAcea cazacilor mare strinsoare,
oprindu-i de pre mare, care hranA o deprins6se ei cu multg dobindg §i
avutie ce agonisiia de acolo. Si cu acea avutie zidiia biserici de piatrA §i
30 mAngstiri, cit o manastire la Chiev, ce-i zic Arhanghel, stg §i ping astAzi,
cu bolta cea din mijloc foarte mare §i toatg bolta acoperitA cu table de
arama galbeng Si poleite cu aur. Si pentru ca sg-i opreascg de tot, sa nu
mai umble pre mare, au fgcut lesii o cetate, anume Codacul, la pragul cel
dintfi al Niprului §i Linea acolo cite doao mfi de nernti pedestrime cu pu§ci
35 pentru opreala lor, care era foarte cu mare sill cazacilor, ca unor oameni
f. 13v ce/ altg twang nu §fiia, Para numai o§teniia. Si dintr-acea oprealg s-au
radicat in citeva rinduri Impotriva 16§ilor cu Nalivaico, hatmanul lor, apoi
cu Sulima, mai pre urma cu Cazima, hatmanii lor; ci tot ii bgtea hatmanii
le§e§ti.
40 Iar neavind odihng cu din§ii, le-au rAdicat §i hAtmAniile, sg nu mai fie
i be trimitea cite doi domni comisari mai man. Si acei comisari be fAcea
judecAti §i-i indrepta §i cu vreme<a> toate volniciile le-au stricat, cit nu
era cazacii cu nimica volnici. Intr-acesta chip s-au tras asuprelele lor ping
la Vladislav craiu, dupre cum s-au pomenit mai sus, vazindu-se crgiia in
1 lipseFte M // 19 ad. marginal Lucruri streine A //
43
www.dacoromanica.ro
putere cu atitea izbinde si asupra Moscului. CA mai fericit Craiia LesascA
cu putere si in tot binele IndestulatA nici la un craiu n-au fos Pentru aceia
bine zice un dascal <Si qui sunt in superiore valetudinis gradu, dum in
eodem, permanere non possunt, cadunt in deterius>, adecA: Ceia ce sint
5 in scara virtutii, acea mai de sus, neputind sta tot intr-acele s tepene, cad
foarte la mari slAbiciuni". Asa toate imp rdpile, cind prea sA Ina ltA la
maxi t rii, neavind loc sA se mai sue, cad si dau Ind ArAt, precunn vedem si
Cr Aiia LeseascA.
Avind acel craiu Vladislav si praxim, adecA stiintA ce sint turcii, cu
f. 14 10 rAzboiul de la Hotin cu sultan Osman, la care/ rAzboiu fusese el' Insu§i
trimis de tata-sAu Jicmont, craiul lesesc, Indemnat de papa de Rim si de
veneteni, cu mare fagaduinte §i cu bani gata de la papa den an in on pe
doaosprezoce mii de oaste leafa de la el. Si venetiianii avind cu hucii
incepute rAzboae la Crit, an pus gind craiului lesesc ca sA InceapA bat Alie
15 cu turcii. Pentru care treaba §i ImpAratul nemtesc an mers de s-au adunat
la Vratislav, in Tara Sileziei, care tarl se hotAresc nemtii cu lesii.
acolo, dupA ce an arzat voroava cu ImpAratul, i-au orinduit 12.000 d e
oaste nemtascA, fAcInd stire si papa si imparatul pre la toti carii
crestinesti, cum cA craiul lesesc iaste ales sA fie a toatA crestinAtatea
20 gheneral, adecA purtAtoriu de oaste impotriva turcului. Deci intiiu
Hispanul o sumA de bani i-au orinduit la crAiia lui de la Anapoli; ca sA
rudiia Vladislav cu ImpAratul nemtesc §i cu craiul Spaniel, fiind fecior
dintr-o nepoatA a impAratului nemtesc. Sfetul iarAs fAgAduise 6000 de
oaste si ImpAratul Moscului 20.000.
25 Acelia toate, vAzindu-le gata Vladislav, au trimis si 1a cazaci de au
chiemat la sine pre un cazac bAtrti, anume Baraba§ §i pre htmil, carele era
pisar la °stile lor. Daca au venit Baraba§ cu Hmil la craiu au tAinuit cu
dinsii multe voroave pentru gAtirea lor, pentru locurile de pre lingl Marea
1. 14" NeagrA. Si cu amindoi au/ arzat dintr-acolo toatA gAtirea, dInd cu hrisov
30 lui Barabas hAtmAniia pre cazaci, cu stiag, dupA vechiul obiceaiu, §i lui
Hmil pisariia de oaste, crmdu-le si citAva sumA de bani pentru vase sA facA
si altele cite ar trebui de acea cale.
Si asa gatind toate craiul, inselat de domni, carii toti ii fAgAduia el
vor priimii acel sfat, cA §i oastea nemtasca ajunsese pinA aproape ale Liov.
35 Iar.tAinuitA judecata lui Dumnezeu, mate gindurile omenesti le strAmutA.
Lipsiia numai seimul, dupA obiceaiul crAiei, sA fie cu sfatul tuturora si
pentru cheltuiale §i pentru IncAlecatul lesilor. Deci la seim au stAttit lesii
impotriva craiului, Intrebind pre craiul ce pricinA ar avea Inceperea de
rAzboiu cu turcii, aducindu-i aminte primejdiia strAmosului sAu la V arna,
40 bAnuind pre craiul cA le-au bAgat osti streine in tara fArA stirea lor §i cum
cA streinii numai de odatA vor da ajutor, apoi iar cade sfada numa i pre
dinsii. Si se intimplase de murise si hatmanul lor cel vestit, Conetpolschli.
Si asa impiedicat craiul, cu lucruri gata, s-au poftit la lesi sA be dca
voe, cu chieltuiala lui, cu oaste streinA, sA marga asupra turcilor. Au
45 strigat cu totii in gum mare cA cit vor trece hotarul, vor rAdica alt craiu./
f. 15 Deci numai ci i-au cAutat a sA surpa mate nevointele craiului §i a merge in
vint.
S-au tras cuvintul in Tara LeseascA pinA astAzi cA deaca au vazut
44
www.dacoromanica.ro
craiul a stau impotriva le§ii la gindul lui, in pizma for au indemnat pre
cazaci sA se radice asupra le§ilor, cum v -ar putea a-§i cerca lucrul.
De fatA am fost la Bar, umblam la §coalA, la carte, cind au trecut pre
la Bar cantelariul cel mare, anume Osolinschii, om foarte de la inima
5 craiului §i mare cap. Intorcindu-se de la Chiov, unde s-au Pacut a merge
la moa§tele sfintilor pentru boala lui de picioare §i de la Chiev au umblat
pe la citeva orate clace§ti §i la Intoarcere au venit pe la Bar, unde era
scaunul hAtmAniei.
Hatman mare pe urma lui Conetpolschii, Nicolai Pototschii. Au §ezut
10 acolo la ospAl canteliariul vreo 3 zile, la hatmanul. Si sA mira oamenii ce
era mai capetenii, cl nu in mince sA fie venit vreun canteleariu sa umble
prin Ucraina. De va fi a§a, cA cu umblat cu acea treabl, nu §tiu; iar la
cele ce am fost de fatA, scriu.
Cazacii, mAcar cA alte 0§ti streine, dupA ce s-au rAsipit lucrul §i
15 gatirea craiului, de sA intorsese fie§tecarele la Cara sa, iarA ei tot pAziia
f. 15v treaba for §i lucra bArbAte§te cu banii craiului §i sA gAtiia de/ mare. Iar
hatmanul Pototchi, aflind cA tot sA gAtesc cazacii, find supt mina
hatmanului toate partile acelia, au scris la Baraba§ sA se lase de acel lucru
§i sa-§ aduca aminte patimele lui Pavluc §i ale lui Sulim. Deci Baraba§
20 ca un om bAtrin, vAzind cartea hatmanului au lasat lucrul mai slab,
socotind ale de pre urma. Iar Hmil tot indemna bArbate§te §i pre Baraba§
§i pre alti polcovnici, pinA au trimis hatmanii le§e§ti, Pototschii §i
Calinovschii, de li-au ars toate vasele ce gAtise multe pre apA. Si au
Inceput a veni de la starostii cei le§e§ti de pe margini pira la hatmani pe
25 Hmil pisariul.
Avea Hmil danie de la craiul un loc de odae ling/ Cehrin, acolo
fAcindu-§i §i bisericA. Si adAogindu-se oameni din zi in zi, s-au Pacut
slobozie, numindu-se Subotov, loc de o mild de la Ceahrin in cimpi, pe
apa TesmAnului. Si starostiia Ceahrinului flind pe seama lui
30 Conetpolschii Horunjii, feciorului al lui Conetpolschii hatmanul,
ispravnicul lui anume Ceaplinschii totdeauna pirlia pre Hmil pisariul
zicind: Pentru ce sA tie un mojic tirguri?" Si intimplindu-se lui Horunjii,
stApinul Ceahrinului, a trece cu o§ti asupra Orului, unde mult plian au
f. 16 luat de la tAtari §i au pradat atunce nohaii ce era/ pre ling Or, §i
35 intorcindu-se iar la hatmAniia sa in Ceahrin, acolo §ezind citeva zile,
dupA pira ispravnicului sAu, lui Ceaplinschi au Inchis pre Hmil §i i-au luat
§i tirporul care mai sus s-au pomenit, Subotov, de 1-au dat pe seama lui
Ceaplinschii. Si de nu 1-ar fi scos un liah batrin, din slugile lui
Conetpolschii, anume Zatvilihovschii, it pusese in proa§cA sA-1 omoarA.
40 Ci scApind Hmil prin rugamintea lui Zatvilihovschii den moarte, daca
au purees Horunjii, feciorul lui Conetpolschii, hatmanul de Ceahrin, in
sus, n-au rAbdat Hmil ci au zis: Luatu-mii-au Ceaplinschii Subotovul §i
tot ce am avut, iar sabia din mina nu mi-au luat". Si peste pu(ine zile au
lasat Ceahrinul Si s-au dus peste Nipru, in tinutul Periaslovului. Acolo
45 aflindu-1 hatmanii le§e§ti au scris la polcovnicul Periaslav A-1 prinza. Ci
fiindu-i polcovnicul priiaten i-au dat cale. Si a§a, neavind loc nici peste
3 repeta cind au trecut A //
45
www.dacoromanica.ro
Nipru, au scapat la cazacii de la praguri §i de acolo fArA zAbavA s-au dus
in Crim. Si la adunarea sa cu hanul i-au zis ac6ste cuvinte: CrAiia
LeeascA cite §i ce slujbe are de la noi, nimenea ca Crimul nu iaste
manor. CA cu noi §-au 1A it le§ii crAiia, cu noi nu bagel seams nici o
5 ImpArAtie, in nAddjdea noastrA mai mult sA rAdicA asuprA ImpArAtiei/
f. 16" Turce§ti §i Crimul sA-1 is de la turci cAtrA crAiia lor, acorn sint gata. Iar ce
bine au cazacii §i ce voilnicie de la din§ii, robii in Crib mai bunA vialA
au. Ci-t ado aminte, luminate hane, slujba noastrA care o am fAcut
mo§ului tAu, lui Cheri sultan. Nu lepAda de la tine man izbinde §i in toatA
10 lumea vestite. Nu te lAsa de marl dobinde §i avutii, care in sc urtA vreme
prin noi it vor veni la mind. Nu lAsa sA se mai IntAreascA nepriiatenul
tAu §i cAlcatoriul de volniciile noastre, leahul. Au nu vedeti cA au inceput
a va cAlca §i pre voi le§ii? Cimpii cit tin intre Nipru §i intre Nistru ei
stApinesc, cu c6tele lor. Bugeacul cu oamenii sAi in toate zilele 11 pradA,
15 pentru cA §i Conetpolschii mai in trecutele zile pin5 in Or au prAdat; qi
acestia toate sint inceputuri. IatA cArtile craiului; ce ne scriu. SA
lovim Crimul §i sA cuprindem Mama. Iarl de te vei indoi, luminate hane,
§i nu voiu avea la tine credintA, feciorul mieu la curtea ta zalog voiu
pune".
20 Mull au stAtut hanul indoit dupA acdle cuvinte ale lui Hmil qi c auta la
ce ar e§i o solie ca acdia. CArtile crAesti era la Hmil, cele ce idedese
cazacilor prin Baraba§ §i la dinsul la Varrv, pe vremea gatirei ,asupra
f. 17 turcilor, precum s-au scris mai sus/ §i le furase Hmil de la Baraba§. Iar tot
nu priimiia hanul. Ci Togan beiu, carele era la Or, au luat asupra sa acel
25 lucru, zicind hanului: Zi cA fdrd §tirea ta au fugit ni§te nohai". Si arzind
Hmil cu hanul toate lucrurile, au purces dimpreunA cu Togai beiu deodatA
ca la 7000 de tAtari, tot ale§i.
Poto(chii, hatmanul lersc, intelegind de scAparea lui Hmil la praguri
§i de turburArile care au inceput a face intre cazaci §i pinA a nu sA inmulti
30 cazacii sA se lAtasca in amestecAturi, au purces din Bar §i cu al doilea
batman, Calinovschii, zicind acest cuvint: Sarpele pinA nu rAdica capul
din iarba sA-1 love§ti", spre Cercas pre Nipru. Ci 1-au apucat o iamA foarte
grea, cit n-au putut trage o§tile nici intr-o parte, ci i-au cAutat a erna pre
Nipru, prin olatele Cercazului §i Canuvului ping in primavarA. Iar cit s-au
35 dezvArat indatA din 8000 de oaste ce avea hatmanii le§e§ti, au orinduit
3000 cu fiiu-sAu Stefan Pototchii pe uscat §i cu o mie de nemti §i 3000 de
cazaci de prin orarle Niprului cu Baraba§ pre apa Niprului cu vase
asupra pragurilor §i sA-i sttingA pre cazaci de la praguri sA dea pre Hmil,
care atunce era bulucit cu 8000 de cazaci de prin ostroave §i 7000 de
40 Mari cu Togan beiu.
f. 17" VAzind Hmil cu Togan bei CA vine Stefan Pototchii cu putin5/ oaste
asupra lor, s-au sfAtuit sA loveascA intii pre cei de pe uscat. Si asa au
fAcut. CA la un loc ce sA chiamA Jolta Voda au dat Idsilcv rAzboiu. Carii
find la numAr cu mult mai putini §i in locuri depArtate in ampi de la
45 temeiul sAu §i tAtarii cu cAlAriia jar cazacii cu pedestriia, impresurindu-i
cu focul din flinte, au slAbit in loc le§ii; §i pentru ca sA se apere de nAvala
21 repetlf crlesti M // 27 ad marginal Lucruri streine A //
46
www.dacoromanica.ro
lor, s-au pedestrit toatA oastea. Iar putin loc au tinut de multimea care era
cu 5 pArti mai mult decit dinsii. ToatA oastea cea lesasca si insus
Stefan Pototchii, Sapiha, Balaban, ce au fost capete, s-au topit acolo pre
cimpi. Stefan Pototchii, find rAnit, au murit in rAzboiu; iar Sapiha si
5 Balaban au cAzut la robiia tAtarAlor.
Hatmanii lesesti auzind de patima celor 3000 de oaste, mai ales
Pototchii, avind grije de fecior, au purces intr-ajutoriu cu cele 5000 ce
mai rAmAsese. Ci a c!oa zi, dupA ce au esit la cimpi, i-au intimpinat veste
den oameni carii scilpase de la rAzboi de rasipa ostii sale si de perirea in
10 rAzboiu a lui Stefan Pototchii. i intelegind si de putdria lui Hmil, la
carele alerga cazacii de prin toate ostroavele, ca jidovii la Mesia si sA
adAogea si tAtarii, an fAcut sfat sA se IntoarcA inapoi. Ci Hmil, stiind
puteria hatmanilor slabA si IndrAznet dupA izbinda dintiiu, IndatA au
f. 18 purces pe urma osti lesesti./ $i la un oras, anume Corsun, ajungind si pre
15 hatmani, au sArit toate orasele cazAcesti, unii adAogindu-se la Hmil, altii
;find trecAtorile si surpind drumurile pe la strimtori, an venit si acea oaste
a hatmanilor la primejdie, din care putini 160 au scApat. Iar hatmanii
amindoi au cAzut la robie. Sinayschii si alte capete toate si gloata citA
n-au cLzut pre mina tAtarAlor, au peril de tArAnime.
20 Iar oastea ce-au fost trimisA pre apa Niprului, deaca au auzit de
perirea ostii cei de pre uscat, cu Stefan Pototchii, s-au rAdicat asupra lui
Baraba§, capul lor, vrind sA tie credinta sa, cA era cazac bAtrin Baraba§ si
vestit (si de mirat). CA nemtii si cu cazacii au fAcut ficlesug. InsA nemtii
era numai cu numele de n6mti, iar tot din cazaci era facuti, an legat o
25 piatrA la gitul lui Barabas si 1-au aruncat in Nipru si alte capete nemte§ti
cite mai era cu dInsul. Iar dupA acea faptA s-au dus cu totii si s-au inchinat
la Hmil.
SA scrie de acum lesii ce pirjol au curs dintr-acea scintee si in multe
pArti de lume vArsare de singe. Ce pustietate tArilor, ce surpare si
f. 18' 30 slAbiciune puterii CrAiei Lesesti! Ce rAsipire la marl si nedobindite cetAti.
Ce robie si plian de crestini In miinile tAtarAlor si ales turcilor!/ Noi sA ne
intoarcem iar la ale noastre.
i de as avea de la cineva pentru acest lucru vreo hula, cA letopisetul
acesta mai pomdneste de lucruri streine, decit de ale tArii, fAcut -am acest
35 lucru pentru sA se dezlege mai bine lucrurile tArii, care la ce vreme s-au
intimplat si sA se tie si acelia cA aceastA Lard find mai mica nici un lucru
singurA de sine, fArA adunare si amestec cu alte tiri, n-au fAcut. S-au
cutremurat toate tArile acestia prin prejur de nAprasnicA turburarea CrAiei
Lesesti. InsA Ora cu norocul cirmuirei 0 villa vestitei domniei lui Vasilie
40 vodA, dupA ce s-au radicat Hmil, citva ani au stAtut neclAtitA de 'lime, pin5
la anul. Iar dintr-acest an incepindu-se scAdere mare tAiii, intorcindu-se
tAtarii din Tara Leseasca cu mult plian, bugegiani si o samA si din aim, la
intoarcerea lor au Intrat prin tarA si ca oaste trecAtoare ce nu sA poste sA nu fie
stricat ceva. Au venit prutenii si de printr-alte vAi, jAluindu-se la Vasilie vodi
45 cA -i pradA tAtarii si le stricA plinile. i intr-o zi intimprindu-se de era Vasilie
vodA la masA, vdsel si viind v0..ste iar de [Atari cA stricA lara, cum an fost la masA,
vesel, au chiemat IndatA cApitanii, dir' idu-le poruncA sA purceazA de grab cu
f. 19 tot slujitorii si din slugile boere§ti si din tirg cine ar vrea in dobindA/ sA
47
www.dacoromanica.ro
lovasca pre tatari. Au Mut indata porunca capitanii, §i moldovenii fiind
din fire lacomi la dobinda, care cum au putut si din mos a dobindi cal,
fiind orasul plin de tot Milli de oameni si multime de slugi boeresti au
mers dinpreuna cu slujitorii de au lovit pre tatari far-de veste, neavind
5 gind tatarii de una ca aceia.
Oarda tatarasca cu temeiul au fost tabaritA la sat la Bratuleni, la
Rhine, IncArcat de robi si de plean din Tara Leseasca. i nefiind gata
au intrat ai nostri Indata Intr-insii cu sabiile, de au perit multi tatari si
le-au luat Si pleanul si robii. Carii numai cu fuga abia au putut de au
10 scapat dintr-acel feredeu spre Buceag. Ci ai nostri pe multe .locuri le-au
tinut calea, ping la Lapusna.
Mu lt au stAtut boiarii carii sa Intimplase la acea masa, mai virtos
Catargiul, sa nu sa faca cu grabl acel lucru, si din socoteala de la masa.
Jar ceia ce iaste sa nu tread, cu anevoe sa mud cu sfatul. Tatarii, deaca
15 au scapat la Buceag, Indata prin capeteniile for au facut stire, la hanul, cu
mare jalba, cum ca trecind ei spre locurile lor, far-de nici o stricaciune
i-au lovit moldovenii far-de veste $i le-au luat mult plian i atltia
robi. S-au umplut indata Si hanul i toate capetele Ciimului de vrajm asie,
fiind Si semeti cu izbindele ce Muse intr-acea vreme asupra
f. 19" 20 IndatA au trimis la Imparape cu pira, Mind stire pentru Vasilie voda/ §i
pentru toatA Sara ca iaste haina. Si turcilor la mare socoteala era domniile
acestor Sari, fiind ar de tan si temeinice. Ci Indata au dat porunca
hanului sa fie volnic a prada Tara Moldovei, pentru acea fapta.
Vasilie voda dupa acea fapta sa paziia foarte cu grija si la Imparatie si
25 la curtea hanului. Si dintr-amindoao partile i-au venit insalaciune, ales de
la Sefer Gazi aga,veziriul hanului. Asa 11 asezase pre Vasilie voda prin
cal* cu cuvinte blinde, cit sa parea CA nici in gind n-are hanul, nici alte
capete ale for pentru acea patima a for ce petrecusa tatarli aici ini Sara. lara
vrajmasiia acoperita mai mult rau aduce.
30 CND A U PRADAT TA'TARil TARA MOLDOVII.
Ca la anul 7158 <=1650> sfatuindu-se Crimul sa rascumpere paguba

ce au facut Vasilie voda oardelor for la BrAtuleni i sa curmeze si
semetiia pins incit era a lui Vasilie voda, au pornit pre calga soltan cu
osti, cu glas ca aceia a merge sä lovasca Tara Moschiceasca. Si hanul
35 dedese stire si la Hmil sa fie gata sa purceaza asupra lui Vasilie voda. Si
cit au sosit soltanul, fiind mai nainte Hmil gata cu o§tile, anume ca merg
spre part& Moscului, au purces cu mare taina spre Nistru. Si Indata au
Impartit °stile, o sama de la Soroca drept spre partile Sucevei; alts sama
spre Orheiu §i Lapusna, pins in Prut, oastea tatarasca amestecatil cu
40 cazacii.
Nespusa au fost acea prada tarii, mai mult decit aceia ce au fost la
f. 20 Joan voda./ Nu stiia nimica Vasilie voda. ezInd la divan, venind vesti
12 ad. marginal Vasilie, 7154 A # 24 ad, marginal Vasilie, 1659 <sic> A // 30 lipsefte
M 1131 ad. marginal 1659 A // 41 ad. marginal decit A ,q 42 ad. marginal Vasilie, 1659 A / dupa vod5.1 ad.
alegind de aceste cumplite vrerni de acmu, cu care toate primejdiile acestui parrat covir§ite sint M //
48
www.dacoromanica.ro
una dupA alta cum cA pradA tAtarii tara, atunce au vAzut la ce au esit
sfatul de la masA si in desert procitind cArtile lui Sefer Gazi aga, intru
care chi nAdejdia is lAsase Vasilie vodA.
TabAra de osti ce au fost orinduitA spre SuceavA au cuprins cit tine
5 Soroca si linutul Iasi lor, pinA in tirg; iar aripile ajunsese pinA la munte. In
cetatea Suceavei apucase Gavrilas logofAtul si ci ;va boiari de (arA de
sA inchisese acolo, dind cazacilor si tAtarAlor o sumA de bani. Iar pre den
gait au aflat Sara toatA pre acasA, cu dobitoace, cu herghelii, de care era
plinA tam. Plian, robi, au luat mult, Wd numar; si case de boiari au robit.
10 Atuncea au luat si pre jupineasa lui Miron Ciogolii stolnicul si o cocoanA
a lui care n-au mai esit din robie, in veci. si au perit si Murgule( Stefan la
CemAut, vestit pAmintean intre curte. si fiMd cu aim vrAjmAsie
asupra tArii, Coate satele si ora§ele au prAdat. Iara altA samA de osti au
lovit Orheiul, LApusna si FAlciiul, pinA in Prut. Atunce au robit si casa
15 Sturzii jicniceriul, carele mai pre urrna au cAzut si vistiiar mare. i multe
case intemeiate s-au luat la robie. Iar Codrului Chighiaciului, la FAlciiu,
f. 20" foarte putina/ paguba au facut tAtarli atunce. CA indatA au nazuit la
codrisorul for ce au ei acolo, anume Chighiaciul, pAdure nu asa cu copaci
inalti, cA copaci sint foarte pu(ini, cum iaste deasA si ripoasA si mai mult
20 de spini decit de alt lemn. i s-au aparat chighecenii de nu i-au putut
strica nimica tAtarii.
Calga sultan cu cosurile si Hmil hatmanul de la Soroca au tras cu
ostile drept la Tucora, unde sultanul cu cosurile tAtArAsti au descAlecat. Iar
Hmil cu tabAra cAzAceascl au stAtut pre Vlabnic.
25 Vasilie vodA vAzindu-se la grije si spaimA ca aceia, ca luase tAtarii
pinA supt tirg hergheliile si caii slujitorilor apucind, au pornit pre doamna
dinpreunA cu casele boiarilor prin frinturile codrilor, pe la CApotesti, spre
Cetatea Neamtului. Iar si el n-au stAtut multe zile in scaun, ci s-au mutat
din Iasi in niste poeni ale codrului CAposestilor si s-au asezat acolo in
30 codri cu curtea, Mind putintei dorobanti de paza curtii. Carii deaca au
vazut multime de [Atari si cu cazaci amestecati, intr-o noapte au lAsat
curtea pustie. i au ars atunce tot orasul rAmiind unde si unde cite o
dugheniA. Curti le domnesti, casele boiarilor si tot orasul intr-o micA de
f. 21 ceas cenusA au stAtut. Iar manAstirile au scApat, cA n-au vrut cazacii/ sA le
35 bintuiascA, din porunca lui Hmil hatmanul si tAtarii n-au putut, fiind
oameni cu pusci. Numai la ManAstirea Trisfetitelia oamenii ce au fost
inchisi acolo au avut primejdie. CA aprinzindu-se tirgul, din para focului
s-au aprins si manAstirea. Deci au cAutat la o samA de oameni, de arsitA si
de groaza focului de au esit pre o portiA ce iaste spre helesteul orasului.
40 ySi de acolo au luat tAtarii pre multi oameni in robie. Altii de fricA s-au si
inecat in helesteu.
Dgca au aflat sultanul si Hmil hatmanul de fuga lui Vasilie vodd si au
trimis sultanul un mirzac la dinsul, intrebindu-1 pentru ce au fugit din
scaun (de glumA lucru iaste intrebare ca aceasta, pe o vreme ca aceia).
4 TabAra]Drimba aceia M // 5 dupg tirg ad. In la0; Hotinul, Dorohoiul, HIrlaul,

Cem Autii, pinl in cetatea Sucevei, temeiul M // 23 ad marginal Vasilie, 1659 A // 39 dupg iaste spre,
anulat o porticA A // 43 ad. marginal Vasilie, 7158 A //
49
www.dacoromanica.ro
Deci si Vasilie voda dAniind bine pre tAtar au trimis de la sine boiari la
sultanul pre Ghica vornicul de Tara de Jos, iar la Hmil pre Ciogolia
spatariul si au asezat lucrul cu soltanul cu daruri si cu multA cheltuiall. $i
de atunce au legat Vasilie vodA banii ce sA dau pe ani sultanilor si
5 cabanita. Iar lui Hmil hatmanul, mai nainte de aceastA vrdme, intrase in
gind cuscriia cu Vasilie vodA si pomenind si mai nainte prin Cigolesti cu
soliile pentru domnita Roxanda, fata lui Vasilie vodA. Numai ci au cAutat
lui Vasilie vodA a aseza si logodna fetii sale dupg Timus, feciorul lui
f. 21" Hmil hatmanul si cu citeva/ daruri si la dinsul. Iara la <loc gol> zile au
10 purces sultanul cu Hmil de la Tutora spre locurile lor. Iar Ora au rams
prAdatA si prin multe locuri pustie, schimbatA din fericiia cea dintli.
Au esit si Vasilie vodA din codri la scaun. Atunce in bejenk au murit
si Tuderasco logogAtul. FAcut-au Vasilie vodA citAva jalobA la Imp little
pentru stricaciunea ce au fAcut tAtarli prii. Ci nici un folios n-au fAcut.
15 Dorobantii la esirea lui Vasilie vodA din Iasi au fost gata sA jafuiascA
carAle domnesti. Ci dupA ce s-au asezat Vasilie vodA in scaun, s-au fAcut
a le face cAutare incins cu sabia si nemtii ce avea din poruncA find gata
cu puscile pline. Intii au luat dorobantilor armele, apoi pre toti dinpreunA
cu capitanii for i-au inchis, pre unii prin temnitA, pre altii i-au trimis la
20 ocnA si cu alte pedepse i-au cella i de atunce au purees Ora tot spre
rAu, pinA astAzi.
Nu numai cu o certare pedepsdste dreptA minlia lui Dumnezeu, deaca
sa ponieste pe vreo lard. CA dupA esirea tAtarAlor au lovit mare moarte in
oamzni, si la oral si in toatA tam.
f. 22 25 Iar la anul Hmil hatmanul cu multime de osti cAzAcesti/ si insusi
hanul cu 70.000 de tAtarA si cu ostile ce strinseste de pe la cerchezi si de
la toatA Dobrogea au purces asupra lesilor. CArora osti Cazimir, craiul
lesesc, le-au exit inainte la un tirgsor, ce sA chiamA Berestecico, tale de
trei zile de la CamenitA in sus, cu 40.000 de oaste lesascA, intru care
30 oaste m-am aflat si eu. Nu era toate voevoziile sosite, nici Litva; ca Litva
avea mare bintuialA de cazacii de peste Nipru. i au exit craiul lesesc cu
acel rAzboiu biruitoriu si asupra tAtarAlor si asupra cazacilor, cit an cdutat
a da fuga si Hmil a-s lAsa tabgra, cu toatA oastea.
De care izbindA a lesilor intelegind Vasilie vodA de la Ion Ascuta,
35 pircAlabul de Hotin, 1-au ImbrAcat cu hainA de samur, avind nAdejde cA
cu acea izbindA a lesilor va scapa de cuscriia lui Hmil. Iar nu s-au curmat
cu atita raotAtile TArli Lesesti. CA apoi la anul, dupa izbinda de la
Berestecico, asa au peril de rAu oastea lesascA de cazaci si de tAtari,
lasindu-se lesii in nAdejdia pAcii ce sA Meuse la Biserica Alba, cit nici
40 hatman, nici un cap si nici un suflet, voi zice, din 50.000 din oastea
1. 22" pedestrA ce au fost/ n-au scApat. i din oastea cAlAreatA ce-au fost pinA la
12.000 foarte putini, Inca de cei de jos, de vor fi scApat cineva, find
incungiurati de toate pArtile de tAtari. Iar ce au fost fruntea, tot supt sabie
an rAmas. CA asa sA asezase Hmil cu sultanii, cum cA la acel rAzboi sA nu
45 is tAtarli nici un rob, ci tot supt sabie sA-i puie, ca sA se mai imputineze
oamenii de oaste din Cara lesascA. i an perit acolo si hatmanul
4 ad. marginal ce se dau A // 30 ad. marginal Lucruri streine A // 40 50.00018000 M //
50
www.dacoromanica.ro
Calinovschii §i un fecior al lui, carele numai pre acela avea.
PENTRU NUNTA CE AU FACUT VASILIE VODA FIICEI SALE.
Si intr-acest an au cautat lui Vasilie vodA a face si nunta fedi sale

Roxandei, dupl Timu§ hatmanul cAzAcesc. Mare netocmire intre potriva
5 caselor si a firilor. AceastA parte era o domnie de 18 ani si cu multa
bogAtie si cinste, asemene ImpArAtiei. Iar cdialaltA parte de doi ani eqitA
din tArAnie. Ruscele cu: lado, lado, pen mate unghiurile. Ginerile numai
f. 23 la fall era chip de om, iar cu toad firea de tiara./ InsA cite au trebuit la o
nuntA domneascA, nimica n-au lipsit. Si dupA ateva sAptArnini ce au sezut
10 Timus aicea, in Iasi, cu asaulei, polcovnicii si atamanii sAi si nepotii lui
Vasilie vodA, feciorii lui Gavriil hatmanul si din feciorii de boiari de lard,
Nicolai Buhus si Ioann PrAjescul, find zAlog acolo in Ceahrin pentru
Timus, au purces cu doamna lui la Ceahrin.
Iar Vasilie vodA au rAmas indata la prepusuri de la turci, pentru urit
15 numele cazacior la dinsii si la megiias indatA la zarve, ales la Matei
vodA, nepriiatenul vechiu, carele sfiindu-se de unirea lui Vasilie vodA cu
cazacii si la turci amesteca domniia lui Vasilie vodA. Si cu Racot au
stAtut IndatA la sfaturi, cA cu amindoi era InvrAjbit Vasilie vodA si
amindoi sA sfiia de unirea lui. Ales cind auziia Racot solii ca acelia de
20 la Vasilie vodA, cind i-au trimis pre Stefan Gheorghie logofAtul, intr-un
find, poruncindu-i sA sazA cu lini§te Racot, cA-1 va face de va vArsa
multi galbeni tAtaralor §i la ce va veni, el va vedea, §i sA Intimplase si un
sol ca acela carele, neavind coconi, de atunce pusese gind spre domnie si
mai multe adAogea spre vrajbA. Si in locul trebilor stApinu-sAu, cu acele
f. 23" 25 solii au asezati treaba sa spre domnie si la Racot si la Matei vodA.
Precum muntii cei inalti si malurile cele marl, and sA nomolesc de
vreo parte cu at shit mai Matti, atita si sunet mai mare fac cind sA
pornesc, asijderea si copacii cei inalti mai mare sunet fac cind sa
doboara, asa §i casele cole inalte si intemeiate cu indelungate vremi, cu
30 mare rAsipA vin la scAdore and cad. Intr-acesta chip si casa lui Vasilie
vodA, de atitea ani intemeiatA, cu mare cAdere si rAsipA si mai pre mina la
stingere desAvir§it au venit de atuncea.
Stefan Gheorghe logaltul, dupa moartea lui Tuderasco logofAtul,
stiind Vasilie vodA pre tatl-sAu Dumitra§co logofAtul la atitea domnii
35 boiariu vestit cu casA intemeiatA, cu mosii si sate, cu curti care nimenea
in lard n-au avut, dupa ce §-au gAtit lucrurile pre domnie, precum s-au
pomenit mai sus, la Racot si la Matei voda, au legat vorba si cu o
samA de boiari in lard, cu Cogolestii si cu Stefan serdariul, cuprinzindu-i
cu jurAmint sA tie taina. Si au ales cu sfatul for numai sa aduca osti
f. 24 40 unguresti si muntenesti asupra lui Vasilie vodA/. Sunase acestia de la
citva la urechile lui Vasilie vodA si intii de la un turc la Focsani. Si de
la munteni Inca i-au scris; ci n-au crezut Vasilie vodA.
Spun istoriile de Pir, ImpAratul epirotilor, ea find intr-un rAzboiu la
Tara Italiei, impotriva rimlenilor, umblind Pir ImpAratul in fruntea o§ti-
45 for sale, tocmindu-s oastea si mutindu-se si intr-o aripA §i intr-alta,
unul din copiii lui ce-1 pAziia s-au apropiiat si i-au zis: SA iai aminte
51
www.dacoromanica.ro
Imp Arate, cel emlean cu cal negru; din tot alai o§teni alta nimica nu
pAze§te, numai §-au pus ochii pre Impar Atha ta. Ori IncAtro to intorci, el
tot aceia pAze§te §i cearcA cind §i cind sa vie asuprA-1 cu sulita gata".
Au rAspuns Pir copilului: Cu anevoie iaste fie§tecAruia a sA feri de ceia
5 ce iaste sA fie".
A§a sA poate zice §i de Vasilie vodA. Domnu cu pazA in toate pArtile §i
pe la toate portile, nu s-au putut feri de ceiace era s5-i vie asupra; qi mai
virtos de la priimejdiia din casA, foarte cu anevoie iaste fie§tecAruia a s5
feri. MAcar cl intrase la un sfat ca acela §i Ciogole§tii §i Stefan serdariul,
10 iar ca o gluma le pArea a sfatui ni§te lucruri ca acelia, ci §edea uitati,
gindind ca nu va na§te nimica dintr-acele sfaturi.
f. 24" Iar Stefan Gheorghie logofAtul vAzind ce sotii au dobindit/ la acel
sfat, a§tepta din zi In zi sA se vedeascA sfatul for despre Ciogolea
spAtariul la belie, cA la citeva mese, beat, mai vAdiia lucrul. Ci
15 nimenea nu lua aminte un lucru care in gind nu incape. Deci au pAzit
singur Stefan Gheorghie logofAtul treaba care o luase §i insemnase zioa
o§tilor ungure§ti §i muntene§ti sA iasA in tad tocma in sArbAtorile
Pa§tilor. I§i trimisese Stefan Gheoreghie logofAtul jupineasa la tad, In
pildA cA o trimite pentru trebile casei. Iar el tocma in zioa cind sA cintA
20 Canonul Sfintului Andrei de la Crit, la 8 ceasuri din noapte, gAtindu-se
Vasilie vodA de biserica, Inca nimenea din boiari nu venise la curte, au
minecat sa-si ia zioa bunA, dIndu-i §tire de acasA cA -i iaste jupineasa
bolnavA spre moarte. Si intrebind Vasilie vodA cine din boiari iaste
afarA, au spus postelnicii ca iaste logofAtul cel mare, dvore§te sA-si ia
25 zioa bunA, cA i-au venit veste de boalA foarte grea a jupInesei. SA fie
zis Vasilie vodA: ,,Ce om fArA cale logofAtul, §tiindu-§ jupineasa
bolnavA, §i nu o tine aicea, lingl sine". Si i-au zis sA Intre sA-§i <ia>
zioa bunA. Au intrat Stefan Gheorghie logofAtul cu fata posomorliA §i
cu mare Intristare de §-au luat voe sA margA la casa sa. Spun sA fie zis
30 Vasilie vodA, sA afle lucrul pe voia sa. Ne§tiutoriu gindul spre ce.
f. 25 IndatA, fAr-de nici o zAbavA, ca cel cu grija - §i nu fie/ ce grije - ,
au purses IndatA de olac §i Intr -acea zi au ajuns la satul sAu, la
Bogdana, supt munte, fiind qi oastea ungureascA toatA cu Chimini
Iano§ pe poteci §i °stile muntene§ti la Ribna, cu Diicul spAtariul.
35 Spun de Vasilie vodA cA din bisericA 1-au lovit ginduri de
purcederea logofAtului, a§a far-de nAdejde. Si a§a, de a doa zi dupA
purcesul lui, au Inceput aiavea a suna glas de unguri §i de munteni. La
care sunet vAzindu-se Ciogole§tii cuprin§i §i lAsati de logofatul, cu care
I§ §tiia vorba, au rAmas la grije ca aceia, cit pre mersul for §i pre
40 cautAturA, cine le-ar fi luat seama, ar fi cunoscut IndatA vina. Ci
mirindu-se cum vor face, sA fugA, sA-§i lase casele, carii au fost cu
totul in Iasi, a dooa moarte iaste §i zisele for sfir§ite, poate fi cum sA
zice, s-au apucat de altA indreptAturA, scriind un rAva§ Ciogolea
spAtariul la Vasilie vodA Intr- acesta chip: Milostive doamne, eu unul
45 din slujitorii cei streini, mincind plinea §i sarea mAriei tale de atitia
23 dupif moarte ad. cu hirtie scornitg. M // 30 hire parantew, sl afle lucrul pe voia
sa A // 38 ad. marginal Vasilie, 1659 A //
52
www.dacoromanica.ro
ani, ferindu-mA de osindA sä nu-mi vie asuprA, fac tire mAriei tale
pentru Stefan logofAtul cel mare, cA-t iaste adevArat ficlean §i s-au
ajuns cu Racot §i cu domnul muntenesc §i sint gata o§tile for sA vie
asupra mAriei tale. De care lucru sA crezi mAriia to cu adevArat cA nu
f. 25' 5 iaste intr-alt chip"./ Si deaca au scris rAva§ul intr-acesta chip, Ciogolea
spAtariul au chiemat la sine pre egumenul de la Aron vodA, anume Iosaf,
carele era pe acea vreme duhovnic pre la to( boiarii §i cu ispovedanie
jurind pre egumen sA nu-1 vAdeascA cine iaste, §i Int:1i sA arate rava§ul la
Iordache vistiiarul, apoi la domnie, 1-au legat cu mare jurAmint a§a sA
10 facA. Si mirindu-se calugarul de un lucru ca acela, au mers cu rAva§ul
acela la Iordache vistiiariul care 1-au Inteles. Si § tiind cA s-au sunat
acestia §i dintr-alte parti, IndatA au stAtut la mare voe rea, ca un om
Intreg la minte. S-au lepAdat IndatA de rAva§ §i au zis egumenului numai
el sA meargA sA dea rava§ul la domnie. Au mers cAlugArul cu acel rAva§ §i
15 1-au dat la Vasilie vodA. Si indatA ce 1-au cetit s-au simtit cuprins de
mare primejdie. Si au stAtut cu mare stemsoare asupra calugArului sA
spue de la cine au e§it acel rava§. Au stAtut dintli cllugArul foarte tare,
priimind §i noarte, iar a vAdi nu poate fiind dat rAva§ul cu tainA de
ispovedanie. Iar deaca s-au strins boiarii la sfat §i arAtind cAlugArului §i
20 munea Vasilie vodA, ca pentru un lucru ca acela ce sl atinge de domnie
§i de multe case, deci luund egumenul dezlegare de la Varlaam
mitropolitul au spus calugarul anume pre cel ce i-au dat rAva§ul. Si
f. 26 degrab chiemind Vasilie vodA pre Ciogolea spAtariul i-au / spus toate cu
amAruntul §i cum cA iaste §i Stefan serdariul tot intr-acel sfat.
25 Cu putine cuvinte i-au mustrat Vasilie vodA pre amindoi
Ciogoleqtii. Ci ei sA apAra tare, cA i-au fost tot cu credintA §i n-au
priimit acestia, §i de ar trimite mAcar pe unul dintre din§ii sA aducA de
grumazi pre Stefan Gheorghie logofAtul. SA fie zis Vasilie vodA: In
zadar aceastA slujbA acmu; sA-mi fie spus acestia pinA era logofAtul in
30 Iasi ". Deci pre Ciogole§ti i-au pus la inchisoare. Iar in urma logofatului
au rApezit intli pre Sculi, apoi pre Iacomi, ce era vAtaf de aprozi qi pre
Alexandru Costin cu carte la dinsul sA vie cum mai de grab la curte
pentru man trebi ce au nemerit de la ImpArAtie. InsA la mai mare grije
au stAtut Vasilie vodA de serdariul, fiind atitea o§ti pre acea vreme §i
35 toatA marginea pre sama lui. Ci indata au scris la serdariul all sA vie,
cum mai degrab, la curte.
SA intimplase mai nainte de aceste IncepAturi o treabA de care
InvAtase Vasilie vodA pre serdariul sA gAteascA ni§te slujitori sA fie gata
qi cind ar da §tire, sA purceazA cu o samA de oameni la cimpi, peste
f. 26v 40 Nistru, cA-§i de§chisese calea negutatorii greci, carii umbla la Mosc
pentru soboli, pre la Tighina pentru greul vAmii §i fAcea scAddre vAmii
aicea in carA. / Ci pusese gind Vasilie vodA sA-i sparA de pe acel drum
peste cimp. Cu prilejul acei trebi, scriind Vasilie vodA la serdariul sA
vie cum mai de serg la curte §i pornind cartile, dederA §tire cA iatA §i
45 serdariul au sosit la curte. (Spun cA dupA ce s-au apropiat de oral
Stefan serdariul 1-au intimpinat o sluga a lui §i i-au spus de toate
15 ad. marginal Vasilie, 1659 A //
53
www.dacoromanica.ro
ce sg sung in tirg si la curte si cum au pornit logofgtul cel mare din Iasi
si multe amestecgturi sint si cuvinte de unguri.) Au stAtut mull la
ginduri serdariul, infra -va in tirg, au intoarce-sg-va Inapoi? Si-i zicea o
slugg a lui: Intoarce-te, jupine, inapoi, cg la nici un bine nu mergi".
5 Iar osinda trage la platg. L-au biruit gindul sA Intre in tirg. Si indatA,
cum au sosit la gazdA, nimica zgbovind, au mers la curte.
Vasilie vodg cum au inceles de serdariul cA au venit la curte, nu
s-au Increzut de odatg, ci in doao, trei rinduri au trimis sg vazg,
adevarat, au sosit? Ci daca s-au instiintat cg iaste adevArat, in divan,
10 indata au exit in spAtArie de 1-au chiemat la adunare. Si i-au spus
Vasilie von ca au fost scris $i cgrti pentru treaba aceia care s-au
pomenit mai sus, ci mai bine iaste cg au venit singur. L-au intrebat
dupg aceia si de lucruri ce sA vgdesc despre unguri, cu amestecaturile
lui Stefan Gheorghie, logofgtul, stie ceva, au ba? Tare s-au apucat
f. 27 15 serdariul cu jurAminturi mari cg nu stie nimica,/ $i cum sg fie el
amestecat la unele ca acelia, spre rgul stgpinului sgu, zicind cu glas:
Cine au fost, doamne, mai crezut la mariia to si cinstit ca mine, cg
mai scos din obiiale si din sgrac m-ai imboggiit?" I-au zis Vasilie vodg:
Asa stiu si eu". Si i-au zis sg margg sg grgiascA cu Ciogolea, sg auzg
20 ce spune Ciogolea spgtariul.
Cum au Intrat serdariul In vistierie si au vgzut paza de seimeni,
s-au spaimintat, stiindu-si vina sa. Si indata au inceput a-i spune toate
de fatg Ciogolia spAtariul. SA apgra de toate acelia serdariul; ci ca un
vinovat intr-acele sfaturi, sg apgra slab. Decii au cunoscut Vasilie vodg
25 tot lucrul, iar n-au vrut sg-i omoarg indatA, asteptind ce s-ar mai inoi
despre Trotus, unde mersese logofgtul. Ci neapestitg vreme au sosit din
fugg si Alexandru Costin dind stire de perirea lui Iacomi, vgtaful de
aprozi, de strejile unguresti si de °stile unguresti ce trecuse in tad.
Atunce au vgzut Vasilie vodg toatg cumpana care veniia asupra sa
30 si nefiind gata de nimica la o primejdie degrab ca aceia.
Iacomachie vataful de aprozi, daca au sosit la Roman, n-au mers
pre caii sgi care avea si buni §i de ajuns, ci §-au lAsat caii in Roman la
f. 27" hrang si au luat caii de olac, ca un om desteptat tot in bine,/ si ce poate
primejdiia nestiutoriu. Si i-au zis Alexandru Costin sg nu-s lasg caii
35 de Rugg sine. Ci n-au vrut sg asculte sfatul prietenesc, ci au purces pre
cai prosti. Si la BacAu indatg s-au timpinat cu strejile unguresti, care
strAj cit i-au vgzut, i-au luat in goang si indatg 1-au ajuns; si acolo,
in goang, 1-au omorit din pistoale. Iar Alexandru Costin, si cine au fost
pe cai mai buni, au scapat de moarte.
40 Intr-acea datA ajunsese fruntea ostilor unguresti la Roman. Si de la
Focsani au dat stire de Diicul spAtariul cum ca au trecut si el cu ostile
muntenesti Focsanii. Si atunce au dat pre amindoi Ciogolestii si pre
Stefan serdariul pre sama siimenilor, de i-au omorit noaptea, Inaintea
jicnitii ce iaste in lguntru, in curte. Adusese si pre Mogildea, fiMd
45 unchiu lui Stefan vodg, dar nu 1-au omorit, ci 1-au luat cu sine la
7 ad. marginal Vasilie, 1638 A // 29 ad. marginal Vasilie, 1638 A // 34

ne§tiutoare A //
54
www.dacoromanica.ro
pu§ci, ping la Hotin. Mu lt au stAtut boiarii, mai virtos Iordache
vistiiariul, sA nu piarl Ciogole§tii §i Stefan serdariul. Ci temindu-se
Vasilie vodA, dupA apropiiarea o§tilor ungure§ti, sA nu facA §i ei vreo
zarva in curte, i-au omorit. Eram eu pururea in casA la Iordache
5 vistiiarnicul. Si de mare mihnire §i scirba adormise foarte greu cind,
f. 28 pre la miezul noptii, i-au dat tire de la curte de perirea / Ciogole§tilor
§i a serdariului. Si daca 1-am de§teptat, indatA au zis: Au perit-au cei
boiari ?" Si daca i-au spus cA au perit, au suspinat greu, zicind: Ah,
ce s-au fAcut!"
10 SA mira Vasilie vodA, incatro va nAzui; la turci sä temea de pira
Orli §i de lunecoasA firea turcilor §i cu grije. La cazaci sA feriia sA nu-
§ mai strice numele de la turci. Iar a sta Impotriva o§tilor ce-i veniia
asuprA nu era cum, neavind nici oaste gata §i tara toatA cu urA §i gata la
lucrul nou. CA Orheiul, ce era capete, era tot de ai lui Stefan voda. Ci
15 au ales cu sfatul sA mearga la cetatea Hotinului, rApezind indata. la
cuscrul sAu Hmil hatmanul, dindu-i §tire de toate incepaturile acestia,
pre Stamatie Hadimbul, postelnicul cel mare. La Cetatea Neamtului era
toatA inima avutiei lui Vasilie vodA. Deci acolo au rApezit pre S tefAnitA
paharnicul, nepotu-sau, sa apuce avutiia. Si, on cA n-au §tiut Stefan
20 Gheorghie logofAtul de avutiia aceia in Cetatea Neamtului, on au
stAtut dupA lucrurile care incepuse §i n-au socotit acei bani, iar era mai
aproape de dinsul acea avu ;ie, decit de Vasilie vodA.
Era o§tile ungure§ti cu Chimini Iano§, hatmanul lui Racot §i cu
f. 28V Stefan Gheorghie logofAtul la Roman, cind/ §i Vasilie vodA sculindu-se
25 cu toatA casa lui §i cu boiarii curtii au purees din Ia§i spre Hotin.
Atunce ce slujbA am fAcut lui Iordache vistiiarnicul prin multe cuvinte
nu lungesc. Iar inima agonisitei lui am trecut-o la Camenita §i o am dat
la un priiaten al tatine-mieu, anume Mihai stegariul. Si deplin acelia
toate au venit apoi la mina lui Iordache vistiiariul.
30 Solul pre carele trimisdse Vasilie vodA la Hmil hatmanul, precum
s-au pomenit, pre Hadimbul postelnicul, on ca 1-au impiedicat
logofAtul Stefan, pircalabul de Soroca pe acea vreme, on din
blestematA §i lipsitA hiria HadImbului, s-au intors inapoi. Si aflind pre
Vasilie von in calea Hotinului au pirit la Vasilie vodA pre pircAlabul
35 Stefan de viclian. Deci i-au cautat a trimite de iznoava pre altii de la
Hotin iarA la hatmanul Hmil. Si au trimis cu al doilea rind pre Grigorie
comisul §i pre StefanitA paharnicul §i pre Nicolai Buhu§ jitnicdriul §i
le-au dat invatatura §i pentru Stefan, pircAlabul de Soroca, sA -1 prinzA
§i sA-1 trimatA legat la Hotin. Si a§a au fAcut. Ei singuri au trecut
40 Nistrul la Hmil hatmanul, iar pre pircalabul Stefan 1-au dat pre seama a
unora din Hinte§ti, carii sa Linea pe ling Stefanita paharnicul, sA-1
cilia la Vasilie vodA. Ci pentru lacomiia sa, aducAtorii, sA fie ale
for ce luase §i ce mai era pe linga dinsul, 1-au omorit pre cale./
f. 29 Om de mirat la intregirea lui de sfaturi §i de intelepciune, cit pre
45 acea vreme de abiia de era pamintean de potriva lui, cu carele §i
8 i-au ] i-arn M // 10 ad. marginal Vasilie, 1635 A // 33 dupti s-au anulat

pornit A //
55
www.dacoromanica.ro
Vasiliie vodA, deosebi de boiari, fAcea sfaturi §i cu multe ceasuri
voroavA, aka era deplin la hire. Iar la statul trupului sAu era gIrbov,
ghebos, §i la cap cucuiat, cit putiai zice cA iaste adevArat Esop la
chip.
5 Daca sosi Vasilie vodA la Hotin, s-au a§ezat cu tabAra sa aproape
de cetate, deasupra. Iar Stefan Gheorghie logofAtul Cu Chimini Iano§ §i
cu Diicul, spAtariul muntenesc, cuprinzind scaunul Wit la Iasi, IndatA
au alergat multi, din toate pArtile de la (arA la Ia§i §i inglotindu-se au
mers la Chimini Iano§, strigind: SA ne fie domnu Stefan Gheorghie
10 logofAtul". Le-au rAspuns Chimini Iano§ pre voe sA le fie, precum
poftesc.
Spun de Diicul spAtariul muntenesc ca sA ispitiia, §i cu acea
nAdejde era, sA fie el la domnie. Decii, dupA obiceaiu, au mers Stefan
Gheorghie logofAtul cu citevA gloate de tat% la Biserica lui Sveatii
15 Nicolae §i i-au cetit molitva de domnie Ghedeon, episcopul de Hu§i,
find Si mitropolitul Varlaam e§it la munte. Au stAtut domnu
f. 29' Gheorghie Stefan vodA in anul <7161 = 1653>./ FAcut-au Vasilie vodA
§i doao mAnastiri in Ia§i: Go ilia §i Trisfetiteli, aducInd §i moa§tele
sfintei, preacuvioasei Paraschevei; §i au domnit ani19/.
f. 30 20 VALAHIA.
V1<ea>to 7162, 1654. DOMN 40. DOMNII 46.Cap 40. COSTANDIN

VODA BASARAB, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, FECIORUL
LUI SERBAN VODA.
Dupa moartea lui Matei vodA 1-au rAdicat boiarii §i tara la domnie
25 §i plecIndu-§i capul la ImpAratie, pentru a§ezAmintul domniei, au
trimis de olac pre hagi Dumitru cu carti la vezirul §i la alti priiateni,
pentru intimplarea ce scrie mai sus. Deci veziriul au priimit §i le-au
pArut bine tuturor pentru Costandin vodA, cl aflase cA iaste om bun §i
intelept. Si netrecind zile multe, au ales Costandin vodA o samA de
30 boiari mari: pre Stroe biv vel vistiiar Leurdeanul §i PanA Filipescul vel
stolnic, i Gheorghie cluce<rul>, i DrAghiciu Cantacuzino logofAtul, i
Danciul logofAtul PAroianul, i Goran logofAtul OltAnescul §i Ghinea
log <ofAtul >, i NegoitA TAtarul §i Preda comisul Buc§anul §i TAnasie
cap t<anul>, §i cu o samA de ro§ii, popi, §i din toate cetele, de i-au
35 trimis la PoartA, cAzind la poala ImpAratului sultan Mehmet §i la
Dervi§ Mehmet pa§a, veziriul, cu lacrAmi §i cu rugAciune ca sA
harAzeascA a fi domnu tArii pre Costandin vodA. Si numaidecit, MA
zAbavA, au scos buiurdum ImpArAtesc ca sA le fie domnu Costandin
vodA, cum 1-au pohtit §i tara. Si i-au dat steag cu alem ImpArAtesc §i
f. 30v 40 altele toate/ cite au trebuit de domnie noao, trimitlndu-1 cu Terzi
Mustafa aga tulhaci, impreunA cu boiarii. Iara Costandin vodA,
5 ad. marginal Vasilie, 1654 A // 16 dupi munte ad. la MAnAstirea Sacul M // 17-
19 lipsefte FAcut-au ... ani 19 M // 20 ad. marginal Valahia A // 20-23 lipsefte C // 35 ad. marginal
sultan Mehmet A // 35-37 la Poarta, nand mare rugAciune la toci ca sA le harizeascA C //
56
www.dacoromanica.ro
Intelegind cg vine steagul, au purces de la Tirgoviste cu doamna
Balasa, cu toti boiarii si slujitorimea, de au venit la Bucure§ti. bra la
iunie intiia zi au esit Costandin voda cu tot boiarii §i cu toate o§tile
inaintea steagului la Podul Hrizii, din jos de Plumbuita si acolo s-au
5 Impreunat cu aga turcul si cu mare cinste all intrat in scaun in
Bucuresti.
Iar peste puling vreme an gatit Costandin vodg haraciul si poclonul
de domnie, trimitindu-1 cu aga turcul la Imparatie si cu multi boiari,
anume Gherghie vet cluce<r> BAleanul i Nicola slugeriul Glogovanul
10 §i DrAghici Cantacozino logofAtul MArgineanul, i Radul logofgtul
Cretulescul, i Ghinea log<o>f<A>t<ul> din Manesti si Goran logofatul.
Si intr-acesta chip §-au asezat domnia cu bunA pace despre turci si
despre hanul §i cu Racot Gheorghie, craiul Ardealului si cu Stefan
vodA, domnul Moldovei §i cu toatA vecingtatea, despre toate partite. Si
15 an inceput a face mita tArii, platind pre slujitori de un haraciu din
cAmara lui §i pre tgrani le-au ertat birul in trei luni. Iar dorobantilor si
calgrasilor le-au ertat vinAriciul, dijma, oeritul si i-au ImbrAcat pre
tot cu postave bune si pre capeteniile for cu ur§inice, cu adarnasci
f. 31 si cu atlaze./ Leafe incA le da din destul; la mass cu dinsul deapururea
20 §edea si-i dgruia.
Si gindise Costandin vodg sA facA mult bine tarsi §i slujitorilor §i
taranilor. Judecgt drepte fAcea si tuturor mita din destul celor ce
veniia la dinsul. Nu obidiia pre nimenea, ci cu blindete si cu cuvinte
dulci pre toti mingiia, de care toti sA bucura §i cei de loc si streini,
25 multemind lui Dumnezeu cA le-au harazit domnu bun si milostiv.
In ceas ce-au stAtut Costandin vodA a fi domnu au gindit cAtrg
Dumnezeu si au inceput de au fAcut mAngstirea din movila
Bucurestilor, unde iaste movila sfintilor si intocma cu apostolii
ImpArati Costantin si maicg-sa Elena, fiind ispravnici Radul logofAtul
30 Dudescul si Gheorghie Sufariul din Tirgoviste. IarA doamna lui Balasa
au fAcut o mangstire ce sA chiamA Jitiianul, din jos de Craiova, Hug
Jiiu. Mai fAcut -au doamna Balasa si un sicriu mare de argint, poleit
foarte iscusit, in carele au pus sfintul trap al sfintului Grigorie
Decapolitul, de la MAnAstirea Bistrita. Si alte bunatati si odoarA
35 scumpe au fAcut si le-au Impartit pre la Sfetagora si pre aiurea.
f. 31" Tocmitu-s-au tam foarte bine si s-au Impacat/ cu toatA vecingtatea.
FAcut-au fratie §i legAturA cu Racot Gheorghie craiul Ardealului si
cu Stefan vodA al Moldovei, cu toti bine §i frumos.
Gindit-au Costandin vodA sA facA si alt bine Tdrii Muntenesti, ca
40 sg-i multemeascg si sA -1 pomeneascA. Care bine vrajmasul neamului
omenesc , diavolul, n-au lAsat sA -1 plineasca; ci pentru bine, mutt rAu
i-au dat. Ca §i izrailtenii jidovi cu Domnul nostru Isus Hristos, cind
1-2 iar Costandin vodA, intelegind de aceasta, pogorit-au la Bucuresti C // 10

ad. marginal Costandin, 7162, 1654 A // 9-11 lipsefte anume ... Goran logolatul C // 17 lipsepe
vinAriciul C / 18 ursinice] fringhii C / adAmAsci] coftirii C // 27 ad. marginal Costandin, 1654 //
29 ad. marginal iar acum iaste Mitropoliia Orli a // 31 jos] sus C // 39 ad. marginal Costandin,
7163, 1654 A //
57
www.dacoromanica.ro
i-au scos din robie, din mina lui faraon §i i-au hrAnit in pustie cu manA
din ceriu §i le-au dAruit cu pri intregi, iar apoi, in loc de multemitA, ei
1-au ucis §i 1-au adepat cu otet §i 1-au batjocorit in tot chipul, aka §i
neamul rumanesc, mai ales dorobantii. CA au chiemat Costandin vodA
5 pre tot capitanii de dorobanti §i iuzba§ii, ceau§ii, vAta§ii §i cetaqii
de s-au sfAtuit cu din§ii, zicindu-le: Fetii miei, tuturor le-am fAcut
bine, ce s-au cAzut, §i ro§iilor qi tuturor cetelor §i voao inel una mai
trebuia§te. SA facem, sA scoatem pre seimdnii sirbi din mijlocul nostru,
cA nu iaste prii de nici un folos. Raposatul Matei vodA i-au strins
10 pentru vrAjma§ul lui, Vasilie voda, iar eu acum au dat Dumnezeu de
n-am nici un vrAjma§ Si m-am ImpAcat cu toate tArIle, ca sA putem face
f. 32 bine §i taranilor,/ ca ant sAraci §i impresurati de bir §i de napa§ti. Iar
and vom avea vreun pAs, de undeva, ne vom apAra cum va fi voia lui
Dumnezeu. Si mai bine le voiu da acdle lefi siimene§ti voao §i
15 feciorilor vo§tri §i fratilor vo§tri".
Deci ei, cu un cuvint, toti au fost bucuro§i Si zisera: A§a sA fie ".
Si intr-acdia§ zi au fAcut Costandin vodA masa mare, de i-au ospAtat
§i i-au daruit cu adama§ei, cu atlaze §i cu postave bune. Lard cind au
fost a dooa zi, simbatA la fev<ruarie> 17 zile, 7163 <=1655>, find
20 acesta§ neam dorobAntesc incu§crati cu siimenii §i singerati §i covAsiti
de diavolul Ina din zilele lui Matei vodA, gra nici o chibzuiall, de
dimineatA ImpreunA cu siimenii s-au sculat turburati §i fArA veste au
inceput a sudui pre domnu sail, Constandin vodA, MA nici o mild §i
abaturA in neamul omenesc, in boiari, de-i ucidea ca pre ni§te
25 dobitoace, prepuindu-le cA sint vicleni §i au sfAtuit pre ConstandinsvodA
sA scoatA pre siimeni. Si ei, ticAlo§ii, nimica de aceia n-au §tiut, ci cu
voia for s-au sfAtuit Costandin vodA §i iar ei au stricat. Numai ei, ca
ni§te oameni di §i flr-de Dumnezeu i-au ucis, nefiind vinovati nimica.
Si pre carii au ucis au fost ace§tea anume: Gheorma vel ban, DrAghiciu
30 Popescul, vistiiariul din Greci, Gherghie Caridi vistiiariul, Papa
f. 32v feciorul Predei vornicul Brincoveanuli, CIrstea sin Socol cluce<rul>
CornAteanul,Udrea slugdriul Doicescul, Preda Beca din Maia, Sava
§ufariul Cu§tureanul, Dumitra§co Frujireanul, Dumitru comisul al
Mitrei pitariul din StAne§ti, Mihai ciohodariul, Gidea cApitanul,
35 136neiul cap<itanul>, Ivan cap<itanul>, Iancul cap<itanul> din
aline§ti. Iar alti boiari cit au scApat, prinzind de veste an fugit carei
incotro au putut; unii preste DunAre, altii muntele §i altii in Moldova.
Iara dorobantii §i siimenii, fund covir§iti de nebunie qi plini de
diavolul nici cit nu sA curmarA, ci in loc de cAintA mai Virtos sporiia
40 spre fapte rele. CA intli ucisara pre acei sAraci de boiari: a dooa,
batjocorirl pre domnul lor, suduindu-1 in tot chipul, cum era mai du
§i-i da cu lemne la ochi §i-1 purta val, cum are mai rAu. Nu avea puthe
din domniia lui cit ar fi o cirtA, numai ci cluta cu ochii, ca un dobitoc,
§i la unele §i la altele. Ei singuri Intra in cAmari deli lua lefile. Cind
4 ruminesc] omenesc A // 19 ad. marginal and s-au rAdicat dorobantii $i

siimenii asupra domnului si a boiarilor A 1/ 26 ad. marginal Costandin, 7163 A // 29-30 DrAghici
sin Popei vistierul C // 35 BancilA C //
58
www.dacoromanica.ro
veniia niscareva soli de undeva sA punea in poartA de-i opriia §i de fricA
I§ da soliia la din§ii §i le lua cArtile de le cetiia intii ei; §i alte multe
batjocuri fAcea domnului. A treia, calcara sfintele biserici, fiind preotii
f. 33 §i slujind/ Sfinta Liturghie. Iar ei intra in biserici de-i scotea de pAr
5 afarA §i-i dezbrAca de ve§minte i de toate cite era pe din§ii; numai cu
pieile ii lAsa. Si au dat jaf in toate odoarAle sfintelor biserici, varsind
sfintul singe §i trupul Domnului nostru Iisus Hristos din potir, jos. Si
sfintele moa§te de cAlca cu picioarele i zicea ca sint farmace. Tot ce
au aflat in sfintele biserici au luat de au lAsat numai pietrile goale. Din
10 ve;minte fAcut -au muerilor chintep; din pocrovete fAcut-au clite ;i
altite ;i vindea cArtile pre le tirguri. i unii au vindut un potir in carele
lucra singele ;i trupul Domnului nostru Iisus Hristos drept treizeci de
bani.
FAcut-au Dumnezeu o minune mare, cA unii au bAgat o icoanA cu
15 chipul sfintiei sale in foc, sA o arzA, ca sA scoatA aurul, adecA poleiala.
Iar casa s-au aprins de au arsu cu tot ce au fost intr-insa, pinA in
pamint; d-abiia au scapat ei.
A patra, au dat jaf caselor boereqti ;i negutAtorilor ;i tuturor cit
;tiia cA sA biruesc ;i au bucate. i au jefuit toatA Cara din cap pia in
20 cap ;i cruci; ;i curmezi;. Mai pre scurt sA zicem, vecin pre vecin, fin
pre na;, slugA pre stApin. 0, mare ciudA! Multe rAotAll au fAcut
f. 33V diavolul/ neamului omenesc, Inca de la inceputul lumii, de la mo;u1
nostru Adam. Iar domnul nostru Iisus Hristos nu s-au indurat de fAptura
sfintiei sale, adecA de neamul omenesc, ci ca un milostiv s-au pogorit
25 din ceriu pre pamint, de s-au Intrupat ;i s-au rAstignit ;i a treia zi au
Inviiat, lasindu-ne noao InvAtAturA folositoare trupului Si sufletului.
Int li liubovul, sA iubim unul pre altul. CA dragostea iaste rAdAcina
tuturor bunAtAtilor, zicind insusi Dumnezeu CA: Cine va avea dragoste
cu vecinul sAu, acela va lAcui in mine Si eu intru el". Deci ;i acesta;
30 neam. dorobAntesc, pinA au fost dragostea in mijlocul lor, Dumnezeu
Inca au fost cu din;ii ;i nu i-au cAlcat alte limbe streine, Mind multe
vitejii, ;i au trAit cu pace bunA. Iar acum, iatA, cum li prelesti aka lesne
diavolul ;i1 fAcu lAca; in inimile lor. Din case bune qi din lAcapri
multe ;i din bucate ;i din mila domnilor ;i a boiarilor sA facurA tilhari,
35 iar ei cu mintea lor 4 surparA viatz ;i ;-au pustiit casele. VAzind
intelepciunea lui Dumnezeu atita nebunie ce au fAcut ace;ti oameni
casii lui Dumnezeu, adecA bisericii lui Dumnezeu $ domnului lor §i
vecinilor lor §i singele cel nevinovat striga la ceriu, ca sA be facA
f. 34 judecatA. Cunoscut-au cA s-au ingropt inimile lor ;i s-au ImpAenjenat
40 ochii lor, ca vazind sA nu vazA ;i spuindu-le/ sA nu inteleaga. PAcatul
prea s-au inmultit ;i s-au asernanat calcAtorilor de lege".
Trimis-au Dumnezeu asupra lor caznA, adecA judecatA, ca ;i
odinioarA eghiptenilor. CA intii sultan Mehmet impAratul, fAcut-au sfat
pentru atita nebunie ce au fAcut ace;ti oameni in Tara MunteneascA,
45 socotind el astAzi va fi acolo, iar miine, poimiine, va fi la din;ii. i
indatA au poruncit la Racot Gheorghie, craiul Ardealului, ;i la
14 minune] ciudA C //
59
www.dacoromanica.ro
Stefan voda al Moldovei de au venit cu ungurii §i cu moldovenii In
Tara Munteneasca §i au avut mare razboi la Soplea, in Teleajin, cu
dorobantii, cu siimonii qi cu alte cote. Prinzind qi Costandin voda de
veste au fugit din mijlocul lor la Dunare, impreunindu-se cu Siiaq
5 pap, In vadul Dirstorului, la Strimba. Iar lor Inca nu le ajunsese cite
nebunii facuse. Mai adaosera. Aflara pre unii asemene lor, anume
Hriza, feciorul lui Dumitrwo din Bogdanei, din judetul Ialomitii,
nebun, ticalosul, §i fArA de minte, de-1 fAcurA sA le fie domnu, din
mijlocul maracinilor. Pre acest Hriza foarte iubiia Costandin voda §i de
10 mina credincios, facindu-1 boiar, spatar mare, preste toate o§tile lui.
Iar el s-au asemanat Iudii, carele era lui Dumnezeu mai credincios
decit tot, §i intingea dintr-un blid cu dinsul; apoi 1-au vindut
jidovilor. Ada §i Hriza, sa arAta domnu-sau credincios, iarA in taina
f. 34V umbla mozavirindu-1 §i indemnind gloatele/ ca sA-1 surpe qi sa §azA in
15 locul lui: 0, ticalo§ii §i nebunii, cum umblara tot ratAcit!
RAZBOIUL UNGURILOR CU DOROBANTII .,FI CU SIIMENII

LA .KPLEA.
Cind au fost la iunie in 17 zile, find cursul anilor 7163 <=1655>,

simbata, s-au lovit tot la Soplea. Si cit clipeala au fost biruiti de
20 unguri, CIO> nu mai era cu din§ii intr-ajutoriu. Ci umbla ca ni§te of
fAra pastoriu, de tot huliti §i goniti. Foarte multi din dorobanti §i
din siimOni au cazut acolo. Zacea trupurile lor grAmada, unul preste
altul, cite 5o, cite 100, la alte locuri §i mai multi. Cit au scapat au
fugit: unii preste munti, altii preste Dunare; prin toate gaurile sA
25 ascunsera. Si de frica mare, §tiindu-§ vina, §i de umbra lor sa
infricop §i-§ lepada hainele ale dorobante§ti §i sa imbraca In
felege calice§t Si sa jura cA n-au fost dorobanti. De simbata
fev<ruarie> 17 zile au inceput diavolul a impArti §i iara de simbata
iukie> 17 zile au inceput a slabi, precum iaste scris, ca nu iaste
30 nimenea care sA stea impotriva lui Dumnezeu.
Dupa aceia sultan Mehmet imparatul iar au dat domniia lui
Costandin vodA i s-au intors de la DunAre cu mare cinste la scaunul
f. 35 sAu. Impreunindu-se cu Racot Gheorghie, craiul Ardealului, §i/ cu
Stefan voda la podul Praovei, la Gherghita, §ezind la podul Dridovului
35 3 zile, de s-au ospAtat cite§ trei domnii, facind legatura §i fratie cu
jurAminturi mari. Si s-au dus fie§tecarele la Cara sa. Iar Costandin vodA
au mers la Tirgovi§te §i jail au aratat mare milA aupra tuturor
greOtilor, de i-au ertat de toate vinele lor, numai sa se apze §i sa
marga fie§tecarele la mo§ia sa, sa-§ dea birul imparatului. Numai
40 ei, ca ni§te indraciti, nu sa mai arza, ci umbla ca ni§te turbati. Si s-au
strins care de pre undel era, °data la Bucure§ti, altA data la Braila,
ca sA vie cu arme asupra domnului.
Iara Costandin vodA, prinzind de veste, au trimis Wile sale ale
12 blid] solniii C // 16-17 lipsef te C // 18 iulie A // 20 6'0] aci Dumnezeu C //

27 felege] Parfenete C //
60
www.dacoromanica.ro
credincioase de i-au lovit de toate pArtile, pre unii omorindu-i, pre altii
prinzindu-i vii. Au 'Alit ca vai de ei, §i Inca tot nu sl mai stimpara, ci
carele de pre unde era tot sa lAuda §i zicea a va veni §i altA vreme ca
sA-§ poata izbindi. Fu §i Hriza spAtariul prins la BrAila §i 1-au adus
5 la mina lui Costandin vodA. Poftindu-1 craiul, datu-l-au, §i jupineasa
lui, cu coconi cu tot. i a§a poftise §i el. Datu-i-s-au gazdA buns in
Beligrad, facindu-i §i obroc bun, ca sA-i prisoseascA de toate. §i avea
cinste §i socotinta din destul.
f. 35v DupA acestia toate Racot Gheorghie, craiul Ardealului/ n-au
10 §ezut sA-§ tie crAiia §i tara cu pace, ci s-au sculat cu o§ti grele
ungure§ti asupra lui Cazimir, craiul le§esc, ca sA-1 scoata din scaunul
sAu §i sA se a§eze el craiu. Venitu-i-au craiul sfetesc cu 20.000 de
oaste. Trimisu-i-au §i Hmelnischii, hatmanul cAzAcesc, ajutor 15.000
de cazaci §i Stefan voda 2.000. IarA Cazimir, craiul le§esc §i cu tot
15 domnii, prinzind de veste, numaidecit au trimis cArti la hanul tAtarAsc,
de grab sA-i vie ajutor. i Costandin vodA avea 2.000 de oameni. §i
indatA s-au rAdicat insu§ hanul cu multime de tAtari, de au intrat in
Tara Le§ascA. Iar pre Racot 1-au pArAsit §i §vezii §i cazacii §i
moldovenii §i muntenii.
20 Atunce ld§ii §i tAtarii aflarA vreme §i ocolirA tabara ungureascA.
D-abia au scApat Racot cu putini oameni in Cara lui. Iar tabAra lui s-
au prSpAdit de tAtar, care de sabie, care de viu, de la mare pins la
mic, pins la 30.000 de suflete. Atuncea au prins §i pre cine era
<ghenera>lea§ul tor, Chimin Iano§ §i pre Corni§ Gaspar §i pre Beldea
25 Pal §i pre multi domni de Ardeal.
larA Hriza spatariul, pe vremia ce era Racot in Tara LepscA, s-
f. 36 au rAdicat cu 500 de siimeni/ carii era rumini de neamul dorot)Antesc,
strin§i de Racot §i lAsati de paza scaunului. i rAzboinice§te au e§it
de acolo, trecind muntele in Tara Ruma'neascA pre la MAnAstirea de
30 Bistrita. Iar Costandin vodA, prinzind de veste, trimis-au pe Preda
vornicul Brincovanul §i pre Radul stolnicul FArcA§anul §i Iva§co
arma§ul Cepariul cu o§ti alese, de au fAcut mare rAzboiu la tirgul
BengAi. i au biruit pre siimeni. Cit n-au pent de sabie, i-au prins
vii. Prins-au §i pre Hrizea spAtariul viu. Inchinindu-se boiarii la
35 domnu-sAu cu slujbA curatA, priimindu-i cu cinste, dAruitu-i-au foarte
bine. Iar pre Hrizea spAtariul 1-au spinzurat la roatA cu toate sotiile
sale. Au luat §i ei plata dupA fapte, fAcind §i o movilA mare de trupuri
la tirgul BengAi, in sili§tea Cincului.
Iar dorobantii §i siimenii nu sA mai a§ezarA. Ci vazind slAbiciunea
40 Ardealului §i neputinta lui Costandin vodA, fund indemnat de
diavolul, s-au sfAtuit ea cu alt nimica nu vor putea surpa pre Costandin
voda, numai cu puterea turcilor. ySi mersera preste DunAre de sA
inchinara lor §i-1 pirirA cA iaste hain ImpAratiei §i iaste tot una cu
Racot §i cu Stefan vodA. PirirA pre domnu tor; §i unde? La turci,
45 carii niciodatA nu poftesc binele cre§tinilor. Iuda piriia pre domnul
9 ad. marginal Lucruri streine A // 14 ad. marginal Lucruri streine A // 34 ad.

marginal Au prins pre Hrizea spatariul §i 1-au spinzurat A //
61
www.dacoromanica.ro
f. 36v nostru Iisus Hristos la pAginii/ ovrei, cum sA laudA cA iaste Fiiul lui
Dumnezeu, iar doroban ;ii pIrlia pre domnul lor la turci. Iuda vindu pre
Domnul Hristos in treizeci de argil*, iar ei sA vIndurA robi turcilor in
toatA via ;a. Ovreii dederA acei argil* we o tarina pentru Ingroparea
5 streinilor. Iar ei singuri sA dederA mincara ciinilor. Iuda se dede singur
spinzurArii, duprecum si ei, asemene sA dederA spinzurArii si InecArii;
a s-au inecat cu totul.
0, nebunie nespusA, cum ei singuri Is stricarA tam Ca nu
s-au suferit cu case bune, cu bucate multe, cu pace, cu cinste de
10 la domnii lor si cu slavA de la toate 011ie! CA pinA era to ;i la un
gind si avea dragoste unul earl altul si OA asculta de mai marii
lor nimenea nu i-au cAlcat. Ci Ina bogate izbinde au fAcut; cA,
adevArat, era Dumnezeu cu dinsii. Iar de cind au Inceput a lipsi
acestia din mijlocul lor si au Mut acea nespusA nebunie,
15 Dumnezeu Inca s-au luat mila si le-au dat urgiia. Caci cA nu i-au
cunoscut binele, ci au rAdicat coarne sA spargA ceriul si au stAtut
Improtiva poruncii lui Dumnezeu. Iar Ina de s-ar fi Intors si sA-
s fie plins pAcatele, nici Dumnezeu nu i-ar fi pArAsit. Ci sA
lepAdara de dinsul si se Mull slugi dracului si sA asemanarg cu
f.37 20 Cain, carele au ucis pre frate -sAu/ pentru lAcomiia, si Sapfirii si
lui Dathan si Aviron si tocmai Iudii, carii au fost gresit lui
Dumnezeu si n-au vrut sA se pocAiascA, ci i-au Inghi ;it pAmintul
de vii. CA si acest neam dorobAn ;esc, cind au fost la sfintul post,
care ne-au dat noao Dumnezeu sA -1 cinstim cu post curat, cu
25 InchinAciune pre la sfintele biserici, iarl au inceput de au ucis
boiarii si au jefuit bisericile si au prAdat casele vecinilor si au
batjocorit pre domnu sAu. Si in loc de post ei fAcea tot danturi si
in loc de metanii ei ingenunchea tot prin pivni ;e si da cu puscile.
Si sA lAuda tot cu rAutati. Nici zioa nici noaptea nu sA mai
30 dezbAta; cu muieri, cu copii tot la cIrciume. Din case bune si din
bucate multe ei be pArAsirl si sA fAcurA dila& Pentru aceia au
umblat cum au umblat gonind pre dracul pinA 1-au si aflat, cu
spinzurarea, cu In ;Aparea, cu tot feliul de morti. Care le IncAtro sA
ducea, Dumnezeu nu mai sporiia, ci acolo sA prApAdiia. Prin
35 toate tArile zAcea oasele lor, ca unor cAlcAtori de jurAmint si de
toate poruncile lui Dumnezeu. Ci de dinsii n-ar fi atita minune
mare, cA pentru nebuniile lor au cAzut nevoe mare asupra acestii
sArace de tall, precum sA va Ince lege inainte. CA daca au vAzut
E 37V turcii una ca aceasta, cum iaste/ pizmA si ImpArechiiare Intru
40 ru.mIni, au socotit cA iaste vreme sA Intre intr-Insii, ca niste lupi
intr-o turmA de oi, sa-i risipascA si sA-i slAbascA din rAdIcinl; nu
doarA cl avea turcii pizmA pre domnu, ci mai virtos pre dinsii,
ca sA be tae radAcina, sA nu mai fie si sA umble cAlcInd si
mincind tam si luund toatA agonisita ei, ca de la o grading nil
45 grAdinariu. Ci iatA cA le-au fost in voe si cu adevArat nu iaste
vina lor, ci a ruminilor, cA ei singuri i-au poftit. Si iatA el i-au
si dobindit, precum zice Dumnezeu, cA cine va cAuta, va si
afla.
62
www.dacoromanica.ro
GAsit -au ruminii foarte bine. CA au trimis imparatul sultan Mehmet
de au mazilit pre Costandin vodA. Si intelegind cA au pus pre Mihnea
vodA si vine cu multime de osti turcesti si tAtArasti spre tara, au trecut
muntele in Ardeal, cu toatA casa lui intreag5 si cu toti boiarii tArIi. Si
5 au domnit Costandin vodA ani 4./
f. 38 MOLDAVIA.
V1<ea>to 7162. 1654. DOMN 45. DOMNIE 52. Cap 45. STEFAN
GHEORGHIE VODA AL ZECELEA, CARELE AU FOST FECIOR
DE BOIARIU DE TARA, AL LUI DUMITRASCO LOGOFATUL.
10 IndatA ce au sezut Gheorghie Stefan vodA in scaunul domniei, cu

sfatul lui Chimini Ianos, hatmanul lui Racot si at Diicului spAtariul
domnului muntenesc, au ales din oastea ungureascA si din munteni o
samA de oameni si dintr-ai nostri, de i-au trimis cu Patrasco Moreanul
spre Hotin, in urma lui Vasilie VodA.
15 .i/s/ VA TA TURA.
Din cinci simtiri ce are omul: vederia, auzirea, mirosirea, gustul,

pipAitul, mai adevAratA de toate simtirile iaste vederia. CA prin auz,
cite aude omul, nu sA poate aseza deplin gindul: iaste asa ce sA aude,
au nu iaste asa? Caci nu toate sint adevArate cite yin prin auzul nostru.
20 Asa si mirosul, de multe on insala; fiind multe mirodenii, dintii grele,
iar apoi mare si iscusit miros fac. Gustul incA iaste asa; cA ne pare
multe a fi dulci, apoi simtim amArAciune si ImpotrivA: multe amarA cA
sint, ne pare, si sint dulci. PipAitul iarAsi; multe pipAim in chip de
f. 38v unele, si sint/ altele si nu le putem cunoaste cu singur pipAitul, fAra
25 vederia. Iar vederia singurA de toate asazA, in adevAr, gindul nostru. Si
ce sA vede cu ochii nu Incape sa fie IndoialA in cunostinta.
Asa si noao, iubite cetitoriule, cu mult mai pre lesne a scrie de aceste
vremi, in care mai la toate ne-am prilejit. Si pentru lungimea capetelor ce
s-au prilejit de indelungat5 domnia lui Vasilie vodA mai indArat. Din esirea
30 dintli a lui Vasilie vodA din scaunul ArIi incepem a scrie de domniia lui
Stefan Gheorghie vodA, carele on cu dreaptA cale, on cu nedrepte
mijloace (radicindu-se asupra domnului sAu au luat domniia), tot unele ca
acestia din orinduiala lui Dumnezeu sA cred ca sint.
Stiia si Vasilie vodA de toate ce sA lucra in Iasi pre urma lui si au
35 trimis si at doilea rind de la Hotin soli la cuscru -sAu, Hmil, hatmanul
cAzAcesc si la ginere-sAu Timus, cerind ajutoriu cum mai degrab. La
lesi inc5 m-au trimis pre mine, la starostele de CamenitA, la PAtru
1-2 Cind au fost la ghenar 5 dni, 7166, trimis-au imparatul, sultan Mehmet §i
vezirazemul Chiupriuliul Mehmet pita de au mazilit pre Costandin voda qi au trimis pre alt
domn, ce-i zicea Mihnea, Inca cu o0 turce§ti, cu 30.000 C // 5 dupa ani 4 ad. fail 3 luni, leatul
7166 C // 6 ad. marginal Moldova A // 6-9 lipsefte M // r. 10-14 dupa r. 26 M // 15 lipseFte
invAlatura M // 34 ad. marginal Vasilie, 7162 A //
63
www.dacoromanica.ro
Pototchii, feciorul hatmanului Pototchii, la a cAruia eire din robiia
Crimului mare ajutoriu Ii didese Vasilie vodA, cu banii sAi. Acestia
aducindu-i aminte, 11 poftiia sA se afle la primejdiia lui. Si cu acea solie
grind pre starostea cale de trei zile mai sus de CamenitA, la ni§te
5 mo0i ale lui, indatA au lSsat toate trebile lui §i au purces spre
f. 39 Camenip./ IarA pinA a merge starostea la CamenitA, Intr -o zi la Hotin
dau §tire lui Vasilie vodA cA sosesc qtile lui Stefan vodA asuprA-i. Ci
dintli au stAtut la ginduri sA dea rAzboi cu cit oameni avea cu sine.
CA era tot boiarii tat-ii cu gloatele sale cu Vasilie vodA §i Boj
10 cApitanul cu lefeciii §i Cara cApitanul cu dArAbanii, avind §i siimeni
vreo 60 §i 100 de nemti foarte buni. Iar data an vAzut rAceala tuturor,
§i slujitorilor §i capitanilor spre carii avea mare nAdejde pentru mila ce
le Meuse cu multe vremi Inainte, s-au apucat de trecatoarea Nistrului,
suspinind pre Boj cApitanul §i pe Cara, cAp<itanul> de dArabani.
15 Aicea s-au cAzut a pomeni mai sus pentru avutiia ce era la Cetatea
Neamtului, la care trimisese pe nepotu-sAu SteflnitA paharnicul §i pinA
a sA clAti de la Hotin au sosit Mate deplin la Vasilie vodA. De care s-au
bucurat Vasilie vodA zicind ca de acum Inainte pin5 in cAma0 voiu da
0 nu vor ride nepriiatenii de mine. Si trecind Vasilie vodA Nistrul cu o
20 samA de boiari, anume: Toma Cantacuzino, Gheorghie hatmanul,
Iordache vistiernicul i cu alti boiari ce era de casa lui, jar ceialalti
boiari cu totii §i slujitorii cu pu§cile s-au rotors spre Iasi la domn tinAr.
Si intimpinindu-se cu o0ile lui Stefan vodA in dumbravi, aproape de
f. 39" Hotin, pinA a sa increde unii in alcii au/ trecut citeva ceasuri, su_pt care
25 zAbavA au trecut Vasilie vodA Nistrul cu toate casele boiarilor. insA cu
mare pagubA in carele boiarilor la trecAtoare §i mai mutt de tirgovetii
de Hotin, carii vAzind spaima §i graba la trecAtoare, precum face
vreme ca aceia, au dat jaf in rAmA0ta caralor §i multe haine scumpe §i
arginturi au apucat, cit de atuncea §tiu ImbogAtit pre citva
30 hotinoni.
Apucase qtile lui Stefan vodA pre o samA de nemti, IncA
netrecut i dind §i din cetate Mogi idea paharnicul (de care s-au
pomenit mai sus ca au fost legat la tunuri pinA la Hotin) din tacalu§e §i,
nAvAlind §i slujitorii lui Stefan vodA, au pent putinei nemti la
35 trecAtoarea podului. Iar da §i siimenii lui Vasilie vodA de peste Nistru
din sin*, cit nu sA putea pogori nimenea la vad.
N-am fost Intr-acea datA acolea, la trecAtoarea Nistrului, ca
trecusem mai nainte, precum am pomenit. Iar am inteles din cei ce au
fost de fatA acolo ca §ezind Vasilie vodA pre un scAuna§ de ceia parte
40 de Nistru au slobozit tirgovetii (0 spun cA au fost cu invAtatura
Mogildei paharnicul) un sacalu§, din carele glontul foarte aproape de
Vasilie vodA an trecut. SpurcatA §i nebuneascA faptA §i nu MA de
osinda, cit de tirziu.
f. 40 Nu poci tAcea aicea pentru cetatea Hotinului, ce/ nesocotealA a o
45 lAsa IndatA pre mina altuia; de nu de altA nAdejde, pentru trecAtoare, in
care sa fie MA grijl. S-au cuvenit sA supue oameni sineta§. Si ce
19 ad. marginal Vasilie, 7162 A // 31 ad. marginal Stefan, 7162 A //
64
www.dacoromanica.ro
oameni? SA fie pus 30 de nemti sa o tie despre oastea Moldovei §i
despre unguri, cu anii. Au n-au fost hranA? Piinea a unui sat de la
Hotin ar fi putut tine un an, sau numai cu cit era in tirg. i acea cetate
oricine va vrea sA socoteascA va afla cA an fost a rAsipei casei lui
5 Vasilie vodA pricing. i de mA vei intreba cum, (iti rAspunz). CA de ar
fi fost doamna lui Vasilie vodA in cetatea Hotinului, iar nu la Suceava,
n-au fost in puterea lui Stefan vodA a bate cetatea Hotinului, cum au
bAtut MA grije cetatea Sucevei. CA Si aka venise Vasilie vodA cu
sultanii pina in Prut cu o§ti tAtAr4ti. Ci i-au intors hanul, ca sosiia
10 craiul leFsc. Sau cum ar fi bAtut Stefan vodA cetatea Hotinului §i Hmil
era la Husiatin, cale de o zi de la Hotin? Ci multe ar fi putut lucra
Vasilie vodA, multe. i domniia la Poarta tot neclAtitA ii sta pina tirziu,
dupA luatul cetatii Suceavei.
Nimeni dar sa nu vinuiascA sfaturile de acum. Vezi ce gre§eala s-au
15 fAcut la cei vestit sfetnici. i acel lucru era in putere a-1 face. Iar
vremile de acum nu sint in putere §i nici un sfat nu incape la un greu ca
f 40" acesta, far-de marturie ca iaste sosita perirea./ Zicem ca de ar fi cutare
§i cutare, ar fi intr-alt chip. Mil nu sint vremile supt cirma omului, ci
bietul om supt vremi. Multe §i man smintdle am apucat §i in zilele
20 celor mai batrini. Tara it ajungA aceasta una, cu lAsarea fArA Nteni
cetatii Hotinului, din care Mare iaste toatA rAsipa avutiei casei lui
Vasilie voda.
Pentru cetate, intimpinindu-mA in cale cu Cotnarschii, pisariul lui
Vasilie vodA cel credincios (cA el veniia de la crai trimis pinA la
25 rAscoale de Vasilie vodA §i eu mergeam in sus la starostea de
CamenitA) §i m-au intrebat, ca un om deplin ce era: Grijit-au bine
cetatea Hotinului, Vasilie vodA? Pus-au oamenii sAi §i pu§cile, au ba?"
Am raspuns ca nici un semn, la purcederea mea sA se grijascA cetatea,
n-am vAzut. Au suspinat Cotnarschii, cum ar fi §tiut cA sA va lAsa
30 nesocotitA cetatea acdia. WA poate fi cA judetul lui Dumnezeu, spre ce
trage, cu anevoe sA muta spre sfatul omenesc.
Intra Vasilie vodA in CamenitA, cind am sosit Si eu cu veste, cA iatA
vine §i starostele de Camenita cu mare fAgaduintA i cu caldura sA se
afle la acea vreme, precum au Si fost aqa. N-au plinit nici o Luna
f. 41 35 Vasilie vodA cu pribegiia sa in CamenitA §i veni Stire cum a Timu§,/
feciorul lui Hmil, cu 8.000 de oaste cAzAceascA troce Nistrul la Soroca.
Acum cautA firea de priiaten le§asca, mAcar cA cazacii pina la inima
ld§ilor intrase cu sabiia Si Vasilie vodA o casA cu capul for §i in
nadejdea de ali rascumparard domniia, nici o oprealA, sau vreun bAnat
40 despre cineva, n-au avut. Ci cum au venit, MA grijA, a§a cind i-au fost
voia an exit. Fars numai de un polcovnic, anume Condratchii, ce era cu
o mie de le§i de paza marginii avea temere Vasilie voda, ce prepunea
ca ni§te oameni streini de sfiiala ai no§tri. Iar nici acela, nici un gind
rau, nici puteria acdia sA strice lui Vasilie vodA ceva, n-au avut.
45 Timu§, cum au trecut cu oastea Nistrul, n-au mai a§teptat sA se
7 ad. marginal tefan, 7162 A // 25 ad. marginal Stefan, 7162 A // 41 ad.

marginal Stefan, 7162 A //
65
www.dacoromanica.ro
adune cu socru-sau, Vasilie von. Ci de la Soroca, intins la Coicdni au
tras oastea §i acolo au trecut Prutul.
Luind veste Stefan von de Timu§ a vine intins asupra lor,
Dficul spatariul, dupe porunca domnu-sau, sA nu se sune de tot lucrul
5 ca au intrat cu (*fie lui in raiaoa imparatului, sA intorsdse cu citeva
zile inainte. Si Chimini Iano§, on temindu -se de vreo smintealA a
o§tilor §i de vreun vicle§ug de tad, on §fiind soliile stapinului sau, lui
Raco ; la Hmil, pentru craiia le§asca de atunce, §-au pornit §i el
toata pedestrimea de nen* ce avea §i cu tunurile pe la codrul
f. 41" 10 Copote§tilor, pre Cobolia, direpti la poteca Oituzului. Numai el singur
cu calarimea ramas6se prin rugamintea lui Stefan vocla in Iasi. Si au
strIns §i Stefan voda oaste de tad, ca la 12.000 de oameni de au e§it
deasupra Popricanilor, impotriva cazacilor.
Timu§, daca au trecut Prutul, au purces spre Popricani cu tabard
15 legatA.E§ise o seamA de o§ani ai lui Stefan von inainte, peste Jijia, in
chip de hart. Si au pogorit §i Stefan von clarabanii la Vadul Jijiei. all
putin au trecut hartul o§tenii lui Stefan von, cA i-au impins indata
calaretii lui Timu§. Si era qi ai no§tri, carii Linea cu Vasilie von pe
linga Stefanita paharnicul den Hance§ti. Si din Hante§ti o mina §i
20 cit cerchezi de ai lui Vasilie von, carii WO ace§tea mersese cu
boiarii cei trimi§i de Vasilie von la Hmil hatmanul. .
Cazacii, cum au infrint pre calaretii ce le e§ise inainte, au purces

orbi la vad, cu toatA tabara §i unii pe pod, mai multi pe ling pod,
fiind Jijia mica, au dat cu tabAra. Care nAvalA vazind dArAbanii, au
25 plecat fuga de la vad la deal, spre rede. Si oastea ceialaltA, ce sta
deasupra pre culme, nedindu-le nici un ajutoriu, i-au ajuns pre coasta
Popricanilor calaretii lui Timu§ §i el singur. Si acolea au cAzut multe
trupuri din bietii darabani. Altii, carii au scApat pia in rode, s-au
scutit viata cu pAdurea.
30 Vazind Stefan vocla acea primejdie a dArAbanilor §i Chimini Iano§
f. 42 au tras oastea mai spre Ia§ §i au tocmit/ cAlArimea de amindoao
partile de drum. Si acea oaste ce era de tad §i cu ai lui Chimini Iano§,
cit sA putea la 24.000 fad gre§ala sA se socoteascA, de ar fi fost la un
gind, ce era? Neclind rAzboi cazacilor sA le inchiza hrana §i drumurile
35 den toate partile, ce ar fi fAcut cu tabara, Timu§?
La suirea taberei cazace§ti pre coasta, la deal, sArise o samA de
osteni de tail, §i infrinsose pre calaretii lui Timu§, de i-au Mat pia
in tabArA. Si acolo in deal, daca s-au suit toatA tabAra, cA era in de
sad, s-au a§ezat pre mas intr-acea noapte. Iar din oastea lui Stefan
40 von, multi lasind o§teniia, s-au dus pe la casele lor.
Timu§ a dooa zi, au purces, cu tabAra legatA drept asupra o§tilor lui
Stefan voda, cAtrA ora§, fArA nici o sfialA, bintuindu-i moldovenii cite
oarece pe de laturi. Ci vazind Stefan von §i Chimini Iano§ cA scade
oastea §i intr-acea noapte s-au scurs pe jumAtate pina Intre vii, au tinut
45 drumul oraplui. Iar dintre vii au luat Bahluiul in sus §i citva boiari
1 ad. marginal Soroca, intins la A // 10 pre Cobile M // 16 ad. marginal, 7162

A // 40 ad marginal Stefan, 7162 A //
66
www.dacoromanica.ro
de casa lui Sefan voda, cu totul.
Timu§, Intr -acea zi, dupa ce au Impins o§tile lui Stefan voda, au
intrat in tirg Si au descalecat in curtile cele domne§ti §i tabara poezise
toata inaintea cur ;ii §i prin prejur. Si au §ezut a§a tabara pina la venirea
f. 42" 5 lui Vasilie voda/ de la Camenita. Iar pina a sosi Vasilie voda au pi-Mat
cazacii codrii Ia§ilor de la drumul Copote§tilor pin aproape de Hu§i.
Si scos6se vita MA numar, care apoi, daca au sosit Vasilie von, pre
cita au aflat nemincatg, tot cite un zlot au dat cazacilor de vita §i au dat
§tire la oameni de §-au luat vitele, care le-au cunoscut.
10 Multi au perit atunci de cazaci, ne§tiutori ce sint cazacii, oplo§iti
in tug. Altii mergea sd se Inchine la Stefanita paharnicul, carele era cu
Timu§, ci nu ajungea pita la Stefanita, ca-i Intimpina cazacii §i-i
omoriia. Intre carii §i Tautul arma§ul §i altii multi §-au pus capetele de
cazaci.
15 Pre Vasilie voda veste<a> de izbinda lui Timu§ 1-au timpinat la
Zvancea, cu care veste mersese Grigorie comisul. Si 1-au imbracat in
haina cu sobolii. Si indata au trecut Nistrul la Zvancea, ca cetatea
Hotinului nici intr-un chip n-au vrut sä o dea tirgovetii lui Hajdau
pircalabul lor. Ori ca au vrut sa fie a§a de credincio§ lui Stefan
20 voda, care lucru n-a§ da sa fie intr-ai no§tri pina intr-atita nevointa
pentru singura credinta, on ca s-au temut pentru jafurile ce facuse
tirgovetii in male boiarilor, precum s-au pomenit §i slobozise citeva
sacalu§e in singur Vasilie voda. Si aceasta iaste pricina, nu alta. Si in
citeva rinduri au trimis Vasilie voda la Hajdau, carele era pircalab pus
25 de Stefan von, §i la tirgoveti, cu man juraminturi. Ci nici intr-un chip
n-au vrut sa dea cetatea. Si a tinut-o vreo doao luni, pina la a dooa
f. 43 venire a lui Stefan voda/ din Tara Munteneasca. Ii Incungiurase Vasilie
voda §i cu ni§te nemti ai sai de-i batea; §i tot au tinut cetatea inchisa
toata vara. A§a cu anevoie sa cl§tiga ce sa piiarde indata.
30 Vasilie voda daca au sosit la Ia§i, dupa sfat ce au Mut cu ginere-
sau Timu§, s-au mutat Timu§ cu tabara la Galata. Iar Vasilie voda au
Minas in curte, gatindu-se asupra lui Matei voda, cu mare gatire, dind
§tire tarii sa Incalece tot omul, ertind pre tot de toate vinele, de ar
fi §i gre§it cineva Improtiva domniei.
35 Aici cauta cum nu sä poate trece ce iaste sa fie. Ca dupa acea
izbinda Vasilie voda de ar fi intors pre ginere -sAu inapoi §i sä se
fie a§ezat iar cu paza trebilor la Imparatie, intarindu-se cu
slujitori streini, cum avea avutie, nimenea n-ar fi mai venit
asupra-i. Si a§a 11 sfatuia o sarna de boiari. Ci nadejdia
40 neindoita pre o§ti cazace§ti ce avea Vasilie voda sa-§i
rascumpere strimbatatea intii despre Matei voda §i maa pre urma
§i despre Racot, dupa cum zicea Timu§, ca din Tara
MunteneascA prin Ardeal sa va Intoarce, au biruit sfatul numai
sa marga asupra lui Matei von. Iar nu omul, ci Dumnezeu
45 sfarama razboaele, precum zice Scriptura.
15 ad. marginal Vasilie, 7161 A // 30 ad. marginal Vasilie voda sa gatepe sA

rnarga asupra lui Matei voda, 7161 A //
67
www.dacoromanica.ro
Nu sa cade sA trecem poticala nemtilor de §avggii tarn' noastre la munti,
pre Oituz, de care nemli s-au pomenit cg-i pornise Chimini Iano§ din Ia§i
inainte prin struntori deadireptul. Si apoi in munti s-au indemnat §avgaii de
f. 43Y la OcnA §i au tinut calea pedestrimei aceiia. Si cu/ sfatul a unuia din §avgai,
5 daca sA vor apropiia de ndmti, sA cazA tot la pgmint, ping a trece focul
pu§cilor, cum dau nemtii tot, odatA, a§a au Mut, cgzind tot la
pAmint. DupA ce s-au stimpArat sinetele, ping a sA gad de al doilea rind
nomtii, au intrat §avggii intr-in§ii cu coasA §i cu topoara lungi in coadA. Si
au perit acolo citva nemci de cHn§ii, cit au cAutat acei pedestrime a lAsa
10 §i muffle in munti §i d-abiia s-au dezbgrat de §avgai bulucurile celialalte
de nanti. Pentru care fapte apoi Alexandru Costin, fiind povaA datA din
Ia§i acelor nem ti, au §ezut in temniA la Fagara§ un an in obez.
Stefan vodA pina in Trotu§, au mers cu Chimini Iano§, iar apoi
avind nadejde de Matei vodA mai de grab de ajutor, trAgea §i boiarii in
15 Tara Munteneascg. Si poate sa fie §i patima nemcilor de §avggi, facea
oarece sfialA, s-au desparlit de Chimini Iano§ §i au luat Trotu§ul in jos,
prin Foc§ani, in Tara MunteneascA.
Aicea in Ia§i, ping la purcesul lui Vasilie vodA in Tara
Munteneascg, au pent Cotnarschii, pisariul le§esc, credincios al
20 lui ,Vasilie vodA, om deplin de toate trebile, de Timu§, ginerile
lui Vasilie von, din firea cea de tiran ce era de om sAlbatec §i
far<A> nici o frica de Dumnezeu, scornind pricing ca iaste liah §i
el opriia pre Vasilie von sA nu-§i dea fata sa dupg Timu§. Deci
intr-o zi au trimis poftind de la Vasilie von sA -1 trimita cA -i iaste
25 de treabA. Neavind gind Vasilie von de una ca aceia, 1-au trimis
f. 44 la dinsul la MAnAstirea Galata. Si acolo daca/ au mers, au invatat
pre cazaci sA stea cu sabiile gata. Si dupa ce au e§it de la voroava
lui au abAtut cazacii ce era pregatit de acea fapta cu sabiile
intr-insul §i 1-au omorit cu mare tirAnie, fara nici o frinA. De care
30 faptA - a lui Timu§, daca au auzit Vasilie voda, numai nu sA
otraviia de voe rea. Si umbla Timu§ cu gind ca acela §i pre Toma
vornicul §i pre Iordache visternicul, tot dintr-acea pricing, zicind
cA ace§ti doi, cu Cotnarschii, opriia pre Vasilie von sA nu dea
pre doamna Roxanda dupA dinsul. Deci §i ei umbla cu zilele a
35 mina §i s-au cer§ut de la Vasilie vodA sA -i lase sA margA la lard.
Ci Vasilie vodA nu-i lAsa §i au poruncit la ginere-sau cA mai bine
sa moarA decit sA fie boiarii cari-i are la inima sa cu toatA
credinta, la grije ca acoia. Sau, cu ce inimA vor/ veni ceialalti
boiari de la tart la dinsul? Deci 1-au mai mutat din gindul lui.
40 InsA acei doi boiari tot ce ferealA umbla §i tot pre ascuns,
noaptea, pre la poarta despre casele doamnei veniia la Vasilie
voda. De care toate suspina greu Vasilie vodA §i-§i fringea
miinile de ginere ca acela.
1 ad. marginal Perirea n6miilor de §avgai A // 13 ad. marginal Stefan, 7161 A//
18 ad. marginal Perirea lui Cotnarschii, pisariul, de Timu§ A hf 29 frina] mill M //
68
www.dacoromanica.ro
AL TREILEA RAZBOI. CIND AU MERS VASILIE VODA IN TARA
MUNTENEASCA ASUPRA LUI MATEI VODA.
Au purces Vasilie voda din Iasi in Tara Munteneasca cu al treilea

rind asupra lui Matei voda. Si intii Timu§ cu tabAra cAzAceascA §i cu al
5 doilea conac au stAtut la Podul Inalt pe Birlad. Si acolo au facut Timu§
f. 44v o§tilor cAzace§ti autare §i le-au impArtit lefi de la Vasilie vodA/ §i
cApeteniilor §i tuturor osta§ilor. Era capete cAzAce§ti polcovnicii Bohun
anume §i altul Nosaci, vestici §i vechi cazaci. Si tot acolea, gra nici o
vita, Timu§, pentru un cuvint ce an zis in sfat Bohun, au scos sabia Si
10 au lovit pre Bohun Intr -un umAr, de care ranA in toatA calea aceia
Bohun au umblat tot cu mina legatA. Acela om, cu firea sAlbatecA de
hiarA era Timu§. Nu cuteza nimeni din polcovnici un cuvint sA zicA, sa
indrepteze lucrurile o§tii lor. Ce dindata, de purtatul trebilor ce era din
Timu§ om anal- §i fad nici o socotealA sA cuno§tea cA nici la un fobs
15 nu vor e§i lucrurile.
De acolo au purces o§tile in jos, fiind Vasilie vodA in frunte, cu
oaste de tail. Si din zi in zi sA adlogea caste de tail de pretutindenea.
Si pinA la margine s-au strins de toatA oastea de cad ca la 8.000 de
oameni.
20 Matei vodA, domnul muntenesc, luund v6ste de scoaterea lui
Stefan vodA den Moldova de o§ti cazAce§ti, trimisdse pre Diicul
spatariul sA stringA toate Wile de la marginile Orli sale, sA fie la hotar
Intre pri, de strajA; §i cu el §i Stefan voda, ciracul lui, avind §i Stefan
vodA ca 300 de oameni intr-ales cAlAret §i citva feciori de boiari
25 tineri cu sine. Si into straja for pentru limbA, ce trimis6se, s-au ivit in
gura Berheciului, in sus de Tecuci, pe care o au gonit oamenii lui
Vasilie vodA citva loc. Ci grind tirziu, le-au pierdut urma./
f. 45 Venise apele Siretului mari, pentru care au cAutat o§tilor citeva zile
a fAce zAbavA, pinA a sA face pod peste vase. Si a dooa zi au Intrat pre
30 la Foc§ani in Tara MunteneascA. Si IndatA, fArA nici o mild, au dat foc
ora§ului Si on pe unde ajungea cazacii, afuma laca§urile, odAile §i
hrana a bietilor lacuitori, fiind nevinovat. Sta in tocmala cu ostile
sale §i Diicul, spAtariul lui Matei voda, aproape de Foc§ani, la o vale
ce sA zice Milcovul cel Mare, iar cu alt nume Cucata. Ripele acelui
35 piriu pusese despre o§tile lui Vasilie vodA §i oastea sa de cdialaltA
parte, stol tocmitA intr-un §ireag, ca 9.000 de oameni. CA §i lefeciii lui
Matei vodA o samA era cu dinsul §i toata oastea citA are Tara
MunteneascA de la Bucure§ti incoace, pinA la margine, era adunatA
acolo, fiind acolo §i Gheoghie Stefan vodA cu vreo 300 de moldoveni.
40 Si a§a in rind tocmitA oastea munteneascA, a§tepta pre Vasilie vodA §i
pre Timu§.
Intli ii s-au arAtat Vasilie vodA cu o§tile sale §i au stAtut frunte §i
moldovenii. Iar cazacii i§ tocmiia tabAra pre urmA. Si atita au stAtut
muntenii la rAzboi, at au fAcut oarece harturi cu moldovenii, trecind
1 ad. marginal Vasilie, 7161 A // 1-2 lipsesc M /1 16 ad. marginal Vasilie,

7161 A // 20 ad. marginal Maid vodA trimite strajA inainte A // 42 ad. marginal Vasilie, 7161 A //
69
www.dacoromanica.ro
moldovenii preste piriu si apoi trecindu-i muntenii iara dincoace. Asa in
doao, trei, rInduri, pinA au trimis Vasilie vodA nemti ce avea 0 s-au
f. 45' supus pe supt maluri. Deci au luat cAlArimea/ moldovenilor ;i malul
dincolo. lad cit au vAzut muntenii apropiindu-se tabAra cazAceascA de
5 pidu, au purces in rAsipA cine, incAtro i-au pArut. Gonit-au molodov6nii
si o samA de cAlAret si din cazaci pied la Rimnic, iar n-au peril
osteni asa multi din munteni, cl au luat devr6me fuga.
Dupl acea rAsipA a o;tilor muntene0i, care s-au fAcut, mai mult
din prostiia Diicului spAtariului au fost. CA niciji trebuia sA astepte el
10 pinA intr-atita pe oastea ce era cu foc si el numai cu cAlarimea. Au
purces Vasilie vodA si cu Timu; spre Tirgovioe, stricind si arzind ce le
sta inainte.
Iar Matei vodA, domnul muntenesc, luund v6ste si de rAsipa ostilor
sale de la margine si de venirea intins a lui Vasilie vodA cu Timu;
15 asupra lui, nimica cu acea smintealA a ostilor lui dindi nu s-au
spAimintat. Ci stringindu-s oaste de tad si lefeciii ce avea, au
purces si el din Tirgoviste si s-au ales loc foarte bun de dinsul la o
poianA intre Ia lomita si intre un piriu foarte tinos si de trecAtoare rAu,
la sat la Finta. Si acolo au stAtut cu mare inimA, nu aka o;tilor sale,
20 cum el singur, asteptind pre Vasilie vodA. Trimisese Matei vodA si altA
saml de oameni, siimeni si lefecii, Diicului spAtariul intr-ajutor, la
margine. Ci daca s-au timpinat cu v6ste ca s-au rasipit oastea, au
f. 46 purces inapoi si i-au ajuns la/ Teleajin fruntea ostii lui Vasilie vodA,
stind muntenii in vad pentru ca sa se mai depArt6ze pedestrimea.
25 Gindit-au Vasilie vodA si Timu; CA va fi acolo Matei vodA cu toatA
oastea. Apoi vAzind cl iaste putinA au dat pe trei locuri peste apa. i
n-au stAtut muntenii, ci s-au dat inapoi. Iar gonasii indatA au ajuns pe
siimeni, carii dindu-se inapoi, s-au apArat pen niste dumbrAvi. i dind
;tire lui Vasilie vodA de acei siim6ni, au purces Timu; cu o saml de
30 cazaci si, ajungind pre siimeni, au dat nAvalA asupra lor. Ci s-au apArat
foarte tare, pinA ce au intrat in lunca Praovei si nu le-au stricat nimica
cazacii. Atunce au picat si doi cApitani cAzacesti.
A dooa zi, fiind oastea truditA de cale si obositA, necercind ce loc
iaste inainte, unde 0 cum stA ;i in ce loc stA nepriiatenul de departe, au
35 ;i zis trimbitele de purcesul o;tilor. Mu lt au stAtut Vasilie vodA sA
rAmie acea zi, sA odihneascA o;tile si sa cerce locurile. Ci cui sa zica
acestia, sau cu cine sA sfAtuia? Cu un om cu fire de fiarA? i Bohun
polcovnicul, cu mina legatA, rAnitA de sabia lui, umbla far-de inimA.
14 ad. marginal Vasilie, 7161 A // 27 ad. marginal Vasilie, 7161 A // 32

dupa cazIce§ti ad. Vesel Matei voda cl i-au hiliduit siiminii §i c-au putut raspunde focului
cazacilor, luind mare inemA fi nedejde dentr-aceia timpinare siimenilor cu cazacii. lard Timus,
dupA ac6ia goana, n-au vrut si si intoarca la oaste, pre care au apucatu-o noaptea, cit au trecut
apa Teleajinii, ce au rg.mas cu masul la un sat, anume Cocoreftii, la niqte case boiere§ti. Aflind
casele pline de toate bucatele, singur au pus de au dat foc caselor, dacA s-au sculat de la masii,
amecit de vin. M // 38 dupli inima ad. Aicea caoul aceasta izbindi den ce qi cum s-au prilejit lui
Matei vodg qi ca aceia izbindl, care nu si va hi prilejit alta ca acoia in toat viata lui, cite au
avut den razboaie in dzilele sale. C11 cine ari putea sit creadz.d in socoteala, sa sa infringl oastea
chiceascd cu tablrii, de oaste cum ieste oastea munteneasca? Nu sA defaim, ce, on pedestra§ul,
70
www.dacoromanica.ro
Ci daca au vazut Vasilie voda cd cu sfatul nu folose§te nimica au
suspinat §i , lasind in voia lui Timu§ toate, au purses iar cu oastea sa
in frunte §i pe urmA Timu§ cu tabara, scripind in dinti cum a sA laudA
moldovenii cA ei au Mut izbinda de la Foc§ani §i de la Teleajin.
5 Mergea oastea cazaceasca cu greu pen locuri strimte §i tinoase.
f46' daca au trecut oastea lui Vasilie voda/ podul peste apa Fintei, in
poiank au luat aripa in stinga §i s-au pus impotriva aripei lui Matei
voda cei drepte. Iar in direapta §i singur mijlocul au 'Ant Vasilie von
taberei cazace§ti impotriva mijlocului §i a aripei cei din stinga a lui
10 Matei voda. Ci Timu§ n-au vrut sa marga ca sa stea alaturea cu oastea
moldoveneasca, ci au stAtut pe loc zicind: Lasa, vit6jii moldovenii ca
vor bate pe munteni §i far-de not ".
Iar Matei voda sta in tocmala intr-acesta chip: fAcuse an
imprejurul taberei sale din apa Ialomitii den sus pinA in apa din jos. $i
15 au scos oastea den afarA de §ant §i den dreapta au pus ro§ii §i altA
oaste, puind §i o samA de pedestrime, siimeni. acea aripa era
impotriva moldovenilor. Iar el au stAtut in mijloc cu leventii, cu
dorobantii §i cu o samA de siimeni, cu tunuri tocmite pentre
pedestrime. Iar in stinga au pus 16§ii lefecii §i unguri. i a§a au stAtut
20 a§teptind pe moldoveni.
Citeva ceasuri au stAtut oastia moldoveneascA a§teptind sA se
apropie tabara cazaceasca, trimi ;ind rind dupA rind la Timu§ ca sA se
apropie, §i n-au vrut, ci au rAspuns sA inceapA intli dumnealor
razboiul, ca va veni §i el. N-au avut ce face Vasilie voda. Au mai clatit
25 oastea §i au inceput moldovenii har ;ul cu muntenii. Da siimenii lui
Matei voda in moldoveni cu foc. Ci §i Vasilie voda trimisese 100 de
n6mti ca sA apere cAlArimea Moldovei. $i dupa obiceaiul sat', cum
1 47 slobozescu focul °data/ s-au indemnat mai mai mult de jumAtate oastea
Moldovei §i au fAcut nAvalA asupra muntenilor, de au mersu pina in
30 corturi. Ci Matei voda, mutindu-se in aripa dreapta, in fruntea
moldovenilor §i intorcind toate tunurile §i toatA pedestrimea, dind cu
focul mai des, s-au tras moldovenii inapoi. intr-acea nAvalA au perit
on calai-6tul vei socoti, nu vei afla sä hie de potriva sineta;u1 azAcesc. Ce vei
dzice: Fost-au acolea sirbi, unguri, 160, nu numai munteni". Aqea ieste, 160 au fost putini. Ce
an hi facia ei numai, de ar hi fost tocmeala in oastea cazAceasca pre obiceiul for? lari pre unguri
;i pre sirbi nu-i aleg den munteni, nice sint siimenii, sirbii sau ungurii atocma cu focul azacilor,
cum nice darabantul muntenesc. Eu, ce iaste partea mea, toata izbinda aceasta a lui Matei voda de
la Hinta (alegind deosebi voia qi orinduiala lui Dumnedzau, numai pre socoteala oameneasca
grAind) ieste den nebuniia lui Timu; intii ;i den barbAtiia gi a lui Matei voda, al doilea. insa den
nebuniia lui Timu; cu citva mai mult, ca socotind vitejiia lui Matei vodi de atuncea, cum imbla
pe denaintea oqtilor sale, imbArbatind in frunte, sa sa hie apropiiat toga oastea cazaceasca cu
tabAra legata, nu rumta, cum au rumtu-o Timuq in trei parti, sa a hie lipit, sa inceapa a da la
techiu, nice ar hi scapat Matei voda fara primejdiia sau mortii, sau ranei mai grelei, de cum i s-au
prilejit tot atuncea, nice sa'imenii ar hi tinut mult impotriva focului lor. Ce toati pricina au fost
izbindii aceia nebuniia lui Timu;, care nice voroviia cu nime, nici intreba de polcovnicii sAi sau
de cineva. Oastea obositA cu atita cale tot intr-aceia dzi, cu tabara rumtA in trei pArti, precum
ieste marsul i tocmala in rizboi, socoteqte. M //20 ySi au aqteptat pre clizaci qi oastea Moldovei
M// 24 ad. marginal Vasilie, 7161 A /1
71
www.dacoromanica.ro
§i capitanul de nemti al lui Vasilie vodA, om ales, liah.
Si a§a Matei voda puind razboiul iarA la loc la aripa sa din dreapta,
Timu§, cu nebuniia sa, au rupt numai o sama de cazaci pedestri cu
pu§ci, fail tabard, fara tarie, §i i-au apropiiat de mijlocul o§tii
5 muntene§ti, unde §i Matei vodA sta, indemnind oastea asupra cazacilor.
Insa atita loc era cit ajungea glon ;urile unii pe altii. Cazacii pre ncet
tot sa apropiia de oastea munteneasca. Si clnd da de pu§cile lui Matei
voda intr-In§ii, ei cadea la pamint. Iar aripa din stinga a lui Matei
voda, unde era §i 16§ii, carii §tiia firea cazaceasca, vAzind pedestrimea
10 singura in cimpu, a§tepta sa se mai apropie cazacii.
Timu§ sta cu tabara inapoi, despartindu-o in doao parti, MA nici o
socoteala, pina s-au scornit chiotul in cazacii cei din frunte §i au
slobozit focul. Din care au nemerit un glontu §i pe Matei voda, intr-un
f. 47v picior. Si 1-au priceput/ Indata un paic §i au navalit la scara, sa nu
15 cumva caza. Iar Matei vodA 1-au gonit cu suldama indemnind oastea sa
ca un deplin o§tean. Si atunce un navalit le§ii drept asupra o§tii
pedestrimei cazace§ti, intend cu sabiile intr-in§ii §i-i calcara pia
aproape de tabard, cazind multe trupuri. Si dupa aceasta a doa
indreptatura o§tilor lui Vasilie voda, ales a cazacilor, la carii era
20 nadejdea §i ochii tuturor, au cazut inimile tuturor jos §i tot s-au
mihnit §i s-au infrico§at.
Nebunul Timu§ nu §tiia ce face, fiind far-de nici o rinduiala §i
tocmala. Striga cazacii: Ziceti-ne in vreo parte, on sa mergem, on sa
ne facem §anturi, dupa obiceaiul nostril". Si tot odata cu acestia sa
25 scornise de sus un vifor cu ploae asupra o§tii lui Vasilie voda, §i ca
aceia furtunA cu sunetul copacilor §i cu ploaie repede, ca o urgie
dumnezeiascA asupra opii. Si Matei voda cu tunuri adaogea groaza
o§tii §i sa semetise o§tenii lui. Deci intii aripa moldovenilor au purces
in rasipa. Iar Vasilie voda s-au mutat catra tabAra cAzAceasca la Timu§,
30 carele cAzniia cu tabara, ce o rupsOse intii, sa o impreune la loc; pe o
ploae §i furtunA ca aceia nici de un spor nu era. Ci Vasilie voda §i
Timu§ §1 cu cIt au putut IncAleca au plecat fuga, Wind tabara §i
bietii pedestra§i la perire.
Si intr-acesta chip fiind nenorocit Vasilie voda la acest razboi au
35 luat eimpii de la Gradi§te cu Timu§, trecind Siretul pe la Vadeni, au
venit in Ia§i cu mare mihniciune. Aici in la§i, Timu§, odihnind dupa
2 ad. marginal Matei, 7161 A // 6 cit de-abiia M // 26 ad. marginal Vasilie, 7161 A //
33 dupa perire ad. perit-au in cost razbor oameni insernnati den boierii Muldovei, Bucium stolnicul den tun
lovit f i Hristodul carnanariul ti den slujitori putini, den pedestrimea cazaceasca diva den ceia ce au fost in
frunte, precum s-au scris, den nerniii a lui Vasilie voda in giumatate. Vii multi ti den otteni de tail ti den
cazaci au cadzut pre mina lui Matei voda. Iara ti den muntini nu gra scadere in oameni au fost ti mai virtos
primejdiia lui Matei voda, cu rana ce i s-au prilejit, den care, cu adevarat ti bAtrin au fost, iarA cit ar hi mai
putut trai, Tana aceia i-au scurtat ramatita dzilelor, el 'Ana la anul, netamaduit de aceia rana, an murk. CA
di nu hie fost rank, de-abiia cineva de ar hi putut scapa, den moldoveni ti cazaci, unde intzasa ti cu ce
tocmall. M // 36 dupil mllmiciune ad. tuturor lucrurilor sale. Nime nu s-au gindit pentru pedestrimea
cazaceasca sa iasi cineva viu den citi ramasese dupl fuga ottii ceii calari. De mirat hirea cazacilor la nevoie!
Dupa ce li-au fugit Coate capetele ti hatmanul lor, ei in de sine in loc au radicat cap ti au legal tabara ¢i s-au
aparat pins in noapte f i apoi noaptea in tabard an facut focuri de carale for ti de spini, iarA singuri au purees
cu tocmala, fArA tabard, numai pedestri ti au ietit toll pins intr-unul, farl nici o dodeiall, aicea in tad. M //
72
www.dacoromanica.ro
f. 48 ospatul lui Matei vodg 10 zile/ au purces spre tara lui, iarg Vasilie
vodg s-au avezat in scaun, cg la Poartg ii sta domnia nestricatg. Insg nu
indelung pace. CA cervind Stefan vodg ajutoriu de la Matei voila sA
margg in tad i-au dat 400 de siimeni vi doroban ;i vi o samg de leventi
5 vi au intrat in Barg pe la Focvani, de s-au avezat la satul lui la RAcacin,
avteptind vi de la Racot ajutoriu.
Cu anevoe sg tocmesc doi domni Intr -o tarp. Ava Vasilie vodg, ping
a nu sg intAri partea lui Stefan vodg, au trimis 800 de orheiani vi
lApuvridni asupra lui Stefan vodg, cu nepotu-sAu Stefan paharnicul vi
10 din sate boerevti citgva samg de oameni, carii tinuse calea lui Stefan
vodg la fuga de la Popricani vi omorise pre tgranii aceia vi pe
Moreanul, hatmanul lui Stefan vodg. Straja lui Stefan vodg era la
Bacgu. i daca au simtit venirea lui §teflnitg paharnicul s-au dat la o
ripg, aproape de Faraoni vi s-au tocmit acolo stol. i venind orheianii
15 intins la dinvii au sprit calgretii lui Stefan vodg vi indata i-au infrint vi
i-au gonit ping i-au trecut apa Bistritii, prinzind vi pe tArgnimea aceia,
pre carii i-au omorit Stefan vodg.
Vasilie vodg, vgzind Cara Indoitg vi cu uriciune spre dinsul, fiind
doamna cu toatg averea la Suceava, cetatea Hotinului era inchisg cu
20 oamenii lui Stefan vodg, n-avea unde mai ngzui; Timuv cu cazacii
f. 48v bAtut vi ruvinati/ din Tara MunteneascA vi doi nepriiateni taxi, pre
Racot vi pe Matei vodg, sg mira ce va face. Iar tot nelAsindu-se
scriia slujitori, avind vi de la Timuv 200 de cazaci cu Hlui polcovnicul,
au Mut vi el de toatg oastea vreo 4.000 vi au purces, unde la Tirgul
25 Frumos s-au Intimpinat cu straja lui Stefan vodg; deci Vasilie von
fiind in fruntea ovtilor, mutind steagurile vi invatindu-i ca sg se
ImbArbAteze. Iar la Stefan vodg era 1.000 de unguri cglari vi moldoveni
pre atitea vi 500 de pedestrav muntenevti. Iar la Vasilie vodg 3.000
de callitt, 400 de cazaci, 200 de siimeni cu dargbani. i tocmindu-
30 v oastea Vasilie vodg, cuprinzind drumul ce vine de la Tirgul
Frumos preste Sirca. Insg Boris Ianov, oblicind cg pe la pod iaste loc
ripos, au lgsat drumul vi au purces in sus pre costive, algturea cu piriul.
Vasilie vodg incg au purces in sus pe culme, impotriva for vi au stAtut
avteptind rgzboiul, din oastea lui evind hartul. Iar Boris Ianov din
35 oastea sa n-au lgsat, ci s-au argtat mai IndrAznet cu oastea lui Stefan
von, decit Vasilie vodg, cg au trecut piriul. i deprinvi cu izbinde in
citeva rinduri au sant Intii moldov6nii In frunte vi ungurii dupg dinvii.
De acea sgriturg a ovtenilor lui Stefan vodg, cum s-au dat hartul lui
Vasilie vodg inapoi au plecat steagurile a fugit, fAr<A> nici o nevoe,
7 ad. marginal Vasilie ,7161 A // 13 dupa Bacau ad. 400 de oameni calari §i vro
<loc gol> sairneni qi amu era citva den boieri qi feciori de boieri adunati la Stefan vodA: Andronic
siirdariul, Dane spItariul, Antiohie aga §i al;i boieri de mainte cu dinsul. Si cu strajea lui Stefan
voda din boieri au fost Mogi lde paharnicul §i Sturdzea visternicul. M // 18 dupI vodA ad. iara
altora le-au tliat urechile.Dupa aceia izbinda, strajea lui Stefan vodI s-au mutat la SIboani, mai
sus de Roman, iari Stefan vodA de la RIcAciuni s-au mutat la BacAu, adlogIndu-i den dzi in dzi
oameni de Tara de Sus toad §i den gioseni multi. Si acolea i-au vent qi agiutoriul §i de la Racotii
cneadzul Ardealului, 1.000 de oameni cu Boro§ lano§ M // 25 ad marginal Vasilie, 7161 A //
73
www.dacoromanica.ro
care IncAtro an putut; oilor, 1111 o§tenilor, aseminatoare oaste. Bietii
pedestra§ n-au apucat nici focul sA-1 sloboazA deplin §i Intr-o
clipeall de ochi s-au rAsipit toatA oastea./
f. 49 Gonit-au pre Vasilie vodA pinA aproape de Prut, cAzInd multe
5 trupuri de oameni §i din cei mai ale§i Nichita vame§ul §i pe Isar
cluceriul 1-au prins viu §i pe Gheorghie hat<manul>, fratele lui Vasilie
vodA cAzut cu calul la cobori§. Iar Vasilie vodA au fugit la Ra§cov, la
un ora' cAzAcesc.
Deci Stefan vodA, lAsind Ia§ul, au venit pinA la pod §i de acolea au
10 orInduit caimacani la scaun, iar el au purces cu o§tile la Suceava, unde
era toatA casa §i inima lui Vasilie vodA InchisA in cetate §i cu Toma
vornicul 80 de siimeni §i pu§ca§ii de loc §i 60 de nemti §i din lefecii.
tefan vodA, sosind la Suceava, an pus de au ingropat siimenii §i
cI ;va unguri Imprejurul cetA(ii §i au adus tunurile de la Hotin §i de
15 la Ia§i §i au inceput a bate cetatea. Ci nu-i strica nimica. i sA adAogea
Para de petutindenea la domnu nou.
Iar Vasilie vodA nu dormiia. CA peste pu;ine zile sosi veste ca
Timu§ cu 9.000 de cazaci iar au lntrat pe la Soroca in tarA. Ci §i Stefan
vodA §tiia cA nu sa va lAsa cu atita Vasilie voda. SA ajunsese cu domnul
20 Ardealului §i cu Cazimir, craiul lepscu, cl amindurora era urit Vasilie
vodA, pentru legAtura ce Meuse cu cazacii. Deci Racot IndatA i-au
orinduit pe Petchi I§tioan ca 4.000 de oameni, iar craiul le§escu pe
Condratchii polcovnicul cu 1.000 de 160 cAlArime i-au trimis ajutor.
Daca au sim;it tefan vodA oastea cAzAceascA apropiatA, au purces
f. 49" 25 spre Cotnari, unde §i ungurii an venit, a§teptind/ §i pe 160,
nelndrAznind ungurii a sA Intimpina cu cazacii.
Timu§, cum au sosit la Suceava, de a doa zi au inceput a jAfui toate
mAnAstirile de odoarA §i de ve§minte §i pe alti boiari §i neguAtori ce
era Intr-insele, rIzIndu-§ cazacii de famei 0 de fete.
30 Stefan vodA, dupa ce s-au sttins la un loc, IndatA au mers le§ii in
frunte. i daca au trecut toate o§tile codrul, au stAtut pe Siret la satul
Grigore§tii, de s-au sfAtuit cu polcovnicii. intli Stefan vodA an poftit pe
Condraschii sA priimascA aceastA cinste de cAtrA din§ii, ca sA fie toate
pe socoteala §i pe sfatul lui, ca un vestit slujitoriu §i §tiutoriu de firea
35 cazacilor. Au mullumit Condraschii de acea cinste §i au zis: ,,De vreme
ce and aleg sa fac pre sfatul §i socoteala mea, poftescu, darA, pe
dumnealor sA Inteleaga firea acestor feliu de o§ti. Oastea cAzAceascA
daca apucl de sA IngroapA in §anturi, nu la cetate ca aceasta, ci fie§te
unde, nedobinditA iaste. Acum vedem cA §anturi n-au, nici bine cred de
40 numele nostru; cA sint §i 160 aici, pinA mIine de vor §i oblici, tot nu
vor crede. Cine le iaste cap, iaste tinAr §i nebun. Trebuia§te de vom sA
ne mintuim Intr-un ceas de acest nepriaten, insA cu voia lui Dumnezeu,
f. 50 sA facem a§a: Oastea, at va trece pirlul, sA se tocmascA stoluri, sA-
 tie fie§tecare rindul, care dupA care va merge. Noi le§ii/ vom ;inea
45 fruntea; dupl o§tile mAriei sale cneazului de Ardeal, mAria sa Stefan
13 ad. marginal Stefan, 7161 A // 30 ad. marginal Stefan, 7162 A //
74
www.dacoromanica.ro
vodA mai pe urmA sA cade sA fie. Deci pia vom trece dumbrava, va
merge incet oastea. Iar cum vom truce, nimica stind, sA purceaza rind
dupl rind, in treapAdul calului. Si ei, cum ne vor vedea, de alta nu sA
vor apuca, ci IndatA de §anturi sA facA. SA facem darA ravalA cu totii,
5 pinA n-au §anturi; §i la pripl ca aceasta nici sinetele nu le slobod toate.
Iar din cetate cad va da cu tunuri §i cu saculu§e, acelia putinA pagubl
fac. La not iaste o poveste, cA cine piiare de glontu de tun, tot era de
fulger, sA moar5."
Ace§tia sfAtuia Condra ;chii, care toate priimind Stefan vodA si
10 Petchi I§tioan, a dooa zi an trecut Siretul si le§ii IndatA au purces in
bici spre cetate, pre la Iucsani. Iar ungurii cum au exit din dumbravA si
au zArit hartul cazacilor cu le§ii, au stAtut pe loc Petchi I§tuioan §i
Stefan vodA. Lesii cum s-au timpinat cu tatarii §i cu cazacii (cA avea
Timu§ 200 de tAtari), IndatA i-au impinsu si au stAtut in tocmalA pe
15 culme, a§teptind pe unguri §i pe Stefan vodA, trimi(ind rind, dui:4
rind, sA vie mai curind, ci n-avea cui zice. Au asteptat Condratchii ca
la 2 ceasuri ca sl vie ungurii. Ci daca an vAzut cA nu folose§te, au
suduit in gura mare pe Petchi §i pe Stefan vocla. Si au poruncit sA zicA
trimbi(ele de rAzboi §i au purces asupra cazacilor drept supt cetate.
f. 50v 20 Cazacii IndatA au inceput a sApa santuri imprejurul taberei;/ unii sA
apAra si intr-o micA de ceas au fAcut santuri.
Lesii, cu nAvalA dintli, au mers pinA in tabArA. Ci daca au vAzut ca
nu yin, celialalte o§ti, s-au tras inapoi §i au stAtut pins in de sail, apoi
§-au mutat in preajma cetAtii, unde au venit §i Petchi I§tuoan $i Stefan
25 vodA cu ostile, de au tAbArit. Preste noapte au fAcut cazacii §anturi §i
§-au intArit tabAra, de nu era putintA a-i mai dobindi. Si asa s-au plinit
toate cuvintele ce zisese Condra;chii. Nici mai nAvAliia nimenea la
tabAra lor, ci umbla numai cu harturi.
Stefan vodA, dupA ce au a§ezat °stile imprejurul cetAtii si a
30 cazacilor au pus tunurile de bAtea in tabArA, cu putinA pagubA
cazacilor, cA-s fAcuse si ei gauri in pAmint §i-s tinea santurile
sale §i fura hranA de cai si apA din vale, pinA au mutat Condratschii 4
steaguri de le§ si o samA de unguri, de i-au inchis si dintr-acolo. Si
a§a au rAmas cazacii strinsi de toate p5r ;ile. DupA aceasta Stefan vodA
35 au mai trimis la craiul le§esc de i-au dat 600 de lia§ cu 4 tunuri §i de
9 ad. marginal Stefan, 7162 A // 28 dupt harturi ad. bra Pitarli au stAtut pinA a
triia dzi fi find preste hirea for a hi inchi§i, s-au cerqut mirzacul carele era cu din§ii, sit fie cu voia
lui Timu§, sii-i sloboadze, pinA nu-§i pierd caii. Ce trAgindu-s1 mfrzacul sl margii, Timu§ den
mildie dobitoceasca i-au Mat capul mfrzacului. Iara Marti totu§i Intr-aceia noapte au plecat den
tabArii §i an lust dentii in sus pe la CernAup, apoi pre la Hotin spre Movileu. Acolo, la pnutul
Hotinului, le-au is it pircAlabul de Hotin, Jora, sA le pie calea cu o saml de oameni. Ce, s-au
supus tatarii intr-o vale fi s-au fritors asupra pircAlabului cu topi qi IndatA an plecat fuga pircAlabul
cu oamenii siii. Si la goana, cit i-au gonit tiitalli cftva loc, au pent diva de ai no§tri la acel
rAzboia§, WA ispravii. S-au pomenit la sosirea lui Timu§ la SuceavA, cum au sosit el singur f i au
mars la Dragomirna mAnastirea. lad alte cete pre la toate mAnAstirile an purees In jac. Ce Timu§ au
apucat cu o dzi fnainte, de an Intrat In tabArit, iarl celelalte cete de sirgu le-au platit DumnedzAu
plata pentru jacul caselor sale, ca au mars oastea lui Stefan vodA de le-au iefit fnainte, de le-au
linut calea §i s-au topit citeva c6te cu totul M // 29 ad. marginal Stefan, 7161 A //
75
www.dacoromanica.ro
la Racot i-au trimis pe Chimini Iano§ hatmanul cu 6.000 de oameni.
i cum s-au pogorit, Intii s-au pus in deal asupra cetAtii, tocmind
tunurile §i pioa asupra taberei §i-i bAtea foarte tare. i acele tunuri
f. 51 curind/ au scurtat zilele lui Timu§, pentru prada ce fAcuse sfintelor
5 mAnAstiri.
Cazacii, fiind Inchi§i de toate de hrana, fierbea pieile cailor morti
§i opincile, de la minca. Timu§, lovit de glon ;u, carele a treia zi au
stAtut mort. i dupA moartea lui rAdicind hatman pe un Theodorovici,
care n-avea nici o putere, numai ci era de peire InspAimintat. §i
10 Intr -o noapte, facindu-se spaimA in tabAra lor, au nAvAlit to; ca oile
de la §anturi la podurile cetAtii. i acolo impingind cei denapoi pre cei
denainte, au cAzut dupe pod in §anturi §i sA prApAdiia. Ci intr-acele
zile neputind a mai trAi cazacii de supt cetate, flAmInzit §i
strAbAtut au legat tocmalA cu tefan vodA §i cu Chimini Iano§ (cA
15 Condra ;chii purcesese bolnav la CamenitA, din care au §i murit) §i au
dat cazacii cetatea pre seama lui §tefan vodA cu doamna §i cu toatA
averia lui Vasilie vodA §i ei au purces cu putina tabArA, cumpArind cai
de la unguri Si de la le§i. S-au tras pen tirg, apoi pe Suceava in jos
spre Siret, cu oameni rinduit de la tefan vodA sA margA cu pace.
20 i Intr-acesta chip au luat sfir§it razboiul cazacilor de supt cetatea
Suceavei./
f. 51" Iar Vasilie vodA, sosind cu oardele tAtArA§ti pe Prut, la tefAne§ti
1-au Intimpinat veste cl au cAzut cetatea pre sama lui §tefan vodA §i
cum au perit qi Timu§ §i cazacii au rAmas pe jumAtate morti §i
25 hAmnisit. i aflInd §i erem bei ce era cu Vasilie vocla, s-au sfAtuit
ce vor face cu un lucru ca acesta, fund supt cetate citeva o§ti ungure§ti
§i le§e§ti au ales cu sfatul mirzacilor, o samA de tAtar sA lovascA la
Roman, iar altii sA lovasca supt cetate. CA umbla Vasilie cu lacrAmi
cazind la picioarele lui §erem bei §i cu multe daruri. Ci cind era gata sA
30 purceazA sosescu °Mean de la hanul la erem bei sA lase toate §i sA se
IntoarcA IndArAt, facindu-i §tire cA a treia zi are rAzboi cu craiul
le§escu. $i a§a au lAsat treaba lui Vasilie vodA §i s-au dus la hanul.
Iar §tefan vodA, luund pre doamna lui Vasilie vodA cu toatA averea
qi cu feciorii lui tefan vodA au purces spre Roman cu mare fricA de
35 tAtar. bar luund veste de Intorsul tAtaralor, s-au a§ezat la Roman. bar
pe doamna lui Vasilie vodA §i cu fiiu-sAu o au trimis la un sat al sAu, la
Buciule§ti, pe BistritA, cu pazA.
Vasilie vodA in Tara CAzAceascA vAzindu-se cAzut din domnie §i
despArtit de doamna lui qi de coconi qi de avere (cautA la ce aduce roata
40 lumii case mari, ca ce poate fi mai greu cleat aceasta, zic cA nici/
1. 52 moartea) §i nemai avInd nAdejde la priete§ugul cazacilor, s-au tras cu
hanul la Crim. §i §ezInd In cetatea Ghiuzleului clteva luni, cu mertice,
apoi de acolo, dupA porunca ImparAtiei, 1-au trimis hanul la Tarigrad.
Iar tefan,svodA au §ezut tot la Roman, pina i-au venit steagul de
45 domnie de la ImparAtie, cu care treabA trimisese boiari §i pe Stamatie
post<elnicul> Ina de la Suceava. Au venit §i un agA mare cu caftan de
10 ad. marginal Stefan, 7162 A //
76
www.dacoromanica.ro
domnie 0 cu steagul in Roman (CautA aicea la ce voe au fost domniile
Orli). La Roman petrecInd Stefan voda, cerca in toate pArtile unele,
altele, pitulate de ale lui Vasilie vodA: odoari, bani, Intre care s-au
aflat §i la sluga lui, GAtoe, cea credincioasA, un surguci a lui Vasilie
5 vodA de mult pret, trimitindu-1 pe dinsul la toate ce si lua din casa lui
Vasilie vodi. Si pre sama lui era odoarile. Mull au stitut in gInd Stefan
vodA de acel furti§ag ce au ficut sluga lui. Si din fapta surguciului i-au
tAiat capul, zicind cA: De ar fi oprit un lucru ce i s-ar fi cuvenit, eu
1-a§ fi ertat; el au furat lucru ce Si cuvine unui domn".
10 A privi era i aiavea pede<a>psa §i stingerea casei lui Vasilie vodi
§i pe nepotii lui. CA intli pe StefAnitA paharnicul, feciorul lui
Gheorghie hatmanul, la Suceava i-au tAiat capul. Apoi pre Alexandru
f. 52" pAharnicul/ §i pre Ianache comisul, feciorul lui Gavriil hatmanul,
nepotul lui Vasilie vodA, cu mari munci i-au omorit in Buciule§ti.
15 DupA ce au luat steag §i caftan de domnie Stefan vodA in Roman,
au pornit birul §i pocloanele ImpArAte§ti cu aga ce venise 0 el au venit
la scaun in 1a0 §i s-au a§ezat la domnie fir -de grije. CA ImpAratul era
copil that., vezirii poftiia pacea de toate parile. Ci domniia Stefan
vodi fin grijA. Numai Mihalcea HIncul, fugind la turci, au ajuns
20 Stefan vodi la pa§a de Silistra cu bani de 1-au prins §i 1-au trimis la
Stefan vodi in obezi. Apoi 1-au ertat §i 1-au pus arma§ al doilea.
Intr-acest an, 7162<=1654>, au rAposat §i Matei vodA, domnul
muntenescu. Jar dupa moartea lui Cara au rAdicat pre Costandin Serban
vodi domnu. Si acea domnie au dat zile Tomei vornicul §i lui Iordache
25 vistiiarnicul, fiind Inchi§i amindoi fratii in Buciule§ti §i porunca era
si -i omoari. Iar fiind Costandin postelnicul, fratele lor, in Tara
MunteneascA, au cAzut la Costandin vodA cu rugiminte, fiind cumnat
cu el, de au trimis la Stefan vodA §i i-au ertat de moarte.
Costandin vodA, domnul muntenescu, cu Stefan vodA nu era in
30 viata ac6ia cum era cu Matei vodA, InsA era bucuro§ amindoi de
f. 53 a§ezarea sa, ca ni§te domnii noao. / Aicea in sarA era lini§te §i pace.
Numai la margine umbla o§ti cazace§ti §i tAtAra§ti, dodeindu-se cu
le§ii. Dupl ac6ia s-au lasat cazacii de titan §i s-au legat cu ImparAtiia
Moscului. Ci era mai grew cu (Wile pentru mul ;imea lefeciilor ce tinea
35 Stefan vodi,pe pilda lui Matei vodA, carii MI zabavA au flcut
slujitorii mare zarvi Intre dIn§ii.
Era siimeni de tot §i cu cei din Tara MunteneascA 1.000, §i
nemti cu Loncetchii polcovnicul 400, le§i cAlAret 200, moldoveni
amestecati cu lia§ §i cu Rurit cApitanul 300 §i lefecii 400. Atita
40 sami de slujitori ;find Stefan vodA, nici de la unii zarva nu s-au
Inceput, numai de la siimenii munteni §i cApitanii lor. Si luasi in
voroavA §i pre siimenii ce§ti de loc asupra nerntilor. Ndrntii era pe
jumitate aici in Ia0, iar 200 de neinti cu polcovnicul lor ii Linea Stefan
vodA la Suceava. In postul cel mare era cind siimenii din nebuniia
45 cApitanilor sAi §i de semetia de care sa umpluse IncA din Tara
22 ad. marginal yStefan, 7159. A // 35 ad. marginal Stefan vodA, 7162 A //
77
www.dacoromanica.ro
MunteneascA -au dat cuvint Intre sine i au plecat bulucuri pen tirg §i
pre cit nemti au aflat pre ulite i-au omorit. Si indata s-au facut o
spaima foarte mare. Iar cit nemti au scApat cu capitanul lor in curte,
in cerdacul cel de piatrA, au stAtut la apArare, cit §i pe domnu II
5 cuprinsese frica mare.
Iar Stefan vodt au chiemat cu blind* pe capitanii for §i ba§
I 53' bulucba§ii. Si cum au venit au poroncit de li-au/ tAiat capetele. Si cu
aceasta s-au potolit zarva. Iar ceialalti au plecat fuga, de acoperise
iazul spre Socola, wind toatA oaste §i curtea asupra lor §i slujitorii §i
10 nerntii, peste porunca lui Stefan vodA, cu steaguri, cu tobe, ca sa-§
rAscumpere singele ce fAcuse siimenii lor. Ci au trimis poruncA tare
Stefan vodA pe la cApitani sA nu facA vreun rAzboi, cA cu capul vor
plAti. Numai sA zicA siimenilor muntenqti sA se ducA la tiara lor; §i asa
au purces, can cu fuga. Iar cei de loc au rAmas §i i-au ertat. Tot pe acea
15 vreme s-au rAdicat dArAbantii Si siimenii asupra lui Costandin Serban
vodA, de au omorit multi boiari §i multe jafuri §i rautAt au fAcut. Ci
mergind Racot i Stefan vodA in Tara MunteneascA, ajutor lui
Costandin vodA, i-au bAtut foarte rAu §i i-au spart, dupe cum mai pe
larg scrie la istoriia muntenilor.
20 DupA acestia toate ce s-au lucrat in Tara MunteneascA, aicea
domnia lui Stefan vodA au fost in pace, de sA poate zice cA are casa
aceia pace, ling care alta iaste lipitA de pArete <§i> arde. A§a Si tam
noastrA, nu sA poate zice cA au fost cu pace temeinicA, cind rAotAtile
din Tara Le§ascA qi din cazaci nu e§iia.
25 SA rAdicase pe acea vreme un tilhar, anume Ditinca, carele la
vedere umbla pen tinutul CernAutilor §i porunciia satelor. Ci au trimis
f. 54 Stefan vodA pe Bucioc stolnicul/ cu o sama de slujitori §i 1-au spart §i
tot oamenii lui i-au rAsipit.
Intr-acest anu craiul sfetesc cu cneazul de Prus, domnul de
30 Brandiburc, coprinsese toata CrAiia Le§ascA Si amindoao scaunele:
Var§evul §i CracAul, infringind cu rAzboi de fad' pe craiul leFscu i i
sA inchinase §i hatmanii le§e§ti, neavind Inc Atro lua. CA dintr-acolo
vedul,, dincoace Hmil hatmanul cAzAcesc i cu citva voevozi
moschice§ti au e0t craiul in Tara NemtascA. Daca au vAzut pe craiul
35 sfetescu lAtindu-se la Cr Aiia Le§ascA Si osebit den lege §i din
obiceaiuri, indatA 1-au pArAsit hatmanii leFqti qi s-au dat spre nemti,
indemnind pe Racot sA vie asupra CrAiei Le§epi. Si cu acea solie au
trimis §i la Hmil hatmanul, sfetul. Deci Racot au stAtut spre gAtire
cu cv.i, trimitind i la domni in Tara MunteneascA §i aicea la noi. Deci
40 Hmil hatmanul i-au trimis 20.000 de cazaci §i de la Costandin vodA
2000 de oameni. A§ijderea §i de la noi iar 2000 de oameni. Si s-au
impreunat cu cazacii la CernAut i au Intrat in Tara Le§ascA.
Racot, trecind oastea peste munti, au pogorit in Tara Lepsca i
impreunindu-le cu cestialalte o§ti au mers la CracAu, care era cuprins
45 de vezi. Si luund CracAul Racot pe sama sa, au purces spre Var§av
f. 54' §i acolo/ s-au impreunat cu craiul §vezescu. Spun de craiul sfetesc sA
11 ad. marginal Stefan, 7163 A // 15 ad. marginal Lucruri streine, 7163 A //
78
www.dacoromanica.ro
fie zis, dupA ce au bAtut oastea ungureascA: Nu vei stApini to pre le§i
cu aceastA oaste".
Imparatul nemtescu, vAzInd nevoia le§ilor, ca sA nu-i cuprinzA
sfetul, s-au vorovit cu craiul de Dania §i IndatA craiul au Intrat cu o§ti
5 In Tara Sfetului qi impAratul nemtescu au dat ajutoriu craiului lerscu.
Decii numai ci i-au cAutat §fetului a lAsa pre Racot §i a merge la
apArarea tArIi sale. Apoi i Racot ce au pAtimit in Tara Le§ascA nu
vom lungi mai mull. CA zice Talpentin istoricul, pe scurt, a§a: Ce au
petrecut le§ii de Racot, sl scrie le§ii. Iar la ce au venit Ardealul
10 dintr-acele umblete ale lui, not 1000 de ani sA plingem cu lacrAmi."
Le§ii, cum au lipsit craiul sfetescu de lingl Racot, IndatA s-au
ImbArbAtat hatmanii for §i. Ciarnetchii voevodul §i s-au fAcut a fugi de
Racot pinA aproape de Litva. Deci au sArit §i i-au luat dosul. Si asa
Racot, vAzindu-se in§elat, au lAsat pre Gavdi, cApitanul sail, cu o
15 samA de oaste la Briscea Litovsca §i el s-au intors Inapoi cu lesii in
spinare la toate conacele.
Reuse §tire le§ii §i la hanul Crimului §i purcesese §i el cu oaste
asupra lui Racot. Au pierdut sArita Racot curind, InsA nadAjduia
f. 55 cazacilor, carii deaca 1-au dus pinA la Meji Boje in Podolia, au stricat/
20 toate podurile pe urma lui. Si de acolo au plecat fuga §i ai no§tri Si
muntenii. Si a§a au cAzut Racot in mina 16§ilor, cer§indul viata
cu rAscumpArare cu 2 milioane de bani, pentru care bani au pus zAlog
pre Apafi, fratele cneazului de Ardeal.
Stefan vodA, vAiind patimile §i rasipa lui Racot i temindu-se
25 de hanul a era in sus, au purces la Suceava §i de atunce a§tepta, din
vreme in vreme, a§tepta Si asupra sa primejdie. Iar hanul dupA ce au
luat toatA oastea lui Racot in robie §i toate capetele Ardealului §i
pre Chimini Iano§, hatmanul lui Racot §i pe Apafi Mihai, carele
mai pe urmA au ajuns craiu. Si au trimis hanul doi agi mari, unul la
30 ImpArAtie sA facA §tire pentru izbinda ce au fAcut, §i altul la Stefan
vodA cu porunca sA-i iasA Inainte la Tutora. Si cu acea spaimA au luat
citeva pungi §i au trecut pe la Orhei §i pe la LApu§na la Crim. Iar
Stefan vodA s-au Intors la Ia01
ToatA povestia sA §tiia la Imp ArAtie de Stefan vodA §i de Costandin
35 vodA cA sint la un sfat cu Racot §i i-au dat ajutor oaste asupra
le§ilor. Iara i le§ii cu laudA mare asupra WU, cazacii a§ijderea pentru
f 55V moartea lui Timu§. Veziriul insu§i sA gAtiia asupra lui Racot/ §i la
amindoi domnii trimisese porunca pe un agA mare, anume Uzun Ali
bei, intrebind pre domni, apuca-sl-vor ei amindoi sA margA asupra lui
40 Racot cu o§ti, sA facA aceastA slujbA ImpArAtiei, sA se curatascA §i
de faptele sale cu amestecAturile ce avusese cu Racot.
Spun cl pusese gind Chipruliul sA scoatA pe Vasilie vodA din
Edicula §i sA-1 pue craiu la Ardeal in locul lui Racot, care lucru nu
§tiu cum ar fi putut fi, pentru lege. Lard puterea ce nu lucreazA? Care
45 poruna daca au venit la Stefan vodA, fiind purces spre munte sA aleag§
3 ad. marginal Tot streine, 7163 A // 24 ad. marginal Stefan, 7164 A // 45 ad.
marginal Stefan, 7163 A //
79
www.dacoromanica.ro
loc de o mAnAstire care sA chiand Casinul, de la RAcAciuni m-au trimis
pe mine in Tara MunteneascA, sfAtuindu-se cu Costandin vodA, ce
rAspuns vor da, viindu-le amIndurora poruncA si la un prepus find
amindoi la ImpArAtie si amindoi tocma intr-un chip aproape de
5 primejdie.
Iar nestAtAtoare si lunecoase firile omenesti! La nevoie si la greu,
cines de sine sA stea si apoi si unul si altul mai lesne pier. Si nici era
altA putere. Siliia care de care sA iasA mai bun, cu primejdiia altuia la
ImpArAtie. Nu s-au apucat de acel sfat Costandin vodA cu Stefan vodA.
10 Ci IncA sA temea sA nu iasA ceva de la dinsul sA vAdeascA la Myth-50e
Stefan vodA. Ci au rAspuns: Cum ar sti si ar socoti dumnealui fratele
f. 56 nostru mai bine, / asa sA rAspunzA [a] lui Uzun Ali bei si a ne facA
stire pre acea cale sA dspundem si not ".
Au priceput Stefan vodA IndatA IndoitA inima lui Costandin vodA si
15 mestersugul; si au scris la Uzun Ali bei cum cl el iaste gala spre toatA
porunca imparAteascA si unde va fi porunca mAriei sale veziriului,
acolo va merge cu toatA oastea. insA acest rAspunsu nu era din toatA
inima. Costandin vodA s-au apucat IndatA de pungi, sa-s tocmascA
domnia cu bani, cA toad avutiia lui Matei vodA era in mina lui, spuind
20 multe pricini la ImpArAtie, zicind cA el n-au luat domnia cu sabia, sau
cu niscare osti streine, ci 1-au ales Zara, dupa moartea lui Matei vodA.
Si el de mare sill a lui Racot si a lui Stefan vodA, temindu-se de
dinsii, au dat putinA oaste, carii nici era munteni, ci mArgineni de
Moldova, cit sa hAlAduiascA de scuba lor. Si cu de acestia siliia sA-si
25 tocmascA domnia.
Veziriul daca au vAzut cl nu sA apucA sa se sfAdeascA cu Raco ;
si nu va face nimica cu aceasta, au stAtut asupra domnilor numai sA vie
sA sArute poala ImpArAtiei, de domnie, si sA margA iarAs la domnii.
Atunce s-au apucat Stefan vodA la Uzun Ali bei deodatA ca va merge;
30 pe de aid parte giuruia toatA avutiia sa, numai sa-1 iarte veziriul de
venit la Tarigrad. Si aceia apoi au mincat capul al lui Uzun Ali bei./ CA
f. 56" domnilor le-au rAspuns veziriul cA de-ar umplea unul cite o casA de
galbeni de aur, nu poate acest lucru, sA nu vie aicea; si de vor veni, iar
domni vor fi. iar de nu va veni Stefan vodA, Intr -un ceas voiu pune pre
35 acesta, arAtind pre Ghica vornicul, care era capichehaia la PoartA.
Spun de Ghica vornicul, cum au zis veziriul acest cuvint, el au si
alergat de i-au sArutat poala. Iar cit putem intelege din multi si din
multe lucruri pe urmA, adevArat, de ar fi mers Stefan vodA la Poarta, ar
fi iesit iarl domnu. CA era Chiupruliului cu mai mare %/este sA aducl
40 pre domni la poala impArAtiei, pre carii ii Linea Imp Attila la prepus de
hainie. Si spun de Vasilie vodA cA avea mare grijA cA va veni Stefan
vodA la PoartA si sA fie zis in tainA: SA nu-1 mai aduca dracul aicea."
IarA cu anevoe iaste a merge de bunA voe la grije si cumpAna vietii
stiindu-se la atitea amestecAturi si avind acolo la PoartA atitea pirisi
45 greci, cArora sA luase mate ce au avut la Inceputul domniei lui si multi
11 repeti Ci au ritspuns M // 22 ad marginal Stefan, 7163 A // 36 ad. marginal

Stefan, 7164 A //
80
www.dacoromanica.ro
au Si peril.
Incepuse Stefan vodA §i sA lucra tare MAnastirea CaOnului. Iar la
f. 57 anul, dupA urzitul ei, i-a venit maziliia./ InsA intli lui Costandin vodA,
cu citeva luni, cu Mihnea vodA.
5 Domnia lui Stefan vodA au fost cu mare biv§ug ;Aril in tot anii
domnei sale, in One, in via, in stupi, in toate rod mult. Om deplin,
cap intreg, hire adinca, cit poti zice cA nasc §i in Moldova oameni. La
InvAtAturile solielor §i la rAspunsurile cArtilor am auzit pe multi
mArturisind sA fie fost covir§ind pre Vasile vodA. Me sele §i petrecaniile
10 ace§tii domnii d-abia la vreo domnie sA se fie prilejit, nu fArA mare
desfrinare la lucruri peste masura curviei. Slujitorii, mila §i cinstea
care au avut la aceastA domnie, n-au avut la alta niciodatA in lard. larA
cum i-au plAtit slujitorii la mazilie, vei ceti mai jos la domnia Ghia
vodg.
15 Fost-au e§irea lui Stefan vodA din tarA tot pe acea vreme, pre cind
au scos §i el pre Vasilie vodA din scaun. i s-au dus in Tara UngureascA
cu toatA casa lui. Domnit-au ani 4./ Fila 57v alba.
f. 58 VALAHIA.
V1<ea>to 7166, 1658. DOMN 41. DOMNII 47. Cap 41. MIHNEA
20 VODA AL TREILEA, FECIORUL LUI IANE SURDUL,
LACATUWL DE LA RUMELI.
Dupa maziliia lui Costandin vodA Basarab, trimis-au impArAtiia

domnu Tarii Muntene§ti pre Mihnea vodA, cu o§ti turce0 ca 30.000 i
galga sultan ca 20.000 tAtari de au intrat in pa, robind multime de
25 oameni §i au prAdat toatA tam, povAtuindu-i dorobantii §i siimenii pre
unde nu §tiia turcii §i tAtarii §i pre unde nu intrase niciodatA rAotatile.
Iar ei, ca ni§te draci ii ducea de robiia §i prada. 0, mare ciudA, care nu
s-au auzit din vdci! CA cine va sa-§ voiascA rAu neamului sAu? Iar ei
singuri 4 da muerile for §i copiii for §i rudele for in miinile
30 vrAjma§ilor.
IarA Mihnea vodA au fost, de neamul lui, grec de la Rumeli,
lAcAtu§, feciorul lui lane Surdul. i 1-au chiemat din botez Franca.
Deci, izvodindu-se de mic a urma lui Ismail, feciorul Agarei, fugit-au
de la pArintii lui de s-au dus la Tarigrad §i s-au curtenit la Chinan pa§a,
35 zicind cA iaste fecior Radului vodA, nepot Mihnii vodA.
f. 58" Priimitu-l-au pentru acel neam 0-1 Linea ling dinsul foarte/ bine.
i a§a au petrecut acolo ca la 40 de ani, arAtindu-se turcilor foarte
credincios, §i ca de la inima for 1-au ales §i 1-au fAcut domnu TArli
Rumane§ti, in§elindu-i ca sA va turci §i el §i va me§ter§ugui de va face
40 §i Tara Rumfineasca turci. Cu gura fAgAduia for acestia, iar din inima
gindiia, deaca va apuca domniia, sA se scoale cu arme asupra turcilor
sA-i batA §i sA fie el impArat.
2 ad. marginal Stefan, 7163 A // 18-21 lipsesc C // 24 lipse)cte f i galga sultan

ca 20.000 tatari C // 32 lAcAtus] carnatar C //
81
www.dacoromanica.ro
Deci cum s-au asezat in scaun in Bucuresti, trimis-au la boiari
preste munte carp cu juramint si au venit toff cu jupinesele si cu
coconii for de i s-au inchinat lui. Asijderea si toata tam si tot sA
bucura de dinsul si le parea bine, gindind a iaste credincios turcilor si
5 va purta de grija tatii de o va aseza, ca sa-s dea haraciul si sa
traiasca cu pace. lar el, fund in gindul cel dintii, nu s-au apucat de
asezamintul ;Aril, ci indata au inceput a-s face steaguri multe,
tunuri si erbarii si palanga imprejurul Manastirii Radului von,
stringind tot neamul dorobantesc de-i tocmiia si-i aseza, sines la
10 steagul lui si la ceatA-s, incepind a-1 lauda ei toti, zicind a domn
ca acesta n-au mai venit in Tam Rumaneasca, intelept si vrednic si
iaste ca un sfint.
f. 59 Mazilit-au si pre Gheorghie Stefan voda din Tara Moldovei/ si au
pus domn in locul lui pre Gheorghie Ghica von. bra Stefan von au
15 trecut cu toatA casa lui intreaga. Si netrecind vreme multa, iara s-au
intors Stefan vocki inapoi cu ungurii si cu lefeciii, ca sa scoata pre Ghica
vodA din scaun si sa fie el domnu. bra Ghica von, daca au prins de
veste, au strins toate °stile sale cite s-au prilejit si lefeciii, trimitind cu
dinsii pre fiiu-sau Grigorasco von, de au esit inaintea for la Tirgul
20 Frumos si s-au lovit la Strung de au facut razboi foarte tare. Si cu voia
lui Dumnezeu au fost izbinda lui Grigorasco vocla, cazind multi din
unguri, facindu-se de<n> trupurile for o movila mare la Strunga. Iar
Stefan vocla d-abiia au scapat in Tara Ungureasca cu putintei oameni.
Dupd aceasta poruncit-au imparatul vezir azemului Chiupriulolu de
25 au purces cu osti grele asupra lui Racot In Ardeal si au poruncit si
hanului de au mers cu multime de tatari, si Ghica voda cu moldovenii.
Venit-au si Cac lir pasa de Silistra cu o mina de osti turcesti si s-au
tabarit la Podul Dridovului ca sa se impreune cu hanul si cu moldovenii
si cu muntenii, ca sa treaca tot impreuna la Ardeal.
f. 59' 30 Atuncea Mihnea von spusese boiarilor de taina cum va/ sa tae pre
turci. Iar ei, ticalosii, numai ce au incremenit si sa mira cum va sa fie
aceasta: Iar noi ne temem ca nu vom fi desavirsit, ci numai vom
zadari sarpele si ne va inghiti cu totul. Caci noi sintem o tad mica si
neputincioasa si far-de nici un ajutoriu de nici o parte. Iar turcii sint
35 puternici, mari si biruiesc toata lumea, de la rasarit, pina la apus".
Atuncea Mihnea vocla s-au turburat in firea lui si cu minie mare le-
au raspuns zicind ca sint fricosi si:Cu voi nu voiu face nimica.
Numai sa merged cu mine pina la Teleajen. Si de acolo va voiu lasa de
vet merge la casele voastre. Iar eu am cu cine taia pre turci".
40 Atuncea boiarii sa mai bucurara. Si au purces Mihnea vocla cu boiarii si
cu toate ostile. Si dupa ce au ajuns la Soplea, in Teleajin, au chiemat
pre tot capitanii lui si pre toata oastea, de-i jura si le porunciia sa
mearga sa tae pre turci. Iar ei cit sa departa de dinsul '11 suduia si zicea
ca nu sa vor invrajbi cu turcii, ca sabiia imparatului iaste lunga si
45 hanul cu tatarii Inca soseste.
15 dupa trecut ad. in Tara Ungureasca C // 27 lipsefte Venit-au... opi turce0 C //
82
www.dacoromanica.ro
Deci Mihnea voda, vazind, ca nu face nimica, au fAcut mestersug
de au purees cu toate °stile pre Teleajin in sus, ca sa amAgeascA ostile
f. 60 sA treaca muntele si sd se impreune cu ungurii./ Iar daca au ajuns In
mun ;i la Ceras, boiarii si °stile pricepura de merstesugul Mihnii vodA
5 ce va sA faca. Ci indata-1 pArAsirA toti si s-au intors inapoi cu tunuri cu
tot, pina s-au apropiat de tabAra turceasca. Iar boiarii au mers la pasa,
altii s-au rAsipit Intr-altA parte.
Mihnea vodA ramiind cu putini oameni cugeta ce va face: fugi-va
preste munte? TAtatii si turcii 1-au luat pre denainte; tot iaste pent. Ci
10 s-au luat capul a mina si s-au intors si el de au mers la Cadir pap.
FagAduindu-i bani multi s-au tocmit lucrul si s-au fAcut pace. Si cu
hanul asijderea. Iar bAnuindu-si pre o samA de boiari cum ei sA fie fAcut
acea zminteala, IndatA au omorit pre Pirvul vel vistiiaru si pre Istratie
vel postelnic si pre Radul Birsescul vel aga si pre Vintila cApitanul de
15 rosii si pre Badea vataful de puscarie. Si au trimis pre Dinga sirbul, vel
arenas, de olac, de au omorit pe Preda vel ban Brincovanul, in casele
domnesti, in Tirgoviste, nefiind vinovati nimica.
Atunce, pre acea vr6me era si Costandin Cantacuzino,
post<elnicul> cel bAtrin, cu toata casa lui si cu ginere-sAu, PanA
20 Filipescul biv v<e>1 spAtar, iar cu casa lui, la satele for la munte, pre
apa Praovei, din porunca Mihnii von, ldsati cu voia lui si cu carte
iscalitA cu mina lui, ca sA sazA ei acolo, sA se odihneasca cu buna pace/
f. 60' nebintuiti de nimenea. Numai au pohtit pre doi coconi ai lui Costandin
post<elnicul>, pre DrAghici log<o>f<A>t<ul> si pre Serban
25 post<elnicul> ca sl se afle lingA dinsul cu slujbA credincioasa, precum
s-au si aflat. CA pre DrAghici logofAtul 1-au trimis cu solie la Ardeal,
iar Serban post6Inicul nicidecum de linga dinsul nu s-au despArtit.
Deci Mihnea vodA fiind scirbit pre o samA de boiari an gindit sA nu
fie fost acest lucru si au stirea lui Costandin post<elnicul> si a ginere-
30 sat', PanA spatariul. Ci cu mare tainA au poruncit la Odor capitanul de
an mers cu tot tirgovistenii si cu tot plgiasii Ialomitii sA prinzA
pre acesti boiari ce s-au scris mai sus. Si nestiind ei nimica de aceia,
i-au lovit armasii fAr-de veste intr-o dimineata, la avgust 16 zile, 1<ea>t
7166<=1658>, de i-au gonit prin tot muntii Praovei doao zile si
35 doao nopti, pinA le-au deschis Dumnezeu cale si au scApat in cetatea
Brasovului cu jupin6sele si cu coconii, si nici pre unii n-au prins.
Vazind acesti boiari atita minie a Mihnii vodA pornita asupra lor,
au socotit cA nu vor putea trAi in zilele lui, ci au trecut cu totul in Tara
Moldovei, died v6ste si fiiu-sau Serban de au fugit de la Mihnea voda,
40 cind au fost cu tabAra la Sibiiu, si s-au curtenit la Ghica vodA. Iar
Mihnea voda, deaca au inteles cA au scApat acesti boiari, foarte s-au
f. 61 intristat. Atunce au luat turcii cetatea/ EnAului si Caravan Sebes si
Logojul, fAcind multA robie si prada in Ardeal.
IarA dupA ce s-au ispravit acolo, la Ardeal, venit-au si Mihnea
45 vodA in pit, In scaunul Bucurestilor. Si c6le ce glndise asupra turcilor
nu mai pArAsise, ci mai virtos sA IntAriia sA stringa osti de iznoavA. Si
2 lipsefte pre Teleajen amligeasell °pile C //
83
www.dacoromanica.ro
cu mestersug mare fgcea doao lucruri de taing. CAtrA Racot
Gheorghie, craiul Ardealului, scriia carti sA vie ungurii ajutor, iar
cAtrA turci plecgciune mare fAcea. §i lua bani Imprumut de la turci marl
din Tarigrad si de pre marginea Dungrii. §i incl i-au chiemat cu
5 ruggciune de au venit la dinsul in Tara MunteneascA. §i au stuns multi
turci de i-au fgcut saragele, pre altii delii si beslii si siimeni. i asa-i
socotiia si-i cinstiia, cit credea Intr -Insul ca in Mehmet. Atuncea
Mihnea vodg foarte sg in Alta si sg trufiia. §i au trimis cu pirg foarte
grea asupra lui Costandin post<elnicul> si a ginere-slu Pang spgtariul
10 cum cg sint vicleni impAratiei si umblA amestecind ;Arlie si tot
boiarii au venit de s-au inchinat lui, iar numai ei n-au vrut sg vie.
DE AICEA INAINTE AM SCRIS EU AVXENTIE URICARIUL

DUPRE CUM MI-AU SPUS IFTOC COMISUL, CARELE AU FOST
SLUGA LA GRIGORIE VODA.
15 Dupg pira Mihnii vodg trimisese vezirul Chiupriul pre un agA mare
f. 61" impgratesc la Ghica vodg, domnul Moldovei, ca sg dea pre acei/ boiari
pribegi ce scriu mai sus. Ci nu i-au dat si au pornit pre acel agg cu
rgspunsul zicind cA sint toti robi ai impAratului. Cum iaste in Tara
RumaneascA, asa iaste si la Moldova si vor merge la poala
20 Impgratului, cum au si fost. Cg ad zAbavg 1-au trimis pe Costandin
postelnicul impreung cu fiiu-sau Grigorasco vodg la Tarigrad.
Iara Mihnea vodg ce-au gindit fAr-de sfiialg au si dat cu sabiia in
turci, fAcind multg moarte intr-insii. CA pre o samg i-au aruncat de sus
de pre zebrelele cetatii in Tirgoviste. Deci prinzind de veste Impgrgtiia,
25 au dat porunca vezirului de au trimis la tAtar si cu o samg de turci,
ca sA meargg asupra Mihnii vodg, sg-1 scoatA din domnie si sA puie pre
Ghica vodg sg fie domn in Tara MunteneascA. Deci la anul <loc gol>
au purces Ghica vodg cu tAtarli si cu turcii asupre Mihnii vodg si 1-au
asezat de 1-au pus domnu in Tara RumaneascA. Iar in locul lui la
30 Moldova au flout domnu pre tefgnitg vodg, feciorul lui Vasilie vodg.
Iar Mihnea vodg au trecut cu toata oastea lui si cu toatA marha peste
munte, in Tara Ungureasca. Iar turcii si tAtarli multa strickiune si
f. 62 pradg/ au facut in Tara Rumaneasca.
Acest bine au aflat turcii de in Mihnea vodg ce li s-au fagaduit. i
35 dupg ce au trecut in Tara UngureascA au mai trait doi ani si acolo au
murit. Domnit-au ani 2./
f. 62v MOLDAVIA.
V1<ea>to 7166,1658. DOMN 47.DOMNII 53. Cap. 47. GHIORGHIE

GHICA VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, CARELE AU
40 FOST DE NEAMUL LUI ARBANAS.
Tara pentru domniia Ghicgi vodg, cum s-au intimplat, am pomenit
12-36 Jipsesc C //
84
www.dacoromanica.ro
la domniile trecutre, a fiind capichehaia la PoartA au esit la domnie.
Era aici in tarA din zilele altor domni, ;find negutAtoriia pinA la
domniia lui Vasilie vodA. Fiind de un neam cu clinsul, arbAnas, 1-au
tras Vasilie vodA la clinsul si deodatA la boerii mai mici, apoi au ajuns
5 si la vorniciia cea mare de Tara de Jos. Si tiindu-1 Vasilie vodA de
credintA 1-au trimis la PoartA capichehaia, vAzindu-1 si om contenit la
toate si scump, precum sA cade sa fie fiestecind capichehaiaoa. Si asa
au stAtut de tare cu Vasilie vodA, cit pinA la vremia ce s-au luat cetatea
Suceavei cu doamna lui Vasilie vodA, la toate rAscoalele pribegiei cite
10 a intimplase lui Vasilie vodA, de au exit in doao rinduri din scaun, si
dupl zminteala sa cu cazacii in Tara MunteneascA, tot au tinut domniia
lui Vasilie vodA nestricatA la PoartA, pia ce au sosit Stefan vodA la
Roman, dupl izbinda de la cetatea Suceavei.
f. 63 Atunce trimitind Stefan vodA pre Stamatie postelnicul cu/ citva
15 boiari de tall sA-i scoatA steag de domnie si aicea pre fiiu-sAu
Grigorasco vodA, care apoi au fost domnu in Tara Munteneasca, 11
trimisese in Tara UngureascA la inchisoare. Deci n-au avut ce mai face
impotriva unii tAri si auzind si de fiiu-sAu cl 1-au trimis la inchisoare,
au stAtut si el cu boiarii pentru trebile lui Stefan vodA si au venit si el
20 insus cu aga carele veniia cu steagul si cu alti boiari in tad.
Stefan vodA socotind iar aceia care socotise si Vasilie vodA in
Ghica vornicul, cA iaste om de credintA sA fie capichehaia, neavind
gind ca sA poatA esi unul ca acela la domnie, 1-au fAcut de casa sa, dind
pre nepoatl-sa, fata Sturzii vistiiarnicul, dupa fiiu-sau Grigorasco
25 postelnicul. Si dupa ce 1-au fAcut cuscru de casa sa, pre fiiu-sAu 1-au
fAcut ag5 mare si pre Ghica bAtrinul 1-au trimis iar capichehaia la
PoartA, fiind pentru trebile lui Stefan vodA pina ce i-au venit maziliia.
Chiemindu-1 veziriul Chiupriliul la sarutarea poalei ImpArAtesti si
necutezind Stefan vodA a merge la PoartA, au dat GhicAi vornicul
30 domniia tArii.
Purces-au Ghica vodA spre tad cu doi agi mari, din carii era unul
musaip la Impar Atie. Si into pre Izmail aga, carele apoi au cAzut ag5
spahiilor, schimni ceaus.
Stefan vodA sa mira IncAtro va lua. CA unii 11 sfAtuia sA margA la
35 cazaci. Ci acel sfat era fArA temei. CA Vasilie vodA era cuscru cu Hmil
f. 63" hatmanul si n-au cutezat a merge acolo./ Ci au purces spre Racob ,
de la care avea cArti cu jurAmint sa nu lasA unul pre altul; ping vor avea
o pline, sa o <im>partA.
Aicea cautA ce multemitA au avut Stefan vodA de slujitorii sli cei
40 miluiti. Cind era Stefan vodA la Podul Leloaei s-au rAdicat tot
slujitorii sA-i jAfuiascA carAle. Si sA nu fie fost Grigorasco voda,
feciorul GhicAi voda, arAtindu-le mare certare, n-ar fi fost Mil aceia.
CA striga: Lefe, lefe sl ne clear Acea multemitA au fAcut atuncea
lu Stefan vodA slujitorii, pentru mila care n-au avut nici la c
45 domnie. De la Tirgul Frumos Stefan vodA au daruit cu un surguci
1-2 lipsesc M// 31 ad. marginal Ghica, 1658 A //
85
www.dacoromanica.ro
domnesc pre Grigorasco vodA si s-au intors cu slujitorii la Iasi. Iar el
lovind pre la Buciulesti, la CamAnesti, au intrat in munti in Tara
UngureascA. Si Ghica vodA peste putine zile au intrat in Iasi, tot intr-
acelan 7165 <=1657>, mai naintea Pastilor cu o sAptAminA.
5 Intr-acestas an veziriul Chipruliul purcegind asupra Ardealului,
mersese poruncA si la hanul sA incalece, fiind hanul in Buceac. Si incA
Ghica vodA neasezat bine, stind IndatA dupA &ire la oaste, cA-i venise
si lui porunca sA incalece cu toatA ;am, i-au venit veste cum cA Stefan
vodA trece muntii cu oaste in tad si viind intins au stAtut cu tabAra
f. 64 10 dincoace de Roman, la Soboani./ lar pre TAlmaci paharnicul Il trimisese
cu straji spre Tirgul Frumos. Cu putine zile mai nainte de aceastA veste,
de Stefan vodA, au peril Grumaza cApitanul de Ghica vodA.
Precum era Ghica vodA plecat spre singe, cu mare contenire 1-au
cunoscut aicea, a era citeva cArti a o samA de boiari prinse la mina
15 lui, cu care chiema pre Stefan vodA sA vie. Pentruc5 Stefan vodA avind
mare prietesug cu Sefer Gazi aga, veziriul hanului, carele ii scriia de
multe ori: Ce porti grije de mazilie? Au asa de neputernici iii to prin
hanii de Crim, cA de ar vrea sa tie un domn de Moldova supt aripa sa,
nu 1-ar putea sA -1 tie, si preste voia altora?" Si asa atuncea prin
20 Stamatie postelnicul au poruncit la Stefan vodA, cum va trdce hanul
spre Tara MunteneascA, el sA vie in scaun. Iar ce le iaste for a batjocori
pre crestini?
Si asa, viind Stefan vodA in nAdejdea lui Sefer Cazi aga si
Racot vAzind greul ce veniia asupra sa, era bucuros sA se turbure
25 pile acestia in vreun chip.
Ghica vodA indatA au repezit pre Stamatie postelnicul la hanul,
mAcar cA era cartea lui Stefan vodA scrisA, prinsA de Ghica vodA, cA
venise Stamatie de curind de la Crim; i-au giurat cA n-are nici un
bAnat, ci iarA pre dinsul is lasA nAdejdia sA tocmascA acest lucru. Au
30 mers Stamatie postelnicul si au stAtut la Sefer Ghazi, veziriul hanului/
f. 64v si au scos pre singur Serem bei aicea, Impotriva lui Stefan vodA. Nu
vrea Sefer Cazi aga. Ci i-au arAtat Stamatie postdlnicul mare
stricAciunea tarii, de sA va face Intr -alt chip. Ci si ajutoriul era foarte
ciudat. CA venise Serem bei numai cu vreo 300 de tAtar si nici la
35 putin razboiu ce au fost la StrungA n-au fost, nici s-au apropiiat.
Ghica vodA, dupA ce au repezit pre Stamatie post<elnicul> la hanul
in Buceac, si vAzind apropiiarea lui Stefan vodA, au purces spre
Tucora. Si peste putine zile s-au Impreunat si cu Serem bei, fAgAduind
si hanului si lui daruri pentru osteneala lui. Au purces in frunte Serem
40 bei si fiiu -sAu, Ggrigorasco vodA, si mergind toatA noaptea acdia a
dooa zi pre amiaz au sosit la Tirgul Frumos. De la Podul Leloae strejile
care le trimisese inainte Grigorasco vodA au dat de straja lui Stefan
vodA in Crivesti, cu care era TAlmaci paharnicul. Simtind TAlmaciu
oastea ca vine au silit sA nu se arate cu oastea sa, ci de dupA niste
4 ad. marginal 7165 A // 14 ad marginal Ghica, 7165 A // 32 ad. marginal

Ghica, 7165 A //
86
www.dacoromanica.ro
piscuri au puces spre StrungA. Oameni mai printeni numai ce au fost
venit la podet, pre drumul carele mergea de la Tirgul Frumos spre
Roman. i acolo pinA a soli si ai nostri cu oastea, dintli voroavA, apoi au
inceput ai nostri si sfadA. Iar dintr-acea voroavA dintli sosise la urechile
5 lui Serem bei cA iaste ficlesug; pentru ac6ia nu s-au apropiat de oaste. SA
1. 65 ingrosase amu saga, cind au/ venit steagurile ostii noastre si ca vreo 100
de tAtari, ca mai multi nu lAsa erem bei. 4i la acel hart au cAzut de ai
nostri, cu calul, GavrilitA aga de dorobanti si-1 apucase hartul lui Stefan
vodA. Ci au sArit niste tAtari si de ai nostri o samA si 1-au scos. IarA rAnit
10 in cap foarte cu grea rani si la o minA, cu scadere de degete. De ai for
incA s-au thrift citva, din care cane unii au si murit.
Ci daca s-au apropiat steagurile din partea GhicAi vodA si cu tAtarii
n-au mai stAtut nici hartul lor, nici Talmaciu paharnicul, ci au plecat
fuga spre $chei. i acolo aproape de $chei, s-au intors o samA de
15 osteni ai lui Stefan vodA si niste unguri ce fusese cu TAlmaci
pAharnicul. $i la acel intors au perit vreo 30 de oameni de ai nostri,
gonasi, ce era mai in frunte. §i au apucat si vii, de i-au dus la Stefan
vodA, unde era cu tabara la SAboani.
Cum au aflat Stefan vodA din limbi cA iaste adevArat, erentt bei cu
20 capul sAu, n-au stAtut, ci niste nen* ce avea, vreo 80 pedestri, i-au
trimis la vad la Siretiu sa apere vadul. Iar el insusi cu oastea calareali
au plecat fuga. i de atunce Stefan vodA, in toatA viata sa n-au mai
vAzut Moldova.
Au sosit la Siretiu $i Grigorasco vodA cu toatA oastea, ci nu avea
25 cum trece Siretul curind, find mare. §i sA vedea aceia parte si
pedestrimea, care daca au auzit el au fugit Stefan vodA, ei s-au
f. 65" apropiiat de Siretiu si s-au/ inchinat la Grigorasco vodA. Pre carii apoi
Ghica vodA bAtrinul pre toti i-au dat in robiia tAtarAlor lui erem bei.
Care faptA necrestineascA nimeni nu o lAuda. i mult au stAtut fiiu-sAu,
30 Grigorasco vodA, sA nu sA faca un lucru ca acela, niste oameni
inchinati fArA rAzboi, si crestini; ci n-au avut ce face. i daca au venit
in Iasi Ghica vodA au mai omorit pre niste vornicei ai lui Stefan vodA,
fad nici o vinA, numai cAci au fost slugi. i cu aceste fapte au exit
Ghica vodA vArsAtoriu de singe la virsta bAtrinetelor.
35 i intr-acesta chip, mintuindu-se de Stefan vodA, au stAtut dup5
gAtirea de oaste si de impreunar6 cu hanul, purcegind cu oaste ca la
sapte mu de oameni in Tara MunteneascA. i acolo In Tara
Munteneasca, impreunindu-se cu hanul, avind hanul si 2.000 de cazaci
cu Hanenco polcovnicul, au intrat in Tara Brasovului. Acolo wind din
40 Brasov o strajA, i-au lovit tAtarli fAr-de v6ste, cit pinA la Brasov d-abia
de au scApat cineva dintr-acea straje.
LUCRURI STREINE.
Pre unde am intrat la Ardeal, im mijlocul muntilor era o palangA de

zid si tras zidul din ripa unui munte pinA intr-alt munte. Acolo de ar fi
40 ad marginal Lucruri streine A, lipseFte C //
87
www.dacoromanica.ro
pus ungurii niscare pedestrime, n-ar fi fost Intratul nostru fArA vArsare
f. 66 de singe. Ci cind am sosit noi am aflat palaga/ §i locul acela pustiiu de
oameni, zicInd Hanenco, polcovnicul cAzAcesc: O, Doamne, cum
n-ai dat toate unor neamuri! La noi, la cazaci, de ai fi dat aceste
5 locuri, cine ar putea sA Intre in Cara noastrA?"
Iar5 despre Timi§var intrase veziriul Chipriliul §i dintr-acoace
hanul cu domnul nostru de Moldova §i cu Mihnea vodA, domnul
muntenesc. Cine poate deplin sA scrie prada, stricAciunea, robiia
Ardealului dintr-acea vitme §i pArtilor aproape de Ardeal? Ci oastea
10 Ghicli vodA au luat atunce, in Tara Bra§ovului, care sA chiaml cu alt
nume Birsa, 3 palange, in care bietii oameni era inchi§i, de au mers
toti in robie vecinicA tAtarAlor. Intr -una dintr-acee pAlAngi, gindind
Ghica vodA cA va fi multA avutie in cetAtue, cind era tecsitA oastea,
plinA palanga de tAtari, au Intrat §i el cu mare nevointA in lAuntru, unde
15 nu era locul unui domnu sA Intre; putin au lipsit de nu s-au nlbu§it de
desime acolo §i cu putin suflet d-abia au e§it §i lovit de un tAtar in cap.
Nimenea sA nu bAnuiasc5 cAci sa pomenesc acestia. CA letopisetele
nu sint numai sA le citeasca omul, sa tie ce au fost In vremi trecute, ci
mai mull sA fie de InvAtAtura, ce iaste bine §i ce iaste rAu §i de ce sA se
20 fereascA §i ce va urma fie§tecine: domnul din faptele domnilor, carele
f. 66" cum au fost §i cu ce veste/ §i pomanA sA is cale de viatA, boiarii urmind
pre boiarii cei de cinste §i intelepti, slujitoriul a slujitoriu, cine§i dupA
breasla sa. Si cine urmeazA pre cel cinstit, iaste cinstit, cine urmeazA
pre cel rAu, du iaste §i rAu sA va sAvir§i.
25 Din Tara Birsei au pornit o§tile prin mijlocul Ardealului, spre
scaunul acei tali, unde era de paza curtii crae§ti ni§te haiduci. Deci §i
curtea §i ora§ul Belgradul Intr -o micA de ceas au stAtut cenup. De
acolo Serem bei s-au despartit de hanul, cu carele s-au poftit §i
Grigora§co vodA. i au ajuns cu prada pinA in olatele ungurimei de sus.
30 Si la Sibiiu iar adunindu-se o§tile, au lovit pre la Oradia §i au trecut la
In Au, care oral it luase veziriul. Si vAzind ca nici o oaste nu iaste
nicAiri, au Mat pre Sinan, pap de Buda, sA tocmascA cetatea §i s5 o
apze cu oaste. Si au orinduit pre Ghica vodA §i impreuna cu Mihnea
vodA. Iar veziriul Chipruliul, intelegind §i de ni§te amestecAturi la
35 impArAtie, cA §i ImpAratul IncA era tinAr, s-au Intors cu mare sirguialA
la Tarigrad. Iar noi, cu acel pa§A, am §ezut pinA la Simedru, de s-au
tocmit InAul. Si au mai luat pap ni§te pAlAngi, mai aproape. Si cu
Serem bei, despArtit Grigora§co voda, au luat o cetAtue, anume
Almapl. Si de la acel pa§A au luat Borcia Iano§ domnia de Ardeal./
f. 67 40 De la iulie purcegind Ghica vodA au sosit la dechemvrie pre la
S<vea>ti Nicolae in SuceavA §i acolo au ernat, pentru mare moarte
ce era aici in Iasi. Iar hanul, dupA ce au sosit la Crim, din porunca
veziriului, au omorit pre Sefer aga, veziriul sAu, cA oblicise
Chipruliul de umbletele lui dintr-aceste tAri. Si zicea el totdeauna
45 hanului: Nu to lasa de toate sA umbli In voia turcilor §i sA-i asculti.
6 ad. marginal Lucruri streine A // 12 ad. marginal Ghica yea, 7165 A // 17

ad. marginal invirAtura A //
88
www.dacoromanica.ro
CA for pre cit le vei umbla in voe, pre atita sA sue in cap."
Borcea lam's, unul din slugile lui Racol au luat domniia ca sA
se potoleasca turcii. Si pentru sA vaza turcii ca iaste adevArat
Impotriva lui Racot, cit au purees °stile, IndatA s-au facut a care
5 de la turci ajutoriu. Si indata au venit porunca si la Mihnea vodA in
Tara MunteneascA si la Ghica vodA ca sa dea ajutoriu Borcei Ianos.
Deci indata i-au trimis si Ghica vodA o mie de oameni. Ci n-au fAcut
zAbavA multA acolo.
PENTR U MULTE AMESTECATURI CE-AU FACUT RACOT

10 IN TARA MUNTENEASCA .FI IN MOLDOVA.
In anul 7166 <=1658> Racot ca acela ce sa IneacA, de sabie

goals s-au apucat. Iar au coborit cu osti In Ardeal, fiind Inca cetAtile
Fagarasul, Oradia, Sibiiul, cu oamenii lui. Iar Borci Iano§ cu turcii
s-au Inchis in Clusvar, spre partea turceascA. Si avind si Costandin
f. 67v 15 vodA prilej bun ca patru mii de oameni lefecii si Stefan voda,/ mai
slab, cu 500 de oameni, au pus gind iara sa facA amestecAturi la
amindoao pArtile. Si asa au orinduit pre Costandin vodA iar in Tara
MunteneascA si pre Stefan vodA aicea in tad. Si stind asa sfatul,
trimisase Stefan vodA pre TAlmaciu paharnicul cu bani in pArtile
20 cazacesti sA facA oaste, poftind pre hatmanii lesesti sa nu apere acest
lucru. Ci Talmaci stringind oameni in Movileu, iar acolo la
Racot s-au schimbat sfatul intr-alt chip.
CIND S-AU HAINIT MIHNEA VODA DE CA TRA TURCI ,F IA U
OMORIT 30 DE BOIARI.
25 Mihnea vodA, domnul muntenesc, om fAr-de nici o fricA de

Dumnezeu si fArA nici un temeiu, tiran, drept fantastic, adeca uimit
in ginduri, au pus gind sa se haineascA de caul turci. Si mirindu-se
cum va face sa n-aibl ternere de boiarii ce era capete Tarn
Muntenesti, cu mare si nespusA tirAnie 30 de boiari, tot fruntea acei
30 tari, au omorit si au pus boiari pre voia sa. Si dupA aceasta fapta au
rApezit la Racot dindu-i stire ca on la ce-1 va scoate norocul si
vramia,iaste tovaros impotriva turcilor cu dinsul. Care lucru
intelegind Racot, dintli n-au crezut pre Mihnea voda. Apoi daca
i-au trimis jurAminturi si au vazut adevAratA voia lui, cA iaste
35 Impotriva turcilor, au schimbat sfatul si au lAsat pre Mihnea vodA sA
cirmuiascA Tara MunteneascA despre acea parte, fiind pre for cu
f. 68 domniia si cu prilej de oaste./ Iar pre Costandin vodA 1-au orinduit
asupra Moldovei, avind oaste mai gloata si prilej a lima oaste. Pre
Stefan vodA 1-au oprit, fAgAduindu-i ca de va da Dumnezeu lucrurile
40 spre folosul lui, iarasi el va fi la domnie. Si asa au rams Stefan
vodA Inapoi. Nicolai Cirnul Inca, vazind pogorirea lui Racot si
2 ad. marginal Lucruri streine A // 9-10 lipsesc M // 11 ad. marginal 7166 A //

23-24 lipsesc M /1
89
www.dacoromanica.ro
lucruri amestecate, au venit cu oastea ce sg trimisese.
Auzind Ghica vodA cg sA lucreazA acestia la Ardeal §i iarA sg gAtesc
amestecAturi asuprA Wii, au trimis la hatmanii le§e§t1 pre Grigorie
pAharnicul sg nu priimeascA lucruri carele ant impotriva ImpgrAtiei, de
5 face Stefan vodA lefecii in Cara lor, asupra ;Mi. Ci hatmanii le§e§ti pre
lesne s-au apArat, zicind cA in partea cazacilor sA fac acelia, nu la
din§ii. Si era Ghica vodA intr-acea varg cu tabgra la Orniceni. Ci daca
au vAzut de sfatul Intr-alt chip schimbat la Raco ; §i au aflat cA §i
Mihnea vodA, adevgrat, iaste hain impotriva Impgratiei §i Costandin
10 vodA gata sA vie asupra tgrii drept preste munti sA pogoare, s-au mutat
cu Oka la Capul Stincii despre Tu ;ora, in preajma Buceacului.
Intelegind ImpgrAtiia de aceste turburAri la Ardeal, stind veziriul
dupg paza mArii despre o§ti cu galionuri, Venetiei, trimitind la hanul
numai on singur, on pre un sultan sg-1 trimitg cu o§tile Crlmului intx-
f. 68" 15 aceste/ tgri, impotriva Ardealului. Ci incg nu sosise sultanul in
Buceac, and dincoace intrase cu o§ti Costandin vodA in Lard, pre
Oituz. Si In Tara Munteneascg Mihnea vodA au intrat In turci; pre unii
i-au omorit, pre altii multi au §i botezat, clt turci s-au aflat in tam
lui, on slujitori de ai lui, on agi, on negutgtori. Si ga s-au
20 inceput, ca de iznoavg, amestecgturile Intr-aceste pArti.
Mihnea vodg, dupg aceastg faptg, singur, sprinten, au mersu de
s-au adunat cu Racot de fatg, in munti, la straja ungureascg, unde
venise §i Racot §i §-au dat credin(a unul, altuia. Apoi s-au lntors
Mihnea vodA in Tirgovi§te, unde era toate wile lui sirInse, dindu-i §i
25 Racot o samg de ndmti §i catane. Si au purces Mihnea vodA singur
in olatele turce§ti, asupra Giurgiovului §i altg samg de o§ti asupra
Brailei. Iar pre Coruia despre Mehedii §i preste Dungre arzind §i
prAdind. Si el Insu§ au luat Giurgiovul §i 1-au arsu. Si Braila iarg au
ars-o o§tile lui, arzind §i Galatii. Atunce tot acei capitani ai lui au
30 trecut cu oaste §i la Dobrogea, asupra 1-1Irsovei. Ci acea oaste din loc
n-au umblat, cg d-abia an scgpat de turci.
Acestea incepindu-se in Tara MunteneascA, iar aicea Costandin
vodA cu 5.000 de oameni au venit asupra Ghicgi vodg. Ghica vodA avea
limbi prinse de la Roman §i de la Podul Leloae. Si vgzind apropiiatg
f. 69 35 oastea, au scos if Ghica vodA toatg calgrimea impotriva lui, cu
Habg§escul hatmanul §i cu Grigorie paharnicul. Iarg Ghica vodg, cu
toatg pedestrimea §i cu tunurile au trecut la Tucora, in cdia parte Prutul.
Fiiu-sgu, Grigora§co vodg, purcesese la Tarigrad pentru credintg.
Oaste Ghicgi vodg, de care am zis, cAlgrimea, daca au trecut Ia§ii
40 noaptea, au mas in ripele Taute§tilor §i acolo an fgcut sfat capetele
cum sg se dea razboi numai cu cAlgretii, MA foc, flag pedestrime. Si
Costandin vodA sa §tiia din limbi ea avea §i nemti calgri cu foc §i
siimeni pedestri §i oaste ungureascg; nu iaste cu cale §i Mg smintealg.
Ci an ales cu sfatul numai sg se intoarcg toatA oastea la c6ialaltg, §i
45 numai 200 de oameni, ca In chip de strap., sg se arate o§tii lui
2 ad. marginal Ghica, 7166 A // 33 ad. marginal Ghica, 7166 A // 39 ad.

marginal Ghica, 7166 A //
90
www.dacoromanica.ro
Costandin von. Si a§a au purces oastea indArlt. Iar 200 de oameni cu
Voicihovschii capitanul au purces pre Bahluiu in sus. Si mai sus de
Movile IndatA s-au Intimpinat cu oastea lui Costandin vodA, viind in
tocmalA.
5 Oastea noastrA care sa intorsese cu HAba.,sescul hatmanul, n-au
pAzit calea spre Tutora, ci hatmanul descAlecase la MAnAstirea lui Aron
vodA §i cu alti boiari. Iar oastea de pe supt steaguri au umplut tirgul
f. 69" prin pimnite slobode cu vinuri, prin case, prin poduri, morti beti/ pre
ate, prin toate pimnitele. Ii bAtea capitanii sA-§i margl la steaguri. (Ci
10 care beat asculta la o pripl ca aceia?). Capitanul Voicehovschii, daca
an vAzut mai toatA oastea in tirg beata, an stAtut de laturea tirgului cu
oamenii ce era cu dinsul. Iar Costandin vodA, daca au sosit la vAiuga
Copoului, an stAtut socotind cA iaste oastea supusi in tirg. Iar daca au
vAzut ca nu iaste oaste ci iaste o InvAluialA de§artA, au luat cu oastea pe
15 deasupra Copoului §i pre vii Si acolo, la capul viilor, §-au a§ezat in
tocmalA oastea §i an stAtut.
Era lesii lui Stefan vodA, carii fugise cu dinsul, lefecii, cu
Costandin vodA in fruhte §i o sama de catane. Cu aceia ai no§tri beti,
fAra porunca nimanui §i fArA nici o tocmalA au inceput hartul, intrind
20 beti, cu sabiile smulte, plain steagurile ungure§ti.Au cautat §i noao a
sta cu Voicehovschii capitanul sA nu piarA atItea oameni. Si au stAtut
har ;ul acela mai bine de un ceas, neputind a dezbara nici intr-un chip
pre oameni beti dintr-acel loc; §i perise din ei vreo patru oameni. Si
sA apropiia pe Incet toatA oastea. Am purces drept prin tirg §i gona§ii
25 an dat dupA noi, insa numai pina la marginea tirgului. Si au stAtut
Costandin vodA pre loc pinA au cercat tirgul bine §i curtea §i aflInd de
Ghica vodA ca iaste la Tutora n-au bAgat oastea prin tirg, precum an
f. 70 facut/ ai no§tri, ci alAturea cu tirgul peste vale, ce sA chiamA la noi
Cucata. Trecind cu oastea, au purces intins in urma noastrA cu oaste
30 tocmita, apucInd pre multi de ai no§tri in tirg, carii au plAtit scump
vinul ce-1 blase, IndatA, cu capetele sale.
Oastea noastrA, cum era rAsipitA din purtatul prost, a§a §i cu mai
mare proastA poruncA au venit, numai sA li sA dea rAzboiu. Fiind
aproape de capul Stincii, drept pre culme, an stAtut toate steagurile
35 noastre in tocmalA, a§teptind pre oastea lui Costandin vodA. Intr-acea
datA nu 16§ii, ci dragania nemtascA era in frunte, tocmitA la Costandin
vodA cu foc §i un stol toatA ceilaltA oaste, cAriia a noastrA nu era de
potrivA, Mild mai putini cu mult §i fArA foc, oaste cAlAreata numai. Iar
preste porunca, neavind cum face intr-alt chip, Intli steagurile noastre
40 au sArit la din§ii §i mai ales capitanul Voicehovschii, ca un .mare vitiaz
§i acmu, aicea, §i la toate trebile, fie§tecind, slujitoriu deplin. In loc
au luat pre catane ce era in frunte la hart in sabii §i pinA la nemti au
cAzut aceia mai tot, fiind la ai no§tri §i caii mai odihniti. Si au dat
steagurile lui Voicehovschii dirept in focul ndmtilor, din care foc in
45 loc an picat citva slujitori de ai no§tri §i cu stegariul lui Voicehov-
schii. Iar nimica spaimindu-se de clderia acelor slujitori, au intrat/ cu
f. 70" sabiile in nemti, cit n-au mai putut a mai da foc In loc al doilea rind,
a§a sA amestecase. Ins5 IndatA au nAvalit toatA oastea §i aripile o§tii lui
91
www.dacoromanica.ro
Costandin vodl. Deci numai ci au clutat steagurilor noastre a sl da
Ind ArAt.
S-au intimplat la intorsul o§tii noastre de au trecut peste trupurile
de unguri care cazuse la rAzboi intli. Un ungur cAzut de rand, in loc, de
5 mort, §i apucind sulita care clzuse lingl dinsul §i vazind cA fug ai
nostri, au sArit §i an apucat sulita §i au lovit pre un slujitoriu de ai
nostri drept prin vintre §i pre loc au cAzut bietul slujitoriu de pre cal
jos..
Imam era a nazui o§tii noastre era locul foarte du §i IndatA
10 pogori§ul Jijiei §i de trecut rea §i tinoasA: nici de vad, nici de inotat. La
pod nu IncApea §i, imbulzindu-se, cAdea dintr-amindoao pArtile acei de
pe de lAturi in apl. CA pe de laturea podului cuprinsA era Jijiia de cai §i
de oameni. Si acolo multA oaste de a noastrA au perit §i mai multi de
apA. Au cAzut multi i vii pre mina lui Costandin vodA §i mai ales din
15 boiari: Bucioc, Buhtq slugeriul §i GavrilitA Costache jicniceariul. Ci
pre boiari, daca i-au dus la Costandin vodA, IndatA i-au pus jar la
boerii §i slobozi fArA nici o pazA. ,
f. 71 Preste podul Jijiei n-au mai gonit oastea lui Costandin vodA/ ci au
stAtut pre deal la mas cu toatA oastea. Iar Ghica vodA cu oastea, find
20 inspaimintat, s-au sfAtuit §i cu noapte au purces spre Lapu§na cu
pedestrimea §i cu pu§ci, rApezind indatA de olac la el agasi de Buceac,
fAcindu-i §tire de toate acestia. Mers-au dorobantii bine pinA in
LApu§na, acolo rasuflind o zi oastia. A doao zi, ajunqi dorobantii de
Costandin vodA cu fAgAduintA de mill §i de leafA, s-au sculat dimineata
25 de au apucat pu§cile cite era, §i, dinpreunA cu siimenii, au purces
inapoi, Mind mare glIceavA cApeteniile lor, cine va rAminea cu moarte
lAudindu-se. Care gilceavA vAzind boiarii, pre clt era sA nu-i apuce
cu deasila, s-au dat in laturi. IarA Ghica vodA au e§it singur la din§ii,
cu i§licul a mind, rugindu-se sA fie inglduitori nu mai mult de 5,6 zile,
30 spuindu-le adevArat venirea sultanului. Ci n-au avut cui zice.
Nebunite gindurile prostimei §i turburate. Si s-au aflat ca aceia
carii nu s-au ruqinat de chip de domn, ci 1-au 'impins de la pu§ci pre
Ghica vodA i au purees cu pu§cile spre Ia§i. Iar curind au luat platA
deplin pentru faptele lor, precum vei ceti mai jos.
35 RAmiind Ghica vodA numai cu boiarii, n-au mai cutezat sA
1 71" zabovasca la LApu§na, ci au purces spre Tighina, pre BicipinA la
Luteni §i acolo au a§teptat pre el agasi. Iar dorobanii §i cu siimenii au
venit aicea in Ia§i §i s-au inchinat la Costandin vodl, cu totii. Si de la
Movileu intr-acelia§ zile au venit §i Tilmaci paharnicul cu citva
40 de ai lui Stefan vodA. S-au mirat Costandin vodA de siimeni §i de
dorobani, carii era pinA la 700 de oameni cu foc §i cu tunuri.
Si aka Costandin vodA, a§ezindu-se in scaunul Orli, au trimis §i la
Tarigrad, cercind cu fAgAduinte sAl tocmascl domniia. Ci n-au
apucat sa-i vie raspunsul, nici era cu putintA, ce om era Chipruliul
45 vezir pre atuncea, cl intr-acelia§ zile au sosit pre Botna §i el agasi
35 ad. marginal Ghica, 7165 A //
92
www.dacoromanica.ro
cu o samA de osti si s-au mutat si Ghica vodA de pre Bic la Boma si
Impreunindu-se cu el agasi au stAtut la Casuteni, pInA au sosit si
sultanul.
Turburarea lui Racot si hainiia Mihnii vodA era la stirea
5 ImpArAtiei. Deci asupra lui Racot era orinduit Ali pasa, veziriul de
Buda, iar asupra Mihnii vodA galga sultan din Crim. Si atunce si venise
veste si de schimbarea GhicAi vodA din domnia Moldovei la Tara
Munteneasca, sA fie domn in locul Mihnii vodA. Iar aicea in tart au dat
domniia lui $ tefAnitA vodA, feciorul lui Vasilie voda. Pentru care
10 lucre, ca sA nu se rAsipeascA boiarii de pre lingl Ghica vodA
f. 72 asupra/vremii aceiia s-au tAinuit multe zile acest lucru, apucindu-se
Ghica vodA cl va premeni acestia intr-alt chip. $i tot pentru trebile sale
an stAtut impotriva lui Costandin vodA cu sultanul.
Lui galga sultan, mAcar ca-i venise poruncA de la imparAtie sA
15 rAdice pre Ghica vodA de la Moldova si sA-1 duct sA -1 pue domn in Tara
MunteneascA, aflind lucrurile in Moldova iar asa amestecate ca sA nu
last pre Costandin vodA, hainul ImparAtiei, in scaunul Orli, au purces
In sus pre Prut si an stAtut cu cosurile la Bo lota, mai jos de Tutora. Si
acolo, Maud sfat, Insusi an rAmas cu cosurile, oprind pre Ghica vodA
20 lingl sine. Iar toatA oastea tAtArascA sprintenA de rAzboi si pre tot
boiarii cu citA gloatA avea, i-au dat pre mina lui Mehmet aga el agasi
de Bugeac si au purces el serdar asupra lui Costandin vodA la Iasi.
Prinzind de veste Costandin vodA de sultanul cA iaste aproape s-au
rAdicat oastea din tirg si s-au mutat la Galata de Sus si acolo au pus
25 dorobanii si siimenii si clt pedestri an avut si el, de au sApat un sant
pe deasupra piriului, carele sA desparte din piriul Birnovei si vine pre
supt Galata de -Sus. Si acolo dupe ant au descAlecat toatA oastea
pedestra, iar cAlaretii in deal si toatA tabAra au stAtut acolo./
f. 72v Oastea tAtArascA, cum au purces bulucuri dupA bulucuri si deaca
30 s-au strIns toatA la Ciric an Inceput a navAli into cu harturi, mergind
tAtarli pint la pIriu. VArsa focul dArAbanii, fArA isprava, in hart; cum ar
vedea mare nAvalA, asa strica iarba, fArA nici o ispravA si pre nime nu
rAniia. Care lucru era IndatA semn de mare frica lor. Toate acestiia
socotiia el agasi, om d-abiia in toate oardele Crimului altul al doilea de
35 sprintenie si la lucrurile rAzboaelor. Iar in de sarA o samA de siimeni de
ai nostri, ce sA Inchinasa la Costandin vodA, s-au Indemnat si au esit
din santuri, viind pre iaz pe lingA pIriu, pinA la podul Bahluiului. Si
trecind podul peste Bahlui, ce era pre atuncea mai jos de iaz si asa sA
semetise cItA pedestrime era, esind dincoace de pod in ses cite 5,6 la
40 un loc, apuclnd si citeva case in Brosteni si da in tAtari cu puscile. Iar
si atunce era de mirat cA pre nime nu rAniia, fArA cit au rAnit doi cai
supt tAtari la acea esire a lor.
Acea semetie a lor vAzind el agasi, au IncAlecat si au pogorit pre
Bahluiu si fiind si doao steaguri de unguri. Iar el Insusi au indemnat
45 pre niste tAtari sprinteni asupra siimenilor ce era in ses. Si au sArit
tAtarli drept asupra lor, fiind siimenii cu sinetele la obraz/si cum n-ar
f. 73 crede nimeni sA margA tAtarul la foc, asa IndrAznet au mers, ales cum
au vAzut pre un tAtar bugegean drept asupra a doi siimeni, cu sinetele
93
www.dacoromanica.ro
In cracane §i de aproape au slobozit amindoi puFile in tgtari. Iar nici
pre unul n-au nemerit. Ci titarul find cu sabiia zmulti, pre unul 1-au
rinit, iar pre altul 1-au dus viu la el agasi. A§a si cuno§tea de atuncea
pede<a>psa ostii lui Costandin vodg.
5 iar in ceia parte de Bahluiu, in ceiriu, fugiia cele doao steaguri de
unguri, de la o vreme numai de un tgtar, cu mare ocari §i ris intre
tot, cg fugiia atitea oameni de unul; §i fugind da inapoi cu
pistoalele in sus, nevgzind unde di. Fiind acel hart in de sari iar
preste noapte an e§it titarli din tug la mas preste ceiriu. Ci dorobanii §i
10 siimenii un ceas n-au stitut; toatg noaptea au dat cu puFile §i nu unul,
ci tot odati, ca in chip nemtesc. Silica iarba MA treabg, in vint.
Ne-am gindit dintii ci vor fi dodeind tAtadi. Ci n-avea nici o dodeialg
de nimenea, numai ci cuno§tea bine lucrurile blestemate qi InspAimate.
A dooa zi s-au intimplat de era vineri. Deci tgtarii n-au vrut sg facA
15 rizboi, ferind vinerea, care zi la din§ii si tine cum tinem not
dumineca. Ci am §ezut cu caii a mind gala, ping la amiazizi. Chiemind
f. 73V el agasi/pre boiari la sine §i le-au spus ci intr-acea zi nu-i sloboazi
legea lor sg meargi asupra nimirui; iar de vor veni ei, atunce vom face
rizboi. Si an intrebat pre boiari ce le-ar pirea i lor, in ce chip a doa zi
20 ar merge asupra lor §i din ce parte s-ar lovi §i ce loc iaste unde std
oastea lor.
Acestia vorovind cu boiarii ci era om in faptele sale afarg din
firea tAtgrascg, a§a de blind, lin §i la treaba o0i deplin acestia
vorovind, numai ce si auzirg tobele §i trimbitele in oastea lui
25 Costandin vodi. Si fArA zgbavg s-au vizut §i clitirea o§tilor la vale,
spre Bahlui. Si a§a au e§it toati oastea la des §i pedestrimea cu tunurile
cuprinzind oastea lor de la piriul ce vine algturea cu iazul, ping la
Galata de Jos. Si a§a, cu acea tocmali an purces Costandin vodi cu
oastea spre pod. Au incglecat §i tAtarii, carii era de tot ca 3000 de
30 oameni §i vreo 300 de moldoveni §i au tocmit el agasi pre titan §i pre
ai no§tri dincoace de Ciric, pre podi§, asupra TAtgra§ilor, aqteptind pre
Costandin vodi in tocmali.
La Costandin vodi de toatA oastea va fi fost la 8000 de oameni. In
f. 74 Fs, la e§itul hartului tAtgrasc, inainte, /peste Bahluiu, n-au e§it
35 nimenea de la din§ii la hartu. Sloboziia tunurile cite odati, find
tunurile foarte bune Si man, care le Meuse Stefan vodi Gheorghie la
Liov. Dar a§a da de bine dintr-insele cit, nu si lovascA pre cineva, ci
sunetul glontului nu sg auziia pre niciirea. Acea tocmalg era. Si gindiia
ci vor inspgiminta pe tgtari numai cu sunetul. Ci nepriiatenul nu Si
40 spare cu sunet in dar, fir -de moarte.
Deaca au sosit oastea lui Costandin vodi la Bahlui, s-au apucat de
trecitoarea Bahluiului. Si daca au vAzut el agasi ci are gind si tread
oastea Bahluiul, au pus un tAtar bgtrin la o movili, care iaste de acolo
de unde sta oastea tAtgrascg mai spre Aron vodi asupra Ciricului,
45 invAtindu-1 cit va vedea ci va incepe a si sui oastea lui Costandin vodg
spre mal, pre marginile TAtgra§ilor, la deal, si se invirteascg pre
27 alaturea A//
94
www.dacoromanica.ro
movil5 de trei ori. i a§a an fAcut tAtarul. Deci cum au vazut semnul de
la movilA, de unde era tAtarul, intli el agasi ca un leu §i dupl (Unsul
toatA oastea strigind: Ha 11a, Halla, Ha lla", an purces. Au slobozit
dArAbanii §i siimenii tot focul §i tunurile, de care duret a sinetelor
5 s-au oprit tAtaiii citva. Iar daca au vAzut cA nu cad nimenea au rAbdat
pinA au Inceput a sA mai rAri focul. 0 sama de dorobani, cum an vAzut
1174v cA sA stimpArA/focul §i tAtarli tot stau, de la coadA unii au plecat fuga
inapoi. Pre carii cum i-au zArit tAtarli cA fug, IndatA orbi au nAvAlit §i
au intrat in pedestrime cu sabiile zmulte. SA prive§ti moarte, sA vezi
10 osinda! i a§a degrab vArsare de singe de oameni.
Era trei iazuri de trupuri, cum sta trei rinduri de pedestrime unul
preste altul, de pe supt mal pinA in Bahluiu. Costandin vodA au luat pe
drumul cel mare, spre Santee, calaretii carii Inc Atro au putut: unii pre
Bahlui, altii pre CirligAturA, §i multi unguri §i din cAlarime s-au topit §i
15 multi an dat Si de pe iaz in hele§teu; multi §-au pus capetele §i prin
codri. Iar carale lui Costandin vodA toate au rAmas la MAnAstirea Galata
de Sus. i a§a mult tAtarli n-au gonit, ferindu-se de pAduri. Atuncea au
cAzut la robie §i BAleanul, banul de Craiova, din Tara MunteneascA. Iar
in ora§ era mAnAstirile pline de bietii oameni tIrgovet §i toatA
20 sArAcimea an dat bani de s-au rAscumpArat, ca din robie.
Soltanul, dupA aceastA izbindA, luund pre Ghica vodA cu sine,
dupl porunca ImpArAtiei, an purces pre la Hui in Tara MunteneascA.
L 75 ySi acolo fArA nici un rAzboiu, 1-au arzatila scaun. Iar Mihnea vodA,
§tiindu-§ faptele sale cele tirAne§ti au fugit din Tirgovi§te pre furi§
25 la Racot in Ardeal, unde curind §-au borit §i sufletul in prApAstiile
iadului. i precum zice Sfinta ScripturA: Perit-au pomenirea lui cu
sunet". A§a spun cA 1-au otrAvit Racot. FAcuse el o zarvA pre la
Giurgeov §i pe la Dirstor §i la Br Aila cu turcii, pinA a-i veni veste de
rAsipa lui Costandin vodA de aicea. Care, daca an fAcut vreo vitejie
30 acolo, sA o scrie muntenii. i au domnit Gheorghe Ghica vodA ani 2/.
L 75Y VALAHIA.
V1<ea>to 7168, 1660. DOMN 42. DOMNII 48. Cap 42.

GHEORGHIE GHICA VODA, UNUI, NUMIT CU ACEST NUME,
CARELE AU FOST ARBANA.
35 Domnind Ghica vodA la Moldova §i intelegind impArAtiia de hainiia

Mihnii vodA Si de rAsipa pril Muntene§ti an poruncit ImpAratul
sultanului de Bugeac de au luat pre Ghica vodA §i 1-au dus cu domniia
in Tara Rumaneascl. DupA ce s-au arzat Ghica vodA la domnie in
scaun la Bucure§ti §i netrecind multA vreme la mijloc iar s-au rAdicat
40 Costandin vodA cu lefeciii sli §i cu oastea ungureascA de au intrat fArA
21 ad. marginal Ghica, 7166 A // 30 lipsege i au domnit... ani 2 M // 31-34

lipsesc C 1/ 37 ad. marginal Pe Gheorghe Ghica vodA il pune domnu A // 38 ad. marginal
Costandin vodA vine cu lefecii §1 cu oaste din Ardeal asupra GhicAi voda 0-1 love§te la Giurgiov
A //
95
www.dacoromanica.ro
veste in Tara Rumaneascg asupra Ghicgi vodg. Ci Ghica vodg, prinzind
de veste, au fugit din Bucure§ti cu doamna fiiu-sgu, Grigora§co vodA
§i cu tot boiarii, cu jupinesele for cu tot la cetatea Giurgiovului. Iar
Costandin vodg au grgbit de 1-au lovit §i acolo la Giurgiov, fdrd veste,
5 in rgvarsatul zorilor, intro dimineatg. Ci Ghica vodA vAzind acea
pripg, numai cu trupul, pe jos, cu doamna lui Grigora§co vodA §i cu o
samg de boiari cu jupinesele lor, de grab dind pe pod, au scapat in
cetate. find podul rAdicgtoriu, Imbulzindu -i §i grgbindu-i ungurii
f. 76 de-napoi, multi s-au inecat in DunAre. Pre/altii i-au tgiat §i multg
10 mane au fgcut. dupg aceia au dat jac in cargle Ghicgi vodA §i ale
boiarilor, find tgbgrit supt cetatea Giurgiovului, luund §i corturile
§i toatg marfa ce au aflat. §i cu multg dobindg s-au intors Costandin
voda in scaun la Bucure§ti.
Lard Ghica vodA indatg au Mut tire la impgrAtie, de i-au trimis
15 o§ti §i au mers cu Ghica vodA la Bucure§ti. Ci Costandin vodA n-au mai
a§teptat oastea, ci au fugit peste munti iar in Tara UngureascA, cu
multg dobindg. §i Ghica vodg s-au a§ezat la scaon in Bucure§ti,
domnind cu pace.
Dupg aceasta impgrAtiia au trimis poruncg la Ghica vodA de an
20 surpat cetatea din Tirgovi§te, ca sg n-aibg du§manii impgratului
sprijinealg acolo. Lucrindu-se acestia in Tara Munteneascg, iarg
Grigora§co vodA find zglog la Tarigrad impreung cu Costandin
postelnicul Cantacuzino, precum s-au pomenit mai sus, s-au sfAtuit de
au fgcut vicle§ug asupra tAtine-sau, Ghicgi vodg. Care intr-o zi
25 intrebind pre Grigora§co vodA Chipruliul veziriul: Ce §tii de tatg-tgu,
cum trgia§te?" CA era Ghica vodA foarte drag veziriului, fiind amindoi
arbgna§i. Iar Grigorie vodA au dat sama cg ping acum, cum au fost,
f. 76" §tie. Iar de acum inainte, ce gind are, nu sint chieza§ pre tatg-mieui,
cg nu §tiu incgtro va lua."
30 Deci Chipruliul indatg s-au turburat, cu mare minie §i de grab au
trimis de olac la beiul de Ru§ciuc, de au mers cu vreo 200 de spahii §i
intr-o zi de dimineatg au lovit fgr-de veste intr-a§ternut pre Ghica
vodg, de 1-au pus in obezi §i 1-au jefuit de toatg avutiia lui. $i au trecut
§i despre doamna lui Grigora§co vodA de au prgdat-o de toate ce au
35 avut, rAmiind numai cu cgma§a dupg o u§g, pitulatg. Atunce o slugg
bluing ce avea Ghica vodg, Stefan vel arma§, au luat o epingea a lui §i
an aruncat-o in capul doamnei, ping s-au potolit turcii cu jaful.
Deci pe Ghica vodg, puindu-1 in obezi, 1-au §i pornit de 1-au trimis
la Poartg. Iar ping a treia zi au §i venit veste bung, cum iaste domniia
40 datg lui Grigora§co vodg. Deci §i doamna lui s-au bucurat, rgmiind in
Bucure§ti. Iatg, acest bine au Mut fiiul la bgtrindtele atine-sgu, caci 1-
14 ad marginal Ghica Vodi are oaste de la turd All 15 ad marginal Ghica, 1660
A// 16 ad marginal Costandin vodA fuge peste munte A// 17 ad. marginal Ghica vodA slide in scaun in
Bucuresti A// 20 ad. marginal Ghica vodA stridi cetatea of Tirgoviste, din poruncl All 21 ad. marginal
Fiiul GhicAi vodA, Gligorasco, pirate pe tata-sAu All 30 ad. marginal Chipruliul veziriul scoate pe
Ghica vodA din domnie A// 32 ad. marginal Ghica, 7168 A// 39 ad. marginal Gligoraco Ghica sa pune
domnu in locul tAtine-sAu All
96
www.dacoromanica.ro
au nascut §i 1-au crescut. Va da sama Inaintea lui Dumnezeu. Domnit-
au Ghica vodA an 1./.
£ 77 MOLDAVIA.
V1<ea>to 7168, 1660. DOMN 48. DOMNII 54. Cap 48. TEFAN
5 VODA, AL UNSPRAZECELEA NUMIT CU ACEST NUME,
FECIORUL LUI VASILIE VODA.
In toatA domnia lui Ghiorghie Stefan vodA, fiind cu mumA sa aicea

la opreald, de care temindu-se boiarii sA nu iasA la domnie in viata lor,
mai virtos boiarii carii era de casa lui Stefan vodA it Indemna sA-1
10 Insemneze la nas. Ci n-au priimit Stefan voda, ziclnd: Vorn muri not
pinA va fi unul ca acesta domnu". CA era copila§ mic, pre acea vreme,
tefAnitA vodA.
IarA daca au ecit din domnie Gheorghie Stefan vodA ci au venit in
scaun Ghica vodA, aducindu-§i aminte binele, mila ci cinstea care au
15 avut de la Vasilie voda, pre doamna ci cu fiiu-sAu i-au trimis cu cinste
la Tarigrad, IncA fiind viu Vasilie vodA §i Inchis la Edicule. i daca au
mers in Tarigrad doamna, era slobodA a merge la domnu-sAu Vasilie
vodA. Iar pre tefanilA vodA 1-au dat la nicte priiateni ca sA-1 Inv*
carte. $i ajungind la vIrstA de ani <loc gob, mergea cite cu un rAva§ ci
E 77' 20 la veziriul Chiupruliul cel bAtrin la nevoile/sale. Spun, daca 1-au vAzut
veziriul voinic, au zis: Voinic fecior are Vasil bei". i a§a, fArA
zAbavA au ecit la domnie tefAnitA vodA, dupA ce au mutat veziriul pre
Ghica vodA in Tara MunteneascA, ca pre un om batrin, pentru acezarea
acei tAri, dupA mare rasipA ce Meuse Mihnea vodA acolo.
25 Bine nu s-au acezat aicea in scaun tefAnitg vodA ci acolo Ghica
vodA, in Tara Munteneasca, in anul cel dintli al domniei lor,
Costandin vodA iar au lovit fArA veste pre Ghica vodA c1 aca de grab cit
cu noaptea au plecat fuga din Bucure§ti ci iar au apucat Costandin vodA
scaunul TArii Muntenecti. Sultanul fiind in Bugeac, IndatA i-au venit
30 poru.ncA de la imparatie ca sA margA asupra lui Costandin vodA. i
degrab au purces. Iar Costandin vodA au strins oaste foarte bunA, cA §i
tara venise toatA la dinsul, ci s-au tAbarit in mu,* la loc a§a de tare, cit
sultanul, daca au Tholes ce oaste are ci in ce loc iaste, nu gindiia ca
aca pre lesne it va lua. CA avea le§i, amp, unguri ci sirbi lefecii; cA
35 Inca nu sfir§ise banii lui Matei voda. Ci Intr -o zi au ales sultanul 300
de tAtari ci le-au dat poruncA, oricum, numai sA strAbatA la locul
f. 78 acela/unde era tabAra lui Costandin vodA. i purcezind tAtarii, s-au
Intimpinat cu o straje a lui Costandin vodA, care straje, vAzind cl vin
tAtarii, s-au dat Inapoi. i luindu-i tAtarii in goanA, ceialaltA tabArA, nu
40 sa se apuce de razboi, la ce loc era, ci acea spaima le-au cAzut asuprA,
cA care Incltro au putut, an plecat fuga ci au lAsat toatA tabAra pustie.
Ci Costandin vodA vAzind spaimA ca acoia, §-au grins lefeciii ce avea
3-6 lipsesc M // 25 ad. marginal Stefan, 7168 A //
97
www.dacoromanica.ro
§i au trecut peste munti in Ardeal.
Ficle§ugul muntenilor au fost, cl n-au vrut sA se pue impotriva
ImpArAtiei, au ce urgiia lui Dumnezeu au fost la acea spaimA? CA
numai 7 tAtari spun el au fost aceia ce i-au gonit §i au rAzbit pInA la
5 tabArA, cit s-au mirat §i sultanul. Deci dupS aceastA izbIndA au a§ezat
sultanul iarl pre Ghica vodA, carele era fugar la pa§a de Dirstor.
Costandin vodA, dupl ce au fugit din Tara MunteneascA n-au mers
la Racot, ci ca la 800 de oameni tot lefecii ale§i s-au suit cu muntii
alAturea, in sus. Si aproape de Maramore§, pre la Bistrita, au luat
10 poteca preste mun(i, pre la Dorna §i au e§it pre la Cimpulungul ;Atli
noastre. Si trecind mai pe din sus de Suceava, au lovit pre la Hotin
§-au trecut Nistrul la cazaci pre la Movileu, ispitIndu-se §i despre acea
parte./
f. 78" tefAnitA vodA aicea ca un om thar, nevrind ca sA vie soru-sa,
15 doamna Roxanda, pre scrisorile tAtine-sau §i ale lui de la Ra§cov in
tarA, care tirg i 1-au fost dat Hmil hatmanul, dupl moartea fiiu-sAu lui
Timu§, au trimis oaste asupra Ra§covului sA-1 batA §i sA o is cu deasila.
Ci n-au putut face nimica ai no§tri Ra§covului. Numai ci au fAcut zarvA
cu cazacii; cInd §i clnd a§tepta prilej ca acela cazacii sA lovascA aicea
20 in tarA. i Intimplindu-se §i Costandin vodA de au nemerit la din§ii,
Indag au fAgAduit oaste.
In Tara MunteneascA, dupA fuga aceia ce fAcuse Ghica vodA de
Costandin voda, veziriul sclrbindu-se pre dinsul, nu preste multA
vreme au trimis pre pa§a de Dirstor de 1-au luat din scaon §i au dat
25 domniia fiiu-sAu, lui Grigorie vodA.
CiND AU VENIT COSTANDIN VODA CU OASTE CAZACEASCA

ASUPRA LUI ,FTEFANITA VODA.
i aqa, tot la anul cel dintli al domniei lui StefAnitA vodA, toamna,
au venit Costandin vodA cu oaste cAzAceascA §i asupra lui Stefanita
30 vodA, ispitindu-se in divuri, In chipuri, sA Incape la domnie, nu fArA
ajutoriul §i Indemnarea lui Raco ; . CA §i Raco ; Inca era nea§ezat.
f. 79 CA In Ardeal o cetate/ anume Oradia, Intru care era arzat oamenii
lui Racot, o bAtea Ali paqa de Buda, care au §i luat-o. E§ind o
Parade din cetate §i arAtind turcilor de unde veniia apa de Incungiura
35 cetatea, turcii, abAtind acea apA de la cetate in laturi, au luat-o; vestitA
cetate Intre cetAtile Ardealului.
Intelegind tefAnitA vodA ca trece Costandin vodA Nistrul la
Soroca, au e§it cu oastea sa la Coiceni §i au pus tabara acolo. InsA
oaste era prea putinA, ca Ora Intr -acea foamete era Intr -acel an, cit
40 minca oamenii papora uscatA, in loc de pline, mAcinindu-o uscatA. Si
de pe acea foamete porecliia §i pre StefAnitA vodA de-i zicea PaporA
vodA. Ci vremile §i voia lui Dumnezeu nu sInt in voia domnilor.
larA §i pre cItA oaste era, o trimisese toatA inainte, In frunte, la
14 ad. marginal yStefan, 1660 A // 26-27 lipsesc M // 40 ad. marginal Stefan,

7168 A // 39 ad. marginal De o foamete mare A //
98
www.dacoromanica.ro
RAut, cu Catargiul qi cu Grigorie paharnicul §i cu Mihalcea ifincul
serdariul §i cAlAra§ii de Lard §i toti mazilii cei mai sprinteni, aproape de
2.000 de oameni. Si acea oaste foarte prost sA purta, din orinduiala
sArdarilor ce era fArA creeri. CA i-au lovit Chia§ca cazacul noaptea,
5 numai cu 300 de oameni §i au rAsipit toatA oastea aceia cu mare ocarA;
f.79' oaste numai din sunet rAsipitA,/ nici gonind-o cineva. Iar tot mai
stringindu-se la un loc, pre jumAtate de cit era intii, au stAtut de straje
ping au sosit §i Costandin vodA cu tabAra la din§ii. Care le daca au luat
veste din limbi cA iaste tefAnitA vodA la Coiceni, au plecat in jos,
10 trAgInd oastea la Prut la Zagarancea. Si sA nu fie dat aceasta veste un
cApitan leah, anume Voicehovschii, ca Costandin vodA iaste cu oaste
mai jos de strejarii no§tri, atunce 1-am fi §tiut and ar fi trecut Prutul.
Deci au purces §i tefAniA vodA in jos, pre la Posadnici §i trecind
tirgul pre de<a>supra MAnAstirii lui Aron vodA, au trecut pre Bahluiu
15 la Tome§ti. Si acolo au stAtut cu oastea. Iar Costandin vodA intr-acea
noapte au mas la Prut, in ceia parte.
A dooa zi Costandin vodA s-au apucat cu cazacii de trecAtoare, iar
tefan vodA au luat Prutul in jos, in preajma Buceacului. Si IndatA au
trimis la el agasi de Buceac, find la Stefan vodA §i balgi ba§a al
20 hanului cu vreo 100 de tAtarl, din care tAtari §i dintr-ai no§tri au ales
tefan vodA de au mers supt tabAra cAzaceascA, find Prutul trecut, de
f. 80 au prins din oastea lui Costandin vodA limbA./ Au spus limba cA shit cu
Costandin vodA 5.000 de cazaci, din toate polcurile ale§i §i o mie de
lefecii ai lui §i cum cA merge Costandin vodA drept la Ia§i. Ace lia
25 intelegind tefAnitA vodA cu sfatul lui balgi ba§a, au luat cu tot
danadinsul pe Prut in jos §i s-au Intimpinat cu el agasi de Buceac la
codrul Chiaghiaciului. Trimisese Costandin vodA in urma lui Stefan
vodA 500 de oameni cu Durac, carora §i -tefan vodA trimitind pre
HAbg§escul sA cerce inainte §i pre Voicehovschii cApitanul de la
30 Obileni numai cu 100 de oameni, s-au supus oamenii lui Costandin
vodA §i cei ce sA arAtase s-au fAcut a fugi; pre carii gonindu-i ai no§tri,
au e§it toatA straja lor. Deci numai ci au cAutat cestora ai no§tri fuga.
Fiind §i pu ;intei tAtari, Intre carii era §i un comis al sultanului, ce
venise pentru poclonul lui tefAnitil vodA, au perit acel om al
35 sultanului acolo qi cu alti doi tAtari cu dinsul, navAlind preste Jijia
dupe cei ce sa arAtase intIi. Apoi la trecutul Jijiei inapoi, li s-au inoroit
caii. Il apucase alt tAtar pre comisul acela, puindu-1 dupA sine pre cal.
Ci apoi s-au pus capul el §i comisul acela.
Daca s-au intimpinat Stefan vodA cu Sah Bulat aga, el agasi de
f. 80v 40 Buceac ca 2.000 de oameni cu dinsul §i/ cu Stefan vodA 1.000 de
oameni, au purces drept asupra lui Costandin vodA la Ia§i. Iar
Costandin vodA adunase la sine pre vlAdici §i cItva boiari suseni. El
agasi IndatA au ales o samA de tAtari sprinteni §i 1-au trimis sA lovascA
Ia§ii fArA veste. Si a§a degrab au lovit, cit au luat ora§ul in lung, de au
45 apucat multi oameni din tirg la robie. Costandin vodA, vAzind cA-i yin
28 ad. marginal Stefan, 7168 A // 38 repel capul A // 39 ad. marginal

7168 A //
99
www.dacoromanica.ro
tAtarli asuprA, au e§it cu tabAra §i au stAtut de laturea tirgului,
pirlul CAcainei, mai jos de $tefan vodA. Iar StefAnitA vodA, ci
agasi, au coprins TAtAra§ii. Mergea ai no§tri o saml mai bi
departe asupra taberii, decit tAtarii; §i siimenii 1i bAtea din pu§c
5 dupA case.
intr-acea zi au e§it o saml de capete cAzAce0 la el agasi la vorc
§i cerea de la din§ii sl dea pre Costandin vodA §i ei sA margA slob
Pre un pAr au stAtut atunce viaja lui Costandin vodA. CA solii pozvol
ales Stamaitenco, carele era mai mare pre cazaci. Numai caz
10 singuri, din sine, pen fAgAduinta lui Costandin vodA cl pe tot omu
da, la Movileu, cite t<a>l<eri> 20, died o sum de bani la sotnic
mai mult lui Chia§co stolnicul, au strigat cazacii pinA la unul chin
f. 81 Nehai/ slava nap ne ghibner <=SA nu piarA cinstea noastrA>, voi
§i acest lucru nu vor face. Spun sa fie luat bani de la Costandin vod
15 el agasi.
A dooa zi pre la namiaz au purces din loc cu tabArA legatA §
suitul malului, pre de laturea TAtAra§ilor, sA fie fost o tocmali
nevointa lui el agasi era sA se rumpe de ai no§tri de la acel loc. A
nAvalA au fAcut ai no§tri pre deal spre Aron vodA §i infrills6se
20 pedestrimea cazAceascA pina la card, picind acolo §i cazacii. Iar §i ;
ai no§tri s-au aflat citva cai rAniti §i morti.
Si aka scApind Costandin vodA §i intr-acea datA de supt cump
mare a vietii, n-au mai cercat a face zarve de atunce, ci s-au aeza
Tara LepscA. Mers-au StefAnicA vodA cu el agasi in urma cazaci
25 pina peste Prut, iar petrecAtorilor, nu o§tenilor §i gona§ilor saminAl
Si s-au intors el agasi la Buceac, iarA StefAnitA vodA in Iasi. Costar
vodA an trecut cu cazacii Nistrul la Movileu §i acolo mare nevoe
avut de cazaci pentru lefi.
Bine nu s-au mintuit StefAnicA vodA de el agasi de Buceac, au s
30 §i. Mustafa pap de Silistra, descAlecind drept la curtea domnescA. §
strins pre tot boiarii la sine intrebindu-i de ac61e o§ti cAzAce§ti c
f. 81" de au venit/ asupra viiii ImpAratului. FAcind pre boiari haini, an
pre toti boiarii cit an fost de i-au inchis, tiind de rAu qi pre Stefl
vodA §i fAcindu-1 om de nimica. Au §ezut aicea trei zile cu ir
35 cheltuialA §i sile de cvenii lui in oral. Si la purees au ales din toi
boiarii pre Toma vomicul §i pre Septelici hatmanul §i pre PrAje:
vornicul de pazA. Si pina nu i-au dat <60 pungi> de bani nu :
slobozit de la marginea Orli.
SteflnitA vodA de toate faptele pa§ei dind Mire la vezi
40 Chiupruliul, cA atunce e§ise §i Vasilie vodA din Edicul6 slobod, in
au rApezit la pap de 1-au dus la Tarigrad §i cu putin de n-au perit
paid; iar chehaiaoa lui an plAtit faptele acelia cu capul.
100
www.dacoromanica.ro
DE PRESTA VIREA L UI VASILIE VODA.
intr-acest an <1661> s-au sfirsit zilele vietii sale si Vasilie vodA,

domn vestit intre domnii tArli si cu fericitA domnie. Iar lui StefdnitA
vodA despre primavarl i-au venit poruncA ca sA trimitA oaste in Tara
5 UngureascA, si la munteni iar asa, asupra lui Racot. Si au trimis
Stefan vodA pre Voicehovschii, cipitanul de lefecii, cu o mie de
oameni si pre Mihalcea Hincul serdariul. Serascheriu era de la
f. 82 impArAtie asupra lui Racot Seidi pasa/, pre carele nu-1 pot uita
turcii ping astAzi. CA acel om de rAzboinic, era si tare, cit., precum
10 spunea si ai nostri de dInsul, cu hatmanii cei vestit in lume poate sA
se pue firea lui. Cu acela impreunindu-se si oastea muntenescA si a
noastra au purees asupra lui Racot. Si la Clujvar le-au esit Racot
inainte cu ostile sale.
Pasa mai mult decit 6.000 de oameni n-avea, fArA oastea acestor
15 doao tAri. InsA cum spun, neinfrint om la rAzboae. Iar Racot avea
8.000 de oameni, de multA scumpete ce avea acel om. CA de ar fi avut
oaste mai multA, cum era oastea turceascA putin5 atuncea asupra lui, la
dinsul ar fi fost datA acea izbindA. Si cum au fost acel rAzboi, n-am
vrut sA-1 trecem cu pomenirea.
20 Tocmise Racot toatA pedestrimea sa si tunurile den a dreapta,
impotriva moldovenilor si a muntenilor, stiind cA aceste neamuri
impotriva focului nu stau. Iar el insusi, cu toatA cAlArimea (cA avea
aleasA cAlarime) au stAtut impotriva ostilor turcesti. IarA Seidi pasa
tocmise 2.000 de munteni si 1.000 de moldoveni din stinga sa. Iara
25 calArimea turceascA, o samA in frunte inaintea sa, iar o samA de
f. 82" calAret si de odatA cu pedestrimea citA avea/ si cu tunurile an stAtut
pe dupA cAlArimea cei dintii. Si deaca au tocmit oastea asa, au chiemat
pre toate capeteniile, si ale noastre si muntenesti, si le-au dat poruncA
asa: Clinilor, iatA cA eu voi pleca drept asupra ghiaurului si nu cu altA
30 armA, numai cu sabiia. Din voi carele sA va apuca on de arc, on de altA
armA, aceluia capul ii voi tAia; si intli voao, cApeteniilor. Deci cum
voiu purcede si voiu incepe rAzboiul, voi sA trecet peste pedestrime
si sA lovit oastea nepriiatenului din dos. Daca ii voiu infringe, cA
stiu ei ca-i voi 'infringe, nici unul din voi sa nu cumva sA se apuce de
35 jac, sau sa descalece cineva la vreo bo<a>rfA, sau sA alerge dupA cai
slobozi sA-i prinzA, ci sA goniti strinsi pre nepriatenul, ca de goanA voi
sintet mai buni cleat oastea mea ceastAlaltA. Si aceastA invAtAtura sA
tinet cum vA dau poruncl. Iar cA nu voi bate pre nepriiatenul,
nimeni din voi sA nu gindeasca, cA eu stiu cA voi bate".
40 4i dupA aceastA poruncl, cum au sosit capetele ostilor noastre la
bulucurile sale, an si purces pasa cu oastea, intli asa tocm.itA cum s-au
zis, si ai nostri alAturea. Daca s-au apropiat turcii de oastea lui
Racot, au sant Racot cu toatA oastea odatA, singur in frunte, cu
alesi cApitani ce avea, si indatA an infrint toatA calArimea turceascA citA
1 lipsefte M // 9 ad. marginal Lucruri streine A // 17 ad. marginal Lucruri

streine A // 25 ad. marginal Lucruri streine A //
101
www.dacoromanica.ro
f. 83 era in frunte. i aka au imbulzit-o,/ cit incepuse a da preste papa,
carele veniia cu temeiul pre urmA. Ci au stAtut insu§i pa§a cu sabiia
zmultA, oprind oastea care o Infilnsdse din frunte ungurii §i Aind
singur cu sine §i cu bulucul sAu inainte, s-au amestecat wile turce§ti
5 in sabii cu ungurii. Ci turcii, pre carii ii imbulziia singur cu chipul sAu
pa§a, au lovit §i aripa cea de munteni §i de moldoveni asupra
pedestrimei lui Racot, find din dosul lui Racot, cA trecuse
Racot inainte §i rAmasese §i muntenii §i moldovenii can inapoia lui.
Au slobozit focul nempi lui Racot §i tunurile intr-ai no§tri, carii,
10 nesuferind focul, s-au dat in loc inapoi, ca-n chip de fugA. Acolo mare
gre§a1A au fAcut Racot de n-au pus ling pedestrime si cItva
cAlAreti, sA fie IncAlecat pre munteni i pre moldovdni, atunce cind i-au
infrint focul; nu s-ar fi mai indreptat in veci ai no§tri. Ci daca au vAzut
ai nomi cA alta grijA n-au, fArA numai focul, cum s-au dernat focul,
15 cum s-au intors o sarna de capetenii, mai ales Voicehovschii cApitanul
§i Cantemir, ce au fost pre atunce ceag la munteni, care apoi au fost §i
serdar aicea in tad §i altii, §i IndatA dupA din§ii toatA oastea. i pinA a
umplea ndrntii sinetele, find derrtate, au intrat ce§tealalti cu sabiile
zmulte in pedestrime. i IndatA s-au amestecat toatA pedestrimea §i s-au
20 pornit in rAsipA, rAmIind i tunurile §i annele pedestrimei in desert. i
f. 83v aka vAzind ungurii perirea pedestrimei sale §i/ amu in dosul sAu, au
inceput a slAbi4i mai virtos, luptind Racot singur in rAzboi, 1-au
rAnit un turc drept in cap, cu ranA foarte rea, din care ranA i s-au
prilejit §i moarte.
25 Vazind ungurii pre Racot, domnul lor, aka cu grea ranA, 1-au §i
apucat capetele intre sine §i s-au abAtut in laturi, cum au purees toatA
oastea ungureascA in rAsipA. Goana aka grea n-au fost cl turcii, dupA
obiceaiul sat', nu i-au gonit. Ai no§tri Inca, fiind aproape de pAduri, nu
s-au latit cu goana. Si asa au fost sfir§itul lui Racot, domn in mare
30 fericire nAscut, intre cei fericiti cniazi mare fericit. Dad la ce nu aduce
nesatioasa firea oameneascA la mAriri? Dupl aceastA izbindA a lui
Racol, Seidi pa§a au arzat tot Ardealul in partea ImpArAtiei §i toate
°stile le-au slobozit pre la locurile lor.
Intr-acel an aici in tail StefAnitA vodA au domnit cu pace preste
35 toatA vara. Iara bine n-au sosit oastea ce au trimis-o la Ardeal, au §i
venit altA poruncA de la ImpArAtie: sA purceazA insu§i StefAnitA vodA la
Nistru, sA fie de ajutariu acolo pa§ii de Silistra §i hanului la lucrul unor
f. 84 cetAti ce le-au fAcut Imparatiia/din paji§te pentru apArarea cazacilor, sA
nu poatA umbla pre mare. Numai ci i-au cAutat a purade StefanitA
40 vodl. Si mergind pre cale, fiind aproape de Tighina, pre Bic, la un sat
anume Lut6nii, au cAzut in boalA foarte grea, lungoare, care boalA au
priceput IndatA doftorul cA trebuie sl-i is singe. Ci n-au ascultat. Si
adAogindu-se boala, fiind §i toamnA, 1-au cuprins fierbinteala, cit pinA
la Tighina i s-au schimbat firea, fiind boala ca in chipul ciumei, cl
16 ad. marginal Acest Cantemir serdariul pentru slujbele sale au stAtut §i domn
aicea in lark in anii 7193, 1685 A // 34 ad. marginal §tefaniii, 1660 A // 35 trimisa A // 42 ad.
marginal. Pentru moartea lui tet"AnicA vodl, 7169 A //
102
www.dacoromanica.ro
i-au edit Si bolfa la o mind. insa nu era ciuma, ci dreaptA lungoare,
carii boale 1i zic doftorii maligna. Si cit au trecut Nistrul la Tighina, a
treia zi au i murit.
De acea boalA, tot acolo, au murit §i Dumitra§co DrAgutescul de la
5 Suceava, om cunoscut i ales la toatA curtea.
Hirea ace§tii domnii a judeca nu putem, ca Inca nu era copt in
virsta sa. Multe sa cuno§tea Intr-Insul din firea tAtine-sAu, iar la minie
rapitoriu.
Turcii, agalarii din Tighina, cum au auzit de moartea lui Stefan
10 voda, Inca nefiindu-i sufletul e§it, s-au Inglotit §i au venit s5 is ce vor
gasi domnesc, tot, pre sama ImpArgtiei. Putin lucru au lipsit de nu s-au
f. 84Y facut mare zarva Intre not §i intre turci. CA intrase ca in chip de jaf/in
tabard o samg de din§ii. Ci dacg au statut cu boiarii la socoteala nu le-
au oprit boiarii ci le-au raspuns: Luati, ci apoi sa nu da'i samg de mai
15 mutt." Si luunduli seama agii, s-au lAsat.
Boiarii, dupa moartea lui StefAnitA vodA, IndatA au ales pre Chirita
Dracon Ruset, carele apoi au cazut §i domnu §i cu dinsul §i pre
Alexandru Costin postelnicul, de i-au trimis la ImpArAtie, dind tire de
moartea lui StefAnitA vodA §i sa arate mare rugAmintea Orli pentru
20 domn de Sara §i sA pomeneascA indata de Dabija vornicul. Altii trAgea
cu alte chipuri, pre carii sA-i treacA condeiul nostru, pentru uritA
pomenirea lor.
Iara oasele lui StefAnitA vodg, radicindu-le boiarii cu sine au purces
deodatA pe Nistru in jos, pe de ceia parte i trecind la Bilacgu Nistrul
25 au venit in Iasi §i 1-au astrucat in Mangstirea tAtine-sgu, care sA
pomeneqte, Trisfetitelea. Si au domnit ani 2./
f. 85 VALAHIA.
V1<ea>to 7169, 1661. DOMN 43. DOMNII 49. Cap 43. GRIGORE
VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, FECIORUL GHICAI
30 VODA DINTII.
DupA ce au luat domniia, Grigorie von au purces cu steag de la

PoartA spre Tara RumaneascA §i au venit la Caracal i acolo au edit
intru intimpinare doamna lui §i cu toti boiarii, de s-au impreunat cu
35 domnu-sAu, Grigorie vodA §i de i s-au inchinat tot boiarii. Si intr-
acea iarnA acolo, la Caracal, au ernat, caci curtile domne§ti din
Bucuresti le-au fost stricat turcii, pre tats -sAu, Ghica vodg, cum §i la
Tirgov4te le-au surpat. Iar cind au fost de spre primgvarg, venit-au
Grigorie vodA in Bucure§ti §i s-au a§ezat in scaun la Mangstirea lui
40 Mihai vodA. Si domnind ca la doi ani, au venit porunca de la sultan
Mehmet ImpAratul, de au mers cu turcii la oaste in Tara Nemtasca. Si
au fost §i Dabija voda, domnul Moldovei, de au bAtut cetatea Uivarul,
16 ad. marginal $tefdniid, 7169 A // 26 lipsefte i au domnit ani 2 M // 27 ad.

marginal Valahia A // 27-30 lipsesc C // 31 ad. marginal Grigorie sin Ghica vodA sä pune domn A // 35
ad. marginal lerneazA la Caracal A // 38 Vine la Bucure§ti A // 40 ad marginal Merge la oaste in Tara
Nernteasci cu domnul Moldovei A //
103
www.dacoromanica.ro
zile 13 si o au dobIndit. Si de acolo, invirtejindu-se, au venit eines la
scaonul sAu.
al treilea an al domniei lui, fiind cursul anilor
DupA
f. 85v 7171<=1663>, in luna lui mai, iar au mers Grigorie vodA cu/munanii
5 $i Dabija vodA cu moldovenii si cu turcii iar in Tara Nemtasca, la
cetatea Uivarul. De acolo au ofinduit pre amindoi domnii si cu Husein
pasa serascheriul, cu alti pas si cu o samA de tAtari, ca sA batA
cetatea Leva. Iar veziriul Chipruliul au mers cu alte <osti> turcesti, la
altA cetate, anume Zrinov. Deci Grigore vodA si Dabija vodA si cu
10 turcii, bAtind cetatea Leva vreo 15 zile, au venit veste cum cA vine
oaste nemtascA ca vreo 5000, pedestrime, cu gheneral anume Zuza
Intru ajutor cetAtii. Iar turcii IndatA au lAsat cetatea si cu toate ostile
sale au pornit intru intimpinarea nemtilor, dindu-le rAzboi foarte tare.
Si cu puteria lui Dumnezeu au biruit crestinii, iarA turcii au dat dosul a
15 fugird. Asijderea si muntonii si moldovenii si tAtafii, lAsind toate cele
ce au avut si foarte sprinteni cAlari au scApat. Atunce la fuga Dabijei
vodA, fiind bAtrin si neputincios, au fost dat intr-un glod si mare
cumpAnA au avut de gonasi. Ci s-au Intilnplat Grigorie vodA de 1-au
apArat si au scApat de nenni. Si de aciia au fugit cu toate ostile pina la
20 cetatea Buda. Ci si acolo au dat o spaimA mare in ostile turcesti, cum
cA yin ndmiii dupA dInsii. Ci de grabA si de fricA nu sA stiia unul cu
altul ce sA vor face. CA multi dintre dinsii, unii Inaleca pre cai
impiedecati si da peste pod sA treacA la Buda. Care vAzind turcii cei din
cetate, au tAiat podul despre dinsii si imbulzindu-i cei din dArAt,
25 multimea de turci s-au inecat in Dun Are, negonindu-i nimenea de pre
urmA. Iar si pre veziriul Chipriliul 1-au bAtut n6intii ca mai rau la
cetatea Zrinov, unde au fost si el cu ostile. Si Grigorie vodA, temindu-
se sA se mai impreune cu veziriul, au fugit in Tara NemtascA, domnind
ani 4./
f. 86 30 MOLDA VIA.
V1<ea>to 7170, 1662. DOMNU 49. DOMNII 55. Cap 49.

EVSTRATIE DABIJA VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME,
CARELE AU FOST BOIAR DE TARA, VORNIC MARE.
DupA moartea lui Stefan vodA, feciorul lui Vasilie vodA, sosind
35 boiarii la Tarigrad, ChiriA Dracon Ruset si Alexandru Costin
post6lnicul, cu veste de moartea lui Stefan vodA, trimisi cu mare
nigamintea Ills pentru domn de Lard sA le dea ImpAraciia, la care
IndatA au pomenit de Dabija vornicul. Ci aflind pre acea vreme pe
Chipruliul cel bAtfin cu vezeriia, foarte slab de boalA si aproape de
1 Au luat cetatea Uivar A // 3 ad. marginal Grigorie, unul, 7171 A // 4 ad. marginal
Iar merge la rlzboiu in Tara Nem;eascA A // 6 ad. marginal Au mersu la cetatea Leva A // 7 ad. marginal
Lucruri steine A // 12 ad. marginal la iul<ie> 9 A // 14 ad. marginal au bAtut pre turci A // 16 dupi
avut ad. marginal ca la 3000-4<000> carA luarl nemcii A // 17 ad. marginal Intimplarea Dabijii
vodA A// 20 ad. marginal Spaima de la Buda A// 30 ad. marginal Moldavia A //30-33 lipsesc D //
104
www.dacoromanica.ro
moarte, chemind bAtrinul Chipruliul pre fiiu-sAu Ahmet pap, carele
pre urma tAtine-sAu au stAtut vezir, i-au zis sA facA nevoia tarn domn.
Si aka, purcegind toatA boerimea tArii la PoartA, au lAsat aicea in Ia§i
caimacam mai ales pre Thoma Cantacuzino, vornicul.
5 DupA ce au sosit boiarii la PoartA au §i pomenit inaintea veziriului
Ahmet pap veziriul de Dabija vornicul, priimindu-1 toad tam domn.
f. 86v Si veziriul §tiind §i cuvintul tAtine-sAu, Chipruliului/ §i vAzind §i voia
tArli au dat domnia Dabijei vornicul, imbrAcindu-1 cu caftan dupA
obiceiau. Care le, nefacind zAbavA, au purces de la PoartA cu domniia
10 spre scaunul sAu.
IarA la al doilea an al Dabijei vodA i-au venit poruncA sA margA cu
o§tile Orli la Uivar, la care au orinduit ImpArAtiia pre SarA Husein
pap, sArascheriu pre toate o§tile turce§ti. AceastA poruncA an mers §i
lui Grigorie vodA, domnul muntenesc.
15 Purses -au de aicea Dabija vodA §i Grigorie vodA din Tara
MunteneascA, impreunindu-se cu pap serascheriul §1 cu o§tile turce§ti
la Rava. Si aka au purces asupra Uivarului, in care era putinA oaste
nemtascA, care, luptindu-se §apte sAptAmini, de la o vrome s-au
inchinat cu tocmalA, de au eqit oastea nemtascA ce au fost in cetate, cu
20 petrecAtori pinA aproape de Pojun. Iar dupA ce s-au de§ertat cetatea
Uivarului de nemti au §ezut citeva zile pap §i cu domnii amindoi de au
tocmit cetatea, arzindu-o cu oaste impArateascA. Si dupA aceia Dabija
von s-au intors la scaunul sAu, neavind peste iarnA nici o supArare
despre ImpArAtie.
25 bra la anul, dezvArindu-se, de iznoavA i-au venit poruncA de la
f. 87 ImpArAtie de au mers la cetate la Leva, fiind/§i Ahmet pap Chipruliul,
veziriul, purces spre Bosna. Iar la Leva au orinduit serascheriu pre
SarA Husein pap, impreunA §i pre domnii amindoi §i pre TapangealA,
Ahmet aga el agasi cu tAtarli. Si aka, bland citeva zile la Leva, iatA §i
30 oaste nemtascA au pogorit impotriva o§tilor orinduite la Leva, pe care
gheneral au fost Zuza, om vestit de rAzboae pe acea vreme la
Impar Atiia Neam ;ului.
E§it-au turcii intru intimpinarea o§tilor nemte§ti, cu tAtarli §i o§tile
tArilor aminduror, la care rAzboi mare vitejie an arAtat Grigorie vodA,
35 luund cu sine toatA boerimea TArli Muntene§ti, wind sA arate §i mai
multi slujbA caul Impar Aie. Picat-au multi boiari la acea nAvalA, fArA
socotealA a lui Grigore vodA, anume Costandin VArzariul, vel comis,
Ivaco serdariul, Pavel Bucium comisul Si altii multi. Nici iaste §agA a
navali la focul nemtesc, oastea ce iaste deprinsA mai la larg §i la arme
41 mai u§oarA.
Ci putin an stAtut rAzboiul acela §i biruind nemtii, au plecat oastea
turceasca in rasipA, cu care §i ai no§tri cu amindoi domnii. Fost-au la
S ad. marginal Ahmet pasa A // 10 dupI siu ad f i aceasta s-au timplat in anul
7170; la luna lui dechemvrie au sosit in Bucuresti D // 11 ad. marginal Dabija, 1662 A // 26 ad.
marginal Ahmet A // 27 ad. marginal Lucruri streine A // 36 ad. marginal Multi boiari au picat la
rizboi A //
105
www.dacoromanica.ro
acea oaste turci cu tAtari ca la vase mii vi oaste de tarA vi munteneascA
1. 8T' la amindoi domnii/9 mii; de toti ca la 15000. Iar Zuza gheneral cu
oaste nemtascA, precum am inteles din oamenii ce s-au intimplat cu
Dabija vodA la oaste, putin de vor fi trecut de vapte mii.
5 Si ava amindoi domnii, neavteptind sA se impreune cu veziriul,
s-au intors fievtecarele la tara sa. DupA aceia, intelegind veziriul, au vi
repezit de i-au chemat la sine sA vie fArA zAbavA. Deci Dabija vodA,
vAzind porunca, IndatA s-au intors de au mers la veziriul la Beligrad,
sfAtuit vi de doamna sa Dafina. Iar Grigorie vodA, domnul muntenesc,
10 nevrind mai mult adunarea cu veziriul, poate fi ca socotise sa no
arunce asupra for pierzarea acei ovti ImpArAtevti, dupA prepuitoarea vi
neodihnita firea turceascA vi el sA-v tocmascA lucrul sAu despre
impArAtie, luundu-v pre doamna sa cu tot ce-au avut, au lovit prin
Moldova, pre la Suceava vi au trecut in Tara LevascA, de unde au tras
15 la Beciu, la ImpAratul nemtesc.
Iar pre Dadija voda, ImbrAcindu-1 veziriul cu caftan vi pe 12 boiari
ai lui, fArA zAbavA s-au intors domnu la scaunul sAu din Iavi. Si aceast5
norocire a Dabijei vodA au fost fuga lui Grigorie vodA. Iar in Tara
MunteneascA in locul lui Grigorie vodA an pus domnu pe Radul Leon
f. 88 20 vodA./Au fost ispitit vi Dabija vodA sA nu meargA la adunare cu
veziriul, ci sA urmeze calea lui Grigorie vodA. Ci sfaturile ale intregi
aduc norocire domnilor, precum vi aicea sA vede cu sfaturile boiarilor
de yard, trAind pre acea vreme vi Thoma Cantacuzino vornicul (cAci
Iordache Cantacuzino spAtariul v-au fost dat datoriia cea obvteascA a
25 firii) de s-au intors Dabija vodA iar in scaun cu domniia Orli. Si ava,
domnind Dabija vodA cu norocire au isprAvit vi MAnAstirea Birnova,
care au fost din temeile ziditA de Barnovschii vodA. FAcut-au Dabija
vodA vi bAnArie de bani de aramA, la Suceava.
In zilele acestui domnu s-au scornit vi pogonAritul de vii, lima
30 numai in doao rinduri s-au luat pogonArit, iar pe urmA cu mare blestem
s-au legal vi au lAsat sA nu mai fie pogonArit. Acest Dabija vodA au fost
om de tad, om bun, iarA be(iv. De doao on fAcea divan in zi. Deci la
divanul cel de dimineata dvoriia tot la divan, iar la cel de la chindie
umbla fustavii prin tIrg, chemInd oamenii la divan. La betiia lui pre
f. 88' 35 multi inchidea, pre alyii ii da la armavi/sA-i spinzure. latA dacA sA
treziia, nimica nu mai vtiia, nici intreba. Ci ii luase firea vi rinduiala
toti, cA devi orinduia on pre cine la armavi, on la inchisoare ii
sloboziia, cA vtiia cA a dooa zi nu era nimica.
Iara cind an fost la cursul anilor 7174<=1665>, in luna lui
40 septemvrie v-au plAtit datoriia sa vi Dabija vodA. Si 1-au ingropat cu
cinste in MAnAstirea sa ifirnova, domnind ani 4 p<o>1.1
13 ad marginal Grigorie vodA las& domnia fi fuge in Tara Le§asel A 11 21

Radul vodA D // 28 ad. marginal Dabija, 1662 A // 41 ad marginal Dabija, 7174 A //
106
www.dacoromanica.ro
f. 89 VALAHIA.
V1<ea>to 7173, 1665. DOMN 44. DOMNII 50. Cap 44. RADUL
VODA AL ZECELE, FIIUL LUI LEON VODA, NEPOT LUI
STEFAN TOMS A VODA.
5 Puind pre Radul vodg domnu §i viind aicea in targ cu tot boiarii
ce-i e§ise Inainte, boiari slujitori, dupg obiceaiu §i cu pompA mare 1-au
adus in scaun. Si i s-au Inchinat lui tot, cei maxi §i cei mici,
argtindu-se cu blind* §i cu milA cAtrA tot. Si avind pace, nefiind
qtile nici Intr -o parte, petrecea bine in primblgri pre baltg, la vingtori,
10 in oaspete pe <la> unii, altil. Si era tot %resell, cg dedese Dumnezeu
pace §i bipg in toate bucatele. Si nu avea altA grijg, fgrg cit veniia
vremia haraciului sA -I stringg §i sg-1 dea la Impgratie la vreme. Si
aceastA pace a Orli nu veniia dintr-alt ceva fdrA cit impgratul avea
treabA de bAtea Critul. Si fiind departe de noi nu aveam bintuialg, ci
15 pace, fiind Radul bun §i cu boiarii §i cu tara.
Intr-aceatg vreme in Tara Moldovei, murind Dabija vodg, boiarii
f. 89" tarii s-au dus cu totii la PoartA, impreuna cu/ Duca visternicul, pre
carele '11 socotise sA-1 pue domnu. i au trimis mai nainte pre Stamatie
postelnicul cu dar, sA prinzg Portile, §tiind §i turce§te, sA nu cumva sg
20 umble altii sA dea bani sA is domniia §i sA fie boiarilor tarli peste voe.
Deci mergind toatA boerimea acolo §i rugindu-se veziriului ca sA le
dea domnu dintre din0i, le-au dat veziriul voe sa-§ aleagg care le
va fi voia lor. i fiind mai nainte socotit Duca visternicul, 1-au dus
impodobit bine §i 1-au imbrgcat cu caftan, dindu-i domniia. Decii, dind
25 poclonul domniei, q-au luat zioa bung §i s-au dus in (ara lor. DarA de
acel rind putin au domnit, numai o jumgtate de an, ci 1-au mazilit. Din
ce pricing, noi nu §tim. Si au pus domnu pre Iliias vodi, feciorul lui
Alexandru vodA, carele fiind sArac beizade la PoartA §i dator, a§a spun,
cInd au venit de la Poartg, de-1 chemasA sA -1 fad domnu §i ne§tiind el
30 de aceasta, pgrindu-i-se cg sint niscareva datornici, s-au ascuns in
podul casii; §i ping nu s-au dovedit bine cA-1 chiema sg-1 facA domnu la
Moldova, nu s-au pogorit din pod. Deci, fgcindu-1 domnu §i mergind
in Lard, multe milostenii fAcea sgracilor §i mult bine tgrii. Atita au fost
de milostiv, cit §ezind la divan, ducea §i punga cu bani lingd dinsul; §i
35 de sg intimpla sg tragg datornicii pre vreun sarac, de nu avea cu ce sA
f. 90 se plAteascA/ scotea bani de la el §i plAtiia. Ca acest fel de om au fost
Iliia vodA.
Darg cei buni nu trAesc mull cu norocire. Din ce pricing, numai
1 ad. marginal Valahia A // 1-4 lipsesc P // 4 ad marginal SI pune Radul vodA

domn qi sA aratil cu blindell A // 10 ad. marginal Osp6tele §i vinitorile domnului A // 11 ad.
marginal Fuse indestulare la toate bucatele A // 13 ad. marginal Au fost bun cu boerii i cu tara A
// 15 ad. marginal Dabija vodl, domn Moldovii, moare A // 22 aleaga domn P // 23 ad. marginal
sa pune Duca vodA domn Mold<o>v<ei> A // 25 ad. marginal L-au mazilit peste pol an A // 27
ad. marginal Pune pe Iliiaq vodA domn A //31 ad. marginal S-au ascuns in podul casei A // 34 ad.
marginal Milostenii §i bunitAti fAcea A //
107
www.dacoromanica.ro
Dumnezeu §tie. IarA noi oamenii nu putem da nici o socotealA. Precum
§i pre acesta, iarA curind 1-au mazilit §i s-au dus la Tarigrad sArac iara,
cum au fost, §i in sArAcie au murit, rAmiindu-i un fAt §i o fatA, carii
trAia din mila creqtinilor. §i in locul lui iara Duca vodA s-au dus domn
5 de la impArAtie, umblindu-i umbletele cu mare meqter§ug cupariul eel
bAtrin, Rusetul, de i-au scos domniia Due& vodA cu bani multi §i au
fAcut nevoe bietului Iliia§ vodA.
Intr -acea vreme Radul vodA avind un cocon, anume, Stefan, §i
Duca vodA avind o cocoanA, anume Catrina, s-au ajuns in cuvinte §i au
10 logodit pre coconi. La care logodnA, aicea in lard, au fost mare veselie.
Au fAcut multe ospete, multe jocuri, care sA potriviia cu o nuntA
domneascA, nu logodnA. Strins-au toatA boerimea 'Orli, cu toate
jupinesele §i au intins corturile in deal, despre Mihai vodA, in drumul
Cotrocianilor. Acolo fAcea ospete in toate zilele. Adus-au pehlivani de
15 cei ce joaca pe funie §i de alte lucruri. Adusese §i un pehlivan harap,
hindiu, care fAcea jocuri minunate §i nevAzute pe locurile noastre. Jute
om era §i virtos. Lingl allele, de nu le putem lungi, fAcea aceste mai
ciudate jocuri: 8 bivoli punea de rind §i sA rApeziia iute §i sArind sA da
f. 90" peste cap in vAzduh/ peste ei §i cAdea in picioare de ceia pane. Alta: un
20 cal domnesc gras, mare, 4 lega chica de coadA-i §i-1 bAtea comi§eii
cit putea, §i nu putea sA-1 mice de loc. Alta: un copaci mare din
pAdure adusese, ndted i infipt; s-au suit pre dlnsul ca o maimutA. Deci
dupe multe jocuri ce au fAcut sus in virf, s-au slobozit de acolo cu
capul in jos §i au dat in picioare. Alta: un tulpan lung de multi cot it
25 Linea oamenii in mlini cit era §i sA rApeziia iute §i mergea cAlcind pe
tuplan i nu sA afunda. Alta: sA punea de multi oameni prin0 cite doi
oameni in miini §i fAcea chip ca de o bute cu miinile, §i mai lung, §i sA
rApeziia iute §i intra cu capul prin gaura aceia §i nu-1 simtea oamenii §i
de c6ia parte cadea in picioare. Ca acestia multe fAcea, care nu le
30 putem Linea minte. In scurt, mare veselie s-au fAcut la aceastA logodnA
a coconului Radului vodA aicea, la noi; in Moldova nu §tim ce va fi
fAcut Duca vodA.
intr-aceste vremi vAzInd turcii ea domnii Orli noastre sA hainesc de
cAtrA impAratie an poruncit de al treilea an sl meargA domnul la
35 PoartA, sA sArute mina ImpAratului, sA-§ inoiascA domniia. i acest
obiceaiu multA vreme s-au limit. Ci darl fund poruncl la Radul vodA sA
meargA la al treilea an la PoartA, s-au rugat boiarilor tArii sA mai
f. 91 priimeascA/ sa le fie domn. i au priimit boiarii sA fie ala §i an purces
cu totii ImpreunA cu domnu-sAu la Odriiu. i au trimis mai nainte pe
40 DrAghiciu spAtariul sA gAteasca bani de poclonul domniei du pe la
priiateni §i sA dea in tire cA vine domnul cu toatA boierimea i-1
2 ad. marginal SA mazilii 0 merge sirac, cum au si vent A // 4 ad. marginal

lar Duca vodA vine domn A // 8 ad. marginal Pentru logodna coconului Radului voda, 1665 A //
14 ad. marginal Pehlivani minunati ce au fost la logodna A // 33 ad marginal !noires domnilor de
al treilea an A // 35 ad. marginal Radu vodii. sa roagil la boiari pentru domnie A // 39 ad. marginal
Merge domnul cu boiari la Odriiu A //
108
www.dacoromanica.ro
priimesc cu totii iarA sa le fie domnu, laudindu-1 ca iaste bun cu tam §i
cu boiarii.
Si mergind domnul acolo, n-au facut zAbavA multA, ci i-au dat
domniia. Si, dind §i poclonul domniei, s-au rugat sA-1 lase sA meargA
5 pe la Tarigrad, sA-§ vazA casa. Iara nu-i era pentru vederea casii, ci
pentru mindrecia sA se plimbe pen Tarigrad cu pompA domneascA, sA-1
vazA priiatenii. Si, slobozindu-1, s-au dus, pe la Tarigrad Si de acolo au
venit in cara.
Intr-acea vreme fiind DrAghici spAtariul la Tarigrad cu Radul vodA
10 s-au rAzbolit §i au murit. Si 1-au dus la MAnAstirea Comana de 1-au
Ingropat. Zic unii cA 1-au otravit grecii; iar allii zic cA au murit de
ciuma, precum au §i fost, dupa cum in urma s-au dovedit.
Si viind Radul vodA in tara, precum s-au zis mai sus, iarA au
petrecut bine cu toll pinA la o vreme. IarA dupA aceia iar au inceput
15 Cantacuzinii a amesteca lucrurile, precum au fost invatati, §i a turbura
pe unii din boiari, zicindu-le cA au auzit sfAtuindu -se oamenii Radului
f. 91' vocla:/ Sofiianul cluceariul §i cu Balasache paharnicul §i cu altii, ca
sA-i omoarA. Si-i Indemna ca sA se scoale asupra Radului vodA §i a
oamenilor lui, sa-i scoata afarA din tail. Care aceasta nu o facea de
20 alt <a >, fAra cit sA fie ei totdeuna mai marl. Si boiarii, alunecindu-se cu
firea ca vor fi acele ce zic Cantacuzinii, au scris pe la capitani §i pre la
iuzba§i, fiind Serban Cantacuzino spatar mare, sA se stringA tot la
Bucurqti. Si Radul vodA nimica de aceasta nu §tiia. Si stringindu-se
Intr -o zi, numai din curtea domneascA, au facut rAdicare mare §i au
25 Inceput a striga cA va sa-i omoare Radul vodA. Si au e§it boiarii §i
gloata §i s-au strins la Mitropolie la vladica Theodosie, spuindu-i jalba
cum au vrut sl-i omoarA grecii. Ci, trecind vreme multA, veni §i Radul
von §i multA pricina avu cu boiarii si sA duse la curse. Iar boiarii sA
duserA de masArA noaptea cu paza bunA, de frica Radului von si s-au
30 gatit noaptea de cale. Si a dooa zi diisu de dimineata au purces la
Eni§eri, unde era I mpAratiia, sa pirascA pe Radul vodA §i pe greci.
Radul vodA Inca au trimis pre Alexandru arma§ul §i pe Dumitra§co
portariul Caramanliul de olac sA ajunga la caimacamul, sA-i spue jalba
f. 92 i cum fArA nici o vina s-au sculat boiarii asupra lui cu pira/. Si fiindu-i
35 caimacamul priiaten s-au §i miniiat pre boiari §i mergind boiarii la
dinsul i-au mustrat du. Si de n-ar fi facut boiarii un me§te§ug suptire,
n-ar fi putut sa-1 biruiascA. Ci necrezind turcii nici pe boiarii tArii, nici
pe Radul vodA, au trimis un agA la Bucure§ti sA arce lucrul din ce le-
au venit gilceava §i precum va afla, sa se intoarcA inapoi sA spue.
3 ad. marginal I s-au Innoit domniia A // 10 ad. marginal Moarte<a> lui

Draghici spat<arul> A // 13 ad. marginal Radul voda au venit in /earl, 1688 A // 20 ad. marginal
Mestecaturile Cantacozinwilor intre boiari A // 24 ad. marginal Strigare<a> boiarilor, zicind cd
va sä-i omoare Radul voda A // 25 ad. marginal S-au stens boiarii la Mitropolie pentru aceasta
A// 28 ad. marginal Pricinile Radului voda ce au avut intre boiari A / ad. marginal SA duseri
boiarii sA plrasca pe Radul vodA A// 29 ad. marginal Radul, 7174 A // 33 ad. marginal Trimite qi
Radul vodA pd boiari la caimacani A // 34 ad. marginal S-au miniiat caimacamul pi boiari l'Arii
A // 38 ad. marginal Trimis-au agd sa cerce lucrul A //
109
www.dacoromanica.ro
Decii boiarii sA Ingrijarg, temindu-se cg mergind la Radul vodg 11
va apuca cu vorbe, cu daruri §i sA va intoarce lucrul spre rAul lor. Ci
cguta om ca acela, care sA aibA priete§ug cu aga, sA -1 apuce mai nainte
ei cu daruri, sA nu li sg facg vreo peire. i ggsirg pre un Pavel, grec,
5 carele de multe on cerca la turci sg ia domniia Orli. Pre acesta aflindu-1
cg iaste priiaten cu acel agA, s-au rugat lui sA grAiascA cu aga, mergind
acolo sA nu sA asculte cuvintele Radului vodg, ci sA grAiascA de bine
pentru boiarii Arii, §i-i fAggduirg multi bani. Iar lui Pavel ii fAggduirg
sg-1 cearg pre el domn.
10 Acestia auzind Pavel, cu toatg puteria lui au Implcat pe aga turcul
ce mergea in lard. i acii pre loc intre turcu mare ajutorintg au fAcut
boiarilor, nAdAjduind domniia. Deci boiarii trimiserg de olac la boiarii
ce ramAsese in lard, dindu-le §tire pentru turcul ce vine, zicindu-le sg
scoatg lard multg inaintea turcului, sg se jAluiascg de Radul vodg §i de
f. 921" 15 greci. i a§a au fgcut. Au scos de/ tot feliul: mueri, fete, carii zicea cg
le-au ru§inat copiii §i cg le-au fAcut acel lucru grozay. Fetele zicea cg
§-au bgtut joc de iale, oamenii care zicea cg i-au prgdat, i-au cgznit, §i
altele.
Decii intorcindu-se turcul indArgt §i spuind celor man jalbele ce
20 fAcea Ora, au dat vina Radului vodg §i 1-au mazilit, iar boiarii s-au
indreptat §i le-au dat voe sg-§ aleagg domnu care vor vrea §i sg-1
ducA sg-1 imbrace cu caftan. Ci ei, dupe cale mergind, socotise pe
Antonie vodg de Pope§tii de Praova. Ci-1 gatirg §i-1 duserg de-1
ImbrAcarg cu caftan domnesc. Iar Pavel cel ce a§tepta, dupg cum
25 vorbise boiarii cu el, rgmasg in desert §i-i dederg boiarii o tiflA.
Acestia fAcindu-se au trimis turc de au rgdicat pre Radul vodg §i au
prins pre doi boiari greci, cgrora le zicea cg sint mai zorbale: pe
Soflalgul §i pe Balasache. Ci pe SofialAul, Hindu -1 inchis spre ocng
citgva vreme, 1-au spinzurat la ocng. Iar pre Balasache 1-au dat in
30 miinile unor dorobanti de 1-au trecut Dungrea §i i-au dat drumul
arigradului. Iar pre ceialalti greci mai mici, cum Pascale gramaticul §i
alpi, atita bgtaie le da slujitorii, clt and mir cum mai trgia. Mai ales pe
Pascale; cg 1-am vgzut cu ochii miei cind II scotea din camarg §i-1
ducea cu palme, care palme dedese §i de multe nu mai avea numgr./
f. 93 35 Altul, care i-am uitat numele, de multg bgtaie §i palme gindiia cg va sg
moarg. Ci striga popa sA -1 cuminece.
Ca acestia §i mai multe de acestea au pAtimit grecii la sfir§itul
Radului vodg, din pricina §i Indemnarea Cantacuzinilor.
Intr-aceste vremi au luat §i turcii Candia, cetatea cea mare a Critului, care
40 pen multe vremi o au Mut §i nu putea sg o ia. Iar acum an luat §i ia savIr§it §i
an supus turcii tot ostrovul Critului, domnind Radul vodg ani 4./
1 ad. marginal Radul, 7174 A // 4 ad. marginal pe Pavel, grec A // 8 ad.

marginal Fagliduiala lui Pavel grec, sa.-1 fac<a> domn A // 13 ad. marginal in§tfintarea boiarilor
pentru venirea turcului A // 15 ad. marginal Esira muerile, fetele, sa pirasca pe domnu A // 19 ad.
marginal Maziliia Radului vod. A // 25 ad. marginal Pavel, grec, ramas jos A // 26 ad. marginal
Radul, 7174 A // 29 ad. marginal Au spinzurat pa Sofiliul la mill, pa Balasache surgun A // 32
ad. marginal Batae grecilor A // 37 ad. marginal Patima grecilor A // 41 Lipsefte domnind ... 4 P //
110
www.dacoromanica.ro
MOLDAVIA.
E 93v
V1<ea>to 7174, 1666. DOMN 50. DOMNII 56. Cap/ 50 DUCA
VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, CARELE AU FOST DE
NEAMUL SAU ARBANfq I DE COPIL MIC CRESCUT IN CASA
LUI VASILIE VODA.
5
DupA moartea Dabijei vodg, Duca, ginerele doamnei Dabijoae,
fiind visternic mare, s-au sfAtuit boiarii cei man ai TArii Moldovei §i
indatA au purces la Tarigrad de §-au,cerpt domnu de la PoartA dupA
obiceaiul lor, fiind supt stApinirea ImpArAtiei Turce§ti. i de acolo
dupA pohta lor, le-au dat domn sultan Mehmet ImpAratul pe Duca
10 visternicul, carele au venit in Iasi la scaun la ghenarie <loc gol> zile.
Acest Duca vodA au fost grec de la Rumeli §i crescut in casa lui
Vasilie vodA, aicea in Tara Moldovei. Apoi, pe urma lui Vasilie vodA,
rAmiind el in tail pina ce s-au fAcut boiariu mare, precum s-au zis mai
sus, deci mai pre urmA s-au §i domnit. Ci n-au avut noroc sA
15 domneascA mult §i s-au mazilit. i pricina la aceastA smintealA au fost
aka: Despre veziriul Ahmet pap, feciorul Chipruliului celui bAtrin,
carele au Intemeiat mai cu deadinsul ImpArAtia TurceascA,/ cazind §i el
f. 94 pre urma tAtine-sau vezir Azem §i daca an fAcut pre Duca vodA domn
Moldovei, cit s-au aezat cu domniia in scaon, au §i scris veziriul o
20 carte la Duca vodA, poruncindu-i ca sA scrie Duca vod5 despre sine cu
iscudire la Mehmet Cheri sultan, hanul de Crim, carele atunce umbla sA
se haineascA de cAtrA ImparAtia TurceascA.
Duca vodA scriind pe porunca veziriului, scriind la hanul aka: cA de
are gind sA se rAdice asupra impArAtiei, el Inca va fi una cu dinsul. i
25 aka, trimitind Duca voda cArtile sale la Crim, s-au timplat de le-au
prins pre cale un Cara Mustafa pap, ce era la Silistra, carele mai pre
urmA, tirziu, au stAtut §i vezir. i pap, ne§tiind cA au fost porunca
veziriului la Duca vodA, i-au pArut cA sint cArtile viclene intru adevAr,
care indatA le-au trimis la ImpAratul. A0jderea §i imparatul, ne§tiind cA
30 iaste socoteala cu sfatul veziriului sat', ca sA thee de acel lucru la
Crim §i sA iscodeascA, §i veziriul, iarA§i, nefiind pe acea vreme lingA
ImpArAtie, cA atunce bAtea cetatea cea vestitA a frincilor, Critul,
adec<a> Candia, pre care apoi o au §i luat-o acel vezir, feciorul
Chipruliului. i aka, vAzind ImpAratul cArtile Duc Ai vodA, Intr -acel
35 ceas s-au miniat §i IndatA au §i zis s5 se mazileascA Duca vodA, domnul
Moldovei. i 1-au §i mazilit, dind domnia lui Iliia§ Alexandru vodA. i
au domnit Duca vodA an p<o>1./
MOLDAVIA.
2-5 lipsesc D // 5 dupa voda ad. find cursul anilor 7174, iarA de la Hristos
1666 septemvrie 11 D //6 Dafinii doamnei Dabijoaie D 11 7 dupa mare ad. intr-aceia vreme
deacl au murit Dabijea voda, ram find laza MIA domn D // 13 ad. marginal Duca, 1666 A // 16
dupa mult ad. la aceasta domnie, fArA numai 5 luni au domnit D // 25 ad. marginal Duca, 7174 A//
38 lipsefte i ... p<o> 1 D //
111
www.dacoromanica.ro
f. 94" MOLDAVIA.
V1<ea>to 7174 p<o>l, 1666 p<o>1. DOMN 51. DOMNII 57. Cap 51.
ILIIAS VODA, FITUL LUI ALEXANDRU VODA, AL TREILEA
NUMIT CU ACEST NUME.
5 DupA ce au mazilit sultan Mehmet ImpAratul pe Duca vodA, tot

intr-acest an au si rApezit far-de veste de la Odriiu la Tarigrad de au
adus pre Iliias Alexandru vodA la PoartA, carele era crescut intre grecii
Tarigradului si cunoscut Portii dupA maziliia tAtIne-sgu, lui Alexandru
vodA. Si IndatA ce au sosit la Odriiu i-au si dat steag de domniia TArii
10 Moldovei, in locul Duc Ai vodA, la mai 2 dni. Si au venit la scaun in
Iasi la iulie 20 de zile. Iar pe Duca vodA 1-au dus cu toatA casa lui la
Tarigrad si au asteptat acolo pinA cind au luat veziriul Critul. Si
isprAvind trebile ImpArAtiei dintr-acolo bine au venit la Eniseriu despre
Rumeli, unde era dus si ImpAratul, in preajma Critului, pre carele 1-au
15 bAtut turcii 25 de ani si atuncea 1-au luat.
Deci venind veziriul lingA ImpAratul, atunce au inteles din veziriul
f. 95 sau toatA dreptatea DucAi vodA si cum au fost lucrul cu/ porunca lui sA
scrie la hanul de Crim. Si tocmind lucrul DucAi vodA i-au dat de
iznoavA domniia Moldovei, mazilind pre Iliias vodA, carele s-au dus la
20 Tarigrad si acolo au murit. Iar altii zic cum moartea lui n-au fost
curatA, ci sA-1 fie otrAvit doftorii, cu invAtAtura DucAi vodA.
Acest Iliias vodA era in domnia lui om bun si prea milostiv, cit nu
iaste lesne a scrie milostivirea lui; ca si el si doamna lui. CA sA pirlia
doi oameni la divan si rAmiind la giudet unul pre altul, daca-i
25 rAspundea vodA celui rAmas, zicindu-i: Pas de plAteste celuilalt cA i-a
luat cu strimbul", deci zicea omul: PlAti-voiu Doamne, numai sA mA
mai pAsuiascA pinA la o zi cA Sint sArac, si n-am cu ce-i plAti acum";
iarA si piritul de iznoavA zicea:,,Mie IncA-mi trebue, cA si eu sint sArac
Si -mi mor copiii de foame, cA n-am cu ce-i hrAni, ci mA rog, Doamne,
30 sA se pue acest om la inchisoare, sau sA-mi plAteascA acum, cA nu-1
poci astepta", atunce Iliias vodA scotea bani din buzunar de la sine si
plAtiia la datornic. A multi fAcea a'a. DacA cite milostenii fAcea fArA
numAr, de nu le poate povesti nimenea, fArA numai Dumnezeu; care
domn asa de milostiv si IndurAtor ca acesta altul n-au mai venit la
35 Moldova. Si in zilele lui au fost mare bivsug si liniste in toatA Tara
Moldovei. Si au domnit ani 2 p<o>1/.
1-4 lipsefte D // 6 dupa an ad. find cursul anilor 7174 D // 9 dupa dat ad.
sultan Mehmet impAratul D // 22 ad. marginal Iliia§, 1666 p<o>1 A // 35-36 lipsefte in toatA ... 2
pol D //
112
www.dacoromanica.ro
f 95' VALAHIA.
V1<ea>to 7177, 1669. DOMN 45. DOMNII 51. Cap 45. ANTONIE
VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, CE AU FOST BOIARIU
MARE, DIN SAT DIN POPESTI.
5 Luund domnia Antonie vodA de la Enirri, cum s-au zis mai

inapoi, au venit in t.arA cu tot boiarii. Si i-au fAcut alai dupA cum sA
cade domnilor. Si sA bucura tot de domn bAtrin de cars, nAdAjduind
de bine §i de dreptate. Au §ezut in scaun ap<rilie> 9 in vinerea Pa§tilor.
Si au boierit boiarii carii dupA cum le-au venit rinduiala. CA sA arzase
10 lucrurile tArli bine qi gilcevile despre tot. Iara feciorii lui Costandin
postelnicul Cantacuzino: Serban spAtariul, Costandin post<elnicul>,
Mihai post<elnicul>, Matei cupariul §i lordache gAsirA vreme sA caute
moartea tAtine-sAu, din cine au fost. Si InchiserA pre Stroe vornicul
Leurdeanul, vinuindu-1 cA el au fost pricina de 1-au omorit. Si 1-au scos
15 la divan.E1 tAgaduia cA nu tie de acelia nimica. 'ail feciorii lui
Costandin post<elnicul> scoaserA ni§te rAvAsale zicind cA sint ale lui,
care scriia la Grigorie vodA. Si fiind Costandin post<elnicul> in pArtile
apusului, spre nemti §i la Venetia §i pentr-alte locuri, zicea sa se fie
impreunat cu Grigorie vodA qi avind vorb5 pentru moartea tAtine -sAu
20 sA-i fie arAtat acele rAvar. Ci unii zicea ca le-au dat Grigorie vodA,
f. 96 altii zicea cA izvod au luat dupe nazi altii intr-alt chip zicea. WA noi
am vAzut niste rAvAsale. Care dupA ce 1-au inchis iar pe Stroe vornicul
in purArie §i i-au fAcut judecatA de moarte, 1 -au pus intr-un car cu doi
boi, numai cu antereul §i cu nAdragii, puind ni§te priviti la car §i i-au
25 spinzurat rAvAsalele acelia (ale cui vor fi fost, Dumnezeu §tie), §i a§a,
cu acea pompA 1-au trecut pen tirg si 1-au dus la MAnAstirea
Snagovului, dara nu 1-au omorit, ci 1-au cAlugArit far-de voe. CA au §i
strigat: Doamne, Doamne, far-de voe Imi iaste". Si cind vrea sA-i pue
numele Silvestru, iar el zicea: Nu Silvestru, ci Mahmet". Intr-acest
30 chip fu cAlugAriia lui Stroe vornicul.
Mai inchis-au intr-acea vreme §i pe Neagoe SAcuianul postelnicul
i i-au tAiat nasul. Din ce pricinA, noi nu §tim; cei ce 1-au pirit vor fi
qtiind din ce §i cum. Inchis-au §i pe Badea Balaceanul §i 1-au scos sl-i
tae capul; apoi 1-au ertat. Din ce pricinA, Mil ei vor §ti.
35 InsA intr-acea vreme venit-au §i lui Antonie vodA poruncA sA
meargA la oaste la Buceac, sA scoaA pe nohai din Buceac §i din
hotarAle Moldovei. CA sA inmultise §i fAcea multe Me §i bugegenilor qi
moldovenilor. De-aciia mergind serascheriul cu multi turci §i tAtari si
Duca vodA cu moldovenii, cu nevoe mare i-au scos; mai mult cu
40 cuvinte bune i-au scos §i cu pace, decit cu razboiul. CA sA temea de eii,
f. 96' fiMd multi §i vitoji. Si de multe on s-au strins sA dea razboi cu turcii §i
1 ad marginal Valahia A // 1-4 lipsescP 115 ad marginal Antonie vodA Apure domnu
All 8 lipsesc Au sazut ... Pa§tilor P // 10 ad marginal Feciorii lui Costandin post<elnicul> Cantacuzino cauta
moartea tAtihe-slu A // 14 ad. marginal inchid pe Stroe vornicul A // 27 ad marginal CAlugAre,sc pe Stroe
vornicul fir-de voe A // 36 Merge Antonie vodA cu oaste sA scoalA nohai din Bugeacu A //
113
www.dacoromanica.ro
cu ai no§tri, de au fost to ; in mare grijA. In cea dupe urmA s-au lasat
ei §i au trecut Nistrul de aia parte. Iar o§tile s-au rotors cine§ pe la
casele lor §i Antonie vodA Ina au venit in scaunu-§, in tarA.
Intru lini§te veni §i furtunA. In pace ce era in tad intre boiari, iatA
5 §i vrajbA intre din§ii. Mare§ banul, Radul Cretulescul, Serban spAtariul
§i fratii lui sA mArise §i sl imputernicise, cit trecea peste mAsurA,
nebAgind samA pre ceilal ;i §i intru nimica socotindu-i. Si dupA aceasta
sa is sama cineva§ cA sA mArise, cA in vremia ce s-au dus Mare banul
la Craiova, nu s-au dus ca alp bani de mai naintea lui, smeriti, ci cu
10 mare pompA s-au gAtit din Bucure§ti, cu slujitori multi, cu grapA,
adecA cu steagul banesc, a§a sA zice grapA, cu trimbite, tobe, surle §i
dupe dinsul gloatA §i citva copii din casA cu sulite. Iar inainte
Citva povodnici impodobiti §i altele ca acestia. Care mergind la
Craiova, la judecAtile lui, de era vreun boiar sau vreun fecior de boiar
15 §i vinovat, nu be veghiia voe nimic, ci jos la scarA cu toiage ii bAtea. Si
aici in Bucure§ti a§ijderea fAcea.
Ca acestia vAzind boiarii, mai virtos Meh<e>dintii, cA era
f. 97 boierime/ multa, intru oarece chip le pArea rAu §i de necaz zicea cite un
cuvint impotrivA, cu totii. Care cuvinte auzindu-le Mare§ banul la
20 Craiova §i Cretulescul §i Serban cu fratii lui, postelnice§tii, li s-au
nAlucit precum banul Gheorghie §i cu ai lui §i cu altA boierime a tArii,
flcurA sfat intre din§ii ca sA omoarA pre banul Mare§, pe Cretulescul,
pe Serban spAtariul §i pe ai lor. Si sA scoall banul Mare de la Craiova
de au fugit in Lovi§te, la mAnastirea lui, la Cornet §i scrie cArri la
25 domnu §i la ceialalti boiari ai lor cA de fricA au fugit el acolo, sA nu-1
omoarA boiarii, pirindu-1 mult.
Antonie vodA i-au scris sA vie §i cu cine va avea judecatA, 14 va
cAuta. Si de acolo au venit in Bucure§ti §i impreuninu-se cu ceialalti ai
lor, vorbitu-s-au mult. Ce an gAsit cu socoteala lor, ei vor fi §tiut; jar
30 aceia ce am vazut, §tim. CA au fAcut Antonie vodA divan §i au e§it acei
boiari jAluindu-se de banul Gherghie BAleanul §i de ai lui, precum s-ar
fi vorbit in taina cu altA boierime a tarli sl-i ucigA pre acei boiari carii
s-au scris mai sus. Iar banul Gherghie §i Hriza vistiiariul, ginere-sAu,
§i fiiu-sau Ivaco BAleanul §i Staico vistiiariul Buc§anul §i Radul
35 Stirbdi vistiiariul qi altii, tAgAduind cA nu le iaste in §tire, nici au avut
ei gind ca acela sA facA, ci be iaste nApaste. Si cu acdste vorbe s-au
span divanul. DupA divan an ecit porunca sA se duc5 o saml de boiari
1.97" la tail §i au mazilit §i pe Hriza vistiiariul din/ visteriia cea mare. Si pe
Iva§co, feciorul banului Gherghie 1-au mazilit din agie, zicind cA nu
40 trebue sA fie slujitorii pe mina lor. Ci au fAcut pre Matei Cantacuzino,
fratele lui Serban spAtariul, aga mare §i pe Ivaco BAleanul 1-au fAcut
comis mare, zicind cA, find tatA-sAu mazil, sA nu fie §i fiiu-sAu.
AceastA turburare ce s-au fAcut intre boiari, zicea unii cl n-au fost
din altceva§, cA nici vreun sfat sa fie fAcut asupra Postelnice§tilor §i a
4 ad. marginal Vrajba intre boiarii Ithii A // 9 ad. marginal Mare; banul sA
duce cu pompA mare la Craiova A // 30 ad. marginal Antoine voda judecit pe boiari, 7177 A // 38
ad. marginal Boiari oarecare si surgunesc A 11
114
www.dacoromanica.ro
lui Mares §i a Cretulescului n-au fAcut, numai au gAsit ei aceastA
socotealA sA o zicA §i sa o facA, pentru ca sa depArtdze pe tot boiarii
de ling curte §i sA le ia boieriile §i sA le dea la ai lor, ca sA fie numai
ei §i carii sa vor supune lor boiari la curte, pentru ca sa facA ce le va fi
5 voia, cum §i fAcea, nu numai boiarilor, ci tocma §i ticlitului domn
Antonie vodA. CA atita ii scurtase toate veniturile, cit nici de mincare
nu era sAtul §i de bAuturA. CA-i da cit vrea: in zi de dulce came de vacs
cu apA §i cu sare; in zi de sec linte, fasole, cu apa §i cu sare. Vin ii da
imputit. Ci trimitea cu urcioarele in tug Antonie vodA §i fiiu-sAu
10 Neagul vodA cu bani refenea de cumpAra vin de bea. Ci da la refenea
mai mult fiiu-slu, ca -i zicea tats -slu cA el are doamnA §i coconi, ci sA
dea mai mult. Si a§a vietuia bietul Antonie voda.
Intr-acea vreme s-au sculat Tam Moldova asupra DucAi voda,/
f. 98 domnul lor, fiindu-le Hincul serdariul cap. Care le stringind Josdnii au
15 venit la Iasi §i mare gilceavA au fAcut Ducai vodl. Wear cA §i Duca
vodA §-au strins oaste, cit au putut §i hatmanul Sandul Buhu§,
cumnatul DucAi vodA, au e§it cu o§ti inaintea lor de s-au bAtut cu
din§ii, darl nimic n-au isprAvit, ci i-au cAutat sA las5 tam Si s-au dus la
turci peste DunAre. Si au scris la ImparAtie cum s-au nebunit o samA de
20 oameni §i fac gilceava MA nici o vinA, scotind pe boiarii (Aril
mArturie, cA era tot cu Duca vodA. Intr-aceia ImpAratiia au trimis
aga sA se intoara la scaun. Si au scris §i pa§ii de margini sA-i dea turci,
sA goneasca pre cei rAi §i nebuni.
Decii intimpinindu-1 veste pe Duca voda la Hagioglu Pazargic in
25 Dobrogea §i viind §i o saml de Hincule§ti de mergea dupA dinsul la
Tarigrad, sa-1 pirasca, avind Duca vodA pe aga turcul cu putere §i
avind §i ale lui o§ti, citeva, au abAtut in Hincule§ti §i i-au spart de i-au
trecut Dunarea. Si pre altii carii mai gasise in tad strin§i i-au spart. Si
s-au dus Duca voda iar la scaun §i pre zorbale i-au prins de i-au omorit.
30 Doamna DucAi voda fiind in Tara RumanescA la DrAgArie§ti, pinA a fi
alose turburari in Moldova, daca s-au arzat domnu-sau in scaun s-au
dusp ia la Iasi.
f. 98" Imam aceste zile ale lui Antonie voda in Tara UngureascA/ de sus au
trimis imparatul Neamlului pe gheneralul cimpului, anume Spore, cu
35 0§ti de au bagat o§ti prin multe cetAt ale domnilor celor mari,
unguri, vinuindu-i cA sA sfAtuesc s5 aradice cap, sa se dezlipeascA de
lingA ImpAratiia Neamtului. Si pentru aceasta mare ghiulu§ s-au strins
in Pujun §i pe multi domni man ungure§ti i-au inchis. Si unora le-au
tAiat §i capetele la Pojun §i la Beciu, anume ace§tea: Nadajdi Ferenti,
40 Zrine Petre, Franghi Pal, Gretine Tatanbac, BAle§ Feren ;i. Si au
poruncit impAratul de au luat multe biserici luterAne§ti §i calvine§ti din
Tara UngureascA de sus de le-au fAcut papistA§e§ti; §i alte multe rele le-
au facut.
Ale Tariff Rumane§ti lucruri, precum am scris indArAt, boiarii intre
5 ad. marginal Cinstea ce facea boiarii lui Antonie voda, 7177 A // 7 cit vrea ei
P // 15 ad. marginal Moldovenii sd scoala asupra Ducal vocil A // 29 ad. marginal Duca vodA si
intoarce iar la Iaqi A // 33 ad. marginal Lucruri streine A H
115
www.dacoromanica.ro
dinsii tot era ..can invrAjbip. Si citAva vr6me asa trecind, venit-au
poruncA de la ImpArAtie sA mearga Antonie vodA la PoartA la al treilea
an, dupe cum fAcuse turcii obiceaiu, sl sArute mina imparatului si sA-$i
InoiascA domniia.
5 La Tarigrad Inca au fort sosit Grigorie vodA din pribegiia lui de la
Venetia, ertindu-1 ImpArAtiia pen mijlocul lui Panaghiotache,
dragomanul ImpArAtesc. Acestia auzind domnul si boiarii, mAcar ca
mergea la PoartA, ca nu avea cum face intr-alt chip, iarl era
Ingrijat. Ci trimiserA mai nainte pe Costandin postelnicul
f. 99 10 Cantacuzino/ §i pe Gheorghie vornicul sA cerce Portile sA vazA ce vor
afla.
Iar domnul si boiarii sA gAtira de purceserA si lAsarA caimacami aici
la scaun pe Cretulescul. Iar pre banul Gherghie, fiind boiariu bAtrin nu
vrea sA-1 facA caimacam, nici it socotirA intru ceva, de care foarte s-au
15 scirbit, unde nu-i dederA nici o cinste.
Deci, dentru boiarii cei obiditi Neagoe SAcuianul cu nasul taiat, si
altii au fugit de aici den tad si s-au dus la PoartA §i lipindu-se lingl
Panaghiotache pIrlia tare pe Postelnice§ti cl fac multe nedreptAti Intre
boiari si intre sAraci §i allele. Dupa ce au ajuns domnul la DunAre, sA
20 intoarse Costandin postelnicul de la PoartA §i-i IntimpinA la DunAre si
Intrebindu-1 ce au auzit la PoartA au zis: RAu, cA nu ne va fi pe voe ce
gindim", spuind si de Grigorie vodA toata povestia. Iar Serban, frate-sAu,
au zis cA va face pod de pungi de la saraiul rumanesc ping la al veziriului
si tot ii va fi pe voe. Au zis: Ci merget darA §i vet vedea".
25 Acolo la DunAre nu §tim ce socoteall facurA de ziserA el au fAcut
gresalA de au obidit pe banul Gherghe BAleanul si nu 1-au pus
caimacam. Ci scrise de acolea o carte Antonie vodA §i-i rindui sa fie
purtAtor de grije cu Radul logofAtul Cretulescul, in ce vor fi trebile
f. 99% ;Mi. Si purcese domnul cu boiarii la Odriiu/. Acolo ajungind, cerca
30 Mare§ banul si §i Serban spat<ariul>, cu ai lor, sa pue pe Gherghie
vornicul domnu si sA lipseascA Antonie vodA, ..zicind cA iaste bAtlin,
slab §i trebuie sA fie mai tare, sA poatA sluji ImpArAtiei la oaste; cl
facea turcii gAtire de oaste cAtrA 16§i. Veziriul, daca au auzit au zis:
Daca le trebue om mai tare, le voiu da eu domn cu mind de hier".
35 Intelegind boiarii aceasta, sA lAsarA de socoteala cea dintii §i cerea
iar pe Antohie vodA. i le flgaduirl turcii in fatA sA fie: $i sA vA gAtiti
in cutare zi sA veniti sa imbrace caftanul". Dupe altA parte trimiserA la
Grigorie vodA de-1 aducea de la Tarigrad, §i ei MI §tiia nimic. Daca s-au
apropiiat Grigorie vodA de Odriiu, §i, aflind turcii, trimiserA de
40 chiemarA pe Antonie vodA sA meargA cu tot boiarii sA-i imbrace cu
caftan. Si m6rserA tot. Iar §erban spAtariul fund conAcit la Cara
Agaci s-au facut cA-i iaste du §i zAcea lingA foc. Si trimis6se pe Ghinea
comisul sA vazA ce vor sA facA la PoartA domnul §i boiarii.
Deci, mergind domnul cu boiarii la veziriul, asteptind caftane,
16 ad. marginal Boiari multi sA duc 31-1 pirascA la turci A // 20 ad. marginal
Antonie, 7177 A // 35 ad. marginal Ficlefugul turcilor ce an flcut cu Antonie vodA A // 44 ad. marginal
Maziliia lui Antonie vodA §i inchiderea boiarilor A //
116
www.dacoromanica.ro
Incepu a Intreba: Care iaste Mares?" Zise: Eu slut". Ia-l!" Ci-1 luarA.
Care iaste erban?" Nu iaste ziserA. Care iaste Mihai post<elnicul>?"
f. 100 Cesta iaste." Ia-1!" Ci-1 / luarA. Care iaste cutare, cutare?" Ii luarA
pre tot si rAmasA domnul singur cu ceialalti boiari. i zise
5 domnului: ImpAratul to -au mazilit". i Intorcindu-se cAtrA ceilalli
boiari: Ivasco stolnicul, Hriza vistiariul, Radu tirbei si altora carii era
acii le zise: Voao v-au dat ImpAratul domnu pre Grigorie vodA;
pAsat la dinsul". Deci esind boiarii de acii IncAlecarA si esirA
Inainte, 1'410 Odriiu, ca era aproape. i venira cu dinsul in Odriiu.
10 Iar erban spAtariul, fiind mai ficlean decit altii, au scApat; mAcar
cA an trimis sA-1 prinzA, darA n-au putut. CA IndatA ce auzi Ghinea
comisul: Ia-1 pe cutare, is -1 pe cutare", si-i lua, IndatA s-au dus de i-au
dat stire si au IncAlecat de s-au dus Inc Atro au putut scApa.
Grigore vodA IndatA scrise cArti la Gherghie banul BAleanul sA stie
15 cA iaste domnu si sA prinzA pre Radul logofAtul Cretulescul si pre fratii
lui erban spAtariul ce era la Bucuresti. Care viind noaptea, trimise de
strinse pe iuzbasi, pre capeteniile de slujitori si pe boiarii carii sA
intimplase acii: Radul NAsturel si altii. i stringindu-se, au trimis pe
NAsturel cu slujitori la Costandin post<elnicul> si la aga Matei si la
f. 100" 20 Iordache, de au ocolit casele si i-au chiemat la curte. Pe altii/ an trimis
la Cretulescul de 1-au chiemat la curte. Carii intreba: DarA ce, ce?" ei
zicea: Nu slim alt nimic,fAra cit poruncA domneascA au venit; vet
vedea". i merserA la curte. Acolo era banul Gherghie si slujitori
multi, luminAri aprinse. Daca venirA, sezurA. i se scull banul si zise:
25 Boiari, fratilor, sAnAtate de la mAria sa Grigorie Ghica, cA 1-au miluit
Dumnezeu si ImpAratul cu domniia; iatA cartea". i o cetirA. MultAmiia
si ei lui Dumnezeu.
InsA acii dintre gloate fugi Iordache. i vru sA fugA si Matei aga,
dar prinserA veste si-i intoarserA. i le zise banul Gherghie: Matei,
30 cAci faci copilareste de nu sezi. DarA domnul cAci porunceste sA fit
la oprealA nu ca doarA va sa vA omoara, ci numai pinA va veni mAriia
sa. Decii bun iaste Dumnezeu, vA va erta, nu vA temet; ci sedeti, nu
ne mai facet noao rusine".
Acii, in cAmArile domnesti, era 24 de boiari inchisi si Cretulescul
35 si in obezi, pentru nApAstile ce le fAcea, cA sint ficlOni si rAi, precum si
mai IndArAt au scris. Ci IndatA porunci banul Gherghie de aduserA
tigani si le tAiara obezile si-i slobozi. Ci fiestecarele is lua obezile
si le ducea Inaintea Cretulescului si-i zicea sA si le pue in git; si le
lepada jos. Decii, fAcindu-se zio, ii trimiserA pe boiari pre la casele for
f. 101 40 cu slujitori de pazA, pinA ce au venit a dooa/ poruncA de la Grigorie
vodA, de i-au Inchis in turn.
Boiarii Oa necAjitii, care cum auziia incAleca indatA si sA ducea
la Grigorie vodA la Odriiu. Iara bietul Ilie armasul, intelegind mai
nainte cA va sA-1 inchizA Cretulescul, ca si pe ceialalti, an fugit caul
1 dupe luara ad. Care iaste Ghiorghie vornic?". Zise: Eu sint". Ia-1". i-1
luara P // 10 ad. marginal erban spayarul> fuge A // 14 ad. marginal Grigorie vodA, luund
domnia, scrie Iui Gherghic banul de prind boiarii A // 38 ad. marginal Inchiderea boiarilor A H
117
www.dacoromanica.ro
Tara UngureascA, sa scape. Ci intli au prins pe o slugA a lui ce-i stAtuse
calul §i-1 aduserA la Cretulescul; §i IndatA puse de-i tAiarA capul,
saracul. Mai pre urmA au prins plAia0i la munte §i pre Ilie arma§ul. i
aducindu-1 pinA la o circiumA IMO Bucure§ti, legat, iatA §i veste
5 mergea in toatA Cara cA iaste Grigorie vodA domnu. Care auzind Ilie
arma§ul au inceput a-i injura pe plAia$, de 1-au dezlegat §i au legat el
pre din§ii §i le-au dat bAtae pinA la moarte §i i-au dus legati la
Bucurqti.
Stroe vornicul care sA cAlugArise la Sneagov, precum at<l> auzit cA
10 am scris mai Ind ArAt, mai nainte, pinA a nu veni veste de Grigorie vodA
numai prin turburArile ce fAcea in tad Postelnice§tii cu ai lor, Matei
fiiu-sau au gAtit oameni, rumani de ai for i pe meqtequg au luat pe
Stroe vornicul §i 1-au trecut in Tara UngureascA. Acolo, auzind de
Gligorie voda el s-au pus domnu, IndatA au purces de s-au dus la
15 dinsul la Odriiu, spuinduli patimile §i nevoile ce au tras. i nu numai
Stroe vornicul sA jaluise de patime, ci tot boiarii, cit sA umpluse
urechile lui Grigorie von de jalbele for §i sa mira de nebunii, ce au
neut./
11 101v Citeva pricini au fost de au cAzut Postelnice§tii in mina lui Grigorie
20 vodA. Una, ca Grigorie vodA cind au scris la Chiprulioglu §i la
Panaghiotachi de au cerut ertAciune, foarte rau i-au parut, precum ei
1-au in§elat de au fugit intr-alte tAri, de supt mila imparatului. A dooa,
sA inwAjbise cu Panaghiotache dragomanul, cAruia i sa trecea cuvintul
la veziriul. A treia, imboldise i pe boiarii tArii cu multe feliuri de rele,
25 cu inchisori, cu batjocuri, dentru carii fugind la PoartA, jalbe man
fAcea la turci, prin mijlocul lui Panaghiotache, carele era vrAjma
mare. CA §i cind era Antonie vodA la Odriiu, nemazilit, unii din
cApitani §i din slujitori umbla pre ulite strigind §i injurind pre
Panaghiotache de muiare §i de copii.i aceasta auzind Panaghiotache
30 sA mai atita in minie. Ca acdstea pricini au fost de au cazut
Cantacuzinii in mina lui Grigorie voda. Iar in cea dupe urmA §i mai
adevarat putem zice cA din pAcatele for i-au dat Dumnezeu in pedeapsa
ca aceia. i au domnit Antonie vodA ani 3./
f. 102 35 MOLDAVIA.
V1<ea>to 7177, 1669. DOMN 52. DOMNII 58. Cap 52. DUCA VODA
CU A DOOA DOMNIE.
Fiind sultan Mehmet la Eni§eri, precum s-au pomenit la domnia lui

Iliia voda, de acolo i-au dat domnia Moldovei §i venind la scaun au
domnit cu bunA pace. Iara cind au fost la anul 7180 <=1672> au zidit
40 din temelie §i sfinta mAnAstire ce sA chiamA CetAtuia, linga Ia0, despre
1 ad. marginal Sluga lui Ilie armgul it tae Cre/ulescul A // 9 ad. marginal Stroe
vornicul fuge la Odriiu A // 19 ad. marginal Pentru ce au clzut Cantacuzinii la nevoe A // 33
lipsefte i au domnit ... ani 3 P // 35 ad. marginal Moldova A // 36-37 De a doa domnie a Duai
vodA ear 1.0 la Moldova D // 39 ad. marginal 1672 A //
118
www.dacoromanica.ro
amiazazi, la care iaste hramul sfintilor apostoli, Petru qi Pavel, cu
multa nevointa qi cheltuiala, cu multe odoara §i ve§minte scumpe §i cu
mo§ii bune inzestrindu-o. Decii o au inchinat la Sfintul Mormint al
Domnului nostru Iisus Hristos la Ierusalim, indreptind pe acea vreme
5 scaunul Patrier§iei Preafericitul parinte chir Dositheu, patriarhul de
Ierusalim §i a toata Palestina.
Intru aceasta domnie au inceput Duca von a scoate multe §i grele
dajdi pe tail §i pre boiari. lard pe o sama de boiari lapu§neni §i
orheiani nelipindu-i de curte ca sa-i boereasca, Mil cu darile §i cu
10 asuprelele niciodata nu-i uita. bra la anul 7181 <=1673> noem<vrie>
f. 102v 29, sculatu-s-au Mihalcea/ Hincul ce-au fost stolnic mare §i cu Durac
serdariul qi Costandin ce-au fost cluciar §i alti boiari §i multe capete §i
altii mai de gios dintr-acele doao tinuturi, stringindu-se la un loc multa
tart, s-au Invitat asupra Due& voda. Si au venit cu oaste la Iasi de au
15 inchis pe Duca von in curtea cea domneasca §i multe rautat §i
jafuri au facut pen tug. Si tiindu-1 doao, trei zile inchis, apoi fiind
norocul lui, ca intr-acea data au fost un aga in curte purcegatoriu cu
birul tarii §i n-au cutezat a-i face rau.
Dupa aceia 1-au slobozit, gonindu-1 cu mare ru§ine din scaun din
20 Iasi §i MA §tirea Imparatiei. El, daca s-au vazut slobod de la din§ii
s-au dus in Tara Munteneasca §i de acolo au scris cu jaloba la
Imparatie, dind tire la Poarta, tocmindul lucrurile sale de la
imparatie, ca sa fie Mr/ domnu Moldovei, sa-§ Lel izbinda inimii
sale. Si de cite au graft 1-au crezut impArAtiia §i i-au dat tatari ajutoriu
25 qi pe Caplan pa§a, carele era sarascheriu la Margine cu o sami de turci.
Iar peste Mari all fost mai mare Imir Ali. §i au venit Duca voda de
iznoava in tad sa fie domnu.
Insa acele capete, ce s-au fost roco§it asupra lui, nevrind sa i sa
inchine, Duca voda le-au dat razboi la Chi§inau. Si infringindu-i pre
30 acei moldoveni cu tatarii §i cu turcii, multa multime de oameni au perit
E 103 de sabie. Pre altii i-au robit §i multi au murit de frig, fiMd/ vreme de
iarna foarte geroasa §i mare. Multi din prostime, barbati, femei §i copii
au perit de frig, fiMd bejeniti. Iara Hincul §i Durac §i alte capete au
fugit In Tara Cazaceasca. Si Duca voda, dupl izbinda, s-au Intors la
35 Iasi, la ghenarie, tot intr-acela an. Si din pizma pe multi au omorit §i
el. Si pre unii i-au certat cu pedepse in multe chipuri rele.
Iara cind au fost primavara, tot Intr -acest an 7181, 1673, s-au
radicat sultan Mehmet, imparatul turcesc, cu toate puterile sale §i
hanul cu tatarli §i au purces cu toata greimea in Tara Le§asca, trecind
40 pun Moldova, asupra Camenitei. Si la iunie 2 zile au venit la Tutora
10 ad. marginal 1673 A // 11 ad. marginal Cind s-au sculat Gios6nii cu rAzboi asupra
Dual vodl A // 28 ad. marginal Duca vodi bate pe zorbale A // 37 ad marginal Sultan Mehmet
au luat Camenita. lar mai inainte, pinA a nu se porni oltile din Tarigrad, au venit poroncl Ducal
vodA O. trimitA la imparatie chipul §i starea cetAtii. Si trimilind Duca voda pe un mazil, anume
Grigorie Cornescul, om ispitit la scrisori §i la sApaturi de pietri, au flcut chipul cetliii de ceara,
cu toate tocmelile ei §i an trimis-o la impArAlie. Cares dacA au vAzut, multu s-au mierat de tArie
ei. Si §-acesta au indemnat pe ImpArAtie a veni la Camenita A //
119
www.dacoromanica.ro
enicear aga cu enicerii. Iar impAratul au sosit a dooa zi. Si atunce s-au
cutremurat si pAmintul. Gioi au sezut pe loc ImpAratiia, iar vineri s-au
primblat prin Iasi cu alai si Duca vodA pe gios mergind cu boerii, pe
lingl impAratul.
5 Dupa acdia au purces la Camenita. Si bAtind cetatea numai 9 zile,
au dobindit-o, la avgust, 16 zile. CA nici era intr-insa oameni de oaste,
nici bucate de hranA; cu nimica nu grijise lesii cetatea. Si luundu-o
turcii, IndatA au pus intr-insa un pasa de osti de au intArit-o cu arme si
f. 103v cu pline si cu de mate cite trebuesc cetAtilord lad pre tAtar si pre o
10 samA de turci i-au trimis in ceambur in Tara LesascA, de au prAdat-o si
au robit in sus pinA unde au putut ajunge.Atunce au bAtut si tirgul
Liovului, caplan pap, fiind trimis de impAratul de la Camenip.Ci nu
1-au putut lua; cA apoi liovenii vAzind nevoia, s-au impAcat cu bani.
Deci, isprAvind impAratul toate acestia, s-au miniiat de la
15 CamenitA pre Duca vodA, cAci au pirit mai nainte pe Tara Moldovei in
desert si de pizmA. Tocma acolo 1-au adeverit si 1-au aflat cA au pirit
pre strimbAtate. Altii spun 0-1 fie pirit si tara, pe tainA. Si 1-au mazilit
impAratul, vrind incA sA-1 si omoarA, vazindu-1 om cu inima rea. Ci
apoi Duca vodA s-au scos capul cu darea, de moarte ce i se gAtiia. Si
20 s-au dus cu toatA casa lui de iznoava la Tarigrad. Domnit-au ani 3./
f.104 VALAHIA.
V1<ea>to 7180, 1672. DOMN 46. DOMNII 52. Cap 46. GRIGORIE
GHICA VODA CU A DOOA DOMNIE.
25 Purcezind Grigorie vodA de la Odriiu cu tot boiarii, au venit in

tarA la scaun in Bucuresti, mart<ie> 20, avind cu dinsul si [vi] pe
boiarii cei inchisi de turci, carii i-au dat in mina lui, bAgati in obezi:
Mares banul, Radul Cretulescul logofAtul, Gheorghie vornicul, Ghetea
cluce<rul >, Mihai post<elnicul>, Stoian comisul, Vasilie cApitanul si
alt cApitan. Si dupa ce i-au adus, i-au inchis in turnul de pe poarta
30 domnescA. Ci, netrec'ind multA vreme, au tAiat de naintea por ;ii pe acei
doi cApitani, pentrucA injurase pe Panaghiotache de muiare si de copii.
Deci el au indemnat pe Grigorie vodA de i-au omorit. Iar pe Gheorghie
vornicul 1-au trimis la ocna; si pe Ghetea clucdriul. Si mai era si Stoica
logofAtul Ludescul cu dinsul. Ceialalti toti in Bucuresti era inchisi. Si
35 in citeva rinduri i-au scos la divan de-i judeca si-i pedepsiia de
3 ad. ulterior, de eta mink qi Duca vodA ... pe lingi ImpAratul A // 14 ad.
marginal Duca, 1663 A // 20 lipseFte D. dupil ani 3 ad. ulterior. Aici mai InsAmnAm niste cuvinte ce
s-au gAsit lips& CA imparatul in 2 rinduri au vinit de la Tilora in primblar6 la Es. !nth au
descAlecat in dial, din sus de ora', suet saevan, unde 0 Duca vodA astirnusa citeva bucAli de atlaz
si de o parte de drum si de alta, inainte<a> impAratului.Apoi au inchinat citeva daruri scumpe
gAtite de cu vreme, de cinste irnpAratului. Al doile<a> rind, mai viind impAratul, s-au suit in dial
la CetAlue, prAvind locul. Acest impArat era bun Whet. Pe toatA dzua cu putini oameni merge<a>
tot cAlare pe cimpu, osAbit di calabalicu A // 21 ad. marginal Valahia A // 22-23 Domnia a doao a
lui Grigorie vodi, leat 7180 P // 29 ad. marginal Doi cApitani tae Grigorie vodA A // 32 ad.
marginal Pe Ghiorghie vornicul il trimite la ocnA A //
120
www.dacoromanica.ro
stricarea Orli §i cum cA au fAcut datorii multe la turci, la o mie de
104" pungi. Si le zicea: Cind s-au dus domnul din tad, in Tara NerntascA,
numai/ 50 de pungi au lasat Sara datorie, iar arum gAse§te 1.000 de
pungi"; §i dAjdi au scos multe, care anume le spunea §i le zicea: Ce au
5 facut banii, de n-au platit datoriile?" Ca acestia zicindu-le, iarA Ii bAga
la inchisoare. Si au poruncit sA o platescA de la casele lor acea datorie ce
o au facut-o ei. Si dintr-insa au §i dat, cu bAtae pe talpe §i cu legAturi.
Ci darA in zilele acestui domn, mAcar cA era strein numai ace§ti
boiari era Intristat pentru inchisoarea lor §i cAci le cerea bani. Iar
10 boiarii §i slujitorii §i birnicii, tot era veseli de venirea lui Grigorie
vodA, cA era om bun cu totii §i dAjdile tar li ware, cit avea tot
bucurie, lAudind pre Dumnezeu de binele ce le-au dat.
erban spAtariul Cantacuzino, dupA ce scApase de la Odriiu s-au dus
la Moldova la Duca vodA. Care Grigorie vodA, auzind, au trimis sol la
15 Duca vodA, de-1 cerea. IarA Duca vodA au zis cA adevarat, au venit, dart
nu 1-au priimit, pentru vrajba, ci s-au dus din Moldova §i nu-1 tie
IncAtro sA va fi dus. Dart n-au fost aka, ci-1 ascunsese la mAnastire, la
Hangul. Ci pe urmA au In ;eles Grigorie vodA cA 1-au ascuns Duca vodA
in tam lui, pentru care multA pArere rea au avut pe Duca vodA.
20 Viind darA vara au fAcut ImpAratul mare gAtire §i s-au dus in Tara
Le§ascA cu oaste la CameniiA §i au poruncit lui Grigorie vodA de au
f. 105 mers §i el cu vile lui./ Care stringind din toate breslele cAlAra§,
dorobanci, roii, vistiemicei, spAtArei, postelnicei, stolnicei, vornicei,
pAhArnicei, le-au fAcut steaguri §i le-au dat tuturor suli ;e vAruite qi cu
25 prapore, feliuri de feliuri, fie§tecare dupA breasla lor. Si au facut oaste
frumoasA, atit at mergind §i fAcInd halai inaintea ImpAratului s-au mirat
§i ImpAratul Si tot turcii de opi frumoase ce avea Grigorie vodA.
Acolo viind §i Duca vodA, domnul Moldovei, dupe cum ii
poruncise impAratul §i avind Grigorie vodA pizmA pre dinsul pentru
30 Serban spAtariul, cAci nu i 1-au dat, au indemnat pe boiarii moldoveni
de 1-au pirlt la impAratul de om rAu §i mincAtor §i spArgAtoriu de tarA.
MAcar cA §i moldovenii au fost supArat pe Duca vodA §i sA indemna
singuri, darA §i Grigorie vodA i-au Indemnat §i le-au ajutat, pina 1-au
surpat pre Duca vodA. Si au vrut sA -i tae capul impAratul, dad au avut
35 noroc cu 2 blane de vulpe de Mosc foarte negre Si frumoase. Amindoao
fAcea 40 de pungi de bani. Ci au dat una ImpAratului, alta veziriului §i
au scApat din moarte. Tail din domnie 1-au scos §i au pus domn pe
Stefan Petriceaico vodA.
De acii ImpAratul mergind la CamenitA, in putine zile o au bAtut §i
40 o au luat, nefiind oaste multA Intr-Insa, MA putintei nemci drAgani,
carii vAzind putore mare turceascA §i temindu-se §i de craiul lor, s-au
f. 105v dus ofi ;iiarii/ cu slujitorii lor in turnul unde era iarba de pu§cA §i au dat
erbii foc, de s-au prApAdit cu Loth §i s-au spart §i cetatea. Deci au intrat
1 ad. marginal judecata boiarilor la Grigorie voda A // 13 ad. marginal arban

spat<arul> Cant<acuzino>, fugind de la Odriiu, merge la Moldova A 20 ad. marginal Sultan
Mehmet sl duce la CameniA A //23 postolnicei A, P // 28 ad. marginal Grigorie vodA IndeamnA
pe moldoveni de pirAsc pe Duca vodA A // 39 ad. marginal Turcii iau Camenita de la 160 A //
121
www.dacoromanica.ro
turcii cum au vrut, bAgind oaste si alte ofinduiale ce au trebuit si au
dyes bine pe unde sA stricase. Si de acolo impAratul s-au intors Ind Ara.
IarA citva pasi si cu domnul Grigorie vodA si hanul cu tAtarli i-au
trimis in Tara LesascA de an ars si au prapAdit pe din sus de Liov. Decii
5 viind toamna si rAcindu-se vremia, cu multe ploi reci find, nu le-au
dat IndeminA sA batA Leovul pinA ii vor lua, ci 1-au lAsat si s-au Intors.
Si cAci si pe tAtari la un loc mai sus de Liov ii gAsise o samA de osti
lesesti si foarte rau i-au tAiat si le-au luat toate pleanurile si caii lor de
veniia pedestri si despuiat, ca vai de dinsii. FlAminzie incA sA
10 Meuse in tabArA. Ci acestia toate rule intimplindu-se, le-au cAutat a
veni Inapoi. Carii viind pinA la Hotin i-au impresurat si iarna. Decii
s-au dus fiestecine pe la locurile lor.
Grigorie vodA Inca au venit in scaun, pe la s<vea>ti Nicolae,
esindu-i Inainte Gheorghie banul, Stroe vornicul, Sturzea spatariul,
15 fratele doamnei lui Grigorie vodA, find acesti boiari caimacami. Cu
mare pompA au Intrat in Bucuresti; numai atita, era can slab domnul,cA
sA bolnAvise la Hotin de au zAcut multA vreme in cetate, cit sA spArese
f. 106 cA va muri./ InsA data au venit in scaun s-au bucurat cA an gAsit pe
doamna sa venitA de la Venetia. CA dupA ce au luat domniia la Odriiu,
20 au trimis pe Sturzea spAtariul, cumnatu-sAu, de au adus pe doamna de
la Venetia. Si find si Grigorie vodA la oaste an fost sosit doamna.
CAriia i-au esit Inainte multe jupinese la Dun Are si cu cinste o an adus la
Bucuresti. Doamna era ImbrAcatA in haine frincesti, foarte frumoase si
intr-acela chip an fost pina au Intrat in Bucuresti. Decii an lepAdat
25 hainele acelia si au luat rumanesti. Ci darA, cum am zis, gAsind domnul
pe doamna si coconii, s-au bucurat si asa domniia cu pace si cu liniste.
IarA Serban spAtariul, de unde era la Hang, temindu-se de Stefan
vodA Petriceaico sA nu-1 dea in miinile lui Grigorie vodA, mazilindu-se
Duca vodA din Moldova, au trecut in Tara UngureascA la Ghiurghiov,
30 la un Lazar Istvan, boiar mare al locului aceluia. Si fiind priiaten cu
Cantacuzinii din Tara Moldovei, verii lui, prin mijlocul lor 1-au tinut
la casa lui in buna socotealA, Ohl despre primAvarA. Decii s-au dus la
Bet len Ianas, cantelariul TArii Ardealului si au cersut voe sA-1 lasA s5
treacA in Tara TurceascA. Si i-au dat voe. Si s-au dus pen Hateg, pe la
35 Cavaransebes, pe la Rusava, de acii la Odriiu la Cara Mustafa pasa,
caimacamul, fiindu-i priiaten din ceput, din zilele Ghia vodA, cum
f. 106" am scris acolo. Caimacamul au chiemat pe Chipruliul/ veziriul de 1-au
ospatat si 1-au si daruit, dupA obiceaiurile lor. LingA acelia 1-au rugat
sA facA bine sA-i sloboazA, cA le ajunge pede<a>psa cit au avut Intr -un
40 an si altele au zis.
Deci veziriul au fAgAduit cA va face. Caimacamul Inca ficlean, ca
sA nu sA zAboveasca lucrul, si se afle cumva, IndatA au chiemat iazagiu
de au scris ferman la Grigorie vodA sA-i dea in mina turcului, sA nu
2 ad. marginal Grigorie, 1672 A // 3 ad. marginal Turdi i tAtarii pradA Tara
Lesasel A // 13 ad. marginal Grigorie vodA vine de la caste bolnav,1672 A // 22 ad. marginal Doamna
lui Grigorie vod5 an venit de la Venetia A // 26 ad. marginal §erban spat<arul> fuge din Moldova de
frica lui Petriceaico vodA A// 35 ad. marginal Caimacamul scoate postelnice§tii de la Grigorie vodA All
122
www.dacoromanica.ro
facA intr-alt chip, rinduind §i aga ca sa mearga. Si cum s-au dus veziriul
de la ospat, indata trimise caimacamul pe aga cu fermanul, invatindu-1
sa mearga drept la domnu la curte qi sa lasa slugi la u§a turnului, unde
era fratii lui inchi§i (pentru ca sa nu-i mute altundeva). Si a§a au facut.
5 Daca au sosit aga, 'el au mers drept la domn §i au Mat doao slugi la u§a
turnului. Si dindu-i fermanul, n-avea cum face Intr -alt chip. Ci i-au scos
§i i-au adus inaintea lui Grigorie von de i-au dat in mina turcului §i
i-au dus la Tarigrad. Ci Mare§ banul n-au vrut sa mearga den voia lui,
ci au ramas in tad la casa lui. Si Ghetea, socrul lui erban spat<arul>,
10 find la ocna, au poruncit de 1-au slobozit §i s-au dus la Nicopoe. Iar pe
Gherghie vornicul 1-au luat de la ocna §i 1-au dus la Tismana, la
inchisoare. Acolo §ezind citAva vreme (sau pentru ca i sa radicase nume
de domnu, sau pentru alte pricini, care, Dumnezeu §tie) au trimis
Grigorie vodA pe Iac§a capitanul cu slujitori §i cu Preda arma§ul al
f. 107 15 doilea qi,/ scotindu-1 din manastire peste riu, i-au Mat capul.
Grigorie voda, vazink aceste intimplari ce far-de nadejde i-au
venit, s-au turburat foarte. Lusa viindu-i porunca sa mearga cu oaste la
Hotin cu Husein pa§a Oglu Seidi pentru paza Camenitii, sa gatiia de
oaste. Ci intr-acdste intimplari boiarii carii ii luase turcii de-i dusdse la
20 Tarigrad, piriia pre domnul ca va sa se haineascA §i nu iaste intr-alt
chip. Decii turcii, temindu-se de o primejdie ca aceasta, au poruncit
domnului Ali trimita doamna cu coconii la Tarigrad, macari ca cu
necaz o au trimis. Intii au purces domnul de s-au dus la oaste; dupa
acdia §i doamna s-au dus la Tarigrad cu Toader Sturzea spatariul, frate-
25 sau. fad domnul, mergind la Hotin, s-au impreunat cu pa§a §i multa
vrdme au §ezut acolo. Intr-aceia socotind ca nu sa va odihni de
Postelnice§ti, fiind in Tarigrad in toata vremia linga Poarta au trimis
jalba de la tad pentru din§ii; §i linga jalba §i bani, cit au socotit ca
vor trebui. Si s-au rugat veziriului, sa-i goneasca de linga Poarta, sa nu
30 mai faca amestecaturi tarii. Deci veziriul, vazind jalba §i banii, au
f. 107' Mut surgun/ pre Serban spatariul, pe Radul Cretulescul pe Costandin
post<elnicul>, fratele lui Serban spat<arul> la Crit.
kit la Hotin find o§tile pia despre toamna au venit %/este a vine
Subetchii hatmanul cu multe o§ti le§e§ti. Turcii, ingrijindu-se, au
35 chiemat pe Grigorie voda, pa§a, sa ceara sfat de la dinsul, ce va sA
faca? (Macar ca bine 1-au sfatuit, dara pa§a n-au ascultat). I-au zis sa
iasa inaintea for sa se bata in cimpu. Deci de vor birui, bine; de nu, sA
vor da inapoi §i sa vor impreuna cu hanul cu tatarii (ca veniia §i el,
dara n-au ajuns la vreme) §i al doilea rind sa vor mai bate. Pa§a zicea
40 O. faca §anturi sa se ingroape §i de acolo sa se bata. Grigorie voda
zicea a turcilor nu le iaste obiceaiul a sa bate den §anturi, MA numai
nemtilor; ci sa iasa la cimpu §i ... ce va urea Dumnezeu. Pa§a nici cum
n-au vrut (era §i acest pa§A hursuz; ca qi la Leva, in Tara Ungureasca §i
14 ad. marginal Tae capul lui Gheorghie vornicul in Tismana All 17 ad.
marginal Grigorie voda sd gltefte de oaste la Hotin, 7180 A// 22 ad. marginal Grigorie voda
trinfite pe doamna credinta. la Tarigrad, 7180 All 30 ad. marginal Turcii surgunesc pe
Postelnice§ti la Crit A// 33 ad. marginal Grigorie, 7180 A//
123
www.dacoromanica.ro
Intr-alte locuri unde au fost trimis cu o§ti, tot au pierdut rAzboiul). Ci
n-au avut ce mai face nici Grigorie vodA. L-au lAsat de §-au fAcut
§anturi §i s-au Ingropat; care pe urmA i-au fost de peirea o§tilor.
Stefan vodA Petriceaico den Moldova, fund la Hotin cu oastea lui,
5 neputind plini o poruncl a pa§ii §i miniindu-se pa§a pe clinsul, ca un
om slab de inimA qi avind sfetnici rAi ringA el §i vAzind a vin °pile
f. 108 le§e§ti, pArindu-i-se cl daca vor bate 16§ii pre turci (ca unui/ om prost
de minte), piiare toatA ImpArAtiia Turcului, acest gind avind, s-au
sculat cu o samA de boiari §i an fugit la lesi. lad Grigorie von an
10 §ezut ring turci. Numai fiind edit de aceia ce au fAcut la Leva in
domnia dintii de au <dat> rAzboiu tare cu nemtii, cA au pent multi
boiari §i multA oaste au pierdut, socotind sA nu facA §i acum a§a, s-au
vorbit cu boiarii sA trimitA la lesi pre ascuns sA-§ a§aze cu dintii §i
sA-§ spue §i semnul care vor avea in Bantu, unde vor fi Inchi§i cu
15 turcii, rugindu-se sA porunceasca Subetchii hatmanul, o§tii ce va fi
spre acea parte sA nu dea sA-i strice oastea. i au a§ezat cuvint sA fie
a§a. i au zis domnul ca, dupA ce va face scrisoarea, va chiema pe
boiari de le va arAta. Dar s-au din uitare, sau din nebAgare de seamA,
Mind cartea, o au trimis domnul §i boiarilor nu le-au mai arAtat,
20 socotind poate fi cA nu iaste lucru mare a arAta §i a nu arAta. Iar boiarii
intelegind cA au trimis domnul cartea Si lor nu le-au arAtat ce scrie ints-
insa, au luat (ca ni§te oameni fArA minte) lucru cA iaste mare §i va sA-i
ficleneascA domnul, sl-i piarzA, ca §i pe boiarii de la rAzboiul Levii.
Dar au gre§it, ticAitii, cA cu sfaturile lor §-au pierdut pre urmA §i
25 domnia §i casele lor, precum sA va arAta mai jos. Badea BAlAceanul
Radului, el au fost pricina de fuga boiarilor.
Ac6ste ginduri de nimic avind boiarii, 1-au ficlenit pe Grigorie
f. 108w vodA §i s-au sculat cu WO din tabarA §i pen/ Nistru au dat de au e§it
afarA qi au fugit la 160 (cA era taberele gata de cAtrA uscat, de nu putea
30 sA iasA fie§tecine). Badea BAlAceanul fiind hot du, fiind la un sfat cu
tot boiarii, IncAlecind ceialalti §i dind tire §i lui, el s-au lAsat de
acel sfat §i s-au dus de an spus lui Grigorie vodA cA fug boiarii. i
IndatA porunci slujitorilor sA mearga sA-i impu§ce. Darl n-au fAcut
nimic, cA apucase de e§ise din tabArA §i, noapt6 find, an scApat.
35 AceastA Intimplare mai mult au intristat pe Grigorie vodA cleat
nebuniia siim6nilor ce fAcuse mai in trecutele zile, iar, acolea la
Hotin, carii(dintru a cui Indemnare nu sA poate §ti) sA rAdicase cu
gilceavA asupra domnului. Ci domnul, cu ceialaltA slujitorime a tArIi,
gAtindu-se §i cu tunuri, au mers asupra lor. Ei, vAzind oastea gata §i
40 mai Virtos cA sA temea de tunuri, au lepAdat armele §i i-au prins pre
tot. Ci pre cei mai rAi, mai zorbale, i-au bAgat in butuci, ca la 80 de
oameni, §i cu cad i-au trimis de i-au bAgat in ocnA. Iar pre ceialalti
i-au slobozit iar la steagurile lor, puindu-le alte cApetenii. Ci cum am
4 ad. marginal Petriceaico vodit fuge la 160 All 10 ad. marginal Grigorie, 7180
All 20 ad. marginal Boiarii sit tern c,A va sit-i ficleneasca Grigorie vodA All 25-26 lipsefte Badea
... boiarilor P// 27 ad. marginal Boiarii fug la 160 A// 35 ad marginal Grigorie, 7180 All 36 ad.
marginal Siim6nii rAdicA cap la Hotin All
124
www.dacoromanica.ro
zis, nu atita au turburat pre domnu nebuniia acestor siimai, cit an
turburat a boiarilor nebunie, de au fugit de la domnu sau la 16§i, care,
f. 109 turcii de s-ar fi potrivit, ar fi dat tam, in robie pe faptele lor./ Dara iar
domnul chivernisind (mAcar ca domniia au pierdut), iar din oastea lui
5 nici unul n-au perk, nici tam nu s-au robit.
Linga aceasta fugA a boiarilor ce auzim, 16§ii Inca sa apropiiase de
turci. Turcii auzind au intrat in §anturi §i au bagat Si pe Grigorie von cu
oastea lui. Si pill tunuri §i alta &ire. Subetchii viind cu ()Ole, cu
buns rinduiala, au inceput a sa bate din tunuri, din pu§ci. Dail turcii nu
10 facea nimic, pentru ca era §i turci putini §i le§i multi. Carii vazind ca
intr-alt chip nu-i va putea sa-i robasca, au rinduit husarii, carii sint cu
her imbracat §i dupa dinSi pantirnii, carii Sint cu zale §i au dat navala
in §anturi de-i junghiia ca pe nite rimatori pe turci. Varsare multa de
singe s-au Mut, cit carii scapa din oaste, de Nistru nu scapa, ca sa
15 Theca; iara carii scapa din Nistru, de o§file de peste Nistru nu scapa, ca
era multi §i de ai no§tri amestecat cu 160i. Din boiari §i Badea
Balaceanul Como§ de-i omorlia, mai nici unul n-au scapat, fira numai
pa§a cu oarecitiva avind cai buni, au scApat in Camenita. Iara pe domnu
§i pe oastea lui i-au prins le§ii §i i-au dus la Sobetchii hatmanul. Si in
20 cinste 1-au priimit, zicind sA ramie in protectia craii lor. Dud el i-au
raspuns ca nici cum nu va fi aceasta, de vrdme ce domna sa §i coconii
f. 109v sint in mina turcului./ Ci s-au rugat sa faca bine sa sloboaza o§tile sa se
duca pe la casele lor qi pe dinsul sa-1 lase sA se ducA la veziriul; ca de nu
va merge curind, pot sa-i zica a iaste hain de catra Imparatie §i vor
25 trimite tatari de vor robi tam §i va fi un pacat prea mare.
Ca acestia zicind le-au dat voe §i s-au dus Grigorie voda la
veziriul, unde era la Baba. Pre carele vazindu-1 veziriul i-au parut bine
i 1-au intrebat cum an fost pov6stia de s-au pierdut atitea o§ti? El au
zis ca sarascheriul an gre§it. N-au ascultat precum 1-am invatat. 4i ffind
30 ni§te pa§i scapati din razboiu acolo la veziriul i-au scos marturie a au
auzit cum an zis Grigorie voda sa nu sa inchiza in anturi §i pap n-au
vrut. Viind de fata au marturisit ca de ar fi ascultat serascheriul de
Grigorie voila nu s-ar fi prapadit atita bunatate de oaste. Si
incredintindu-se veziriul intr-aceast, pe sarascheriul 1-au facut surgun
35 Si lui Grigorie von i-au dat iara domniia. Si indata ce mase la conac,
trimise de olac in Ora la caimacami, la Gheorghie banul Baleanul, la
Stroe vornicul, la Hrizea vistiiariul, sa §tie ca i-au dat domniia
iara§/
N-au trecut vreme multa, ci venira olaci la veziriul de la imparatul
40 §i linga alte trebi ale lor, ce vor fi avut, i-au dat §tire §i de aceasta
ca au pus impAratul domnu Tarii RumAne§ti pe Duca voda
(Aceasta treaba degrab, de au pus pe Duca voda, au fost faptele
110 caimacamului lui Cara Mustafa, pentru 4erban spatariul §i pentru/ voia
6 ad. marginal Sobetchii vine cu le§ii asupra turcilor §i-i bate All 19 ad.
marginal Lesii cuprind pe Grigorie vodl si oastea All 26 ad. marginal Grigorie vodlt de la 160 sit
duce la turci A// 28 ad. marginal Grigorie voda piraqte pe pap la veziriul A // 34 ad. marginal
Veziriul surgun6qte pe sarascheriu All
125
www.dacoromanica.ro
banilor ce au luat de la Duca vodA), dupA ce, zice, au auzit cl au robit
lesii pe Grigorie vodA. Deci veziriul chema pe Grigorie vodA si-i spuse
Intimplarea cum au fost si cum cl n-are sA facA intr-alt chip, de vreme
ce iaste porunca ImpArAteascA. Iarl el sA meargA la Tarigrad sl-s
5 vaza fAmeia si copiii si curind ii va da domniia iarls (precum ar fi
fost, de ar fi trAit).
Asa darA fiind s-au luat zioa blind si s-au dus la Tarigrad si i-au
fAcut ferman sa-i sloboazA pe doamna si coconii din inchisoare, cA-i
Inchisese. IarA in Ora la boiarii caimacami, cum s-au zis mai sus cA
10 trimisese Grigorie vodA carte cA vine domnu, nu peste multa vreme,
veni Costandin cApitanul, feciorul Stoic Ai Ludescul, cu cArli de la
Duca vodA cA vine domnu de la PoartA si scoate tunurile de da cu iale
dupA obiceaiu si vesteste in card domnie noao. Iar boiarii caimacami
vAzind carp despre o parte, carti despre alta, de domnie noao si
15 nestiind adevarul, pun niste slujitori de bagel pe Costandin cApitanul in
hiarA si-1 pun Intr-o cuhnie cu 6 cai i -1 purced cu boiarii in sus spre
MAnAstirea Argesului. Acolo mai viindu-le adevarate vesti cA vine
Duca vodA domnu, MA Indoiall, 1-au slobozit din Inchisoare si din
hiarA si s-au dus la Bucuresti. Iarl boiarii au trecut in Tara UngureascA
f. 110w 20 la Sibiiu,/ anume acestea: Gherghie banul BAleanul, Stroe vornicul,
Hriza vistiiariul, Neagoe banul Sacuianul, Ivasco log<ofAtul>, Ilie
armasul, Virvul FArcAsanul, Hrisoscul vAtaful si multi boiari mehedinti
au fugit in Hateg. Domnit-au Grigorie vodA ani 2./
I 111 MOLDAVIA.
25 V1<ea>to 7180, 1672. DOMN 53. DOMNII 59. Cap <loc gol>.
TEFAN VODA AL DOISRPAZECE<LEA >, CE I-AU ZIS
PETRICEAICO, BOIAR DE TARA.
intorcIndu-se Imparatul de la CamenitA si cit au sosit la Hotin au

chiemat pe boiarii TArli Moldovei cu ceaus ImpAratesc la poarta
30 veziriului, dIndu-le porunca pre carele vor pofti ei dintre dintii s.1-1
arate si sA-1 pue domnu. Ci boiarii s-au sfAtuit si cu totii au arAtat pre
Ilie Sturzea; si asa 1-au apucat ceausul numai sA-1 ducA la veziriul. Ci
Ilie Sturzea mAcar cA n-au avut feciori, n-au priimit nici domnia.
Numai boiarii poftindu-1 si vAzind cA-1 trAgea ceausul, IndatA s-au jurat
35 ca de va fi el domnu, sa stie bine ca pre tos boiarii va pune supt
sable. Ci boiarii auzind asa IndatA s-au contenit, cl au fost de a-1
crede, fiind om iute. i IndatA au arAtat pe Stefan Petriceaico, ce au
fost medelnicear mare, fecior de boiar de lark moldovan drept, si 1-au
Imbrdcat cu caftan de domniia tArli.
40 Numai fiind el om blind si slab la domnie, cA cine cum grlia IndatA
I lily credea si tot era fAr-de fricl de caul/ dinsul, pentru aceasta
4 ad. marginal Grigorie vodA sa duce mazil la Tarigrad, 7180 All 19 ad.
marginal Boiarii fug In Tara Unguresci A// 24 lipsefte Domnit -au ... ani 2 PH 24 ad marginal
Moldavia All 24-27 De domnia lui Stefan vodA Petriceico D//
126
www.dacoromanica.ro
neputind birui poruncile imparAtiei, fiind multe trebi si tara slabA, cA o
mincase peste tot locul wile, au domnit si el numai un an, tot de
cAlare, fiind Cara tot bejenitA.
Intr-acest an 7181 <=1673> au trimis sultan Mehmet imparatul pre
5 un Husein pap, harap, cu oaste turceascA in pradA la Tara Lesasca. De
care lucru prinzind lesii de veste s-au gAtit si ei cu oaste impotriva
turcilor. Deci turcii vAzind ap, s-au tras la cetatea Hotinului de au
fAcut Sant in tirg si s-au Ingropat, ca sA scape de primejdie. Ci nimica
nu s-au putut folosi, cA dind lesii rAzboiu au Intrat in ocop, scotind pe
10 turci, tAindu-i si omorindu-i acolo. Si intr-acesta chip, rAsipindu-le
temeiul, numai pap ce au scApat cu putintei oameni la CamenitA, dind
Inot_pin Nistru.
Intr-acea oaste turceasca zic sA fie fost ca la 20.000 si zic cA s-au
prApAdit la acel rAzboiu. Atunce stringindu-se oastea ImpArAteascA la
15 care au fost si Stefan vodA Petriceaico cu moldovenii si Grigorie vodA,
domnul muntenesc si caplan pap si SarA Husein pap si Seidiolu pap
f. 112 cu sirbimea, deci intr-acea varA oblicind si craiul lesescu de/ venirea
acestor pasi s-au gAtit cu puterea sa si ajungindu-se si cu Petriceaico
vodA si cu Grigorie vodA in solii au fost trimitind craiul iscoade de
20 umbla cu mijlocul domnilor pentre turci, in toate zilele. Iar Husein
pap simtind si nu prea bine umbletele domnilor au fAcut stire cu tainA
la veziriul, fiind Intr -acea varA la OblucitA si intelegind de coboritul
craiului astepta sA vazA cum sA va alege. Si intelegind de la SarA
Husein pap serascheriul dentru Petriceaico vodA au trimis de au cersut
25 zAlog boiari, trimi ;ind Petriceaico vodA pe Nicolae RacovitA logofatul
si pe Ionasco Balsa vornicul de Tara de Sus, pe Aldea vel medelnicear
si pre Caraiman cApitanul. Iar Husein pasa in multe chipuri supAra pe
Petriceaico vodA, si pe bietii boiari cei marl ii bAtea la talpe. Iar pe
Grigorie vodA mai putin it supAra, cA avea foarte priiaten pe veziriul si
30 mai stia si rindul turcilor.Deci zic unii sA fie chemat pasa si pe Grigorie
vodA la sfat. Si intrebindu-1, sA le fie zis sA nu se ingroape la santuri, ci
sA iasA la cimpu. Ci nu 1-au ascultat si au fAcut santuri in tirg in Hotin,
unde au bAgat oaste, asteptind pe craiul lesesc. Iar Grigorie vodA, fiMd
si el ajuns in cArti cu craiul, sA fie tot una, dupA ce au ajuns craiul la
f. 112" 35 Hotin, au/ tocmit oastea. Si dincAtro au fost Grigorie vodA au slobozit
toate puscile ale maxi, cit 1-au acoperit negreata fumului. Si atunce au
gasit vreme si el de s-au Inchinat. De care si turcii n-au putut sA zicA cA
doar au fAcut ficlesug. Si apoi si el impreunA cu lesii si cu Petriceaico
vodA au bAtut in turci; si razbindu-i de prin santuri, cit d-abiia au
40 scApat pap cu putini oameni de au dat inot pin Nistru.
Deci Grigorie voda, dupA izbindA, vazind a cu lesii nu va putea
<scoate> lucrul la cap, ca sa-1 poatA duce la scaunul TArii Muntenesti
au amAgit si pe craiul, zicind cum cA va sA-s facA cAutare ostilor. Si
Intr -o noapte au fugit din oaste sk., lovind pe la Cotnari, apoi pe la
45 BirlAzel si au trecut la OblucitA, la ImpArAtie. Iar Petriceaico vodA mai
4 ad. marginal 1673 All
127
www.dacoromanica.ro
virtos cu indemnarea hatmanului sAu HAbg§escul s-au hainit de multe
necazuri ce-i fAcea turcii. FAcut-au §i o mAngstire lIngl tirgul Siretului,
hramul sfintului Onofrei, pre care o au sfintit pArintele Dositheu,
mitropolitul Orli. Si de acolo au fugit §i el in Tara Le§asca, de au
5 rAmas scaunul fir -de mitropolit. Si au domnit Petriceaico vodA an 1./
f.113 VALAHIA.
V1<ea>to 7182, 1674. DOMN 47. DOMNII 53. Cap 47. DUCA
VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME.
DupA ce s-au mazilit Grigorie vodg, precum am scris indArgt, au

10 venit Duca vodA cu Cantacuzinii de la Tarigrad (cg unii era surgun la
Crit). Carii viind la scaun ggsirg Cara can turburatA; o samg de boiari
fugiti in Tara UngureascA, altA samA de boiari fugiti pen munti, iarg
oamenii cei pro§ti, iarg fugiti pen pAduri, pen munti (pentru o veste ce
venise cg vor sA robeascA Ora tAtarli). Ci Duca vodA au facut cArti de
15 pace §i au trimis in toate laturile tAfii, chiemindu-i pre tot sA vie la
casele lor, far<A> nici o fricA. Trimis-au §i la boiarii pribegi sA vie. Ci
de acea dat n-au venit. Iar boiarii carii era in targ, pen munti, §i alalti
tot s-au pogorit la casele lor §i au mers de s-au inchinat domnului.
Cheltuit-au Duca vodA la PoartA de au adus §i pe boiarii cei
20 surguniti de Grigorie vodA la Crit, pe la casele lor. Dar tot nu sA
odihniia pentru boiarii cei pribegi, vAzind cg nu yin. Ci asa s-au sfAtuit
f. 113" cu boiarii lui, ca sA trimitg soli/ la craiul Ardealului, ca sA -i dea sA -i
aducA Mr-de voia lui in Lard. Si aleserg pe Pirvul logofAtul, feciorul lui
Draghici spAtariul, de-1 trimiserg sol. Carele trecind pe la Brasov §i
25 gAsind pe Neagoe banul §i pe Tile arma§ul cu priete§ugul sasilor, ce era
mai marii cetAtii Bra§ovului, le-au fAcut mult val §i i-au §i Inchis (darg
find fAr-de §tirea craiului le-au venit sasilor necinste §i i-au slobozit).
Si trecind Pirvul log<ofAtul> la craiul §i multe amesteclnd au trimis
craiul de au chiemat pe boiari la dinsul de le-au spus cl-i pofte§te
30 domnul sg meargg In targiar banul Gherghie Bgleanul, find mai batrIn
cleat altii <a zis> CA: De iaste voia mgriei sale sg-i dea legat, asa
vor merge, iarg de voe, nu. i iarg.li, de socoto§te mgriia sa cg fac vreo
paguba Orli Ardealului, sA facA bine sg le dea carte de cale §i sg vor
duce intr-alte tgri."
35 Acestia §i ca acestia auzind craiul (fiind §i om bun) le-au zis el de
voe de vor vrea, iarg nu silit; cg nice vom strica not (zice) obiceaiul
5 lipsepe D// 6 ad. marginal Valahia All 6-7 Domniea Duca vodA, Teat 7182
P// 9 ad. marginal Duca vodA vine domnu All 12 ad. marginal GAse§te laza turburati A// 14 ad.
marginal Chiiaml Duca vodA tara si vie la casele lor A// 16 ad. marginal Duca vodA scrie sAli
vie §i boiarii la casele lor A// 19 ad. marginal Duca, 7182 All 20 ad. marginal Aduce pre boiarii
cei surguniti, cu cheltuiala A// 21 Duca vodA sA sfItuialte ca sa trimill soli la craiul Ardealului sA
dea boiarii All 23 ad. marginal Pirvul log<ofli>t<ul> merge sol in Ardeal sA aducli boiarii A// 27
ad. marginal Pirvul log<ofd>t<ul> merge la craiul All 30 ad marginal Boiarii pribegi zic el de
iaste voia craiului, sii-i dea legati, iar slo <bozi> nu vor mergre All 35 ad. marginal Craiul le dA
voe zicInd, de vor vrea Ai meargl de voe, de nu, el nu va strica obiceaiul All
128
www.dacoromanica.ro
cel batrin al tarilor, sa va dam fAr-de voe sA merget. Decii i-au
slobozit pe fie§tecarele pe la gazdele lor. lad Pirvul logofatul, luund
rAspunsul ca nu-i va da pe boiari sa mearga far-de voia lor, s-au intors
indArat la domnu, in de§ert.
5 Trecind iarna aceia aka §i viind primavara, i-au venit porunca
f. 114 Ducli voda sA se gateasca sA marga la oaste cu imparatul la/ Tara
Cazaceasca; §i s-au dus. Atuncea au luat ImpAratul Ledijna, Humanii §i
alte cetat Si an robit Cara foarte rau, sit zicea tot ca va raminea
de acum inainte acel pamint pustiiu. Si de catrA toamnA s-au intors
10 cinq la Cara lui, nestindu-le nimenea impotrivA.
Dupa aceia an venit Duca vodA la scaun §i iara nu sa odihniia
pentru boiarii prib6gi. Ci au Mut carp de izvoanA cu jurAmint Si au
trimis de-i chiema, zicindu-le sa nu sa teama de nimica, nici de
Cantacuzinii, cAci era vrajma§ii lor de carii sa temea boiarii prib6gi, cA
15 ascultindu-i Duca voda intru vorbele cele rele, le va face vreun rau,
pizmuindu-i §i vinuindu-i cA patima ce au luat ei de la Grigorie vodA sA
fie fost de la acei boiari; dug gre§iia, ca n-au fost aceia, ci avea pizma
Grigorie voda pe din§ii de multe unele, altele, ce-i zisese §i-i fAcuse in
domniia dintii. Si el, ca un om, de necaz, apucind iara putere la mina
20 an facut cu dinOi ce au facut: i-au inchis, i-au bAtut, i-au pradat, i-au
pedepsit, iara nu i-au omorit.
De aceasta luund in §tiintA bine Duca voda §i vAzind §i pe
Cantacuzini ca iara§ sA inalta i sa mAresc §i poftesc pe domnu sA
faca cele necuvioase peste voia §i peste putinta lui, in oarece chip nu-i
25 vedea cu ochi curati §i vrea cu toata inima sA aducA pe pribegi. Si, cum
am zis mai sus, de izvoanA au scris domnul cu jurAmint despre partea
lui. Si Cantacuzinilor Inca le-au zis de au scris despre partea lor cum
f. 114v de acelia ce le-au facut/ Grigorie voda nu vor bAnui pre din§ii, nici
vreo judecata nu vor cerca, cunoscindul §i ei cu a lor cuno§tinta
30 pricinile pentru care i-au pedepsit Grigorie vodA, iara nu din
indemnarea boiarilor. Si a§a ducindu-se car;ile la boiari, in multa
socoteala an fost sa vie, au sa nu vie.
Insa Hrizea vistiiariul, ginerile BAleanului, s-au incredintat §i an
venit cu toata casa lui, pentruca §i Stroe vornicul venise mai nainte §i
35 sa afla in cinste §i in pace. Si Hriza vistiiariul, viind, cu cinste 1-au
priimit §i an avut pace. IarA BA1eanul cu fiiu-sau §i cu alai boiari mai
ramasese pins la anul; decii au venit.
Intr-acea vreme au omorit Duca vodA pe trei boiari: Papa
vistiiariul, Negoita vistiiariul, Voico postelnicul, pirind acest Voico
40 post<elnicul> ca fac sfat sA fugA la turci 1i sa pirascA pe domnu de rau
1i de altele. Si scotindu-i la divan li s-au raspuns sA Owl. Si intr-o
2 ad. marginal Pirvul log<ofatul> sä intoarce in desart All 4 ad. marginal Duca
vodi sa duce cu impAratul la cazaci A// 11 ad. marginal Duca vodA trimite cu jurAmint la pribegi
sa vie. 7182 A// 22 ad. marginal Duca voda scrie sa vie pribegii All 27 ad. marginal Duca vodA
indemneazA §i pe Cantacozini de scrie la boiarii pribegi sa vie A// 35 ad, marginal Hriza
vist<erul> cre,de pe Duca voda §i vine in lard A // 38 ad. marginal Duca voda ornoarl 3 boiari.
7182 A//
129
www.dacoromanica.ro
noapte au e§it Duca vodg la MAngstirea lui Sveati Gheorghie de s-au
dus cu slujitori de i-au scos din temnitg §i denaintea porch i-au
sugrumat §i pe piriti §i pe piri§i (zic unii - care §i eu am auzit din gura
unor oameni foarte de credintg - cg pe Papa vistiiariul frate-sAu Mihai
5 1-au,spirit a va sg fugg). Ci oricum au fost, ei au luat moarte cumplitgl
f. 115 Intru anul dintii al Ducgi vodg, fiind Inca nevenit din pribegie
boiarii: banul Gheorghie, fiiu-sAu Ivaco logofgtul, ginere-sgu Hriza
vistiiariul §i altii, sg intimplase de venise Stroe vornicul mai nainte in
Barg la domnu §i-1 priimise bine. Darg Postelnice§tii ce era atunci lingg
10 domnu, credincio§i, au vrut sg facg nevoe lui Stroe vornicul §i Radului
Dudescul, ce era ginere lui Gherghe banul BAleanul. ySi a§a scoaserg o
mgrturie mincinoasg, marturisind cum cg 1-ar fi trimis boiarii pribegi
cu cArti la Stroe vornicul §i la Radul Dudescul la Duca vodg §i
sfredelise un ciomag zicind ca acolo au fost cArtile. Pre carele
15 ducindu-1 la Duca vodg §i auzind cg acestia au Inchis pre acei boiari
nApAstuiti, §i scotindu-i la divan §i e§ind mgrturii mincinoase s-au
miniiat domnul §i multe pedepse le-au fgcut boiarilor acestora, mai
virtos cg pe Dudescul 1-au muncit cu hiarg arse pe piept, ping lingg
moarte. Decii pe-ncet dovedindu-se tocma §i la domnu cg au fost
20 minciuni §i indemngturile altora, ce le-au fost vrAjma§i, i-au slobozit.
i trecind citgva vreme i-au §i cinstit §i nu mai asculta minciunile
lesne. La aceste cazne §i la allele era Nica de la Gr Adi§te, arma§ mare.
Intru al doilea an al domniei Ducgi vodg iarg au fgcut turcii
&ire de oaste spre Tara Le§ascg, la Bar, la Zbara§, la Trimbovlea
f. 115" 25 §i la alte cetAti./ i au mers §i Duca vodg la oaste. Ci putin folos au
fgcut turcii de a lua cetlt; numai robie pe den gad au fgcut §i
au luat multi.
Intru aceastg calgtorie a Ducgi vodg, la un conac in Tara Moldovei,
grgbindu-se sg treacg zahareaoa codrii §i neputind de ploi §i de noroae
30 §i de frintul carglor, viind un cApitan de la margine, care era isprgvnic
pa carp §i spuind Ducgi vodg cg s-au frint carele §i nu pot trece codrul,
atita s-au miniiat de tare, cit au poruncit de i-au tgiat capul indatg. Acel
fel de minie iute avea Duca vodg.
Deci viind Duca vodg sg se intoarcg de la oaste §i viind vromia
35 haraciului au trimis pe Hriza vistiiariul mai nainte, in Barg, sg facg
rinduiala haraciului, sg se stringg. Aicea in targ era lgsati caimacami
Stroe vomicul, Radul Cretulescul, Vilcul vistiiariul, carii fugind din
loc in loc de frica ciumei, ce Intr -acea varg era in toatg Barg, i-au ggsit
Hriza vist<ierul> pe caimacami la Fintinele §i acolo au fgcut a§ezAmint
40 de haraci. Iar despre toamng, viind §i Duca vodg de la oaste,
necutezind sg meargg la Bucure§ti, pentru ciumA, s-au dus la
Cocorg§ti. Acolo ping la Boboteazg au §ezut. De-acii s-au dus la
10 ad. marginal Stroe vor<nicul> qi Radul Dudescul plitimesc rau de Duca vodi A // 14
ad. marginal Duca, 7182 A // 23 ad marginal Duca voda merge la caste A // 28 ad. marginal
Duca voda pe cale tae pe un clpitan la Codrii IaOlor, 7182 A // 34 ad. marginal Hriza
vist<ernicul> vine de la caste in lath si scoatil haraciul A // 40 ad marginal CiumA cumplita au
fost intr-acest an A //
130
www.dacoromanica.ro
f. 116 Bucure§ti, ca sA potolise ciuma./ Deci darn la Cocora§ti Inca fiind, nu
§tiu ce au auzit Duca vodA ca umbla Cantacuzinii impotriva domniei.
Ci pe cit s-au intimplat acii ling el, i-au inchis. Iar §erban
spatariul era la DrAgane§ti. Ci au trimis pe Drosul arma§ul §i pe
5 Gheorghita cApitanul Ciudin de I-au luat in zioa de Sfeti Nicolae §i 1-au
dus la CocorA§ti. Iar la Mihai spatariul, la Filipe§ti, au trimis pe Socol
logoatul §i 1-au prins; dad 1-au scapat §i au fugit in Tara Ungureascl.
Ele a§a sa auziia ca va sa-i omoarl. DarA Dabijoae, soacra Ducal vodA
§i doamna sa au statut tare pentru din§ii Si i-au slobozit.Dara sa ranise
10 inima lor §i sa rAcise de cAtra domnu, at in cea dupe urina au facut rAu
Ducai vodA, precum istoriia va arata mai nainte.
DupA ce au venit Duca vodA in Bucure§ti de la Cocora§ti au
pribegit din Ardeal Beldi Pal §i Ceachi groful §i alti boiari unguri, de
au trecut la turci sa pirasca pe Apafi Mihai, craiul Ardealului, de multe
15 ce zicea ei ca le-au facut nedreptate, carii impreunindu-se cu Duca
von §i intrebindu-1 de sfat, le-au zis sa nu meargA la turci ca sint rAi §i
mitarnici §i nu vor folosi cu clin§ii §i mai mult va putea o tars cu craiul
lor, decit ei singuri. Ci sA ramie linga dinsul. Ii indemna: au sa fac
f. 116" pace cu craiul §i sa se/ IntoarcA la casele lor, sau de aicea sA are pre
20 turci cu scrisori, sA vaza ce rAspuns vor lua §i pe acela sA urmeze. Dad
n-au vrut nicicum, ci au purces de s-au dus la Tarigrad. Iar Apafi
Mihai craiul, cu ceilalti boiari au gatit pill mare despre toata Sara §i au
trimis boiari man la turci Impotriva Beldii §i a lui Ceachi. Carii §i
cheltuind §i pirindu-i de rAi §i de ficleni WU, i-au bagat turcii la
25 Edicule. Acolo Beldea §-au sfir§it viata, iara Ceachi Istfan s-au dus in
Tara UngureascA de sus, dupA ce au scapat de acolo, tirziu. §i pe aici
au trecut, cA avea §i acolo mo§ii. Iar pe Beldoae o au inchis intr-o
cetate, in temnita §i acolo §-au sfir§it viata.
Pricina aceasta au fost cA fiind un boiar mare, anume Banfi Dine§,
30 carele era cumnat cu Apafi Mihai, tinea amindoi doao surori. §i
intimplindu-se de sa Meuse nociago§ de curind, decii se trufise, sA
marise §i fAcea Si zulumuri Oa Iar Beldi Pal, fiind §i el boiariu mare
§i vazind mindriia lui Banfi Dine§, il pizmuia. i pe-ncet, pe-ncet i-au
gasit citeva vini, care era Impotriva pravililor ;Aril i cu voia craiului,
35 stringind ghiulu§ de toata tam, i-au aratat toate vinele Inaintea tarii §i
f. 117 Sara/ 1-au gasit cA trebuie sA moarl, dupl pravila lor. §i indata au luat
Beldea carte de la craiul §i de la tail, ca sA-1 omoara. §i 1-au trimis de
grab pe ni§te catane la cetatea unde era Banfi Dines, sA-i me capul. §i
de ar §i veni cineva pre urina sA-1 sloboazA, sa nu de§chiza cetatea,
40 pinA il vor tAia. §i a§a au fAcut: i-au taiat capul.
Ci crAiasa ne§tiind de acest sfat nimica, in urmA prinzind veste,
1 ad. marginal Duca vodA inchide pe Cantacuzini la Cocora§ti qi iar ii lasA A //

2 ad. marginal 7182 A // 6 ad. marginal Mihai, spAtariul fuge in Tara Ungureascl A // 9 repel
ranise A / ad. marginal Cantacuzinii sA rAcescu de catrA Duca voda A // 12 ad. marginal Beldi
Pal, Ceachi 1§tfan grof qi alci nemi§ pribegesc la turci A II 21 ad marginal Apafi Mihai
trimite nerniO> impotriva Beldii la turd A // 25 ad. marginal Beldi Pal in Edicule moare A // 29
ad. marginal Pricina pentru ce s-au invrajbit Beldi cu craiul A //
131
www.dacoromanica.ro
s-au dus la craiul plIngInd 0 ucigindu-se 1-au ficut de au ficut carte si
nu-1 omoare qi degrab au trimis la cetatea aceia. DarA nu i-au lisat Si
intre in cetate, cum s-au zis mai sus, pInA au omorit pe Banfi; ci Ina
era viu clnd au sosit olacii de la crliasa. DarA Beldea InvAtind Intr-alt
5 chip, n-au folosit nimic. Deci dintr-ac6stia s-au atitat miniia criiasei
asupra lui Beldi Pal §i pe-ncet plecase pe craiul si omoari pe Be ldea 0
pe Ceachi, carii fAcuse IndemnAturA de moartea lui Banfi, cumnatu-
sAu.
Acestia vAzind Be ldea cu ai lui au fugit la turci, ca sa gaseasca
10 folos, dar n-au gasit. Ci, cum am scris mai sus, §-au pierdut viata in
streinetate §i jupineasa lui la inchisoare i casa lui in jaf. CA au ficut
(dupA obiceaiul lor): tot ce-au avut el, sate, cetAti, avutie, in trei Orli
le-au ficut; in doao pArti le-au dat feciorilor, ci avea doi, iarA a treia
f. 117v parte,/ care au fost a Beldii Pal o au luat Ora §i le-au dat cui au vrut.
15 Intru al doilea an al domniei Ducli vodA au mazilit turcii pe
Dumitra§co vodA, domnul Moldovei §i au luat domniia Antonie vodA
Rusetul, ce-i zicea Chirita Dracon,carele avea un fecior aicea, in Lard
la noi. Si auzind de tats -sau ci s-au domnit, mull au plins, prorocind
cu plinsul relele ce vor sA paA pe urmA, precum au §i fost, care la
20 rinduiala for si vor scrie. Ci, dara, grec find, nu §i-au lisat firea ce au
to ;i grecii. CA daca au 'incetat Iordache beizadea de plins, atita sa
mArise, cit nu mai puteam vorbi nici noi cu el; §i mai nainte eram la un
conac cu el, fugind cu caimacamii den loc in loc, pentru ciumA, cu
glume, cu risuri. Iar atuncea, a§a cum au aunt.
25 Dupa ce veni caul al treilea an Duca vodA, primivara, i-au venit
veste si meargi la oaste in Tara Le§ascA, cu turci §i cu titan. Carele
mergind la Ia§i au pus conacul despre MAnAstirea Galata; acolo au
§ezut citava vreme. Au chiemat Antonie vodi pe Duca voda de 1-au
ospitat in casele domne§ti, in Ia§. A§ijderea au ospitat §i Duca
30 voda pe Antonie voda la CetAtue, in zioa de Simpietru, fiind §i hramul
mAnastirii. De acolo au purces la Tulora. Acolo an ficut halai inaintea
f.118 serascheriului. Deci cu totii an purces §i/ au trecut Nistrul, de s-au dus
in Tara Le§asca. Luat-au citeva cetati: Ioholni ;a, Iazlovetul, Buciaciul,
Haliciul §i allele. lad robii ce-i lua dintr-insele nu-i robiia, ci-i da
35 DucAi vodA de-i ;inea.
Tara Intr -o zi, scotindu-se robii din cetatea Haliciu, veni veste de la
titan la turci (cA ei mergea inainte), precum pen vArsatul zorilor au
lovit craiul Sobie ;chii cu oaste multi le§ascA pe Mari §i putin an fost si
prinzA pre sultanul, feciorul hanului celui bitrin, ce era atuncea, §i
40 multi titan au pent, pInA s-au indreptat.
AceastA veste auzind turcii au lisat toate §i s-au dus de s-au
impreunat cu Mani 0 cu totii au Inceput <a lovi> In 160 §i pe-ncet Ii
imbulziia, pins i-au Inghesuit la Juravna cetate, unde era Nistrul §i
15 ad. marginal De maziliia lui DumitraFo vodg f i de punerea lui Antonie

vodgRuset A // 25 ad. marginal Duca voda merge in oaste la Juravna, la 160 A // 28 ad. marginal
Ospecele DucE vodli 0 ale lui Antoine voda la Ia0 A // 37 ad. marginal Sobeiclni, craiul leqesc,
love0e fax<a> veste pre Mari A //
132
www.dacoromanica.ro
peste Nistru un deal mare, pietros, de nu sA putea sui nici pedestru. Si
incungiurind pe le§i de toate partile, pina in sara sta rinduiti ca de
rAzboiu §i cu tunurile sA apdra. Deci pinA a aduce tunurile turce§ti §i
alta gAtire de bAtae, au inserat. Peste noapte s-au Ingropat le§ii in
5 §anturi. Dimineata it pgrea ca sint bagai in cetate. De-acii trei
sAptAmini s-au bAtut din tunuri §i de multe on e§iia le§ii de sA bAtea cu
turcii §i cu Wart, de la obraz, unii cu altii. DarA ii infringea grozav pe
f. 118w le§i. D-abiia apuca sA Intre in §ant/ §i Inca tunurile le ajuta; cA
impra§tiia pe tAtari, pinA Intra. larA ar fi Alt rgu le§ii.
10 Acolo, cum spunea, era craiul Sobetchii cu hatmanul de Litva,
hatman coroni, hatman polni §i multa boirime cu oaste, ca la 30.000,
sau §i 40.000 vor fi fost. Insg trecind 3 sAptAmini §i ei au flAminzit §i
caii lor; §i au fAcut. pace cu turcii. Au legat sA le dea Podolia
Camenitei, semnind in scrisori §i hotarAle pe unde sA fie. Si le-au dat
15 le§ilor §i robii ce luase dupe-n cetati. Si s-au intors turcii indarat §i 16§ii
pe la casele lor.
Ci darA Duca vodA <nevoindu-se> in tot chipul sA facg slujbA
turcilor, sA be placg §i aceastea au fAcut. CA IndatA, ce s-au isprgvit
pacea au gatit pe Matei cApitanul CArAmidA §i 1-au trimis la impAratul
20 sA -i dea tire de pace. Si I-au Invgtat in tot chipul sA ajunga mai nainte
decit oamenii pa§ii serascheriului §i de ai hanului. Si aceasta i-au zis,
mergind pen Moldova, de-1 chiema Antonie vodA la Ia§i sA-1 intrdbe
pentru o§ti, cum sA aflA (cA nu sA mai §tiia nimic de wile turce§ti mai
mult de o lung de zile), sA -i spue altele, iar nu adevgrul. Si i-au dat
25 bani, unde-i vor sta caii sg cumpere altii. Si a§a au fAcut; cg mergind la
Ia§i 1-au chiemat Antonie vodA de 1-au intrebat. Ei au spus cA au
incunjurat le§ii pe turci, de nu sA §tie mai scApa -va vreunul.
De-acii iarg s-au dus ?nainte §i au ajuns la Odriiu, unde era/
f. 119 ImpAratul. Ci mergind cu car ;ile la veziriul Chiprilioglu, cum putea,
30 fiind idropicos, au cetit cArtile §i de bucurie cA s-au fAcut pace 1-au
dAruit cu 200 de galbeni de aur. Si indata 1-au trimis la imparatul cu
cartile §i a§ijderea 1-au dAruit. DupA citeva ceasuri dar i-au venit cArti
de la Antonie vodA in care scriia pove§tile ce auzise de la Mihai <sic>
capitanul CarAmidg. Deci iar chiemA pe Caramida de-1 intrebg. El decii
35 au spus adevArul §i cum cA el au spus acele vorbe lui Antonie vodA.
Decii aciia§ yin cArti de la serescheriul §i de la hanul, scriind tot de
pace, ca Si ale Ducal vodg. Si au ramas de ocarA Antonie vodA,
facindu-1 §iheroglan mincinos. Iar Duca vodA au rAmas lAudat §i in
scurtA vreme s-au intors la scaunul lui.
40 Intru aceastg Wire, pentru ni§te lemne de pod ce rinduise §i pe
Tudoran cluceriul sA aducg §i nu le-au putut aduce curind la vreme,
1-au ingenunchiiat Duca vodA sA -i tae capul, dar 1-au ertat. Iar el viind
in tug s-au caluggrit, n-au vrut sg mai tie mirean.
Caimacami aici in tail lAsase pe banul Gherghie BAleanul, pe
45 ginere -sAu Hriza vistiiariul, pe Staico pgh<arnicul>, carii au e§it
3 Turcii, tAtarii, incungiurA pe leqi. A // 13 ad. marginal Leqii fac pace cu

turcii A // 37 ad. marginal Duca vodA cu cinste sA intoarce in scaun A //
133
www.dacoromanica.ro
f. 119v inaintea domnului cu slujitorime §i cu/ cinste au intrat in Bucure§ti.
Intru acest an s-au Inoit Duca vodA domnia de al treilea an, dupe
cum era obiceaiul, aducindu-i Latcarache Rusetul caftan §i cu un agg
mare, cAruia i-au e§it inainte domnul cu boiarii, cu slujitorimea §i 1-au
5 adus cu cinste in Bucure§ti. Si imbrAcind caftanul, dupl ce au cetit
baratul de domnie, au dat cu 12 tunuri §i <cu> pu§cile slujitorimea.
Decii anul aka trecind, cu pace, primAvara veni poruncA domnului sl
meargA la oaste cu turcii la Cehrin, ce era cetate supt mina moscalilor.
La care, ducindu-se, putin o au bAtut; ci au venit cazaci §i moscali ca
10 nAsipul, cArora neputind sA le stea impotrivA, au lasat cetatea qi
noaptea au fugit cum au putut §i au venit eine§ pe la locurile lor.
Decii trecind al patrulea an, aka primAvara, iar fac gatire turcii mai
mare de Cehrin §i merge insu§i veziriul Cara Mustafa pap. Si
porunceqte i Duc Ai vodA si meargA gi Antonie vodA de la Moldova.
15 bra aicea in tad lasA caimacami pe Serban logofAtul Cantacuzinul §i
pe Hriza vistiiariul, pe Iordache Ruset postelnicul §i pe Staico
pah<arnicul> sA poarte grija ;Atli §i de poruncile impArate§ti. CA
imparatul turcesc, Sultan Mehmet, venise in vara aceia la.Dirstor pinA/
f. 120 s-au isprAvit cu Cehrinul. Decii mergind Duca vodA la Tighinea au
20 gAsit'pe veziriul dincolo de Nistru. Si 1-au imbrAcat veziriul cu caftan
§i pe boiari. Si de acolo au purces peste cimpii, fAr-de lemne, fAr-de
apa, pinA au ajuns la Buh, la Coiunghecet. Acolo s-au gAsit apl. De
acolo iar n-au gAsit apA pinA la Cehrin. Deaca au sosit acolo, au
inceput a bate cetatea cu tunuri, cu cumbarele. DarA §i din cetate
25 viteja§te sA bAtea, cit 63 zile au tinut. Ci iatA cA simtirA o§tile
moschice§ti, venite la Nipru: sA auziia tunurile; cl din Cehrin pinA in
Nipru iaste cale de 3 ceasuri. Ci Meuse rumanii doao poduri;
moldovenii iar doao, peste apa Tismenul ce era 1IngA Cehrin, bAltoasa
§i noroiosA. Pe acelia au trecut o§tile turce§ti §i tAtArA§ti, ca sA
30 opreascA pe moscali, pina vor lua cetatea. Dar n-au putut, c% -i
impu§ca,ii omorlia, §i nici cum nu putea sta inaintea lor. Ci au dat
dosul sa treacA la pod. Dail veziriul pusese paz5 la pod: iniceri, pa§i,
domnii amindoi, sa nu-i lasA. Dal% stringindu-se Vile toate, au dat
f. 120v nAvalA peste ceialalti turci §i au trecut podul dincoace. TAtarii/ ca
35 diavolii da pen Tesmen; §i unii trecea, altii sA Ineca. Si au venit
moscalii ring Cehrin, fiindu-le cap Ramadanoschii. Si o sAptAminA au
§ezut moscalii dincolo de apA §i turcii dincoace, despre cetate,
bAtind-o. Si la saptAmina, dumineca in amiazAzi, au luat cetatea turcii.
Zic cei mai multi cA au luat Ramadanoschi bani multi de la veziriul §i
40 au lasat de s-au luat cetatea. Care intelegind tariul Moscului, au topit
our §i i-au vArsat pe git; §i acel srirOt au dat <lui> Ramadanoschi.
Iar veziriul s-au intors bucurindu-se, trimitindu-i ImpAratul calaci,
caftan. Ci la Intoarcere turburase Cantacuzinii oamenii tArli,
indemnindu-i sA pirascA pre Duca vodA §i pe greci la veziriul ca
2 ad. marginal Duca vodA inoiaste domniia A /16 ad. marginal Duca vodA merge cu
turcii la Ceahrin A // 18 ad. marginal Sultan Mehmet A // 19 ad. marginal Sultan Mehmet au venit la
Motor A // 24 ad. marginal Turai bat Cehrinul A // 35-36 Moscalii au venit la Cehrin viteja.lte A // 36
ad marginal Ramadanoschii lasA de iau turcii Cehrinul A //
134
www.dacoromanica.ro
minincA tam §i altele. Si avea pre unii pribegi de-§i Intelegea cu ei:
banul Milescul, Dumitmco Corbeanul, Paraschiva Boli§teanul, carii
venise cu Cuciuc imbrohorul Inaintea veziriului la Ledijna, lingA Buh.
Ci alalti s-au pAzit mai bine. laza Bo4tanul umblind can blastemAteqte
5 1-au prin Duca vodA §i 1-au bAgat in obezi §i 1-au mustrat; apoi 1-au
slobozit, dupl ce au venit in pa
f. 121 InsA Baca au trecut Nistrul pe la Soroca, pe o cimpie,/ sl ceru Duca
vodA sA -1 lasA sa meargA la scaun; §i 1-au slobozit. Pre carele
imbrAcindu-1 cu caftan, §i pe boiari, le-au dat cale in tail. Iar pe
10 Lascarache spAtariul 1-au inchis veziriul de multe jalbe ce auzise
veziriul de la Cantacuzini §i de la altii ce era cu Cantacuzinii la o
vorba. Si cu chieltuialA 1-au scos Duca vodA de au venit in tarA.
Duca voda, mergind pinA la Ia§i, au venit veste din tarA cA Radul
Cretulescul cu toatA casa lui au fugit in Ardeal. De acolo, din tabArA
15 fugi i VintilA paharnicul Corbeanul §i Pirvul postelnicul, feciorul
Cretulescului in Ardeal, trecind pre la Trotu§. Aceste turburari vazind
Duca vodA, gateqte pe Costandin Brincovanul, ce fusese mai nainte al
doilea logofAt §i-1 trimite cu cArti la Cretulescul sA se IntoarcA; carele
viind pinA la SArata, 11 IntimpinA un pircAlab al .lui Serban logofAtul
20 de-i spune c5 au fugit Serban log<o>f<Atul> cu toatA casa lui la
Ru§ciuc. Ci lasA Brincoveanul calea Ardealului i sA duce dupe unchiu-
sat', Serban log<ofAtul>.
Duca vodA, viind pinA la Birlad, iatA alti olAcari yin de spun cA au
fugit Serban logofAtul cu toatA cemetiia lor. Decii viind mihnit pinA la
25 Foc§ani, trimite pe Costandin stolnicul cu carti sA munceascA, sA
f. 1211" IntoarcA pre frate-sAu Serban log<ofAtul>. Si i-au dat §i pe Iane/Ro§ca,
om al Ducal voda, cu multe fAgAduiale, carele mergind acolo §i
impreunindu-se fratii au dat raspunsul cA nici unii nu sA vor mai
intoarce, ci sA vor duce la veziriul. CAci cA aceste umblete de demult le
30 umbla Cantacuzinii, de turbura oamenii 'Aril, de piriia pre domn. Si ei
Inca fAcuse jalba la Cara Mustafa veziriul, prin mijlocul unui turc ce-i
zicea fetfagiul, carele §i rAspuns i-au dat lui Serban logofAtul ca sA se
ducA sA-1 facA domnu, pentrucA-i era priiatean, precum au scris apoi.
Deci IndatA ce au mers i-au fAgAduit sA-1 pue domnu, sA mute pe Duca
35 vodA in Moldova, cA mazilise turcii pe Antonie vodA Ruset, cAci nu
vrusese sA dea bani unui agA al veziriului, clnd i-au cerut, carele
ajungInd chehaia veziriului i-au fAcut aceasta de 1-au mazilit.
Duca vodA Inca nwiind cA va sA-1 pue domnu pe Serban vodA, au
trimis boiari cu Ora asupra lui Serban log<ofAtul>, data nimic n-au
40 folosit. CA IndatA ce au sosit la Odriiu, veziriul i-au dat domniia §i pe
Duca vodA, 1-au mutat la Moldova. Boiarii, darA, ce era trimi§ de
Duca vodA, cei mai multi s-au inchinat lui Serban vodA, ne§tiind ale
ce vor sA patA pe urmA. Iar Ivaco cluceriul BAleanul §i cu Staico
pAh<arnicul> au fugit la Moldova. Iar Serban vodA au venit in scaun pe
6 ad. marginal Paraschiva Boli§tanul fu prins de Duca voda A // 10 ad

marginal Lascarache spat<arul> inchis de veziriul All 13-14 ad. marginal Radul log<ofatul>
Creplescul fuge in Ardeal A// 20 ad. marginal Serban log<ofatul> Cantacuzinul fuge la turci All
135
www.dacoromanica.ro
la BoboteazA. Domnit-au Duca vodA ani 5./
f. 122 MOLDAVIA.
V1<ea>to 7182,1674. DOMN 54. DOMNII 60. Cap 54.

DUMITRASCO VODA CANTACUZINO, INTIIUL NUMIT CU
5 ACEST NUME, CARELE AU FOST GREC TARIGRADEAN,
CAPICHEHAIA LUI PETRICEAICO VODA.
DupA ce au fugit Stefan vodA Petriceaico in Tara Le§ascA, iar

boiarii tArli dind §tire la PoartA de fuga lui, au trimis sultan Mehmet
impAratul turcesc domn TArii Moldovei pe Dumitra§co vodA
10 Cantacuzino, hire§ din grecii cei de cinste ai Tarigradului, carele
destul era cumplit §i vrajma§, dupA cum sint faptele oamenilor int-
aceastA lume, au rile, au bune.
Deci cite raotAti au fost §i era mai nainte de dinsul §i pre vremea lui
pre pAmint, toate cite era, el le fAcea bune. Numai era foarte fricos, ca-i
15 pusese Dumnezeu acea zAball in gurA §i intr-insul frica, de era fricos. 8i
din zilele lui au slAbit Cara rAu, venind la mare cumpAnA de perire. CA
indatA ce au luat domniia §i s-au arzat la scaon, avind turcii vrajbA cu
f. 122' le§ii, cA atunce de curind luase turcii Camenita de la le§i,/ deci
Dumitra§co vodA fiind fricos, cum s-au zis §i de rAotAtile lui necrezind
20 pre nimenea, adus-au pre Hangeri sultan cu tAtarii de an ernat in Tara
Moldovei. Carii ca ni§te pAgini multe rAutAti au fAcut oamenilor,
muncindu-i §i pe cArbuni puindu-i §i la cap cetluindu-i §i de fAmei §i de
fete rizinduli aiavea. i istovind acolia IncA §i mai cAzniia de izvoanA,
numai ca sA le mai afle on de unde. i pe<n> multe locuri pe multi
25 oameni au §i omorlt. IncA §i din boiari mazili, pre carii i-au apucat la
Lard de cu toamnA pe la casele lor, cind au mers tAtarli la ematec, nu
i-au mai lAsat sA iasA in laturi §i-i munciia in tot chipul, silindu-i sA le
dea ce le veniia in cuget. Iar primAvara, cind s-au rAdicat de pre Gard, an
luat tot de la cine ce au fost rAmas neluat §i nemincat de din§ii: iape,
30 cai, boi, vaci, oameni de i-au robit; de aciia s-au rAdicat §i an e§it din
tarA. IarA la izvodul lui Miron logofAtul scrie pentru aceastA domnie a
lui Dumitra§co vodA a§a: Fugind Stefan vodA Petriceaico de la Hotin in
f. 123 Tara Le§ascA/, iar boiarii carii trimisese zalog la ImpArAtie, ce li s-au
pomenit numele mai sus, dupA ce au sosit la Galati Ionaro Bal§a
35 vornicul §i Caraiman cApitanul, pinA a nu sa auzi de fuga lui Petriceaico
vodA, au mers boiarii la OblucitA, cA acolo era ImpArAtiia la ematec."
Iar Nicolai RacovitA §i medelniceriul al doilea rAmiind la Galati §i
viind veste de fuga lui Petriceico vodA, boiarii ce s-au intimplat la
Galat au fugit, temindu-se de ImpAratie. Atunce Suleiman
I lipseFte Domnit-au ... 5 P // 2 ad. marginal Moldavia A // 3-6 De domnia lui

Durnitra§co vodA Cantacuzino, fiind cursul anilor 7182 D // 8 dupa lui ad. §i find veletul cel
vechiu 7182, ear de la Hristos 1674 D // 20 ad. marginal Dumitra§co,7182 A // 23 dupi aiavea
ad. cerind bani de pe la oameni, odoari, haine, ce §i avea. Pinile scotea de prin gropi fi le varsa
inaintea cailor for D //
136
www.dacoromanica.ro
chehaiaoa veziriului, care mai pre urma au stAtut si vezir Azem, IndatA
au chiemat, avind prietesug cu Dumitrasco Cantacuzino, ce an fost mai
nainte visternic in Tara MunteneascA, carele an fost capichehaia lui
Petriceaico vodA §i fiind in cuno§tiinta turcilor si stiindu-1 cA -i iaste
5 casa in Tarigrad, boiarii ce era acolo bucurosi era sA-s scuteascA
viata. Ci au dat domniia lui Dumitrasco vodA, fArA nici o cheltuiald; si
Inca i-au dat si bani de cheltuialA, care n-au mai fost altA datA dunes ca
aceasta domniei. §i IndatA au plecat cu domniia in ;arA; esind pe la
Reni, au trecut Prutul pe la Giurgiulesti, au venit la Galat, unde
10 acolo i-au exit tot boiarii Inainte, de i s-au inchinat. Deci de acolo
f. 123' au tras drept pe Prut, la Iasi. i aflind/ scaunul Mitropoliei fArA stApin,
pus-au mitropolit pre Theodosie, ce era episcop la Roman. Ci in Iasi
mull n-au zAbovit, cA si Petriceaico vodA cu eitAva caste lesasca an fost
coborind in jos.
15 Caplan pap era la Tutora, pus de imparAtie, sA fie pentru strajA.
Dumitrasco vodA, auzind de venirea lui Petriceaico vodA cu lesii, n-au
zAbovit in Iasi nici doao sAptarnini, ci au exit la Tutora, in preajma
pasei. i au lAsat in Iasi pu ;inei slujitori de strajA, pe Buhus hatmanul
si pe Conte§ slugeriul, carii au asteptat pinA au venit strejile lui
20 Petriceaico vodA pentre vii; si atunce an purces din Iasi. Care dupA ce
1-au vAzut pre Buhus, straja lui Petriceaico vodA, 1-au gonit. §i vAzind
Buhu§ cA va sA-1 ajungA si avind cuhnii, dupA Socola IndatA s-au luat
caii si an lAsat cuhniia cu ce an avut. Ci vAzind si lesii cA nu-1 vor mai
ajunge, s-au Intors IndArAt la Iasi.
25 Dumitrasco vodA au trecut Prutul la Tucora si ImpreunA cu caplan
pap au luat Prutul in jos sis-au pogorit la ZArnesti. i acolo zAbovind
citeva zile, au tras iar la ImpArAtie, la ObluciiA. §i fArA zabavA au
orinduit Imp ArAtiia pe Chiur Husein pap cu o samA de serdenghestii./
f. 124 §i intr-acea vreme poruncise ImpArAtiia de veniia calga sultan cu
30 tAtarli de la Crim §i cu Hagi Gherei sultan, precum vei afla la rindul
sAu insemnat, carele la vremia Beciului au ajuns si han. §i esind iarasi
a doa oarA Dumitra§co vodA la Galati, au purces pe Prut in sus. i
venind ImpreunA cu Chior Husein pap pinA la FAlciiu, au mers de s-au
Impreunat cu galga sultan, la codrul Chighiaciului. De la FAlciiu an
35 purces pe Prut in sus, de au tras la Husi. De acolo an ales doao mii de
tAtari ce avea cai mai buni, cu Hagi Cherei sultan si cu Buhu§
hatmanul, de s-au Intimpinat cu Petriceaico vodA §i cu lesi la gura
Bohotinului. Ci cum s-au timpinat au dat putintel rAzboi intr-acea zi.
Iar prinzind limbA din [Atari, peste noapte an §i fugit lesii pe Prut In
40 sus. Ci tAtarii n-au avut cu ce-i goni, fiindu-le caii slabi. Iar Petriceaico
vodA au lovit pe la Iasi, pe la Suceava si pe la 'rirgul Siretului, de au
trecut in Tara LepscA.
Ci Dumitrasco vodA impreunA cu Chior Husein pap an mers in Iasi
de s-au gezat in scaun. §i au tinut §i pe pap o lunA, cu atita
2 ad. marginal Dumitra§co,1674 A // 10 dupa inchinat ad. cind au fost veleatul

7183, dechemvrie D // 25 ad marginal Dumitrasco,1674 A // 33 ad. marginal Dumitrasco, 1674
A //
137
www.dacoromanica.ro
chieltuiala, jefuind pe la tad vaci, oi, pline, ce putea gasi, ca un om
farl mill §i fail frica lui Dumnezeu. Iar pre Hagi Cherei sultan,
f. 124" impreuna cu Mull, i-au impartit/ pen tad la ernatec, la Orheiu, la
Lapu§na, la ;inutul Ia§ilor, la I-Br Mu, iar la Falciiu mai putini.
S Pre aaste tinuturi au fost miniia lui Dumnezeu. Atunce sa vezi
cazne In WWI oameni, precum s-au scris mai sus. Muncindu-i in tot
feliul, pe carbuni ii punea, le cetluia capetele, Mai in tot chipul, care
nu iaste putinta a le spune. I§ ridea de Mete §i de fameile
oamenilor, de fata; ce avea oamenii lua tot. Plinea o scotea de prin
10 gropi i o varsa pe denaintea cailor. i a§a au chinuit bietii oameni 2
luni. Iar la Jadicarea lor au robit §i oameni pe une locuri; pre allii i-au
Si omorit. Inca §i din boiarii mazili, pre carii i-au apucat la tad pe la
casele lor, nu i-au mai Mat sa iasa in laturi §i-i munciia in tot chipul,
naslindu-le sa le dea ale ce le veniia lor la gind. Iar la radicarea lor
15 nici au ramas iapa, nici vaci, nici oi, nici boi. i de atunce au rams
Sara la mare slabiciune, care s-au adaos tot din du in rail, ping la
acasta vreme. i a§a au fost traiul tarli intr-acea iarna, cu acel domnu
atheista.
f. 125 kit le§ii apucase de pugse oaste de a lor prin cetati,/ la Neamtu §i
20 la Suceava, socotind ca dupa ce vor lua cetatile, pre lesne vor lua §i
Sara; ci lasase ni§te nemti prin cetati. Iar de primavara au qi trimis
Dumitra§co voda pe Buhu§ hatmanul §i pe Velicico Costin vtorii spatar
0 cu oaste ce avea spre cetati, InchizIndu -i de la hrana. Deci nemtii A
flaminzise; ci le-au clutat a e§i din Neamtu. i mergind §i spre ceia ce
25 era in Suceava i-au lovit pe §esul BAH, dindu-le razboiu cu modovenii.
Ci au statut §i n6mtii tare; ci de tot nu i-au putut sparge, iar citeva
capete au adus la Ia§i la Dumitra§co voda, ca vreo 50 de capete §i vreo
20 de nemti vii. Iar altii au scapat, aparindu-se, ping au intrat in
cetatea Sucevei; carii totdeauna e§iia in tirg de-§ apuca cite ceva de
30 mincare, iar nu de ajuns.
Deci stied Buhu§ imprejurul Suceavei totdeauna, vazind §i nemtii ca
flaminzesc, numai ci le-au clutat a sa inchina. Dupa ce s-au Inchinat, i-au
dus §i pre aceia la Dumitra§co voda, pre carii i-au scris slujitori §i-i Linea in
f. 125" curte. Iar pentru cetati au Indemnat Dumitra§co voda pe/ turci de au stricat
35 cetatile ale vestite ale Moldovei: Hotinul, Suceava, Neamtul. Insa pricina
indi de stricarea acestor cetat au fost §i Petriceaico voda; iar pricina a
dooa iaste Dumitra§co voda, aceasta; care lucre cine va vrea sa §tie, din ce
au fost pricina de s-au stricat, iatA, o scriem.
Domnind Stefan von Pen in tail inaintea lui Dumitra§co voda
40 Raul §i apoi daca s-au dus la Ia§i, Wind scaunul carii, cum am zis mai
sus, iar 160i au trimis nemti slujitori de ai lor, ca sa pazeasci cetatile,
socotind ca cu aastia vor cuprinde mai pre lesne Cara supt mina lor. Iar
dupa ce au venit Dumitraro voda la domnie Si Inca neaezat bine in
scaun la Ia§i, indata au 0 scris la turci de au trimis oaste. i puind
45 lagum pre supt zidurile cetatilor, le-au aruncat din temelie. Numai
21 ad. marginal Dumutra4co, 1674 A // 34 Stricarea cetAlilor Moldovei A // 43

mina lor, explicat marginal: ascultarea lor A // 45 ad. marginal Dumitra§co,1675 A //
138
www.dacoromanica.ro
cetatea Suceavei, neputind-o strica cu lagum, au umplut-o de lemne §i
de pae,,, apoi i-au dat foc de au ars-o §i s-au rasipit, precum sA vede
acum. InsA mai intii neputindu-i scoate cu rAzboi pre nemli din
f. 126 cetAt, s-au flgaduit Dumitra§co voda cl de sl vor/ inchina de buna
5 voia for §i sA dea cetAtile,ii va erta de moarte §i-i va darui. Si ap au
e§itnemcii din cetAt, apoi le-au rAsipit, cum s-au scris mai sus.
Intr-acest an au venit §i Dosoftei mitropolitul din pribegie, la
Dumitra§co voda §i 1-au inchis in mAnastire la Sveatii Savva, de au
§ezut citva.
10 Intr-acest an au Inceput a umbla §i tractate de pace cu le§ii, care au
fost trimis Miron Costin vornicul de doao ori. IarA cind au fost vara
7183 <=1675> sultan Mehmet s-au radical cu toatA putdrea sa de au
mers la Umani, in Tara CazaceascA, trecind Nistrul pe la Soroca.
Atunce au mers §i Dumitra§co vodA de au fAcut pod mereu peste
15 Nistru; §i de acolo s-au intors inapoi la scaun. Atuncea au mers §i Duca
voda cu muntenii. Si mergind ImpArAtiia au luat Umanii §i alte cetAt
0 au facut multA pradA §i robie §i mult singe de cretin s-au vArsat. Iar
cetAtile ce le-au luat le-au stricat pinA in pArnint. Ci de acolo
bolnAvindu-se impAratul s-au intors fArA veste, de n-au §tiut nimenea
20 pe unde s-au intors. Iar veziriul s-au invirtejit pt la Hotin §i, luund
f. 126" Prutul in jos,/ s-au intors la Odriiu.
DUMITRA.K0 VODA SCOATE HIRTII IN TARA.
Iara cind au fost iama 7184 <=1676> au scos Dumitra§co vodA

hirtii, wind acea pomanA in tail de atuncea, de umbla oamenii tot
25 cu pecetile lui Dumitra§co vodA, precum dau turcii iuva haraci in Tara
TurceascA. Si acostia tot pentru lAcomiia banilor le fAcea, ca sA nu
scape nici bogat, nici sarac. Si cit bani veniia din tall nu-i da la
vistierie sa -i stringA, dupA obiceaiul Wu, ce-i numara el singur §i-i
stringea in casa la dinsul.
30 Si tot Intr-aceastA iarna la Bogoiavlenie <=BoboteazA> s-au strins
cAlugArii Ia Iasi, dupA obiceaiu. Ci in loc de ospAt ce au domnii de-i
ospeteazA a dooa zi, i-au bAgat pe toc in temni ;a Ia§ilor, dindu-le
pricinA ca au venit tirziu.
Scos-au din Inchisoare pre Dosoftei mitropolitul §i 1-au pus iar la
35 scaunul lui. Iar pre Theodosie, ce-1 facuse el mitropolit, 1-au inchis iar
la MAnastirea Sfintului Savva. Allii zic cA 1-au bAgat in temnicA supt
oltariu.
Intr-acesta§ an, primAvara, au trimis imparAtiia pe Si§man
Ibraim pap, facindu-1 sarascheriu la Juravna §i Duca voda cu
f. 127 40 muntenii. Unde acolo s-au pogorit/ §i loan Sobetchii, craiul le§esc.
Si acolo s-au a§ezat pacea cu le§ii care s-au tinut pinA la vrdmia
Beciului.
12 ad. marginal Sultan Mehmet au luat cetatea Umanii, 7183 A // 22 lipsefte

D/ ad. marginal DumitTaFo,7184 A // 34 ad. marginal Dumitra§co voda pune mitropolit pe
Dosithei qi pe Theodosie inchide A // 39 dupii Juravna ad. qi impreuna cu Selim Gherei han D //
139
www.dacoromanica.ro
Intr-acest an, la avgust, fost-au mare moarte de ciumA in Iasi, de
au esit si Dumitrasco vodA la Galata si au sezut cu corturile. Iar la
septe<m>vrie 7184 <=1676> au sosit isman Ibraim pap, viind de la
Juravna la Tutora. i avind poruncl de la ImpArAtie ca sA mazileasca pe
5 Dumitrasco vodA, 1-au chiemat la Tu ;ora §i dupA trei zile 1-au mazilit,
cHndu-1 la inchisoare la Deli bap. Iar pe Duca voda, domnul
muntenesc, IncA de la Hotin 1-au slobozit pap si, lovind pe Siret, s-au
dus la scaunul sAu in Bucuresti. Iar pe Dumitrasco vodA Cantacuzino
1-au dus mazil la Tarigrad, domnind ani 2./
f. 127v 10 MOLDAVIA.
V1<ea>to 7184,1676. DOMN 55. DOMNII 61. Cap 55. ANTONIE

RUSET VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, CARELE MM
NAINTE S-AU CHIEMAT CHIRITA DRACON.
DupA ce au mazilit impArAtiia pe Dumitrasco vodA, au dat steag de

15 domnie lui Chirita Dracon Ruset, carele s-au pus numele de domnie
Antonie vodA. i purcegInd de la Odriiu au venit la Galat, unde i-au
exit inainte toatA Ora §i boiarii, ImpreunA cu fiiu-sAu Alexandru, ce
fusese la zilele lui Petriceaico vodA slugear mare. De la Galati au mers
pinA la Timpesti, din jos de Tecuci, pe Bir lad. De acolo au luat Siretul
20 si pe la Tirgul-Frumos au intrat in Iasi dechem<vrie>, <loc gol> zile.
i domnind peste Luna cu pace, iar despre primAvarl s-au apucat sa
lucreze la Biserica lui Sfetii Nicolae, cea de 11110 curtea domneascA,
find biserica descoperitA si clopotnita stricatA. Deci cu toatA userdia
s-au apucat si au tocmit clopotnita si au sAvIrsit si zidul imprejurul
25 bisericii, la vAleat 7185 <=1677>. FAcut-au si o fintinA in zidul
f. 128 bisdricii despre poarta/ cea mare a curtii cei domnesti, aducind apA pe
urloae de departe, la care au fost ispravnic Abaza clucdriul. $i au
zugravit peste tot pridvorul lui Sfetii Nicolae, apoi au zugrAvit si
biserica pe din lAuntru.
30 Trimis-au in Tara Lesasca de au adus sfetnice de arama de ale
maxi si alte vase de argint au fAcut, care slut si acum in S<fe>tii
Nicolae. Asijderea au fAcut si ceardacurile ale inalte despre casa cea
mica domneascA, cu multA cheltuiall, ca la Tarigrad. i s-au fAcut si
grobnitA in S<fe>tii Nicolae, in lAuntru, darA n-au avut parte ca acdia,
35 In care grobnitA s-au ingropit mai pe urma Cantemir vodA, cum va
arAta la rindul sAu. Apoi s-au apucat de au fAcut si zid Imprejurul
MAnastirii Sfetii Savvei, darA n-au ajuns nici pre jurnatate sA-1 fact i
ar fi si mai fAcut multe lucruri bune in tart cA era un domn milostiv si
induratoriu; numai tam n-au avut noroc sA domneascA mult. CA
40 pizmasul diavolul pururea iaste neiubitoriu de binele crestinesc.
Deci cind au fost valeatul 7185 <=1677>, primAvara, s-au scornit
3 ad.marginal Moldavia A // 10-13 De domnia lui Antonie Ruset vodA, carele

mai nainte se numea Chirite Draco D // 28 ad. marginal pridvodul A // 41primAvara vary D / ad.
marginal Antonie, 7185 A II
140
www.dacoromanica.ro
f. 128' oaste asupra Cehrinului §i au orinduit impArAtiia iarAs pe/ Si§man
Ibraim pap, cu multi pasi si cu multA putere turceascA si Gherei han cu
tAtarii, orinduind si pe Antonie vodA cu moldovenii, fiind hatman
Gavriil Costache, mergind si Duca vodA cu muntenii. Si trecind Nistrul
5 pe la Tighina au mers la Cehrin. Si au bAtut Cehrinul <loc gob zile §i
neputindu-1 lua, 1 -au Mat.
Spun cA au fost e§ind cazacii de au fost scotind pe turci din
metereze si le-au fost dind cu stupi vii din cetate in cap. Ci neputind
dobindi cetatea intr-acea vary s-au intors °stile iar inapoi pe la Tighina
10 §i slobozind pre domni au venit fiestecarele la scaunul lui.
Iar la anul 7186 <=1678> au chiemat ImpAratul la Poarta pe
Alexandru beizadea, feciorul lui Antonie vodA, carele era calAret bun
si curvariu foarte. Pe multe locuri lua fade oamenilor cu sila. La
bAuturi era liubovnic si la alergAturi de cai. insA nu pirlia pre nimeni la
15 tata-sau; de nu grAia de bine pre om, iar de rAu nu grAia.
Duca vodA, domnind in Tara MunteneascA era muntenii sAtui de clinsul.
CA incepuse a sA certa, mai virtos Serban vel log<ofatul> cu fratii lui. Duca
f. 129 vodA prepunea, iar nu putea prinde nimica. Ci la/ aceastA oaste de la Cehrin
au cercat Duca vodA pre boiarii de Moldova. Ci unii it priimiia. Iar cerand
20 pe GavrilitA hatmanul, zicindu-i asa: Antonie vodA iaste mazil, ci pe cine
vor pofti, ca s5-1 sileascA el sA-1 scoatA la domnie", km rAspuns Gavrili%A
hatmanul: De stii, mAriia ta, cA iaste adevArat mazil, sile§te mariia ta sA ne
fii domnu; iar de nu, sA nu-1 amesteci mai-11a ta, cA iaste un domn bun."
So liia aceasta o purta Antiohie Jora, ce era postelnic la Duca vodA, nepot
25 de sor<A> lui GavrilitA hatmanul.
Antonie vodA, intorcindu-se de la oaste, au ernat cu pace pIna
despre primAvarA. Iar cum s-au dezvarat, fiind vAleatul 7186 <=1678>,
s-au rAdicat Insu§i veziriul Cara Mustafa pap de au purces la Ceahrin.
Si intr-acea vreme iar au mers Antonie vodA cu moldovenii si Duca
30 vodA cu muntenii. Si trecind Nistrul pe la Tighina au mers la Cehrin la
iulie 11 zile si au bAtut cetatea 37 de zile §i au luat-o duminecA
av<gust> 18. Ci batindu-se turcii la cetate, dupA citeva zile, iatA, le
vine veste la veziriul cum cA vine de peste Nistru Popovici Samuil,
hatmanul cAzAcesc, cu oaste intr-ajutor cetAtii. Dar mai bine de n-ar fi
35 venit, c5 mai multA stricAciune s-au fAcut. Deci caplan pap si cu tAtarii
f. 129v au trecut apa Chesmenului / pe podurile ce Meuse unul Antonie vodA si
altul Duca vodA, mergind ca sA tie calea lui Popovici hatmanul sA nu
treacA Niprul. Ci nimic n-au putut sA-1 sprijineascA, cA IndatA au Inffint
pe turci §i pe Mari. La acel rAzboi s-au rAnit si caplan pap, luundu-i
40 cazacii §i corturile si 1-au gonit ping la apa Chesmenului.
Veziriul, vAzind cA yin bAtut, an stricat podurile ca sA nu
treacA. Ci cazacii, cum au sosit, IndatA le-au tocmit la loc $i §-au pus
tabAra impotriva cetAtii, peste Chesmen, despre rAsarit. Si asa au sezut
vreo saptAmInA. Ci unii zic s5 fie ajuns veziriul cu bani la Popovici; cA
13 dupa sila ad. insi a oameni propi D // 16 ad. marginal Duca, 7185 A // 19
ad. marginal Duca vodA ceara pre boiari ca sa-1 priimeasca domn la Moldova A // 30 ad.
marginal Turcii au luat Cehrinul A // 34 Nistru] Nipru D //
141
www.dacoromanica.ro
turcilor le perise nAddjdea de a luar6 cetatea. Numai poate fi cA au fost
voia lui Dumnezeul; el intr-o noapte au legat cazacii tabArA §i au fugit §i
Indata au trecut tAtarli dupA din§ii de i-au petrecut cale de o zi. lard altii
zic cA au fost sminteala cetAtii intr-acesta chip: Cum an sosit Popovici cu
5 cazacii s-au schimbat polcurile de au intrat caste proaspatA in cetate §i
cei vechi sA iasa afarA. Si a§a, de bucurie, au inceput a sA cinsti cu
bauturi, dupA obiceaiul lor, nebAgind seama §i vAzind ajutoriul, neavind
f. 130 grije s-au dat dupA betii./ Ci turcii, prinzind limbA §i Intelegind de betiia
cazacilor, IndatA au dat mare navaIA §i luind cetatea. Si mai find un van;
10 in lAuntru, in cetate, IncA an mai tinut intro zi §i intr-o noapte. Ci 1-au
luat a dooa zi in varsatul zorilor. InsA zic unii cA au fost e§it intr-acea
noapte cazacii Si moscalii, ce au fost intr-acel §anc, can cu fuga. Si
deaciia au intrat turcii la zio. Ci au mai §ezin veziriul de au span cetatea
pina in pArnint, care nu s-au mai fAcut pied astAz.
15 De acolo s-au intors veziriul pe unde fusese Umanii §i venind pe la
Soroca au intrat in Tara Moldovei.
Atunce, la intoarcerea veziriului, an inceput unii din boiari a
amesteca §i a Old pe Antonie vodA. Din care era Buhu§ hatmanul §i
altul Inca, pre carele treacA-1 condeiul mieu. Ce i-am vAzut osinda,
20 perind nevinovat, de alti domni. InsA tot win mijlocirea DucAi vodA §i
cu indemnarea lui. Ci dupA obiceaiul turcilor, ce an fAcut un Mihnea
vodA din Tara MunteneascA, carele an scos ochii turcilor sA facA al
treilea an mucaremea, adecA moire domniei, pentruca sA is bani. Deci
venind veziriul la sat la Chi§inAu au mazilit pe Antonie vodA §i au pus
f. 130" 25 caimacami pe Ghinghea vornicul §i pe Sandul Buhu§ hatmanul./ Iar pe
Antonie vodA puindu-1 veziriul in hiarA 1-au luat cu sine. Si mergind
boiarii dupA dinsul, Miron logofatul, DubAu visternicul, Costandin
postelnicul, Ghioca vtorii log<ofAt> §i altii mai sprinteni, unii trAgea
sA fie Duca vodA domnu la Moldova, altii zicea pe un Ieremia, ce era
30 boiari .de tarA; Ghioca log<ofAtul> umbla §i pentru sine, dar foarte pre
ascuns, iar la aratare umbla pentru Duca voda.
Minat-au §i Duca vodA pe ni§te boiari moldoveni ce era pribegi in
Tara MunteneascA, ca de sA va scApa de domnia TArli Muntene§ti sA fie
la Moldova, precum sA va arAta la rindul sAu.
35 Acest Antonie vodA era om cre§tin, bun, blind §i milostiv, cu putin
nu ca vrednicul de pomenire Iliia§ vodA Alexandru, ce am scris mai
sus, nelacom, bun la judecAt, liubovnic. Boiarii era foarte
desfAtat, cu primblAri §i cu veselii.
Iar dupA ce s-au a§ezat Duca vodA la scaun, au §i trimis boiari §i pe
40 altA Lard. la PoartA de au pirit pe Antonie vodA, fAcind Duca vodA Si
acest obiceaiu, sA pirascA pe domnu daca sA mazi16§te, §i 1-au bAgat la
mare nevoe cu pira la turci. CA 1-au muncit cu multe feliuri de munci.
Trestii pe supt unghii i-au bAgat. Datu-i-au de au inghitit un nemetel
f. 131 uns §i trAgindu-1 afarA i-au adus matele la gurA §i alte munci/ ca sA dea
13 ad. marginal Turcii rasipesc Cehrinul A // 20 nevinovat, marginal intre

paranteze: Miron log<ofatul> A // 24 ad. marginal Vezirul mazi16§te pe Antonie vodA A // 24 ad.
marginal Antonie, 7185 A // 42 ad. marginal Turcii cAznesc pe Antonie vodA A //
142
www.dacoromanica.ro
bani. Ci el bani nu strinsese. Una, cg lacom nu era, alta cg ggsise Cara
stricatA de la domnia lui Dumitra§co vodg Cant<acuzino> RAul, de
cind ernase tAtarii in tarn. Si dupA ce 1-au muncit, ce an gAsit i-au luat
totul. A§a i-au fost multemita ticalosului Antonie vodA de la
5 moldoveni, care vedem ca de atunce ping acum tot osinda lui tragem,
cA din zi in zi tot la rau pg§im §i cit au fost la acea pill, mai cu
tot osindit i-am vgzut.
Iar Antonie vodg, dupa ce au scApat din muncile §i inchisorile
turcilor au §ezut la casa sa in Tarigrad, find §i el din tArigrAdeni, om
10 de frunte. Si trAind ping la a dooa domnie a lui Dumitra§co vodg, i s-au
sAvir§it viata acolo, trAind cu multA lipsg in casa sa.
Poate sA fie tras osinda §i Antonie vodA pentru fiiu -sAu Alexandru
beizadea, de care am pomenit §i mai sus, pentru desfrinate faptele
curviei, ce lua fOtele oamenilor cu sila, neavind nici de earl tats -sau
15 <nici o fricA >. Si an domnia ani 2./
f. 131" VALAHIA.
V1<ea>to 7187, 1679. DOMN 48. DOMNII 54. Cap 48. SERBAN
VODA CANTACUZINO, AL DOILEA CU 4CEST NUME,
FECIORUL LUI COSTANDIN POST <ELNICUL>, CE ERA BOIARI
20 DE TARA.
Mare qi intunecat nor §i plin de fulgere §i de trAsnete an cAzut pe

Tara RomaneascA, Serban vodA, carele ca cu nite trAsnete cu rAutatea
lui au span i au dezrAdAcinat multe case de boiari §i de slujitori i de
sAraci. Si pe multi au omorit, cu multe feliuri de cazne Si pedepse i-au
25 sArAcit, precum istoriia in jos va arAta. Ci darA pentru pAcatele
oamenilor, sau pentru alte judecgt, care tie singur Dumnezeu, au
luat Serban vodA domnia TArli Rumfine§ti.
Si mai nainte au trimis we nepotu-sAu Costandin Brincoveanul cu
schimni aga, ca sA apuce scaunul §i sA rAdice pre Duca vodA sA-1 ducA
30 la Moldova. Si poruncise sA fie caimacami cu Badea vornicul §i cu
Hriza vistiiariul §i sA imblinzeascg norodul, atita pe cei mari, cit §i pe
cei mici, sA se bucure §i sA se veseleasca tot de venirea domnului.
f. 132 Si aka au fAcut, cg cu totii sA bucura §i multi/ (cum auziiam), carii
nu avea yin, bea apg, pentru sangtatea lui Serban vodA §i juca, chiuia,
35 atita ii amAgise pre toti in boeriia lui, cit ii orbise, de nu §tiia ce fac. Ci
bucuriia for s-au Intors In desert §i la mare intristare.
InsA viind Brincoveanul, cum s-au zis, qi ducindu-se Duca vodA
din scaun au trimis boiarii caimacamii de au venit doamna lui Serban
vodA §i mumg-sa, doamna Ilinca, de la Ru§ciuc, e§indu-i boiari,
8 ad. marginal Antonie, 7185 A // 15 lipsege i au domnit ani 2 D// 16 ad.

marginal Valahia A// 16-20 Domniea lui urban voda, leat 7187 P// 21 ad. marginal ySarban vodA
sA pune domnu A// 28 ad. marginal Trirnite pre Costandin Brincoveanu cu schimni aga, turcul, sa-1
radice la Moldova All 30 ad. marginal caimacamii All 39 ad. marginal Doamna lui erban voda
vine de la Rusi la Bucuresti, 7187 All
143
www.dacoromanica.ro
jupinese, inainte. DupA aceia §i domnul au venit pe la BoboteazA, de
au Intrat in scaun, pe la BoboteazA, cu pompl, precum iaste obiceaiul
domnilor. Decii cu blindete dentii s-au arAtat tuturor, boerind Si pre cei
ce nu-i iubiia, pentru pricina aceasta ca doar ar aduce §i pe Ivaco
5 cluceriul BAleanul §i pe Staico pAharnicul, pribegii, ce era in Moldova.
Si aka trecind citAva vreme. Decii primAvara i-au venit porunc5 sa
meargA la oaste, sA facA o cetate, Dogancale, §i, gAtindu-se, s-au dus
cu turcii §i, fAcindu-se cetatea, s-au intors indArAt la scaon. Deacum
inainte sA incep durerile. CA la intoarcere au zis Drosului serdariul sA
10 se gAteascA sA meargA in jarA mai nainte, cu trebi. Si s-au gAtit, dindu-i
f. 132" cArci/ §i slujitori §i pe Aliverde tAtarul cu citva tAtari, tot tilhari, i -1
invatA in tainA sA-1 ducA pinA la Birlad §i 0-1 dea in lAturi de drum, A-
i taie capul §i sa ia capul pentru credinta §i sA se facA ca au pribegit in
Buceac §i pinA nu-1 va chiema cu cArti, s5 nu vie. Si, viind, sA zicA
15 catra boiari cu<m> au fugit Drosul serdariul. Acest me§tepg fAcea
Serban vodA, ca sA nu se sparA boiarii, sA fugA.
DupA ce au sosit Serban vodA la Iasi, 1-au poftit Duca vodA sa-1
ospAteze. IncA dupe cale, la intoarcere, sA fAgAduise Serban vodA cA va
merge la ospAt. Si s-au gait Duca vodA cum s-au cAzut de ospAt. Iar
20 cind au fost in zioa aceia s-au rAdicat Serban vodA §i au purces spre
tad §i n-au priimit ospAtul. Pricina aceasta era cA avea nAdejde sA ia pe
pribegi on cu voe, on in putere. Dad Duca vodA nevri4 ul sa facA
obiceaiu rAu ca sl-i dea, le-au dat cale de s-au dus §i s-au ascuns.
Aceasta auzind Serban voda, cl nu sint in Iasi, ci s-au ascuns la tad
25 n-au priimit nici ospAtul, ci au venit in WA.
Duca vodA IncA s-au strits boiarii lui de s-au ospAtat toatA zioa
aceia, cu zicAturi §i cu tunuri. Iar Serban vodA, viind la Foc§ani, au
poruncit de au inchis pe Vilcul vornicul la Bucure§ti. Si dupA ce au
f. 133 venit in scaun au trimis pe Ghinea capitanul cu 30 de slujitori/ de au
30 luat pe Patra§co cApit<anul> Urzicianul de 1-au dus la Sneagov
MAnastirea. Acolo cu munci groaznice muncindu-1, pe urmA 1-au
spinzurat. Iar pe Vilcul vornicul 1-au judecat in multe rinduri; dara fad
de nici o cuviintA era judecAtile, cA villa nu-i afla nimica, precum nici
altora. Si dupA citeva judecAti ce i-au fAcut, 1-au mutat la Sneagov §i
35 acolo cu multe cazne 1-au omorit.
Intru aceste vremi §i Duca vodA la Moldova au avut gilceavA
despre boiarii lui, care cu IndemnAturile lui Serban vodA (precum pre
urma s-au dovedit) s-au sfAtuit boerimea sA se scoale asupra domnului,
sA-1 omoare pe dInsul §i pe toatA casa lui. Si fAcind pecetia lui
Dumitalco vodA, care era mazil in Tarigrad au pecetluit carti §i scriia
2 ad. marginal arban vodA vine in scaun, 1680, <sic> ghe<arie> 6 A// 6 ad.
marginal erban vocla merge la oaste, 1680 A// 13 ad. marginal Drosului tae capul Serban voda
A // 17 ad. marginal Duca vodI poftepe pe Serban vodA la ospal qi flgiduiave A // 19 ad.
marginal Duca vodA si gAteqte A // 21 ad. marginal arban vodA nu merge A // 20 ad. marginal
Serban voda inchide pe Vilcul vornicul A // 30 ad. marginal erban spinzurii pe PAtra§co
Urziceanul A // 35 ad. marginal erban voda °marl pe Vilcul vor<nicul> la Sneagov A // 36 ad.
marginal Moldovenii sfAtuesc sit mom% pe Duca vodA A //
144
www.dacoromanica.ro
calara§ilor §i altor slujituori ca despre partea lui Dumitra.co vodA cum
i-au dat imparatul domniia; ci sA prinza pre Duca vodA sA-1 InchizA la
Suceava. Si au mers cu cartile un Bogdan, cu alt boiariu §i le-au dat
lApu§nenilor §i orheianilor. Si s-au rAdicat cu tolii de au venit ping la
5 Tucora. Acolo, tAbArind, s-au dus cApitanii sA intrdbe pe hatmanul
Buhu§ ce InvatAturA va sl le dea. Si fiind hatmanul cumnat cu Duca
vodA §i ne§tiind de nimica de lucrul acesta, indat5 s-au dus la domnu §i
i-au spus povestea./
f. 133' Si auzind Duca vodA de la hatmanul pricepurA cA iaste ficle§ug. Si
10 intrebind, cine i-au rAdicat, ei au spus: cutare §i cutare boiariu. Decii
au gait Duca voda pe GheorghitA Ciudin stolnicul §i 1-au trimis cu
multi slujitori §i au prins pe acei boiari. Si intelegind de la din§ii cA
Ghioca, visternicul cel mare, au fost capul sfatului it inchide §i pe
dinsul. MAcar cA tot era amestecat, gait din Buhu§ hatmanul §i
15 Miron logofAtul, darA pentru ca sA nu sA facA zarvA mare i-au tAcut pe
aceia. Numai pe ace§ti 3 boiari care am scris mai sus cA i-au inchis, pe
ace§tea i-au judecat §i i-au scos inaintea por ;ii de le-au tAiat capetele.
Acolo, cind vrea sA-i tae, au zis cei doi sA tae Ian pe Ghioca, cA el au
fAcut aceasta §i el vrea sA fie domnu. Si a§a au fAcut. CA intii pe dinsul
20 1-au tAiat, apoi pe cei doi boiari. Decii toc ceialalti s-au a§ezat.
Jar aicea in tarl Serban vodA, pe la Sfetii Theodor, in sAptAmina
cea dintii a postului celui mare, au inchis §i pe Hriza vistiiariul puind
pricina ca sA-i is seama de vistierie §i nAdAjduind cA va gAsi bani
mincac ai tArii. Carii luindu-i boiarii lui Serban vodA seama, in
25 citAva vreme s-au aflat bani ai Hrizii vistiiariul chieltuit pentru
f. 134 tarA,/ t<a>l<eri> 30.000. Care vAzind $erban voda cl nici cu aceasta
nu-1 poate dovedi sA-i facA rAu, au inceput alta. Au zis dA zahareaoa ce
s-au dus la CamenitA precum ar fi fost rea. Ori bunA, on rea de au fost,
o didese boiarii §i rudele lui, jar el numai Hrizii vistiiariul ii gAsiia
30 vinA. Si i-au dat poruncA sA implineasa acei t <a>1 <eri >, 41.000, de la
casa lui; §i-1 ingroziia cu munci groaznice. Decii ce sA facA, ticAitul, de
nevoe s-au indatorit §i au dat al lui ce avea §i §-au vindut satele §i
mo§iile §i tiganii §i au plinit banii.
DupA ce au dat Hriza vistiiariul aceastA sumA de bani ce s-au zis
35 mai sus, 1-au scos den chisoare; cu ce socotealA, Serban vodA va §ti §i
sufletul lui. Si numai 11 zile 1-au lAsat slobod, darA cu pazA de departe,
sA nu sa priceapA, §i jail 1-au inchis. Si la a dooa Inchisoare mai multe
cazne i-au fAcut §i multe otrAvi i-au dat sA-1 omoarA. DarA nu-1 putea
omori cu otrAvile, precum intr-o scrisoare a Hrizii vistiiariul s-au vazut
40 scrise, cu mina lui, cite otrAvi i-au dat §i nu-1 putea omori. Care vazind
cA cu de acestia nu-1 poate omori, sA facA voia lui, cu altA moarte
groaznicA 1-au omorit, de §-au plinit voia tirAniei lui.
f. 134" Jupineasa, darA §i copiii, rAmiind in sArAcie, iarA nu i-au/ lAsat in
odihna, ci totdeauna in pazA de slujitori sA afla zioa §i noaptea §i le
7 ad. marginal Duca vodg prinde pe 3 boiari carei au fost mai vinovai fi-i
tae All 14 ad. marginal erban vodA inchide pe Hriza vist<ernic> i-1 pradA. 7189 A// 31 ad.
marginal erban voda cazne§te §i omoarA pe Hriza vistiiariul, 1679 A//
145
www.dacoromanica.ro
cerea bani pe-ntreg. Ei vazind cA nu vor putea trAi si Inca aflind de
unii, altii, cA vor sA piarA, au luat pre Dumnezeu intr-ajutoriu si pentre
paznicii ce era Imprejurul casei for au exit si nu i-au priceput, orbindu-i
Dumnezeu. i au incAlecat de cu searA fi la miezul noptii au trecut pe
5 ghiatA in Tara TurceascA.
A dooa zi intelegind erban vodA de fuga for s-au turburat foarte,
ca un lup turbat. i in toate pArtile au trimis cApitani cu slujitori ca sA-i
prinzA, sau sA-i omoarA unde-i vor ajunge. DarA trecuse, cu ajutorul lui
Dumnezeu, si nu i-au gAsit, mAcar ca si in Tara TurceascA au trimis
10 gonaci si fAgAduiale la pasi, la muselimi, la cadii, ca de-i vor prinde sA
le dea maxi daruri. Dad unde va Dumnezeu sA pazeascA, omul nu
poate sA -i strice. Ci au scApat si s-au dus la Odriiu si la Tarigrad si de
acolo in Moldova, la Duca vodA si la ceilalti boiari pribegi ce era acolo
fugit de frica lui erban vodA.
15 Aceasta asa trecind, erban vodA nu inceta de a face rAu cu morti.
CA intr-al doilea an acesta au trimis si pe Radul vistiiariul ocnariul de
1-au spinzurat in Tirgul Ocnli, de poarta casei lui. i au trimis si pe
f. 135 feciorul Drosului serdariul, tinAr,/ sAracul, la ocnA si legat 1-au
slobozit intr-o ocnA pustie. Acel srff§it au luat, ticAitul, fund gide
20 Cobza Dumitrasco cApitanul. Mai avea o fatA, Drosul. i pentru ca sA-i
stingA neamul lui, si pe acdia au omorlt-o, trimitind niste siimdni,
hot de ai lui.
De acdstia multe fAcea erban vodA, care de s-ar fl scris cite una
pare-mi-se cA n-am avea hirtie sA le rinduim toate. CA de om nici cum
25 nu-i era milA, ca de o pasAre; Indatl 11 omoriia, on de au avut vreo
pizmA pe dinsul din boeriia lui, on de i s-au pArut ceva bAnuialA pe
cineva, on 1-au pirit cineva, precum multi oameni rAi sint In Tara
Rumaneasca, indatA fArA Intrebare, fArA judecatA, ii omoriia tirAneste.
Pentru dAjdi ce sA zic, care mai nainte [mai nainte], fAr<A> cit stiu
30 foarte bine cA in anul dintli au luat din tad 2.000 de pungi de bani, iar
al doilea 3.000, al treilea si mai mull, cit rAsuflau boiarii, slujitorimea,
birnicii, nu avea. Ci bAtuti, cAzniti in toatA vremia is vindea
mosiile, tiganii, viile si tot ce avea, de be cumpAra erban vodA si ai
lui. Iar sAracii plingea si pliniia tot ce le cerea. CA era legat de
35 stIlpii ce era infipti la puscArie, in lAuntru si afarA, de-i bAtea cumplit
pe boiari, pe cApitani, pe slujitori, pinA i-au sArAcit pe tot. §i carii
f. 135w cum scApa, umplea tArile, carii nu muriia de bAtAi si de cazne./ InsA cei
ce era fugi ;i la Moldova, boiari, slujitori, cApitani, s-au rugat DucAi
vodA sA le fie intr-ajutor si ei sA meargA la turci, sA facA jalbA de
40 jafurile ce face erban vodA tArli. i le-au dat ajutoriu, bani si oameni
sA -i poarte si s-au dus b Tarigrad. DarA n-au folosit nimica, cA intr-alt
chip au curs lucrurile, precum mai jos istoria va arAta.
Intru aceste vremi au venit poruncA DucAi vodA din Moldova sA
2 ad. marginal Vist<sic> Hrizii vist<ierul> cu copiii fuge la Moldova A // 15

ad. marginal erban voda spinzurA pe Radul vist<ierul>, ocnariul, 1680 A // 19 ad. marginal
erban voda aruncl intr-o ocna pustie pe feciorul Drosului A // 23 ad marginal erban, 7188 A //
43 ad. marginal Duca voda sii. duce la Tarigrad, inoiape domnia §i is hAtmanfia cazacilor A //
146
www.dacoromanica.ro
meargA la PoartA, sA-§ InoiascA domniia §i sA-i dea §i hAtmAniia
TArii CazAce§ti ca sA stringA pe cazaci de pe unde vor fi rAsipiti §i sA-i
awe pe la locurile lor; a uneori sä inchina alteori rAdica cap, §i
odihnA nu mai avea. Ci au socotit de i-au dat pe seama domnului de
5 Moldova. Care le mergind la Tarigrad, i domniia Moldovei i-au inoit
§i hatmAniia cazacilor i-au dat §i cu multA cinste s-au intors la %ara lui.
Numai avea mihnire pentru fie-sa Ecaterina, care fusdse mai nainte
logoditA dupA Stefan, feciorul Radului vodA Leon. CA trecind vreme
multA logodit §i murind Radul vodA, auziia Duca vodA cA Stefan
10 logodnicul fetei, are politie proastA, ci vrea sA strice logodna §i sA dea
pe fie-sa altuia. Si IncA adusese pe un Iordache Muselim, grec de la
Tarigrad, bogat, sA facA nunta. Ci aceasta intelegind Stefan beizadea,
f. 136 cd va sg-i mArite logodnica,/ au dat jalba la imparatul §i au fAcut
ferman la Duca vodA sA-i dea pe fie-sa lui, daca s-au logodit qi sa o
15 ducA la Tarigrad. Si cind au mers Duca vodA la Tarigrad i-au cAutat sA
ducA §i pe fie-sa, cu moge-sa Dabijoae. Si au nevoit Duca vodA in tot
chipul sa o mintuiascA de Stefan beizadea, darA n-au putut. Ci la
intoarcere, cind au venit la Moldova, 1-au luat i pe dinsul. Deci,
mergind in WA, au fAcut nuntA domneascA, precum s-au cAzut, cu
20 toatA tam, fiind soli de la le§i, de la unguri, de la munteni §i i-au
impreunat dupA ldge, precum era §i logodit.
Intru aceastA ducere a DucAi vodA la Tarigrad §i boiarii munteni,
slujitorii, capitani, fAcindu-se ca la 300 de oameni, cu ajutoriul DucAi
vodA, dindu-le bani §i cAlAuz<A> pe Alexandru armapl Burnaz, au
25 purces de s-au dus la Tarigrad, sA facA jalbA, pentru raotatea ce fAcea
erban vodA tArIi. Iar §erban vodA, intelegind de aceasta, au trimis
boiari de ai lui cu card, de piriia pe Duca vodA cA nu -1 lasA in pace, ci
stringe marghioli §i-i trimite cu banii lui sa-1 pirascA; §i allele ca
acestia. Decii veziriul, find priiaten mai bun lui §erban voda, decit
30 DucAi vodA, au poruncit prin caimacamul DucAi vodA, sA intoarcA
oamenii inapoi, sa nu iasA sa pirascA pe §erban vodA, cA pe urma nu va
f. 136v fi bine./ De aceasta infrico§indu-se Duca vodA au poruncit tuturor de
s-au intors iar la Moldova. Si Serban vodA, inoindul domniia, au
rArnas iarA domnu. Duca voda, dupA ce au fAcut nunta fie-sa,
35 Ecaterinei, s-au dus in Tara CAzAceascA La Nemirova, unde iaste
scaunul hatmanilor. Acolo au pus polcovnici, judecAtori, logofet,
dupA obiceaiurile lor §i peste tot mai mare (adecA in locul lor) au
pus pe un lane, grec, carele §tiia limba lor cazAceasca prea bine §i 1-au
numit hatman. De care lucru s-au bucurat foarte cazacii §i s-au strins
40 pinA la un an de au umplut satele, tirgurile, de oameni. Duca vodA,
dupA wzamintul ce 1-au facut, s-au intors iar la Ia§i.
Intru aceste vremi §i Emericul Tucheli grof s-au radicat cu o samA
de unguri impotriva nemcilor. Care cer§ind ajutoriu de la turci (cu
fAgAduialA ca va inchina Sara ce va dobindi), i-au dat turci ajutor §i
45 din Tara MunteneascA o§ti, cu Iano§ serdariul Cotofeanul §i din
Mad. marginal Serban, 7188 A // 42 ad. marginal Lucruri streine A //
147
www.dacoromanica.ro
moldovei o§ti cu GheorghitA Ciudin serdariul, care multe cetAti ale lui
au luat §i mai multe ale lui Racot, tiind aceste Tucheli muiarea lui
Racot Ferenti §i le-au supus supt ascultarea lui. Decii, viind
toamna, s-au intors fie§tecare pe la locurile lor.
5 DupA aceia cind intra al cincilea an al domniei lui erban vodA au
f. 137 rAdicat sultan Mehmet turcul mare oaste impotriva nemtilor,/ find
Leopold impArat nem ;esc, poruncind hanului sA rAdice toatA
tAtArimea, de petutindeni. A§ijderea turci de la rasarit , de la apus s-
au radicat. Decii amindoi domnii rumani, craiul unguresc §i Tucheli
10 grof cu oastea lui §i tot s-au impreunat la Beligradul turcesc. Acolo
au rAmas ImpAratul, turcul. Iar Cara Mustafa veziriul, luund toate
o§tile s-au dus drept la Beciu, unde iaste scaunul chesariului Leopold
§i de toate partite bAtea cetatea. Iar tAtarii i-au slobozit in pradA cit au
ajuns cale de 3, 4 zile mai sus de Beciu §i multime de oameni au taiat
15 §i au robit, fund nemtii neinvAtat de a vedea robii, ci §edea tot
pen casele lor; pre carii gasindu-i, tAia-i, robiia-i cumplit.
Leopold chesariul vAzind aceastA nevoe ce cazuse pe tam lui,
neincrezindu-se numai in oOle lui, au trimis de grab la Sobetchii,
craiul le§esc qi la tot le§ii cu rugAciune sl facA bine sA -1 ajute la
20 aceastA primejdie ce i-au venit. Si indatA s-au radicat craiul cu 30.000
de le§i, oaste aleasA, §i au venit de s-au impreunat cu o§tile nernte§ti,
find cap tuturor oqtilor craiul.
S-au pornit cAtrA turci, pre carii gAsindu-i supt Beci, prinzind i
turcii veste s-au gAtit de rAzboi §i le-au e§it inainte sA nu-i lasA la
1. 137v 25 cetate, pina vor lua cetatea;/ cA -i slabise rAu cu tunuri, cu lagumuri ce
dedese in 63 de zile,darA nu i-au putut opri. Ci dind rAzboi tare, in 5, 6
ceasuri au biruit cre§tinii pe turci; §i au inceput a fugi, lAsind toate cite
an avut, corturi, avutii, zahartle, dobitoace §i altele. Acolo au rAmas
§i inicerii in §anturi, pre carii gasindu-i o§tile pre tot i-au omorIt,
30 ca pre ni§te dobitoace.
Ddcii dui:A izbindA an intrat craiul in cetate §i mare cinste i-au
fAcut otile. Si impreunindu-se cu craiul s-au sArutat §i indoitA
multAmitA i-au facut, de ajutor ce i-au dat; Si dAruindu-1 impArAt4te
s-au dus la ;ara lui. IarA turci d-abia au aflat odihnA la Beligrad.
35 Cre§tinii n-au mai incetat, ci au luat de la turci atuncea §i Ostrogonul,
Hatvarul, Seghetul.
ImpAratul turcesc fiind la Odriiu §i intelegind de aceastA nenorocire
ce au avut o§tile lui la Beciu, puind vina veziriului, care §i oastea
aceasta cu indemnarea lui s-au fAcut §i ispravA dupA pofta lui n-au
40 facut, au trimis ferman de 1-au sugrumat §i i-au belit capul, ducindu-1
pentru credinta sA-1 vazA cu ochii impAratul. Iar in locul lui au pus
vezir pe Cara Ibraim pa§a caimacamul §i o§tile s-au rasipit in ernatec./
f. 138 Mai nainte darl de perirea veziriului, erban vodA §i Duca vodA,
pacea Si dragostea cea mincinoasA ce o tinea Intr-ascuns, atunce au e§it
45 la ivalA. CA Serban vodA au tras la judecata veziriului pe Duca vodA,
6 ad. marginal 7192, cind au mers sultan Mehmet cu oaste la Beciu A // 18 ad.
marginal Duca vodi sA judecA la veziriul §i inchide pe erban vodA ca sA dea bani A //
148
www.dacoromanica.ro
aruncindu-i prihAni cA au luat din tarA multe pungi. Duca vodA IncA au
muncit de s-au indreptat. Si au ramas Serban vodA in desert §i 1-au §i
inchis veziriul pentru o samA de bani; i, neavind s5-i dea, au fAcut
zapis la mina veziriului cum, mergind in tarA, sa-i trimitA. Si aka 1-au
5 slobozit din inchisoare.
Iar Duca vodA s-au dus pen Ardeal la Cara lui. Ci Si Cara nu o au
gAsit precum o au lAsat. CA moldovenii -au adus domn din Tara
Le§ascA pe Petriceaico vodA Si s-au nebunit cu totii. Adus-au Si cazaci
de s-au fAcut mare gramadA i s-au dus in Bugeac (fiind hanul cu tAtarli
10 la Beci) de au fAcut multe !tie. Pe doamnA-sa o au gAsit fugitA la Braila
de nevoia rAzmeritelor ce sA atitase in tarA. Duca vodA incl nu cuteza
sA meargA la scaun, fiind Petriceaico vodA cu ostile acolo, ci Medea la
Domneqti, satul soacrA-sa, doamnei Dabijoaei, pre carele fArA veste au
venit ostile de la Petriceaico vodA de 1-au lovit in zioa de CrAciun, cind
15 sedea la mass. Si fiind (wile lui risipite in sat, pe la gazde, negata,/
f. 138" 1-au luat de 1-au dus in sus, spre Tara Le§asca. Cap o§tilor era
Dimidinschii, reghimentariul de la Sneatin i Banschi, nepot lui
Petriceaico vodA. Intr-o sanie cu pae 1-au pus, avind numai un covor §i
o perinA §i doi cai rAi, unul negru, altul alb, cu hamurile de trei. Din
20 toatA avorea lui cu atita 1-au dus in Tara Le§ascA.
Doamna-sa venise la Foc§ani. Ci auzind de luarea domnu-sAu, s-au
dus in Tara MunteneascA. Acest sfir§it au dat §i Duca vodA.
IarA hanul, viind din oastea Beciului la Bugeac §i vAzind nebuniile
moldovenilor §i ale cazacilor ce Muse in Bugeac, au trimis pe fiiu-sau
25 cu tAtari §i au imbulzit pre moldovdni §i pe cazaci lingA Prut. Acolo
i-au tAiat, i-au robit, i-au inecat in Prut. Cei putini, ce au scApat cum
au putut, s-au dus la Iasi la Petriceaico voda; carii cu totii, de fricA, au
luat calea Suceavei, fArA zAbavA, §i s-au dus in Tara le§ascl.
AceastA ispravA au fAcut moldovenii cu Petriceaico vodA, care §i
30 mai nainte au fost domnu la Moldova. DarA rea chivernisalA fAcea tArIi.
Era om fArA frica lui Dumnezeu, jeca§, curvariu, mincinos §i alte role
avea intr-insul. CA (Wile imblind grin card au adus mare foamete Orb,
cit §i om pe om minca. Ci cei ce au vAzut ne-au spus cA au vAzut came
f. 139 de om friptA in cuptoriu §i vrea sA o manince ni§te oameni de cei ce/ n-
35 avea ce minca. Si au fost adus inaintea domnului §i pe oamenii ce vrea
sa o manince §i carnea de om fripta.
Si nici o umilinta n-avea inaintea norodului, ci mai cumplit s-au
fAcut. CA intr-acea mare foamete trimitea slujitori i unde gAsiia piine,
on de ce fel, o Iua de o bAga in curtea domneascA §i de acolo o vindea
40 cu mare pret. Ci cei sAraci, neputind ajunge pretul cu bani muriia de
foame (cum am vAzut §i not cu ochii no§tri aceste ce scriem) §i nu sA
temea nimic de pAcat. De ar fi luat pline de la acei ce au din destul §i sA
dea celora ce n-au, aceia ar fi fost dumnezeiascA iconomie §i i-ar fi
ertat Dumnezeu pacatele cite ar fi avut. DarA nu fAcea a§a, ci munciia
11 ad. marginal razmireielor A // 15 ad. marginal L60i, viind hote§te, au luat

pe Duca voda A // 29 dupii voda ad. di au facut nevoe tarii, iar nici un folos n-au facut. Turcii,
auzind a s-au robit Duca vodA, au pus domn Moldovii pa DumitraKo vodA P 1/
149
www.dacoromanica.ro
sA facA avu ;ie cu nedreptate qi lAsa sAracii de muriia de foame.
DUCA VODA SA TOCMESTE CU LESII SA SE RASCUMPERE

DIN ROB IE.
Duca vodA, fiind rob in Tara LepscA, s-au tocmit cu craiul intr-o
5 sutA de pungi de bani, cu scule ce-i va da qi sA-1 sloboazA. Si au trimis
la Tarigrad la doamnA-sa pe Anastasie vistiiariul i pe Cirstea vAtaful,
nepotul Ducai vodA, ca sA facA acei bani cu sculele §i sA-i aducA de
grab i sA-1 scoatA din robie. DoamnA-sa au umblat can incet (din ce
f.139' pricinA, ia va §ti)./ Serban vodA IncA i-au zaticnit de i-au zAbovit multA
10 vrdme la Bucure§ti (CA trimisese pe Ghinea cApitanul la 160 sA pue
nevointa sA omoarA pe Duca voda). Tirziu i-au slobozit de s-au dus la
Ardeal, la BistritA. Acolo au rAmas NAstasie vistiiariul cu banii, iar
Cirstea vAtaful s-au dus cu cartile 0 cu vestia banilor sA spue cA au
adus banii (cA vrea sA dea banii la hotar i sA -1 ia pe Duca vodA iar la
15 hotar sA nu sA facA In§elAciune). Ins6 cum au sosit Cirstea la Liov,
unde era Duca vodA §i i-au dat cartile §i au inceput a ceti pinA la a triia
carte, numai ci au cazut pe lavitA §i au inceput a sA veleta, dara limba-i
perise §i miinile nu le putea sA le mice. Ddcii 1-au rAdicat §i 1-au pus in
pat. Acolea trei zile au zAcut §i au murit.
20 Cei mai multi zic cA Serban vodA, prin mijlocul unor le; i, sA-1 fie
otrAvit. Cu aceastA moarte s-au sfir0t §i acest domnu. Iar banii §i
sculele ce era la Bistrita ungureascA i-au luat ungurii de i-au mincat
tot §i n-au mai cAutat nimeni, cA n-au mai putut. Ghinea cApitanul
lui Serban voda, ce era timis la 160, ispravA ca aceasta fAcind, au
25 purces sa vie In tad. DarA in Ardeal 1-au lovit boalA fArA, leac §i la
FAgAra, zAcind, in citAva vitme negrindu-i i picioarele §i tot trupul
de viu, an dat sufletul dracului. Pre acest Ghinea it avea Serban vodA
f. 140 ucigAtoriu de boiari,/ carele cind muriia, vAzinduli trupul negru, au
fost zicind ca- vdde pAcatele cu ochii.
30 Intru ace ste vremi §i Papa paharnicul Buicescul, unindu-se cu
citva boiarina0 de fatA, s-au dus s5 pirasa pe Serban vodA de hain
i de rAotAti ce face tArii. Iar Serban vodA, avind pe Cirstea postdlnicul
Scordoc capichehaia, i-au scris sA cheltuiascA cit va putea §i sA-1 ia. Si
mergind Papa paharnicul la veziriul, cite au §tiut le-au zis. DarA au
35 biruit banii i 1-au dat legat §i pe el §i pe ceialalti, de i-au adus la
Serban vodA. Ci pe Papa 1-au ertat, au din porunca veziriului (au din
rugAciunea surori-sa Maricai Filipeasca) §i 1-au lAsat viu; iarA pe
ceilalti i-au omorit.
Intru acest an au venit porunca lui Serban vodA sA margA cu
40 Suleiman pap serascheriul la Camenita, cA venise le0i. Decii cu mare
grije mergea, cit s-au §i bolnAvit, eindu -i numele la turci de ficlean.
'ail slujindu-i norocul §i banii, nici un Mu n-au pAtit, ci IncA priiaten
2 lipsege P 1/ 3 ad. marginal Duca, 7192 A // 19 ad. marginal Moare Duca

v °di la inchisoare in Liov A // 30 ad. marginal Papa pah <arnicul> i cu alli boerena0 sa duc la
Poartd sa pirascl pe erban von A // 39 ad. marginal erban vodl merge la CameniO, 7192 A //
150
www.dacoromanica.ro
prea bun 1-au facut, cit in multe trebi i-au fost ajutoriu, §i cit au fost
serascheriu, Si cit au fost vezir. Si cu buns sama au adeverit cA au fost
porunca la serascheriul, intilnindu-se cu Serban vodA, s5-1 is i sA-1
trimitA la PoartA. DarA apoi, imprietenindu-se cu Serban vodA, i-au
5 dres lucrurile despre PoartA, cu scrisorile lui §i au venit iarA la scaun,
vesel./
f. 140v Intr-acest an, avind turcii rAzboi cu nemtii, iarA ii bat nemtii §i le
i-au multe cetAt, mai numite acestia Visegrad, Vacinul, Pe§tea.
IarA Intru acest an Apafi Mihai, craiul Ardealului, au cerut de la
10 Turc de au moit crAiia fiiu-sau, carele il chiema iarA, pe numele tAtine-
sAu, Apafi Mihai. Si stringindu-se toatA Ora de Ardeal in Beligrad i
viind turcul cu caftan §i cu carte ImpArAteascA §i cu daruri, mare cinste
i-au fAcut. Si pentru bucurie ce avea au poruncit in totA Cara sA dea cu
tunurile la 12 ceasuri, vreme de namiazi, cind au ImbrAcat caftanul; §i
15 a§a au fost. DupA acoia, dindu-i daruri ce s-au cazut, 1-au trimis iarA
IndArat.
Iar Intr -acest an in Tara Ungureasca de Sus multe cetat au luat
nemtii de la turci: Solnocul, Aradul §i allele ce nu s-au numit aicea.
Pe aceste InvrAjbindu -se Serban vodA cu Dumitraro vodA, vAru-
20 sAu din Moldova, au fost indemnat Serban vodA pe o samA de boiari
moldoveni de au fugit aicea in tarA: Gavrilite§tii §i Cantemir serdariul
§i altii. Decii Serban vodA, prin mijlocul lui Suleiman pa§a
serascheriul, au mazilit pe Dumitraco vodA §i au pus domnu Moldovei
pe Cantemir serdariul. Au ImbrAcat caftan de domnie la Baba, de la
25 serascheriul Si au fost domnu 7 ani §i au munt in domnie./
f. 141 Intru aceste vremi au incunjurat nemtii cetatea Buda §i de trei pArti
o batea. Si fAcind multe me§terguri i cu multi varsare de singe, in
scurtA vreme o au luat-o de la turci, stApinind-o turcii 145 de ani, pinA
acum ce o au luat-o nemtii. AceastA cetate au fost scaunul crailor
30 ungure§ti. DupA aceia Turcul iarA au fAcut gatire de oaste impotriva
nemtilor §i au trimis pe Suleiman Pa§a veziriul cu multime de turci §i
gAsindu-se cu nemtii in cimpii Mohaciului, atita 1-au bAtut pe veziriul,
cit n-au §tiut cum s-au intors. Care le mergind la Tarigrad, impAratul
i-au ilia capul. lar nemtii au luat cetatea Osecul. Si mergind
35 gheneraliul Dunevald la sloveni, toatA slovenimea o au luat de la turci
i cetAti Petrevaradis, Valpod, Oracovit, Porga. Si Lotaringul
hertegul cu mare oaste au venit in Ardeal §i pen toate cetAtile au pus
c0 impArate§ti. Si intr-aceste vremi Iosif, fiiul lui Leopold imparatul
nemtesc, la Pojun stringindu-se ghiulu de toat5 Cara s-au coronat craiu
40 unguresc §i au luat o§tile lui Egherul §i Muncaciul. Iar in al doilea an
dupe coronatie au luat cre§tinii Seche§feirvar, carii zic sirbe§te
f. 141' Beligrad. Tot Intr -acest an Carafa gheneral au luat cu bAtaie Lipova/ §i
bavarul herteg cu bAtaie §i cu multA vArsAre de singe an luat Beligradul
turcesc. Tot Intr- aceastA varA Badensis herteg, la Bosna mare tabArA
45 turceascA au bAtut, au span, Si partea cea mai multA de Bosna o an
16 dupi Indira ad. Nemcii crestini iar bat pi turci la Ostrogon si au luat
cetatea pins a doao zi, cu mare virsare di singe si au mai luat si Uivarul P //
151
www.dacoromanica.ro
supus crestinilor.
PENTR U NUNTA CE AU FACUT $ERBAN VODA HICEI SALE,

DOMNITEI ZMARAGDEL
Intru acest an <7193 = 1685> erban vodA au fAcut nuntA mare si

5 cinstitA, maritind pe fie-sa Smaragda dupe Grigorie post<elnicul>
BAleanul, aducind sol din Ardeal pe Betlen Elec, despre partea
craiului, si de la Cantemir vodA, domnul Moldovei, Velicico
hatmanul, fratele lui Miron logofatul, cu care-i mare veselie au avut.
Pentru cA aceasta fiicA a lui erban vodA fiind si frumoasA si inteleaptA
10 foarte si tatA-sAu o iubea. i s-au nevoit multA vreme ca sA -i gAseascA
sot asemene cu ia, de bun neam, frumos, intelept. i negAsind aicea in
tarn, fiind acest cocon de boiariu de tall pribag in Ardeal, iar pentru
frica lui erban vodA si fiind in casa lui Apafi Mihai postelnic,
auzindu-i-se politiile si frumosetea si intelepciunea, au pus in gind sa-1
15 aducA sa-1 facA ginere. i trimitind pe Costandin cApitanul Filipescul/
f. 142 (fiind vAr cu muma lui Grigorie BIleanul), acolo unde era lingA craiul,
1-au pornit si 1-au adus in tall si i-au dat pe fie-sa nevastA; carei atita sA
potrivise in mate amindoi, ell gurA nu poate sA spue frumosetile for si
intelepciunile for si toti ii fericiia. DarA scurtA bucurie au avut, sAracii.
20 CA cinci luni numai au fost amindoi. Decii viindu-i Zmaragdei boalA
grea si WA leac, au murit. i o au ingropat cu cinste mare la
MAnAstirea Cotroceanii. Iara Grigorie postelnicul BAleanul au ramas
intristat si in cerneall cu tot neamul lui.
Dup5 ce au trecut citAva vreme dupA moartea Smaragdei, fetii lui,
25 au exit in primblare la Fintina Mee. i trimitind pAharnicii cu ogari §i
cu copoi sA vineze cri4igurile de prin prejur si el sedea de priviia de la
cort, au prins citva epuri. i, aducindu-i Inaintea lui, au impartit
boiarilor cltva si citva i-au dat la cuhnie. i in cei de la cuhnia
domneascA s-au nemerit o epuroaicA cu pui in pintece. Care
30 spintecindu-o, au gasit un puiu gata sa-1 fete si cu doao capete si cu 4
picioare denainte. Unul tragea Intr -o parte, altul intr-alta, imbinate
trupurile la mijloc si ImbinAtura nu sA cunostea. Care aducindu-1 la
domnu, fiind si patriarhul Dionisie eroglan si Ianache logofAtul
f. 142w Cariofil sA mirA de ciudA ca aceia ce sA fie. i tilcuind unii intr-un fel,
35 altii intr-alt/ fel, nimeni n-au putut nemeri, WA numai Cacavela
dascalul. Cele ce au zis, acelia s-au si izbindit mai cu vreme.
Aceasta au zis, cA din neamul lui erban vodA vor sA se rAdice doao
capete, sA stea ImpotivA unul, altuia. Unul sA trag5 intr-o parte, si altul
intr-alta. i va fi mare stricAciune pAmintului acestuia, de vreme ce
40 acest semn ciudat s-au gAsit in Cara aceasta. i asa s-au intimplat. CA
dupA moartea lui erban vodA s-au rAdicat aceste 2 capete: Costandin
vodA despre turci si BAlAceanul, ginerile lui erban vodA despre nemti.
2 lipseFte P / ad. marginal $erban, 7193 A // 24 ad. marginal $erban, 1681 A//
28 ad. marginal 0 epuroaica cu un puiu cu 2 capete §i cu 4 picioare A // 31 Unul] Un cap P // 37
ad. marginal $erban, 7187 A //
152
www.dacoromanica.ro
Si incuncipt fiind unul altuia, au cursu multe role §i stingere
pamintului, precum la domniia lui Costandin vodA mai pre larg scrie.
Cine va vrea sg citeascA, va vedea §i faptele ce au fAcut §i prorociia
Cacavelii, cum s-au izbindit.
5 Intorcindu-se domnul la Bucure§ti de la Fintina Rdce Si trecind
citgva vreme, iatA veste vine de la banul Vintilg de la Craiova, ca
Veterane gheneraliul truce pe la Cerneti cu o§tile nemte§ti, cu gind ca
acela ca sA erneze in Tara Rumaneascg. Care veste auzind Serban
vodA, indatg au &it pe Costandin Brincoveanul log<ofAtul> §i alp
10 boiari cu daruri Si cu rugaciune sA facg bine sa treacg in Ardeal. Care le
f. 143 luund darurile §i priimind i rugAciunea, au trecut/ in Ardeal,
petrecindu-1 cu cinste ping la hotar.
Dupg aceasta erban vodA vgzind cA nermilor le merg lucrurile
Inainte, de biruesc pre turci §i le iau cetAtile, tarile, au socotit, cu ai
15 lui frati i unde sA trimitg, la Beciu, la chesariul, soli cu cgrti despre
toatA Ora, sg se Inchine chesariului §i sA cearA o§ti ajutoriu Impotriva
turcilor, ca sA dezlipeascA Cara de caul turci i sg o lipeascA lingg
chesariul. De care pe turci ii amagiia (ca un ficlean) ch cArtile lui,
scriindu-le cA va sA trimitg soli la nemti ca sA indemneze §i sA se roage
20 ca sA se facA pace Intre impgrati, sg nu mai fie varsare de singe. Si
altele ca acdstia, cu care adormiia pe turci. Turcii incg fiind supgrati de
atit<e>a rAzboae ce au Mut, farg noroc, §i gindind cA le voiave
binele, i-au dat voe sg trimitg soli. i au trimis patru boiari: pe
lordache spAtariul, fratele lui, pe Serban comisul, pe Costandin aga
25 BAlAceanul, ginerile lui, pe Serban cApitanul, nepotu -sAu. Si purcegind
§i ducindu-se pe tale, Serban vodA aicea sA bolnavd§te, in luna lui
octo<m>vrie. Si dintr-acea boalA au §i murit, la oct<omvrie> 30 de
zile. Si 1-au ingropat la Cotroceani.
E§it-au cuvint atunce §i zicea cei mai multi den oameni cA 1-au otr'Avit
30 Costandin stolnicul, frate-sgu, §i Costandin Brincovanul, logagtul,
f. 143" nepotu-sAu. De care vreun adevgr/ nu sA poate gAsi, ci era indoire: sau va
fi, sau nu va fi. 1arg tirziu, prin multg vreme trecutA, s-au dovedit acest
lucru. CA insu§i Costandin stolnicul au mgrturisit cg el au omorit pre
frate-sAu Serban vodg, precum vom scrie inainte, mai pre largu.
35 InsA dupg Serban vodA au pus domn pe Costandin vodA
Brincovanul, domnind §erban vodA ani 10./
f. 144 MOLDA VIA.
V1<ea>to 7187, 1679. DOMN 55. DOMNII 62. DUCA VODA,

CU A TREIA DOMNIE, CND S-AU MUTAT DIN TARA
40 MUNTENEASCA LA MOLDOVA.
DupA ce s-au fost mazilit Duca vodA de la Camenitg, cum s-au scris
13 ad. marginal $erban, 7180 A // 37 ad. marginal Moldavia A // 37-40 De

a tria domnie a Dual voda, cind s-au mutat din Tara Munteneasca la Moldova, veleatul 7187,
dechemvrie 6 zile D //
153
www.dacoromanica.ro
mai sus, vi ducindu-se la Tarigrad cu toatA casa lui, an vezut acolo un
an, mazil. Decii i-au dat domniia la Tara MunteneascA. Domnit-au vi
acolo ca la 5 ani vi au sugrumat pe trei boiari: pe Papa vel vistiiar, pe
GoitA vel capitan de margine §i pe Voico, boiar mai de jos; insA cu
5 divanul judecat.
Ci nepArAsitA locomia DucAi vodA, cum zice un cuvint, cA lupul
pArul i§ schimbA, iara firea ba. De care vazindu-1 muntenii la atita
15comie, cA Duca voda trAsese pre unii din munteni de-i facuse ai sal:
pe Baleanul cel bAtrin vi pe Staico paharnicul. Avea §i citva din
10 greci, iar mai virtos pe CupAre§ti, cA sA ingrAdise cu dinvii.
Era Cupariul cel bAtrin unul din tarigrAdenii cei de frunte,
capichehaia vi Lascarache, feciorul lui era spatariu mare, find om
mindru §i trufa§, pre carele nu putea sA-1 sufere unii din munteni nici
intr-un chip. Era §i un fecior al lui, anume Iordache, postelnic mare,
15 carele <tinea> pe Maria, fata Dabijoaei, sor<A> doamnei DucAi vodA.
f. 144' Ci/ acesta n-au fost supArAtoriu, ci pizma frAtine-sAu it acoperiia vi pre
dinsul. Mai era vi altul, Scarlatache, ce era gramatic.
Deci N./kind muntenii, ales un neam ce le zicea SeitAnestii, cum cA
Duca vodA s-au lArgit miinile spre lAcomie, carii nu mai putea sA mai
20 rabde, au inceput a sA cerca. Ci can simtind §i Duca vodA, iar Cantacuzinii
s-au cequt voe la un Sfetii Nicolae, avind praznic erban log<ofAtul>, la
satul sAu de la DrAganevti. Ci pizmavii lui an indemnat pe Duca vodA de
au trimis ca sA-i prinzA pre tot. Ci unora le-au Mut Dumnezeu cale, de
au scApat in Tara UngureascA. Mihai biv spAtariu scApase din rAdvan,
25 ducindu-1 la CocorAvti, pindu-i jupineasa lui poala timbariului de spre
partea ce era paznici (find domnia acolo fugit pentru mare ciumA ce
era in Bucurevti). Iar Matei aga, de la Ru§i, an prins veste vi au fugit in
Tara UngureascA, iar Iordache biv post<elnic> la Moldova §i cu Matei
Filipescul biv vt<ori> post<elnic>. Iar pe erban logofAtul §i pre
30 Costandin stolnicul, carele Linea pre nepoata Dual vodA, i-au prins. Ci
scApind ceialalti frati ai lor, i-au cAutat DucAi vodA a slobozi pre acei doi,
lAsindu-i iarA§i la locul boeriei lor. Ci puindu-se Inca mai mare cu ;et la
inima lor, acesta cerca vi zioa vi noaptea.
Duca vodA mergind cu porunca ImpAratiei la Cehrin al doilea rind,/
f. 145 35 iar pe erban logofAtul s-au temut a-1 lua cu sine la oaste, cA-i era
veziriul mare priaten, cit vi la a dooa domnie a lui Grigorie vodA acest
vezir Cara Mustafa pa§a, fiind caimacam '11 ascunsese.
Ci intr-acea vreme fAcea Duca vodA casele cele domnevti din
Bucurevti vi pusese ispravnic pe erban log<ofAtul> ca sA le
40 isprAveascA; care fail zAbavA, pinA la intoarcerea de la oaste, le-au
gAtit (Zic sA fie zis atunce erban log<ofAtul>: bune case de un domnu
tinAr). Ci gindul lui nepotolindu-se, fiind sufletul lui amArit de binele
DucAi vodA, deci tot au cercat vreme.
Iar and au fost la septe<m>vrie in 10 zile 7187 < = 1678 >, fAcIndu-
45 vi erban logofAtul din Bucuresti cale cA merge la o movie a sa la
6 ad. marginal Duca, 7187 A // 22 pizma§ii] mizma§ii A // 44 ad. marginal

7187 A //
154
www.dacoromanica.ro
Cotroceani (unde apoi la domnia sa au fAcut o mAnAstire foarte
frumoasA) §i de acolo au fugit cu toatA casa lui la Giurgiov. Si scApind
peste Dun Are, IndatA au inceput a ajunge la veziriul cu pirA asupra
DucAi vodA i asupra lui Lascarache spAtariul. De care veziriul
5 aruncind vina lui Lascarache, au trimis de 1-au luat de lingA Duca vodA
§i 1-au bAgat in hiarA; §i cu multA cheltuialA au e§it.
Deci Duca vodA intelegind de fuga lui erban vodA §i vAzind §i
inchisoarea lui Lascarache, socotind a nu va mai putea sA domneascA in
Tara MunteneascA, IndatA s-au aims cu o samA de boiari moldovani §i au
f. 145' 10 inceput a umbla pentru domnia Moldovei,/ precum s-au pomenit mai sus.
CA atunce mazilise Cara Musta1a veziriul i pe Antonie vodA. Deci tot
intr-acest an, la noem<vrie, loc gol> zile, i-au sosit caftan DucAi vodA de
1-au mutat domn la Moldova. Iar in locul lui au pus domnu muntenilor pe
erban log<ofAtul> Cantacuzino, de carele destul scriu ldtopisetele
15 muntene§ti cit au fost de bAtrin i lacom la singe. CA pre multi boiari mari
§i mici i-au omorit, WA vinA, cu multe feliuri de cazne.
IarA Duca vodA, mutindu-se din Bucure§ti, au sosit la Iasi
dechem<vire> 6. Ci, cum s-au a§ezat la domnie, au lAsat Cara in odihnA
ping la vremia secerii. Si au plait Si mucaremeoa cu bani din casa lui
20 (adecA inoirea domniei). Cu divanurile Meuse mare volnicie Wanilor.
i a§a au domnit peste iarnA, cu pace. Iarg in primavarA an sAvir§it de
zugrAvit §i bisdrica lui S<vea>tii Nicolae, de zugrAvit pe din lAuntru,
citg rAmAsese neisprAvitA de Antonie vodA de la ferestri in jos.
Deaciia i-au venit poruncA de au trimis oaste la Doghet, cu Jora
25 hatmanul; c5 atuncea sA fAcea ni§te cetati aproape de Nipru, Doan
Ghecet, pe Nipru.
In al treilea an din domnia DucAi vodA sA inmultirA nevoile tArii cu
carea ce veniia de la turci, avind ImpArAtiia multe §i dese rAzboae in
f. 146 tot anii, cu toti megiiaii de prin prejurul imparAtiei sale./ i thud
30 §i Moldova supusA de tot otomanilor, Duca vodA IncA mazilindu-se de
toate on de la ImpArAtie, iara intr-u<n> rind scotindu-1 §i tam cu
ru§ine, precum scrie mai sus, el iarA§i avind mare credintA la PoartA
pentru slujbA dreaptA ce fAcea agardnilor, cA nu sA hainiia sA se ducA
printr-alte tAri, la alti domni, deci pentru acdstia, dindu-i domniia
35 tarii, IncA i-au mai dat turcii §i Ucraena, Tara CazAceasca, supt
ascultarea lui, precum mai inainte vom scrie. Deci domnind el deodatA
amindoao tArile, Moldova Si Ucraena, avind el pe Moldova mare minie
§i pizmA vdche, una pentru ruOnea ce-i fAcuse, de-1 scosese din
domnie, a dooa el §i din firea lui era §i pizmAtariu, indelungaret la
40 minie §i lacom la avutie, Si el i doamna sa, ji IndatA au aflat pricing,
cA era meter §i istet la fire, zicind cA are Impgratiia multe trebi §i-i
cere de la tail multi bani; §i a§a IndatA au scos dAri multe, fArA seamA,
pe boiari §i pe targ, nelAsindu-se nimic mai jos de cum au fost
tovaro§ul lui (Dumitra§co vodA Cantacuzino atheista), cA au scornit §i
45 Duca vodA mortasipiia in Lard Si au Mut obiceaiu de au dat i boiarii
7 ad. marginal Duca, 187 <sic> A // 17 ad. marginal Duca, 7188 A // 25

hatmanul, corectat sardariul A // 27 al trailea A // 35 ad. marginal Duca, 7188 A H
155
www.dacoromanica.ro
cei marl §i mangstirile gor§tina de oi. Ca de lacomie mare ce avea, ca sA
f. 146" tot mai string bani mai multi,/ §i domn era, qi visternic mare, §i
negutatoriu, §i vame§. Ca toad hrana tuturor luase el §i doamna sa, de
precupiia toate cite era §i de la sine din casa unde, ce trebuia, tarii. Apoi
5 rinduia de plgtiia vistieriia de la tarp pentru bani §i allele. Doamna-sa de
altA parte Circiumariia bucatele din casa, piinea on pe unde avea §i
bAutura §i pocloanele ce le veniia, la Beci. Inca fAcea boi de nego; §i
minca iarna flnetele saracilor, cu boii lor, ping sA vindea aceia; apoi sA
apuca de allii. Numai o bunAtate avea amindoi intre din§ii, cg era foarte
10 curat; cum, sA zice, in casa for urea putea cinta sfinta Liturghie. 'ma
numai pentru curatiia grAim aceasta.
Iar la noem<vrie> 2, 7188<=1679> au tAiat Duca voda pe trei boiari:
pe Vasilie Ghioca, vistiernicul cel mare, pe GheorghiA Bogdan, vel
jicnicear §i pe Lupul ce fusese sluger al doilea la domniia lui Dumitra§co
15 voda. Iar pov6stia acestor boiari au fost a§a: vazind mare lgcomia Ducai
vodA s-au vorovit cu Ghioca visternicul §i cu Racovite§tii, a unul din
Rgcovite§ti, Ion paharnicul, ii era cumnat, §i cu Ion spgtariul, feciorul
lui Postolache Milescul spAtariul §i Mind carti cu iscAlitura lui
Dumitra§co vodA intr-acesta chip, sA se scoale asupra DucAi vodA ca sg-1
f. 147 20 prinza,/ gindind cg vor priimi ei, ca §i dintli, and Hince§tii intr-a doa
domnie s-au radicat asupra Ducgi voda. Ci indata an facut tire lui Buhu§
hatmanul §i lui Nicolai Racovita vel logofat. CA zisese Lupul slugeriul ca
iaste §i cu §tirea lui Racovita log<ofatul>. Ci atunce, indata i-au cautat
<a> face §tire Ducai vodA; ca de§i indemnase, jar ca sa-§i scuteascA viata
25 au dat Mire, precum s-au §i intimplat. Iar mai mult din intelepciunea
Ducgi voda,decit din me§ter§ugul lui. CA indata au rApezit Duca vodA pe
Gheorghita Ciudin, serd<ar> la Orheiu, de au prins pe Lupul slugeriul §i
1-au adus la Iasi. Si Intr -acea zi au inchis §i pe Ghioca vistemicul §i pe
Bogdan jicniceariul.
30 Si decii an trimis de 1-au Intrebat, dindu-i strinsoare, infrico§indu-1
cg-1 vor muncii; §i atunce au vadit pre tot. Atunce au inchis §i pe Ion
Milescul. Iar pe Racovita n-au lAsat sA-1 ivascA, precum au fost §i el la
ac6le amestecAturi, tiindu-i trei zile inchi§i. Iar la noem<vrie> 3 i-au
scos pe cite trei §i dupA judecata divanului be au taiat capetele la fintina.
35 Iar pe Ion Milescul mai pe urma 1-au ertat.
Fost-au la acea faptA a Ghiocai la prepus §i Gavrilita vornicul tiindu-i
Gheoca o nepoatA de sor<a>. Ci Duca vodA 1-au aflat drept, neatins
nimica. Si fiind in acea data la pa i-au scris carte ca sA vie. Si dupA trei
zile, sosind Gavrilita vornicul la Iasi, 1-au imbracat cu contg§ cu soboli./
f. 147" 40 Si tot intr-acest an au trimis Duca vodA la Donie, fiastrul Hincului,
12 ad marginal Duca, 7188 A // 19 dupa veal ad. ales iscglitura o au ficut-o

Joan Milescul. i ap trimetind Gheuca vistemicul pe Lupul sulgerul la orheeni §i la lapu§neni cu
acea carte, zicind ca i de la Durnitrafco voda D // 28 ad. marginal Duca vodg inchide pe 3 boian,
7188 A // 33 ad. marginal Tae pe trei boiari A // 35 dupa ertat ad. i au §ezut trupurile cele tgiate
ping in sari la fluting; de acita i-au dat de i-au strins §i i-au ingropat: pe Gheuca visternicul la
biserica lui Danco, earl pre Bogdan jicniceriul 1-au dus la casa lui, la Ivevi, de 1 -au ingropat D //
39 contcl A // 40 dupa an ad. in luna lui dechemvrie 11 zile D //
156
www.dacoromanica.ro
ce era staroste la Puma. Si de la Focsani, aducindu-1 pinA la Tirgul
Frumos, Rosca aga 1-au sugrumat in curtile domesti, dupe obiceaiul
muntenesc ce au luat de la turci, MA nici o vina, ci tocma in pizma ce
sA rAdicase Cara pe dinsul.
5 DE COMETA, STEAOA CEA MARE, CE S-AU ARA TAT PE

CERIU IN ZILELE DUCAL VODA.
La anul 7188<= 1680>, dechem<vrie> 10 zile s-au aratat pre ceriu

o stea cu coadA, cariia ii zic latinii cometa, adeca mAturA. Si cu
lungimea ei cuprindea jumatate de ceriu. Incepindu-se intii de gios,
10 dintr-o stea, despre partea Tarii Unguresti, intre amiazi si intre apus,
apoi pe zi ce trecea tot sA urca pe ceriu, suindu-se in sus cAtrA
amiazAnoapte si de napoi sA scurta, mergind spre amiazAnoapte,
precum iaste umbletul ceriului, invirtindu-se cu stdlele ceriului caul
apus. Si asa au trAit 7 saptAmini si 4 zile, pina la fev<ruarie> intr-o zi;
15 de aciia s-au stins si au peril. De care multi astronomi stringindu-se
printr-alte tAri au facut prognitic ce sA va lucra in lume dupe acea
urmare. Care apoi curind dupe acea cometa s-au scornit vrajba mare de
osti mai la toate impArapile si tarile ce sA hotArAsc cu turcii. Iar mai
f. 148 virtos turcii si cu nemtii,/ precum scrie mai jos.
20 Tot intr-acest an, fiind bisdrica de ling feredeu bAtrinA si vdche,
de demult, si rAsipitA austricat-o Duca vodA de tot si au zidit-o din
pajiste, cum iaste acum. InsA mai virtos o au fAcut doamna Anastasia,
puindu-i hramul Stretenia Domnului nostru lisus Hristos, la care au
fost mai nainte s<vea>tii Joan BotezAtoriul. Si au fost ispravnic
25 Patrasco jicniceriul.
Intr-acest an Inceput -au Duca vodA a umbla sA is si Ucraina de
peste Nistru, fiind o samA de cazaci supt ascultarea Turcului. CA dupA
ce <au> luat turcii Cehrinul, prectim s-au pomenit la domnia lui
Antonie Ruset vodA, an fost cuprins turcii toatA Ucraina, pinA la Nipru
30 si au fost <pus> si hatman la Nemirova, pre Iurasco, feciorul lui Hmil
cel mai mic decit Timus, carele fiind hatman vreo doi ani, multe
rAotAti au fAcut oamenilor, bAgindu-i prin puturi si alte pedepse, tot ca
sA dea bani; si pre un Stamatenco, ce era grec, insusi cu sabiia, din
picioare, 1-au fAcut bucati.
35 DupA ce s-au isprAvit Duca vodA pentru Ucraina, la iunie, au
purees la Tarigrad cu toti boiarii cei mari, pe porunca ce-i venise de la
f. 148v ImparAtie, la sArutarea poalei ImpAratului, pentru Ucraina./ Si au dus
si pe fie-sa, domnita Ecaterina, la Tarigrad, cA avea mare pirA de
feciorul Radului vodA, fiind logoditA cu dinsul; si apoi, dintr-o boalA,
40 esise si din minte, jar mai pe urmA sA indreptase. CA on de feliu era
asa, on dintr-acea boalA; cA umbletul lui nu-1 arAta a fi deplin intelept.
Si in tot chipul au silit Duca vodA si n-au putut; ci numai i-au cAutat a-1
face ginere.
7 ad. marginal 1680 A // 24 ad. marginal Duca, 7188, 1679 A // 27 ad.

marginal Duca, 1679 A // 28 ad. marginal Lucruri streine A //
157
www.dacoromanica.ro
intr-acest an, av<gust> 9, au fost mare cutremur de pgmint, cit an
cgzut si icoanele jos din biserici si vasele din polio de pin casele
oamenilor. Si huetul veniia despre amiazAnoapte. Iar dupg aceia sg vezi
rgutAti in tail despre domnie si prgzi si robii de osti pggine si lesesti, si
5 vgrsare de singe in toate pile, precum mai nainte vei ceti, la rindul
sgu.
Iar Duca vodg, fiind la Tarigrad, i-au dat imparAtiia si hatmAniia
Ucrainei. ImbrAcindu-1 cu caftan, dinsu-i si buzdugan acei ph, s-au
intors la scaun cu mare bucurie, fiind stgpin a doao ;gni. Iar la Ucraina
10 au trimis hatman pe Ianache, ce era vt<ori> postdlnic, la Nemirova. Si
de atunce au inceput a sg inglta si a sg scrie la titulu§ gospodariu
Zemli Moldayscoi i Zemli Ucrainscoi"./
1. 149 Dupg acestia toate Wind Duca vodg atita cheltuialg cu calea
Tarigradului si cu hatmaniia Ucrainei si cu ce au avut cu feciorul
15 Radului vodg, la care pirg esise de fatg si fata DucAi vodg, Ecaterina,
cu feciorul Radului vodg, pentru aceastg cheltuialg s-au apucat Duca
vodg sg o scoatg tot din spinarea tgrii.
Iar la luna lui noem<vrie> 4 zile, 7189 <=1680>, au facut Duca
vodg nunta fie-sa, domnitei Ecaterinei, cu Stefan feciorul Radului
20 voda, la care nuntg multi soli venise. Din Tara Munteneascg au fost
Matei Cantacuzino, biv vel agg, cu alti feciori de boiari, si din Tara
Lesascg §i din Ardeal, cu mari veselii, ping la doao sAptAmini au
nuntit. Numai celor de Ora nu le era foarte veselie; cg acea cheltuialg
era tot din spinarea biiatei tgri. Atunce, mergind vornicii de tug
25 Nicolai Ciocirlan si Ponici la Duca vodg de i-au cersut de cheltuialg,
ca sg cumpere ale ce ar trebui ca sg facg niste cuhnii, i-au Mut cu
buzduganul ping la moarte; si ales pe Nicolai Ciocirlan, <care> cit 1-au
dus oamenii lui la gazda an si murit; nici un ceas dupg bgtae n-au trga.
Iarg Ponici s-au rgdicat; ci de tot sangtos n-au mai fost cit au trgit.
30 Si tot intr-acest an au mers Duca vodg la Nemirova, cu doamna sa si
f. 149" cu ginere-sgu si cu multe gloate./ Si apoi intorcindu-se pe la Soroca au
fAcut case domne§ti, cu beciuri de piatrg, la TicAngu, impotriva
Sorocii, peste Nistru, si alte case lingg Pestere, la Buh, aproape de
Nemirova. Iar la Nemirova au inceput a-s face stupi, vaci, oi,
35 pluguri de boi pe la toate tirgurile pe de ceia pane de Nistru. Darg
velnitg de horilcg, de bere si de allele! Cumpgra miiare si cea
domneascg ce era §i o ducea la Ucraina de fAcea mieduri si-1 vindea. Si
on cg avea gind sg se mute acolo, cum si cuvint intre oamenii lui era ca
sg pgraseascg Moldova si sg se mute cu toatg casa lui la Ucraina si de
40 acolo sa tragg la Moscu. Ci voia lui Dumnezeu nu sg potriveste cu a
oamenilor. Si precum zice evanghelistul: Adung, adung si nu §tie cui".
Duca vodg socotiia cg mare agonisitg face casei sale cu Ucraina. Iar
in loc de agonisitg i-au venit mare rgsipg, precum vei ceti la rindul
peirei lui.
1 ad. marginal Duca, 7187 A // 6 ad. marginal Duca vodA is §i hAtmania Ucrainei A //
10 Lane D // 18 ad. marginal Duca vodA face nunta fiicei sale, 7189 A 1/ 22 Ardeal, Tara
Ungureasca D // 32 Ticanauca D //
158
www.dacoromanica.ro
Tot Intr -acest an, dupa ce s-au intors de la Ucraina, affind §i el
obiceaiul Mut de la Dumitra§co voda au scos §i el hirtii pe tara, foarte
man §i cumplite. Care le Intii, cind le-au dat pe chipul oamenilor, sa
'Area a fi ware. Iar mai apoi, pe cisla lor, au scos alte orinduiale/
f. 150 5 multe, de au venit argatilor carii luase hirtie de 2 lei, pe urma au dat
cite 10 ug<hi>, §i mai bine. Mil la orinduiala au dat cite 16 ug<hi> §i
mai bine. Iar carii luase hirtii de 4 ug<hi> au dat cite 32 ug<hi>, altii
au ajuns §i la 60 ug<hi>. Iar cu napa§tile ce au platit pentru cei
fugit §i calatorii §i multe necazuri ce au tras bie ;ii pamintdni, de la
10 un facatoriu de role, Duca voda.
Strinsoare mare pentru bani tuturor facea, §i boiarilor §i
negutatorilor §i a toata tam muncindu-i §i caznindu-i pre toti, in toate
chipurile. Pre unii cu inchisori pedepsindu-i, pre altii cu munca §i Wan
cu buzduganul, !Al la moarte, ucigindu-i. Nu cruta nici boiariu, nici
15 sarac, nici Oran, nici femei, dintre carii §i anume sa-i pomenim: pe
Toader Paladie, vel vornic de Tara de Sus, Tudosie Dubau, vel
spatariu, Chiriac Sturzea, vel spat<ariu> §i alti mazili. Era toti inchi§i
§i pu§i la siimeni in hiara.
Pre Ursachie, ce au fost visternic mare, cel vestit de bogat §i de
20 bani in toate partile, l-au dezbracat in piiale §i 1-a legat la stilp, fiind
ger §i iarna. De carele tiindu-1 un an in temnita §i batindu-1 la talpe i-au
luat 250 de pungi de bani. Pe Ion Isar, visternicul §i pe Andrei
Sapoteanul, vornicul de poarta, dezbracindu-i cu piialea goals §i
f. 150" ungindu-i/cu miiare vara i-au legat la stilp de-i minca mu§tele §i
25 albinele. Dara pre jupineasa lui Stefan Braescul §i pe a lui Bucium, ce
au fost medelniceriu §i a lui Stamatie comisul, aceasta fiind a doa vara
doamnei, murindu-le boiarii de curind, <de> la acele hirtii, le-au legat
§i pre dinsele la pu§ci, de sta zioa legate, iar noaptea le inchidea la
odaile siimenilor. Asa Iiindu -le Inchise citava vreme, ca sa istoveasca
30 iale rama§ita boiarilor sai din hirtii, §i iale n-avea de unde, ca
ramasese satele tot pustii. Ci de la o vreme Intrat -au la Duca voda un
hadim, carele au facut manastirea la Dealul Mare, de au graft §i in tot
feliul i-au adus aminte.
GRAIUL LLTI IANE HADIMUL CE AU ZIS DUCAT VODA PENTRU

35 JUP1NESELE CELE INCHISE.
Doamne, ma rog sa aib de la maria to ingaduiala sa graesc doao,

trei, cuvinte. Eu, doamne, coae n-am, nici muiare, nici copii, sa ma
tern de osinda lor. In trecutele zile te-ai miniiat mariia to pe mine, ai
trimis un arma§ sa ma lace in Bahlui. El, bats -1 Dumnezeu, arma§ul
40 (§i sa ma erti iubite cetitoriule) n-au pazit sa ma lace, ci m-au ingadu-
f. 151 it pins te-ai dezminiiat mariia to §i m-ai ertat./ Ci acum indraznesc de
graesc mariei tale pentru ale trei jupindse sarace ce §ed legate la pu§ci.
4 ad. marginal Pentru multe dajdi cumplite ce au scos Duca voda, 7189 A // 11
ad. marginal Caznele §i batiile ce fAcea Duca vocll boiarilor §i altora, 7189 A // 19 Ursachie]
Ureche A // 23 dezbracindu-1 A //
159
www.dacoromanica.ro
CA vAz cA nu IndrAzne§te nimenea a grai mAriei tale; ci eu am
IndrAznit, una, cA-s bucuros cu un ceas mai nainte sa moriu, a doa, ce
nu s-au auzit nici intr-o Lard, nici in istorii scris aceasta nu aflu, sA se
inchidA §i sA se lege la pu§ci jupindsele boiarilor, deaca mor."
5 De care vAzind boiarii cA nu mai pot sAtura lAcomia DucA vodA, cA i
sa lArgise miinile spre luat, precum zice la psalm 5 GroapA de§chisA
gitlejul for ". Ci le-au clutat a sA rAsipi. Fugit-au atuncea Dub Au, vel
spAtar §i Gavriil Neniul, vel stolnic, Ilie Motoc, vel med<e>l<nicer>,
Ilie DrAgutescul, vel arma§, Nicolai Murgulet vt<ori> log<ofAt>; mai
10 pe urmA §i Savin, biv vel med<e>l<nicer> §i frate-sAu GheorghitA
postelnicul, Virlan log<ofAtul>, cu frate-sAu Zbiera Si altii multi.
Ace§tea toti, deodatA, in Tara Le§ascA. CA pe atuncea Linea le§ii pacea
cu turcii, de cind sA fAcuse la Juravna. Ci au cAutat boiarilor a a§tepta
vreme, care peste nAdojdea for le o dede Dumnezeu, precum vei citi
15 mai jos. Iar alp boiari ce mai rAmAsese, Chiriac Sturzea, vel spAtar,
Conte§ stolnicul, Iorga Caraca§, al doilea spAvar >, ace§tea au murit de
o boalA ce-i zicea Duca vodA", adecA de supArarea lui. Iar altii carii au
1. 151' fost mai rAmas in mari nevoi §i supArAri/ §i strinsoare de bani sA afla.
Blestemat era boiariul ce avea supt ascultarea for bresle, cum iaste
20 la vel log<ofAt> curtenii, la vet vornic hinsarii, la hatmanul calara§ii;
ca §i tinuturile istoviia §i rinduiala breslelor. Care de atunci mai toate
casele boere§ti s-au stins §i au IncAput la mari datorii, de au rAmas
feciorii for vinduti §i pinA astAzi.
Darg pe firgovetii din Iasi §i de aiurea ii punea pen grosuri, de sta
25 inchi§i cite un an, tot pentru acele hirtii. Ei, sAracii, de mare sArAcie §i
lipsA ce avea asuprA, multi §-au lAsat fAmeile §i copiii de groazA §i
fugiia in lume. El prindea pre vecin, sau pre fAmeile lor, de le Linea pin
grosuri, dintru care multe au murit §i de foame, allele de prunc, fiind
nAvarnice deli fAcea copiii pen grosuri §i tot nu le sloboziia, cit la
30 multe au crescut copiii acolo, in grosuri, de au inceput a grai, altii au
umblat in picioare.
A§ijderea §i pe preot incl-i inchidea deavaloma cu mirenii, la
grosuri, §i bisericile stau inchise cite 2, 3 luni §i mai mult. NimAruia,
nimica, nu vrea sA iarte sau sA rAdice, mAcar un ban. i multi oameni,
35 cine ce avea, haine, odoara, bucate qi mo§ii le lepAda in ce putea §i cu
acei bani, plitindu-§ci> capetele. i cum scapa de la inchisoare sa
f. 152 ducea incAtro putea sA scape, printr-alte tArif Carei multi feciori de
boiari de Lard §i mazili §i curteni §i slujitori §i din Omni §-au pArAsit
pArintii §i fratii, de acele necazuri, de s-au dus printr-alte tari streine. i
40 unii s-au fAcut oameni di §i tilhari, de mare nevoie ce be venise asuprA,
cA n-avea de ce sA mai apuca. A§ijderea §i pentru ale sale porunci ce
avea, fiind om foarte greu la minie §i aprig, el singur bAtea, tot cu
4 dupe mor ad. Atuncea sA fi zis Duca vodA: Sa-i batA Dumnezeu pagini" ;i
indata au invAtat de le-au slobozit. CA acum ;i boierii sta incremeniti ;i-§i cauta loc cine, incotro
va lua D // 6 citatul Intre paranteze A /miinile] matele D // 7 ad. marginal Fug boiarii Moldovei in
Tara Le;ascA pe peirea Duck vodA A // 24 ad. marginal Caznele ;i tirAniile ce fAcea Duca voda
A// 29 nAvarnice] grele D /1
160
www.dacoromanica.ro
buzduganul, pre cine sA miniia, carii multi din bataia lui au murit.
Dintr-aceste nemiloserdii, multe §i de tot feliul ce avea, role, au
inceput Cara a scAdea §i a sArAci foarte tare, lipsind §i imputinindu-se
de oameni; ca din cit §i era, sAracise de tot, necAjindu-i in tot
5 chipul.
De care lucru multi din cetitorii acestui 16topiset, poate vreunii sA
nu creazA, vazind atit<e>a tirAnii cumplite ce au fAcut, socotind cineva
cA doarA au fost vreun pizma§ acestui domnu, acela ce au scris,
izvodind viata domnielor Duc Ai voda, de cite on au domnit el Tara
10 Moldovei §i ale ce s-au lucrat in toate domniile lui, cum §i Intr -a lui
Dumitra§co voda atheista. InsA eu, acela scriitoriu, puiu martor pre
Dumnezeu §i mA las pe mArturiia a toatA Moldova de la mare pinA la
mic, cA ei tot mArturisesc de nu iaste a§a. (Dad iaste cu greu a nu
f. 152" sA scrie aceste lucruri), precum/ zice Scriptura: De vor tAcea
15 oamenii, pietrile vor striga". Insa necum oamenii ce§ti pAtima§i,
pAminteni, ci §i streinii de prin prejur: turci, tAtari, greci, sirbi,
arbAnari>, latini §i altii tot cit s-au intimplat intr-aceste vremi,
de au vAzut toate necazurile moldovenilor, carii pe Duca vodA
blestema §i pre tot oamenii Moldovei ii caia tot. Ci Impietrita de
20 pizmA a lui inimA (ca §i oarecind a impietritului faraon, de pizmA §i de
lAcomie). CA in ce chip acela, Intr -acela chip acesta, fAcind Impotriva
lui Dumnezeu, aiave, nici cum nu sA umiliia sA se parAseascA cindva Si
sA sloboazA pre cre§tini sA fie volnici a jartvi lui Dumnezeu cu inima
curatA. Ci a§a, pedepsindu-i cu inchisori, cu bAtAi, precum am pomenit
25 mai sus, pinA i-au venit §i lui osindA, precum vei ceti la rindul sAu.
Intr-acest an 7190 <= 1682> au zidit Duca vodA MAnAstirea lui
S<vea>tii Ioann din Iasi, pre care loc au fost o bisericA mica, pe
temelie 'Malta de piatrA, care era fAcutA de Stefan vodA Tom§a. Si
inzestrind-o cu mo§ii, au inchinat-o la o mAnAstire de la Rumeli, la
30 Adriano, de la Arghiro Castro. CA intii era MAnAstirea Hlincea a lor. Ci
f. 153 au luat-o Duca vodA/ §i au dat-o Duca vodA la mAnAstirea sa de la
Cet4tuie, mai mult pentru mo§ii ce are pen prejur.
Intr-acea vreme fiind cursul anilor 7191 §i de la Hristos 1683,
sultan Mehmet, ImpAratul turcesc au inceput ginduri inalte asupra
35 cre§tinilor. CA pe atunce turcii era mari §i tari, cit lumea sA cutremura.
CA IncAtro sA porniia, nu era sA nu biruiascA. Hind veziriu Ahmet pa§a,
mai nainte, §i in locul lui stAtuse vezir Chiupruliul Cara Mustafa pa§a,
om mindru, lacom foarte. GIndul lui sA pusese la mare lucru, Intr -
acesta chip, ca luund Beciul §i supuind ImparAtiia NemtascA, sA se
40 pogoare pin Tara Le§ascA; §i intorandu-se pin Moldova sA pue pa§A §i
in Tara MunteneascA.
Ci, precum zice Sfinta Scriptura: GroapA au sApat, §i cel ce o au
fAcut au cAzut intr-insa". A§a Si acest Cara Mustafa pa§a; chibzuind
acesta, iar apoi cum au fost voia lui Dumnezeu, a§a au fost.
45 Precum zice psalmista: Intoarce-sA-va dureria lui la capul lui §i pre
26 Sfintul loan Z1ataust D // 36 Ahmet] Azem D // 42-45 citatele Intre paranteze A //
161
www.dacoromanica.ro
cre§tetul lui nedreptatea lui sA va pogori". Deci, incepind turcii aceastA
vrajbA mare in lume, gAtindu-se intr-acest an cu o0, iar despre
f. 153" primAvarA au pornit toate puterile sale asupra imparatului nemtesc./ i
aga, mergind la Beciu cu man puteri de 1-au ocolit, venit-au poruncA §i
5 la Duca vodA §i la erban vodd, domnul muntenesc, sA se gAteascA de
oaste.
Ci pinA a nu sA porni (Ole turce§ti la Beciu, venit-au sol nemtesc
cu mare rugAminte, ca sA nu strice vecinica pace ce o au a§ezat-o
strAmo0i vo§tri. i asa impAratul dind solului rAspuns sA margA la
10 veziriul sa-§ ia rAspuns, de 'a veziriul 1-au rinduit sA ia rAspuns de
la inicear aga. Mergind acolo, inicer aga au strins ciorbagiii §i i-au dat
inicerii rAspuns cA de ar §i vrea imparatul §i veziriul sA a§aze pace cu
nerntii, noi avem a are hacul singelui nostru, cA acolo s-au vArsat
singele fratilor no§tri §i al p6rintilor; ci noi them oaste.
15 i acest rAspuns luund solul, au fost §i oprit. Iar la 15 zile ale lui
martie au §i inceput a scoate ordiile §i apoi §i oastea, cine§i dupa
rinduiala sa, cu alaiuri mari, Avind §i solul nemtesc gazdA data in cale
pe unde era e§irea qtii, de era tot in priveald, atunce sA fie zis solul:
Pre ace§tea numai Dumnezeu ii va bate, cind va fi voia sfintiei sale."
f. 154 20 Duca vodA au exit din Iasi la april 24, lAsind in urma/ pe tail 32 de
orinduiale mari. Luatul-au qi pe doamna cu sine pina la Focsani. CA de
acolo, despartindu-se de doamna, nu s-au mai adunat, nici sA vor mai
aduna, pinA la a dooa venire a lui Hristos.
Atuncea Duca vodA au luat Si pe PleNa jicniceriul, legal la pu§ci,
25 de 1-au dus pinA la Focsani pentru banii ce rAmAsese din tinut, care nu-i
gAsise, c5 fugise oamenii, Iar pe boiari, cit nu era la tinuturi, ii
luase la oaste cu sine. Numai ci lAsase caimacami pe Nicolai, biv vel
log<ofAt> §i pe Toader Paladie, vel spatar §i pe Toader Iordache, vel
visternic. LAsasA §i pe GheorghitA Ciudin, vel stolnic, sA pAzascA pre
30 cine ar vrea sA fugA, iar §i can in preajma caimacamilor.
Pe acea vreme, cind purcedea Duca vodA la oaste, i-au venit veste
cum Si Murat Cherei, hanul, cu toatA puteria Crimului §i a Bugeacului
merge la Beciu §i, trecind Prutul pe la Pagul, au luat Birladul §i au
trecut Siretul pe la Furceni. Deci nedindu-i Duca vodA pocloanele, pre
35 unde au ajuns, pen Tutova, tot au prAdat, numai cAci n-au robit; iar ce
au gAsit pe la oameni: vaci, boi, Tape §i bo<a>rfe, tot au luat.
f. 154" DupA purcederea DucAi vodA au mai fugit citva boiari/ din
Gioseni: Costandin, biv vel comis, Cantemir, vel clucer, Stefan
Scarlat, biv post<elnic>, Nicolai Antiohie vt<ori> clucer §i altii multi
40 tot in Tara MunteneascA. Iar cit mai rAmAsese, a§tepta din ceas in
ceas s5 ia care incotro vor putea, cum s-au §i timplat.
ImparAtia, mergind pina la Beligrad, au rAmas acolo cu curtea sa.
Iar veziriul, cu toate puterile ImparAtiei, cu hanul Crimului, cu
3 dupa asupra ad. stralurninatului qi adevArat nebiruitului D // 15 ad. marginal

Inchid pe solul nemlesc A // 20 april 24 zile, luni D /ad. marginal Duca voda puree& la Beciu cu
oaste A // 27 Nicolai RacovilA D // 34 nedindu-i] dindu-i A // 38 dupa Gioseni ad. carii era
rinduili pe la vinuturi D // 43 cu Murat Gherei hanul D 1/
www.dacoromanica.ro
162
amindoi domnii §i cu Apafi Mihai, domnul Ardealului, pre carele 1-au
lasat de straje inapoi. Au mers supt cetatea beciului, slobozind pe tAtari
in pradA §i pe turci prin Tara NemtascA. Carii multA robie, pradA ;i
vArsare de singe an facut, pinA unde an putut ajunge cu ceamburul lor,
5 find nemtilor fArA de vdste; care moarte qi stricAciune §i robie ca aaia
nu sA mai poveste§te cA au mai fost altA data, de cindu-i Tara
NemtascA.
Si au bAtut Beciul 63 de zile; iar apoi §i ndrntii, de§tepandu-se ca
din somnu, s-au gAtit de grab §i sosindu-le ajutoriu insu§ loan
10 Sobetchii, craiul le§esc, cu o§ti §i a§a, aflind pe turci, can
incungiurase de bAtea Beciul §i cu ajutoriul lui Dumnezeu dind
cre§tinii rAzboi turcilor i tAtarilor i-au biruit §i i-au bAtut peste putere,
f. 155 cit au scApat viziriul de acolo cu fuga §i cu citAva cAlarime./ IarA
pedestrimea city an avut, toatA au topit-o nerntii §i 14ii, acolo, pe loc.
15 Si corturile cum era Intinse §i toata haznaoa impArAteascA, cu tunuri,
cu erbArii §i toate ale ce au fost, le-au luat ndmtii. AceastA ruOne
pAtind ImpArAtia Otomanilor Si hAniia tatArascA an fugit Si tocma la
Beligrad s-au oprit.
Iar Baca au sosit veziriul la Beligrad pentru ca sa-§ tocmasca
20 lucrul despre ImpArAtie, vazind cA an gre§it, find el pricina de au
radicat acea oaste asupra nemtilor §i neavind ce face, an inceput a
omori pa§ii §i a le lua avutiia.
InsA venind veziriul pe la Buda, cu city oaste scApase, mai fAcut-au
un rAzboi turcii §i cu le§ii la Ostrogon. La care razboi aflind turcii pre
25 craiul le§esc a umblA la vinat §i lovindu-1 fail de voste, putin nu 1-au
prins. Si aka an gonit turcii pe 160 pins In tabara lor, aducind §i citeva
capete la veziriul. Atunce veziriul indata an mai rApezit citva pa0
cu oaste. Ci intimpinindu-se cu le§ii, iara au infant pe turci §i i-au
bAtut foarte rAu, cAzind i doi pa§i la robie, carii apoi, mai tirziu, s-au
30 rascumpArat cu multi bani, la domnia lui Cantemir voda./
f. 155v ImpAratul auzind de cinstea §i de ospAtul ce au avut veziriul slit la
Beciu au §i purces din Beligrad, de s-au dus la Odriiu. Iar veziriul
sosind la Beligrad, cum am pomenit mai sus, de an omorit pa0i, unde,
acolo s-au pirit de fatA Serban voda cu Duca vodA pentru ni§te bani ce
35 avea din birul muntenesc, pentru care bani au Minas ca sA-i plAteascA
Duca voda. Si a§a, puindu-§i soroc 100 de zile sA dea banii an pus §i
zalog doi boiari mari: pe Catargiul, vel comis §i pe TAnasie de la
Soroca, vel §etrar. Si w 1-au slobozit pe Duca voda de la Beligrad.
Iar veziriul, find acolo, au mazilit pe Murat Cherei, hanul tAtArAsc
40 §i au pus han pe Ahgean Cherei sultan. Ci nici cu schimbarea haniei nu
0 -au putut folosi nimica. Pentruca intelegind imparatul de tot lucrul, de
i-au perit oastea §i haznaoa, au trimis la Beligrad de au sugrumat pe
Cara Mustafa pa§a, veziriul sAu §i i-au dus capul la Odriiu.
8 63] patruzeci D // 10 ad. marginal Bat nemiii cu leqii pe turci A // 43 dupa

Odriiu ad. De aciia au pus pre altul vezir, ce-1 chema Cara Chihae; apoi §i pre acesta 1-au mazilit
curind §i au pus in locul lui pre Suleiman pap, ce era sarascher despre Moldova. Ci de aceste
destulu-i; si venim earl la ale noastre D //
163
www.dacoromanica.ro
Cazacii de la Ucraina, carii era supt ascultarea Ducai vodA, auzind
de biruinla ce Muse creoinii la Beciu IndatA au gonit pe Iane
DrAghinici, hatmanul, ce era pus de Duca vodA la Nemirova. Si
vAzind ;i Buceacul pustiiu, fiMd tAtarii duri> la Beci, IndatA ;-au
5 rAdicat hatman dintre dIn;ii pe Cunetchii, ce era Inductar, pus de Iane
f. 156 hatmanul la Bohoslav,/ despre Nistru, la margine. Si, inchinindu-se la
16;i la ca;telanul Cracovschii ;i hatman Polnii, ce era la hranita le;ascA
;i asa viind ;i cltva din moldoveni pribegi, acolo era ;i
Petriceaico vodi, in Tara Lepsca; ;i asa, cu totii indemnindu-se, au
10 inceput a cobori.
Deci Cunetchii hatmanul, cu cazacii, trecInd Nistrul pe la Soroca,
in larA, ridicatu-s-au ;i sorocenii ;i orheianii ;i 14411611H ImpreunA cu
Cunetchii, auzind ;i cArtile crAe;ti vestindu-se pe margine, ca sA
meargA tot asupra Buceacului. Iar plugurile cu boii ;i stogurile cu
15 piinea de pe la toate tirgurile, ce avea Duca vodA pe de cilia parte de
Nistru, toate In rAsipA au rAmas, de n-au avut nici o parte dintr-acele
bucate.
Doamna Duc Ai vodA, auzind aceste veqti de cazaci, ;i boiarii
caimacami ce era in Iasi era bucuro0 de o turburare ca aceasta, ca sA
20 poatA ;i ei scApa, sA nu le [fie] mai fie a da mina cu Duca vodA, mai
tare au inceput a purta ve;tile. Si asa numai ci au cautat doamnei a sA
rldica din Iqi cu tot ce-au avut, viind ;i boiarii caimacami cu doamna
f. 156" pinA la Vasluiu. Acolo, ramiind, boiarii/ Ina pArasind-o, luund
drumul sA treacA spre Tara UngureascA, cum s-au ;i timplat, numai din
25 tot boiarii de tail s-au tinut de doamna Toader Paladie, vel
spAtariu. Iar in Iqi au lAsat de straja pe Joan Costin vt<ori>
post<elnic> ;i socotise doamna sA se apze acolo. Ci viind Ion Costin
de la Ia;i, IndatA ;i doamna au purees din Birlad in jos, mirindu-se
incatro va lua: spre Galati, au la Foc;ani; ci ;-au ales cale de au mers
30 la Foc;ani, trecInd Siretul pe la MArce;ti. Si nici acolo n-au fAcut
zAbavA, cA au inceput a striga agile lui Petriceaico vodA, ci i-au
cAutat a trece pin Tara MunteneascA la BrAila ;i acolo s-au asezat. Iar
bucatele cele clomne;ti: iapele, boii cei de negot, oile, carAle cele cu
boi au rAmas tot in urma, de le-au jefuit oamenii de tarl ;i altii, cine
35 au putut. AceastA dobindA au fAcut Duca vodA cu negutAtoriile lui.
Petriceaico vodA, coborind la marginea TArii Lemti, IndatA au
trimis pe Savin Zmucicline, biv med<e>l<nicer> ;i pe Hie Motoc,
med <e >1 <nicer> ;i pe GheorghitA post<elnicul>, fratele lui Savin
med <e >1<nicer >, inainte la Ia;i, iar Petriceaico vodA au coborit la
40 Suceava de au ;ezut 10 zile ;i de acolo au venit la Botopni, apoi in
f. 157 Iasi./ larA boiarii cei trimi;i Inainte, stringind oaste de tara, au pogorit
pe Prut de s-au asezat la Epurdni. Si asa, stringindu-se intii cu sila, iar
apoi alerga de bun5 voe.
Cunitchii hatmanul, impreunindu-se cu oastea de ;arA, au tras de
45 odatA la Chisinau ;i de acolo spre Tighina, unde beiul de Tighina le-au
e;it inainte cu oaste turceascA ;i tAtArascA. Si lovindu-se fats cu cazacii
44 ad. marginal Cunitchii hat<manul> 0 cu moldov6nii prada Buceacul A //
164
www.dacoromanica.ro
si cu moldovenii au infrint pe turci si i-au gonit pinA i-au bAgat la
Tighina, in cetate. De acolo, invirtejindu-se, au plecat pe Cogilnic
prin tAtari, tot arzind si tAind copiii si muerile tAtarAlor. i de acolo au
tras asupra codrului, ca sa se impreune cu boiarii ce era trimis de
5 Petriceaico voda, unde trecind si boiarii Prutul pe la FAlcii si
adaogindu-se si codrenii, s-au impreunat in Ialpuh arnindoao °stile, si
de acolo, purcegind in jos, tot arzind si prAdind, tAind si tAtari si
muieri si copiii tot supt sabie puind, pogorindu-se pinA impotriva
Cis lei cei Mari.
10 Iar Duca vodA, purcegind de la Beligrad, au venit pin Tara
UngureascA, unde s-au adunat cu Apafi Mihai. Si 1-au chiemat de 1-au
ospatat, la care °spat sA fie zis Apafi Mihai, precum au umblat Duca
f. 157' vodA sa fie craiu. i dupl aceia, sosind acolo/ o slugA a vornicului
GavrilitA, de i-au spus de toate cite era in tail, atunce Duca voda
15 sfAtuindu-se cu boiarii lui pe unde sA meargA in card, ci unii au zis pe
Oituz, iar GavrilitA vornicul sa fie zis: Eu, doamne, sfAtuiesc asa, sA
esim pin Tara MunteneascA; hanul vine, doamna mariei tale iaste la
Braila si de <la> Braila, de vor sta cineva impotriva mAriei tale, atunce
vei lua oaste de la turci si de la Mari si vei merge la scaun."
20 i dintii asa au plecat Duca vodA, pre acest sfat (ci unde va
Dumnezeu, omul nu poate). De care vAzind GavriliiA vornicul ca s-au
intors Duca vodA sA margA pe Oituz si stiind si pe al cui sfat mergea,
sosind la Vasarhei atunce au luat pe postelnicul cel mare Costandin,
ce-1 porecliia Ciobanul, de piept si pre eirstea, nepot de vAr primare al
25 Duc Ai vodA, fiind vAtaf de aprozi si au zis: Fatul mieu, Cirstio, eu
sint batrin, iar to esti tinAr; voiu sa stiu cine duce pre mAria sa vodA pre
Oituz, sA-1 dea in mina nepriiatenilor?" Atunce Costandin postelnicul
rAspunse: Eu It duc si pre sfatul mieu merge." iarA batrinul Gavrilita
vornicul zise: SA-nu flu marturie cA eu nu-1 statuesc. Duca vodA are
f. 158 30 feciori, ca eu poci muri si vor raminea/ feciorii miei cu feciorii DucAi
vodA. §i margA mAria sa sAnAtos, cA eu nu voiu merge." §i de acolo au
pArasit pe Duca voda, GavrilitA vor<nicul> si Ioan Racovita, vel
paharnic cu GheorghicA, tretii log<ofAt> si mergind pe la un priiaten
ce-1 chiema Isti Joan Ghervas, le-au dat povaA, lAsindu-si carelA
35 acolo, de i-au scos pe poteca Buzaului, in Tara MunteneascA.
Duca vodA, de la Vasarhei au tras la Britco si, trecind muntele pre
Oituz, au exit la Trotus, insa trimitind pe Sandul Buhus, hatmanul,
strajA inainte. CA la Ocna era Ilie Plesa, cam camAras, pus de
Petriceaico vodA si, prinzind de veste, au fugit de acolo. Nicolae
40 RacovitA, biv vel log<ofAt> si Toader Iordache, vel viste<rnic>, cu
GheorghiA Ciudin, vel stol<nic>, trecuse iarasi in Tara Ungureasca,
de frica DucAi voda.
Duca vodA de la Trotus au tras la casele de la Domnesti ale soacre-
sei, doamnei Dabijoaei, de s-au asezat acolo. §i astepta din zi in zi sa
45 margA la Iasi, sA se apuce de ale lui. Scrisniia cu dintii si-si largiia
17 ad. marginal Sfatul lui Gavrilitl vornicul A // 36ad. marginal Duca,

7191 A //
165
www.dacoromanica.ro
matele (cum zice la psalom 9: Pinde§te intr-ascuns ca leul in culcupl
sAu sA apuce pre siracul, sA apuce pre cel sArac, ca sA-1 InghiA pre
clinsul"). Ci Dumnezeu nu i-au sporit, cA i-au venit §i lui peirea la cap.
1. 158v Cunitchii hatmanul cu oastea cAzAceascA §i moldoveneascA/ §i cu
5 Savin med <e >1 <nicerul> Zmucicline §i cu Ilie Motoc, fiind acolo la
c1§15, precum s-au pomenit mai sus, unde de acolo au tras la Tobac;
venindu-le veste cA vin ni§te tAtari de la oaste, au orinduit pe o samA
de moldoveni cu Stefan Cerchez §i ajungind pe acei tAtari la
VilcAne§ti, fiind caii tAtarAlor slabi, unii §i pe boi cAlAri, iar era cu
10 bani §i cu de altele multe lucruri bune la din§ii, aducind din Tara
NemtascA. DupA ce au purces Stefan pah<arnicul> de s-au tras la
ValcAne§ti, moldovenii s-au imprA§tiiat pe la jafuri; nu cAuta intii de
izbindA, ci unii ajunsese aproape de Rdni.
Iar sultanul an trimis de i-au lovit intli la tabgrA, ca in chip de ispitA,
15 iar moldovenii §i cazacii au dar putintel inapoi. Deci tAtarii, vAzind a§a,
s-au mai adaos. Iar pe dealuri toate hergheliile, can pe departe au fost
aducind limn ochii cazacilor §i ai moldovenilor, ca sA vazA multimea de
tAtari. Si viind §i oastea de la VilcAne§ti, tot nimica nu s-au mai adaos,
ci §i aceia au inceput a sA spAiminta. CA turcii carii e§iia la hart pinA in
20 tabArA veniia cu sulitele; ci dind cazacii foc, indatA-i depArta. Deci de la
Ci§la an purces cu tabAra spre Prut, apArindu-se pinA la sat la Troiani,
luund Prutul in sus, cu tabAra legatA. Acolo au ajuns §i motefelul de Smil
f. 159 cu oaste turceascA §i cu/doao pu§ci §i cu ni§te sacalu§e, de au inceput a-i
bate §i mai tare pre cazaci. Ci dind cazacii tabAra, nu le putea strica
25 nimica. Iar vAzind cazacii pe moldoveni indoiti, socotind sA nu-i
ficleneascA cu fuga, cum s-au §i Intimplat, i-au pedepsit §i caii i-au
bAgat in tabArA. Si a§a au mers pina la Gura Frumoasei, unde acolo
tatarii le-au dat mare navalA, cit a§a spun ca nu s-au vAzut soarele un
ceas bun de multimea sagetilor. Ci tot au tinut tabAra. Si vAzind cA nu-i
30 pot sparge, le-au mai dat rAsuflu, vAzind cA nu i-au putut sparge. Si a§a,
trAgindu-se pinA la Gura Largii, de acolo au inceput intli moldovenii a
fugi spre codru, al ;ii peste Prut §i dind unii cu caii inot, altii cu luntri,
carii cum putea, ca sA - §i scuteascA viata de robie.
Intr-acea vreme in zioa ajunului de CrAciun, lovise ninsoare §i un
35 ger mare §i IndatA au inceput a veni sloi; §i a§a prinzindu-i pre unii
sloii, a§a raminea. Iar capetele o§tilor peste noapte au fugit §i au trecut
Prutul, lovind pin bejenii pe la lark s-au dus la Ia§i. CAzut -au o iarnA
foarte mare. TAtaiii n-au §tiut ca au fugit oastea. Si a§a mai ramiind
vreo 5000, 6000 de cazaci, vAzind cA i-au viclenit §i Cunitchii
40 hatmanul de i-au lAsat §i au fugit, IndatA §-au rAdicat alt hatman dintre
f. 159v din§ii, pe Movila/ polcovnicul, mai ;find tabAra pinA in searA. Iar intr-
acea noapte s-au tras unii pe pintece, cine cum an putut, §i au trecut
peste apa Prutului. Iar cit au fugit prin stuh, i-au robit tAtarli; iar
cit au trecut Prutul, au hAlacluit. Si a§a s-au isprAvit acea oaste.
45 Norocul Orli ca s-au intimplat de au cAzut iarnA foarte mare, cit sA
1 corectat Intr-ascuns A // 22 corectat de Smil A // 34 dupN Craciun ad. In luna

lui dechemvrie 24. D //
166
www.dacoromanica.ro
pomene§te Iarna lui Cunitchii. i multi din o§teni s-au inecat in Prut,
fugind sA scape de Wart unde sosiia la Prut, acolo sariia de pe mal §i
da cu cal cu tot §i a§a sA prapadiia.
7192 <=1683>. PETRICEAICO VODA ERA CAP aFTILOR

5 LE.FE.TI .FI CAZACE$TI CND AU VENIT A DOOA <OA >RA IN
IA.FI CA SA FIE DOMN .FI AU ROBIT ,FI PE DUCA VODA.
Petriceaico vodA, dupA ce an venit la Suceava apoi s-au pogorit la
Ia§i, precum s-au scris mai sus. Ci pina au fost o§tile la Bugeac in
prada incepuse a A cerca la turci cu carti prin mijlocirea lui Alexandru
f. 160 10 Grecul Burnaz, ce era pircalab/ la Galati, scriindu-i sA margA la
serascheriul, ca doarA iar putea face pace cu turcii, ca sA -i dea iarA§
domniia. Ci n-au apucat a merge, cA au fost trimis Petriceaico vodA
oaste sprintena, le§i §i moldoveni §i cazaci, puindu-le cap pe un
Demidetchii, reimentariu liah, iar peste moldoveni pe Varlaam
15 arma§ul, pe Vasile Baenschii, nepotu-sau, pe Ilie Ple§a §i pe Nechiteli
vornicul, pentru straja impotriva Ducai voda.
i ga, incet, tragindu-se in jos §i intelegind de Duca vodA cA iaste
in Domne§ti, la Putna, fiind §i Vasilie Habarscul pe la Movileni cu
ni§te adunatura de oameni de tara, trimis-au Duca vodA pe Sandul
20 Buhu§ hatmanul de i-au lovit; §i ei de rAzboi nu s-au apucat §i indatA
i-au ImprA§tiiat. Baenschii §i cu alti boiari ce era trimi§ cu dinsul
prinzind de veste cum ca cu Duca vodA oaste nu iaste §i cine §i era, it
urise, §i slujitorii toti era Indoit, numai ci era putintei siimeni §i a§a
au grabit de 1-au lovit fara veste pe Duca vodA in zioa de CrAciun,
25 marti, dechem<vrie> 25 dni, in vremia prinzului, cind §Adea la mass,
f. 160' fiMd boiarii pin sat gall./ Prins-au pe Miron Costin vel log<ofAt>. Ci
au avut noroc de un priiaten liah ce s-au intimplat acolo cA au stAtut §i
a§a de tot nu 1-au jefuit. Iar pe Costandin vel post<elnic> Ciobanul 1-au
lAsat numai cu piialea §i pre jupinesele boiarilor de toate hainele §i
30 odoarAle; numai cu pieile le-au lAsat. Iar Sandul Buhu§ hatmanul,
fiindu-i gazda mai departe, au scapat cu jupineasa §i cu trei coconi,
aparindu-se pina la Foc§ani.
i intr-acea zi tiind pe Duca vodA inchis in ograda curtii, slujitorii
curtii nu le dedese mai de timpuriu leafa, it urise §i praf n-avea; iar din
35 cit §i avea nu-i trAgea inima. Doamna DucAi vodA venise la Foc§ani ca
sA margA §i ia la Domne§ti. Ci n-au apucat, venind acea peire, a trece.
Buhu§ hatmanul, dupa ce au scApat la Foc§ani, an zis doamnei:
DA maria to bath sA facem slujitori, sA mergem sA scoatem pe maria sa
vodA din mina nepriiatenilor." i n-au vrut sA dea, ci au zis: Marga
40 intii sa-1 scoata §i apoi va da." Oamenii era bucuro§i sA -1 ia, cA tot
il urise. Si a§a, a dooa zi Mind navala cei de afarA, iar slujitorii cei
din lAuntru le-au de§chis portile; §i, intrind, au prins pe Duca vodA
viu, nevAtAmat. Iar pe oamenii lui, pe uni dezbracindu-i, le-au luat tot/
4 ad. marginal 7192, 1600 <sic> A // 4-6 De domnia a doa a lui Stefan voda
Petriceico. Veleatul 7192, dechemvrie D // 14 Varlan D // 25 ad. marginal Le§ii robesc pe Duca
voda A // 34 ad. marginal Duca, 7193 A //
167
www.dacoromanica.ro
f. 161 ce au avut. Altii, carii au avut cunoscuti, au scdpat. i intr-acesta chip
au fost plata DucAi vodA de la Dumnezeu.
Iar lui Petriceaico vodA, mergind vestia de bAtaia cazacilor §i a
moldovenilor din Bugeac, dupd ce au §ezut in la§i 15 zile, i-au cdutat a
5 e§i. i luund calea sere Suceava, unde aducind §i nepotu-sAu, Vasilie
Baenschii, pre Duca vodA s-au Impreunat amindoi la Dragomirna. i
de acolo 1-au trimis in Tara Le§ascA, in tirg la Liov.
Cunitchii hatmanul cu cit cazaci au scdpat el inainte din tabdrA,
mergind grin lard s-au dus la Ucraina qi s-au oprit de ceia parte, la
10 Movileu, aqteptind ca sd se mai string din oaste ce ar fi scApat mai pe
urrnA. Iar dupa citeva zile au sosit §i cazacii ce scdpase cu Movila,
hatmanul for cel nou. Carii viind la Movileu Si e§ind Cunitchii
hatmanul intr-o duminecA din biserica, s-au rAdicat cazacii cu totii de
1-au omorit cu maciucile, cAci i-au viclenit i au fugit din tabArd.
15 AceastA platd au luat de cazaci §i Cunetchii hatmanul; §i in locul lui au
rdmas Movila.
A0jderea §i Petriceaico vodA, au mai §ezut pind la martie. Decii
s-au dus i el in Tara Le§ascd. Iar moldovenii carii jdfuise §i prAdase la
Bugiac in urma lui, au plAtit indoite i §i intreite pagubele i toate
f. 161" 20 bucatele tAtardlor de la casele tor. i multi/ §i cu copii au plAtit. CA ..au
plAtit ei singuri, cit le-au fost voia, §1 cu judecAt §i flea judecat,
cu sila, avind moldovenii nume de haini qi de vicleni ImpArAtiei.
PENTRU MOARTEA DUCAT VODA, FIIND ROB IN TARA

LE,ASCA.
25 ezind Duca vodA la robie un an §i trei luni, ar fi scApat din robie,

ca sd arzaie cu craiul cu rAscumpArarea, ca sd dea 180 pungi de bani
§i sd iasA. insa aceastd suing de bani au fost sA dea cu toatA cheltuiala.
Ci precum zice un cuvint prosteqte ca sufletul iaste bucuros sA intre in
raiu, numai pAcatele nu-1 lasA, a§a §i Duca vodA, trimitind la doamna
30 carii pre Anastasie vistiernicul ca sA le clued la Tarigrad, deci trecind
prin Tara MunteneascA s-au intimplat §erban vodd la Buzau, mergind
la CamenitA. i aflind de Anastasie vist<ernicul> indata au trimis
slujitori pe la toate drumurile §i 1-au gAsit. Ci ducindu-I saragelele prin
lunca BuzAului, el s-au Mut a merge din drumuri in laturi, pentru
35 treaba lui, fAcind semn lui Spandoni cAmAra§ul de rafturi §i au aninat
cartile cu traista intr-un copaci §i indatA au plecat dui)/ saragele.
Spandoni cdmArapl, dupd InvAptura lui Anastasie vist<ernicul>,/
f. 162 au luat cArtile §i s-au dus pe alte drumuri, de au trecut DunArea pe la
Giurgiov, iar de la Ru§ciuc au luat in jos. i mergind la Odriiu s-au dus
40 la Tarigrad §i au scApat cu cArtile de le-au dat la doamna DucAi vodA.
Pre Anastasie vist<ernicul> ducindu-1 la §erban vodA §i cercind
pentru carti n-au aflat nimica. Pentru care dindu-i strinsoare §i
ingrozindu-1 ca -1 vor munci, au spur drept ca cat-tile au fost la
Spandoni cAmara§ul. Deci erban vodd indatA au repezit citeva
23 ad. marginal 7192 A // 28 atm paranteze ca sufletul... pacatele nu-1 lag A /1
168
www.dacoromanica.ro
saragele in urma lui pe toate drumurile §i peste Dun Are, de 1-au gonit
pinA la Odriiu §i nu 1-au aflat. Deci intorcindu-se inapoi saragelele §i
spuind cA au dat in urma lui Spandoni, de la Odriiu purees la Tarigrad,
au slobozit §i pe Anastasie vist<ernicul>. Si ducindu-se in Tarigrad, la
5 doamna, §-au dat soliia.
Au grijit doamna tot banii, tot galbeni de aur, cusuti prin
antere6e, imbrAcat pe oameni, dindu-i pe sama lui Anastasie
vist<ernicul>. Care le, dupA ce au luat banii au sosit in Tara
UngureascA la I§ti loan, vame§ul de BistritA. De acolo au socotit cu alti
10 domni de s-au oprit banii §i s-au trimis ni§te boiari ungure§ti ca sA
rAmlie in locul DucAi vodA, pinA vor da banii. Ci, sosind acolo, iatA §i
f. 162v moartea au pripit pe Duca vodA./ CA la martie in 24, la al treilea ceas
din noaptea 1-au lovit dipaliz, adecA cataroi; §i mai trdind o sAptAminA
iar la martie in 31 au rAposat Duca vodA in ora§ la Liov. Si
15 spintecindu-1 doftorii, dupA ce au murit, spun cA au gAsit in fiiarea lui
27 de pietri ro§ii, a§a de late §i de groase, in chipul ace§tii figuri ce
insemnAm aicea: O Iar osebi de ac6stia s-au mai aflat §i la ficatii lui de
cAtrA stinga alte doao pietri Ina mai mari decIt acele din fiiare, cumu-s
aceste doao figuri: 11 Iar pluminii cei albi au fost ar§i de sete. Maiul
20 eel negru §i inima sA <nA>toase, InsA foarte mare, ca juncul timpuriu.
Si a§a petrecindu-se Duca vodA, 1-au astrucat in biserica lui Balaban, neguta-
toriul cel mare, carele au luat §i aceastA istorie pentru moartea DucAi vodA. CA
Blaban au avut §i citeva bude in Tara Moldovei cu Ursache eel vestit de bani
puind-trupul Duc Ai vodA a§a in schliplul gropnith lui Balaban, de la carele
25 am luat §i aceastA istorie pentru moartea Ducai vodA.Ca Balaban s-a intimplat la
toatA viata lui §i la moartea lui hind rInduit de craiul le§esc sA fie lingA el, pen -
truc era §i Balaban grec de la Rumeli, hiam§ar cu Duca vodA de la un loc. Si ba-
il 163 nii Inca s-au prApAdit la unguri, cA nu i-au mai dat/ sA -i aducA inapoi la doamna.
Iar la moartea DucAi vodA, din trei feciori ai lui: Costandin, intliul
30 nAscut, Matei vodA, Stefan vodA qi din 6 fete ale sale: doamna
Ecaterina, Elena, Sanda, Maria, Safta §i Anastasia, nu s-au timplat sA
fie, incA nici doamna lui. Deci a§a plAte§te aceastA lume celora ce vor sA
o cuprinzA cu toate desfAtArile §i cu averile §i cu stApinirile ei. IarA
blestemul rAmine in urmA, ramine in veci netrecut, cum sA vede ea
35 scrie Si de acest domnu de astAzi §i §i ale altora dupA fapte Si plate. Si au
domnit Duca vodA ani 4./
1. 163" MOLDAVIA.
V1<ea>to 7192, 1684. DOMN 55. DOMNII 63. DUMITRASCO

VODA CANTACUZINO 1, CU A DOA DOMNIE.
40 DupA robia DucAi vodA aflindu-se Intr -acea vrome Dumitra§co vodA
Cantacuzino la PoartA, cunoscut tuturor, §i §tiindu:1 cA au mai domnit
Tara Moldovei, iatA, de al doilea rind i-au dat ImpArAtiia steag de
17 ficatii] rarunchii D // 36 lipsege si au domnit... ani 4 D // 37 ad. marginal

Moldavia A // 37-39 De a doa domnie a lui Dumitraqco vodi Cantacuzino D //
169
www.dacoromanica.ro
domnie. Si au venit la scaun In Iasi la martie in <loc, gol> zile. Ci acea
foamete era In Iasi si In Cara, at minca un om pe om si sa vindea. Si
multi de buns voe s-au dus robi la tatari. Carii aducind piinea aici In
Iasi de vinzare, si intorcindu-se, stringea copii, fete si oameni casasi,
5 saracime si mergind la Bugeac, acolo sa istoviia la robime.
Dumitrasco voda data s-au asezat la domnie, iar nu s-au parasit de
rAotatile lui cele dintli. CA si la ace,asta domnie n-au avut striste sa
domneasca mutt, pentru multe asuprole si greutati ce PAcea boiarilor si tirii,
fiind cumplit tuturor. Nimica bun nu era intr-insul, numai lacomie si luoturi
f. 164 10 nespuse. Ci mitIndu -se $i socotind unii din boiarii de Tara de Jos ce vor
face sa nu-s piarza pAmintul, au pribegit/ la Serban voda si cu dragoste
i-au priimit. De acolo s-au dus la Suleiman pasa, serascheriul de OblucilA si
le-au dat domn dintre dinsii pe Cantemir clucdriul, ce-i zic Costandin voda.
Iar Dumitrasco voda Cantacuzino, pins a nu-1 mazili, cum luase
15 puteria monarhiei al doilea rind la mina sa, avind inima nesatioasA
ca pentru lacomia banilor si de alte raotati nepArasindu-se, frica lui
Dumnezeu inaintea ochilor n-avea , indata au scos hirtii
mestersugului izvodului sau ce-1 scornise de la domniia cea dintli, mai
dobindind Inca $i alt obiceaiu de la tovarosul sau Duca vodA, tiranul,
20 in ce chip sA imprumutase si Duca voda cu raotate de la dinsul, city nu
avusese el. Acest tiran fricos, pentru ca sa scoata bath multi, au
spinzurat de miini pe Gavriil Braescul, biv vel jicnicear, si pe Toader
al Nascului si pre altii multi. Nine era odaile siimenilor si ale avgielor
niste slujitori ai lui, ce le pus6se el acest nume, avindu-i mai de
25 credinta si beciurile si divanul cel mare, tot de oameni, pre carii ii
pedepsiia in toate chipurile, mai ca si In zilele raului Duca voda,
f. 164" tovarosindu-se amindoi cu raotati asupra Moldovei, saraca,/ ca si cind
au fost fratie $i tovarasie oarecind. (Raasim, imparatul lui Israil si cu
Fachei, imparatul lui lzramil, au mers sA osteascA amindoi asupra
30 Ierusalimului si asupra lui Ahaz, imparatul Iudii. Ci precum au
numit Dumnezeu atunce pre Raasim si pre Fachei, doi taciuni
afumatori, zicind: Nu te tome si sa nu slabeasca sufletul tau de doao
lemne maciunoasa, afumindu-se"), asa si acum zice Dumnezeu catra
Tara Moldova: Nu te tome si ca sa nu slabasca sufletul tau de doi
35 taciuni ce sA afuma cu focul iadului".
CA si Dumitrasco vodA, mazilindu-se, s-au dus la turci si tiindu-1
turcii in temnitA, cA au fost inteles de toate jafurile ce luase din Sara
fAr-de isprava, luund piinea Si bucatele oamenilor si toate dobitoacele
fara de socotealA, mergind si din boiarii cei man la PoartA, tragind pia
40 asupra lui si rAmiind asupra lui din banii Orli mincat pungi
de bani, si fiind la opreala, au murit acolo, la inchisoare, murindu-i Si
un copil al lui, voinic mare. Deci au scapat Moldova de amindoi
vrajrnasii sAi.
f. 165 In. zilele acestui Dumitrasco voda, jefuind piinile de/ pe la oameni,
45 din city si era in Cara, ca de 4,5 ani tot osti si prAzi era intr-insa si ara
oamenii foarte putin, pentru neputinta, deci luundu-le piinea si din city
14 ad. marginal Dumitra§co, 1684 A // 36 ad. marginal Dumitra§co, 7192 A //
170
www.dacoromanica.ro
avea, s-au fAcut foarte mare foamete. CA au ajuns miro firgului, cea de
16 ocA de griu, 3 lei bAtut, lard sacul de sacard ca de 2 mirte i
jumatate era 5,6 lei. Pentru aceasta s-au fAcut foamete mare, de minca
om pe om. CA in Iagi au mincat un tigan pe o fatA sAracA, bAgindu-o
5 intr-o pimnitA pustie de au ucis-o §i, tAind dintr-insa, au fript §i au
mincat. Pre carele aducindu-1 la Dumitra§co vodA §i spuind drept nu
i-au fAcut nimica; §i pre multe locuri s-au Inte les aka. Apoi, murind
multi oameni de foame, zAcind pre ulitd ca de ciumd, sd invdtase lupii
de minca acne trupuri moarte, neputind birui cu ingroaprea pre tot
10 mortii, dintre carii mai pe urmA sd invdtase lupii de apuca §i oameni
vii, in multA vreme, fAmei §i copii mici de-i minca din mijlocul
firgului §i de pe la tad, dind ndvall §i asupra oamenilor de-i smintiia.
f. 165w A§a au tinut miniia lui Dumnezeu citAva vreme. / Spun a fiind mai
vreo doi ani la inchisoare in 'farigrad §i fAcindu-i-se o bolfd la
15 grumazi, in chip de tragAn, dintr-aaia i s-au intimplat §i moarte.
Domnit-au Dumitra§co vodA Cantacuzino ani unul./
f. 166 VALAHIA.
VL<EA>TO 7197, 1689. DOMN 49. DOMNII 55. COSTANDIN

B<RINCOVEANU> BASARAB VOEVOD, AL DOILEA NUMIT CU
20 ACEST NUME, CARELE AU FOST BOIARIU DE TARA.
Dupd ce au murit erban vodA, Costandin stolnicul Cantacuzino §i

cu o samd de boiari ce sd intimplase in Bucure§ti, s-au strins tot la
Mitropolie, fiind i Dionisie patriarhul eheroglanul §i intimplindu-se
§i un capigi baq impardtesc cu alte trebi venit la Bucure§ti, 1-au
25 chiemat i pe el acolo, la Mitropolie Si au fAcut aldgere pre care vor
pune domnu. i au gAsit cu sfatul for sd pue pe Costandin Brincovanul.
§i indatA aducind caftan, capigi ba§a au imbracat pe Costandin vodA
Brincoveanul. Decii au intrat in biserca §i i-au cintat: Mnoga
lita<=Multi ani>, dupd obiceaiu. Decii cal aducind de la curte §i toata
30 slujitorimea §i mehterhanea §i toatA rinduiala ce sd cade domniei, au
e§it din biserica §i IncAlecInd au venit in curtea domneascA cu alai. i
iard in biserica domneasca intrind, era tetrapodul &it cu Evanghelia
deasupra. §i §ezInd in scaon au pus pre tot boiarii de au jurat pe
Evanghelie cd-i vor fi cu dreptate §i vor sta cu dinsul mAcar la ce
f. 166w 35 primejdie i-ar veni. Care juramInt mai/ pe urmA §i cu zapis 1-au intdrit.
Dupd aceia s-au suit in case §i au inceput a scrie cArti la PoartA §i la
Mustafa papa serascheriul, ce era la Baba Si au trimis boiari spre
amindoao partile.
6 ad. marginal Dumitrasco, 1684 A // 16 lipsefte D // 17 ad. marginal Valahia

A // 17-20 Domnia lui Costandin vodA Brincoveanu, leat 7197 P // 21 ad. marginal Boiarii fac
alegere de domnu A // 25 ad. marginal Au ales pre Costandin Brincoveanul A // 27 ad. marginal
Costandin, 1697, 1689. imbraca caftan de la capigibasa A // 28 ad. marginal IntrA in bisencli si
boiarii fac juramint A // 35 ad. marginal Scriu all la PoartA si la Mustafa pasa, serascheriul, la
Baba A//
171
www.dacoromanica.ro
Dar Poarta, auzind, foarte s-au miniiat caci au facut rumanii domn
fir -de §tirea stapinilor. i sta lucrul in cumpana, ca sa nu-1 lase pe el
domnu, ci sa pue altul, care vor urea ei. Numai norocul lui §i banii §i
cartile serascheriului i-au ajutat de 1-au lasat sa fie domnu. Caruia §i
5 caftan i-au trimis §i cuca cu aga turc. La care, e§ind Inainte cu pompa
domneasca, au venit in Bucure§ti, dind cu tunurile §i altele facind,
dupa obiceaiu.
Iarna dara, toata, cu bucurie o au trecut, dobindind in mina lui
aceia ce de multi ani mai nainte o vIna, aratind tuturor dragoste,
10 blind*, milostivire din boeriia lui §i in domnie a§ijderea sa arate.
Cind au fost despre primavara i-au venit porunca de la Imparatie sa
mearga la Cerneti. i, gatindu-se, s-au dus cu toate o§tile lui. Bo§neag
Ali pasa, capitanul de Dunare, Inca au mers cu dunaimaoa, ca sa
scoata nemtii din Ru§ava, ca o luase in anul trecut.
1. 167 15 Haizler, ghenerariul nemtesc, fiind la Brasov §i auzind ca/ merg
turcii la Ru§ava s-au dus §i el acolo cu oaste ce avea, ca sA stea
impotriva. Dail mergind pa§a pe Dunare cu caicele, avind multe tunuri
in vase §i sobozindu-le toate asupra nemtilor i-au departat de la
margine. Turcii leventii, wind gall cu sabiile, i-au gonit ca pe ni§te
20 blestemati §i Haizler gheneraliul cu ru§ine s-au intors in Bra§ov.
Costandin aga BAlaceanul, ginerile lui erban voda, fiind linga
Haizler, multe zavistii punea impotriva domnului §i a tarii,
indemnindu-1 totdeauna ca sa se pogoare cu o§ti sa is tara. Domnul §i
boiarii Orli nepriimind, intr-aceia vreme trimitea boiari cu daruri §i cu
25 rugAciuni ca sa-i stimpere setia §i miniia ce o alio Balaceanul. Dara
nici cum nu putea. Ci cu de acOstia au trecut acea vara.
Iar despre toamna printul de Baden cu toata armada nemtasca,
luund Ni§ul, Diiul Cladova, au trecut Dunarea in Tara Rumaneasca la
Cemet §i au trimis la domnu, dind §tire ca vor sa erneze o§tile chesa-
30 riului in tarn lui Si i-au scris sa gateasca zaharea ca de 700 de pungi.
Domnul §i boiarii, auzind de aceasta nenadajduite lucruri, de o
parte gatiia zaharele §i sa mira cum vor sa faca de atitea bani §i
zaharele cele ce cerea ca sa/ iasa din ticaita tail. i neputind cu alte
167" dajdi obicinuite sa rAdice aceasta sums mare au scos un bir pe dobitoa-
35 ce §i 1-au numit vacarit, sa dea tot dobitocul un ort. Si au trimis boiari
in toata tam cu aceasta slujbA noao (CA atunce intli au e§it aceasta
dajde care sa tine §i pina acum). Iar despre alta parte sa gatiia sa fuga
den naintea lor.
Insa trecind printepul pen tail, fAcind conace cit s-au putut, au tras
40 la Ardeal §i s-au dus la Bra§ov. Iar de la Cimpulung au rinduit pe
Haizler gheneraliul, cu o sama de o§ti, cit au socotit, sa vie la
5 ad. marginal SI trimite si caftan de domnie de la PoartA A // 11 ad. marginal

Costandin merge cu ostile la Cerneti A // 13 ad. marginal Bo§neag All pasa merge cu dunaimao pe
Dunare, sA scoala nemOi din Rusava A // 15 ad. marginal Haizer gheneralul merge i el acolo A /1
17 ad. marginal Departeaza pasa pe turci de la Dun Ire A II 20 ad. marginal Bat turcii pe nernVi A //
23 ad. marginal Lucruri streine A // 27 ad. marginal Iar streine A // 36 ad. marginal Costandin
voda scoate vAcaritul intii A // 41 ad marginal Haizler gheneraliul vine cu !tempi in Bucuresti A /1
172
www.dacoromanica.ro
Bucure§ti sg erneze. Si cu dinsul au luat pe Costandin aga Bglaceanul,
vrAjma§ul cel de ob§te at domnului §i at Oa Domnul §i boiarii fiind la
Cotroceni §i viind un cApitan de ndmti §i Preda Proroceanul §i spuindu-
i cg vine gheneraliul cu nemtii la Bucure§ti, s-au rgdicat de acolea de
5 s-au dus la mangstire la PlAtArqti, apoi s-au dus la Ru§ii lui Serban
vodg; acolo au arzat tabgra. La Bucure§ti Inca an lAsat purtAtoriu de
grijg pe Cirstea vistiiariul, Luca vistiiariul §i altii, ca sg dea zaharea
nem tilor.
Ci darg iatg §i nimbi yin la Bucure§ti. insg rgotAti ce s-au fAcut
10 intr-o lung ce au §ezut, limbg nu poate sg spue: bAtAi, cazne, leggturi;
egumenii §i unii boiari lega; cu §treanguri de git pentru Ming §i
f. 168 orzu/ §i carne §i allele ca acestia, nenumgrate.
Costandin vodg de la Ru§i au trimis pe doamna cu toate jupInesele
boiarilor la mAngstire la Brad, in sud <Buzau> §i el au rgmas saltu cu
15 otile. Si scriia lui Haizler totdeuana, rugindu-1 §i fAggduindu-i daruri,
ca sg iasa din tarp. Darg nici cum nu putea folosi.
Aceasta vgzind cg intr-alt chip nu vor e§i nemtii, de nu va veni
putere ImpgrAteascg, au trimis la Mari de s-au rugat sg vie sg scoata pe
nomti. Si fiind §i poruncg impgrateascg sg vie, s-au pornit multg
20 tAtarime cu Ca lga sultan, cu mirzaci §i nohai, de au venit pe margine §i
au poftit domnul sg meargg sg se impreune cu dinsul. Atunce domnul
au poftit pe Haizler gheneraliul sg vie de la Bucure§ti, sg se Impreune
la DrAggne§ti, MA nici o oaste; §i au Mut a§a, cg au mers §i s-au
Impreunat. Vorbele ce vor fi fost ei le vor §ti. Dar noi, ce-am vgzut,
25 scriem. Despgriindu-se ei de la DrAggne§ti, gheneraliul au mers la
Bucure0, domnul s-au dus la Episcopia de Buzau. Si viind sultanul cu
tatarii ping la oral la Floci au mersu domnul de s-au impreunat cu
dinsul. Si tAtarii au purces cgtrg Bucure§ti, rgschirindu-se pen tarp
dupe obiceaiul lor. Domnul Inca au purces cgtrg Bucure§ti. Si dind §tire
f. 168" 30 lui Haizler cg yin Marti, §i nu iaste Intr-alt chip, s-au/ sculat cu toate
°pile lui din Bucure§ti §i s-au dus in Ardeal; tAtarii ii goniia, darg
nimica nu le strica.
Domnul, mergind in Bucure§ti, de toate pArtile veniia de-i spunea,
unii cg i-au tgiat tatarii, altii ca le-au luat muerile §i fade, altii
35 scgpase despuiat §i alte multe rautAti ca acestia. Darg toatg le
rgbda, Stiind cg el au adus Wadi, de s-au Mut atit<e>a tile pentru ca
sgli dobindeascg iarg§i domnia §i binele lui.
Intru aceste vremi turburate au trimis Costandin vodg slujitori §i au luat
dupe la casele for pe Cirstea Scordoc, ce fusese postdlnic mare la Serban
40 vodg §i pe Oprea cgpitanul §i pe Vlaicul arma§ul §i i-au Inchis la
CAldgro§ani pe unii, jar pe altii la Snagov. Ci pe Cirstea post<elnicul> au
trimis, fall zgbavg, de 1-au omorit, iarg cei doi au §ezut multg vreme la
13 ad. marginal Costandin, 7197, 1689 A // 15 ad. marginal Scrie la Haizer

sA iasi din Lard A // 17 ad. marginal Costandin vodA trirnite si vie tAtarii sl scoatA nempi din
1 <ar>1 A // 23 ad. marginal Costandin vodi sl impreuna cu Haizer gheneralul A // 29 ad.
marginal Costandin vodA sA Impreuna cu sultanul la Floci A // 31 ad. marginal Haizar gheneralul
sA duce in Ardeal A // 34 ad. marginal TAtaiii robescu, jafuiesc Cara si tae we multi A// 41 ad.
marginal Onnoara pe Cirstea post<elnicul> Scordoc la Snagov A //
173
www.dacoromanica.ro
Inchisoare §i i-au slobozit. Pricina mortii Cirstii alt n-au fost fara numai
cAci s-au certat cu Brincovanul in boeriile lor, pentru lucru mai de nimic.
Decii Brincovanul land pizmA ascunsA qi viind la domnie §-au vArsat miniia
cu moartea ce 1-au commit.
5 IarA§ Intr-aceste vremi au trimis Costandin vodA pe Vacarescul,
vAtaful de copii, la Craiova, de au prins pe Stefan Cioranul, ce au fost
sluger §i 1-au adus la Bucure§ti, vinuindu-1 precum s-ar fi unit cu aga
f. 169 Costandin BAlaceanul./ Si inchizindu-1 la MAnAstirea lui Mihai vodA,
au trim is intr-o noapte arma§ul §i 1-au sugrumat.
10 DupA acostia, vAzind Costandin voda rAotatea ce au fAcut Haizler §i
BAlAceanul in tali cu o§tile nemte§ti Si vrind ca sA le rAsplAteasca cu
du pentru rAu, s-au unit cu Tuchili groful, care avea citAva seams de
oaste de unguri de tam de sus §i amindoi ace§ti domni au cerut de la
ImpAratul turcescu o§ti turce§ti §i tAtArA§ti, ca sA meargA in Ardeal sA
15 batA pe nemti, fAgaduind Costandin vodA cA el le va gAsi drum §i
plaiuri de vor infra toate Wile in Ardeal fArA primejdie. Si li s-au
ascultat ruga for §i le-au dat serascheriu mare, cu oaste multA, serhatlai
mai multi Si Cuciuc sultan cu o§ti tAtArA§ti. Si stringindu-se in tall
toate o§tile au purces cAtrA RucAr §i gAsindu-se plaiu aproape de Bran,
20 au intrat toate o§tile In cimpu, spre Tohani qi ZArne§ti.
Prinzind de veste §i Haizler gheneraliul cA yin turcii §i tAtarii §i cu
Tuchili, le-au e§it inainte cu nemti, cu secui, ce-au avut. Si dind
rAzboiu iute, ca la un ceas, au Intrat turcii §i tAtarii §i ungurii tuchileni
§i rumanii no§tri pen nemti §i au Inceput a-i tAia, de au fost zAcind
1. 169" 25 trupurile ca bu§tenii./ Si au fost izbinda turcilor. Intr-acest rAzboiu au
perit BalAceanul, vrAjma§ul lui Costandin vodA; §i i-au trimis capul la
Bucure§ti, puindu-1 intr-o sulitA in curtea lui, in zioa de SintA MArie.
Prins-au §i pe Haizler gheneralul, pre carele Tucheli 1-au luat rob §i
mai treclnd citava vreme, 1-au slobozit pentru doamna lui Tuchili, ce
30 era la nemti, fAcIndu-se schimbu. Perit-au atuncea §i Telechi
gheneralul Ardealului §i multi domni unguri.
Tuchili groful au trimis carii la toatA boerimea ungureascA ca sA vie
la dinsul, vestindu-se craiu Ardealului despre turci. Si au venit cei mai
multi. Si duclndu-se cAtrA Sibiiu cu toate stile, la un sat ce sA chiamA
35 Cirstianul, acolo i-au fAcut coronatie, sA fie craiu Ardeal<ul>ui.
N-au trecut vreme multA la mijloc, ci au venit de la Turc un
capigiu cu caftane de izbinde, ImbrAcind pe pa§a §i pe sultanul §i pe
Turchili §i pe Costandin vodA. Dad norocul ce pururea nu slujia lui
Tuchili dupe voia lui, §i acum iarA§i vine veste ca Badinsis cu toatA
40 armada cea mare Intl in Ardeal. La carii neputind sta ImpotrivA, au
Inceput a fugi cu caftanele in vine. Turcii, tAtarii, tuchilenii §i rumanii,
f. 170 trAgindu-se/ cAtre Bra§ov, pe la Tel, unde iaste vama de vine la Cera§,
5 ad. marginal Costandin 7197,1689 A // 6 ad. marginal OmoarA pe Stefan

Cioranul A // 10 Costandin, 7200 A // 13 ad. marginal Cu Tucheli cere oaste intr-ajutoriu de la
turci asupra nemplor A // 20 ad. marginal Vin stile turcesti $i tAtari pin card. Intra in Ardeal A //
21 ad. marginal SA lovescu °stile A // 25 ad. marginal Costandin 7199, 1692. BAlAceanul piiare in
rlzboi A // 28 ad. marginal Prind si prd Haizler ghen<eral> A // 32 ad. marginal SA inconmeaza
Tuchel craiu Ardealului A // 36 ad. marginal Caftane de izbindA yin de la Poarta turceascA A //
174
www.dacoromanica.ro
In Tara Rumaneasca, au e§it din Ardeal §i s-au rAsipit wile, o samA,
care pe unde era rinduite ,Si altele pe la locurile tor, iarA cu multA
pagubA /Arii.
Cu aceste trebi ale ndmplor, [ce] Costandin vodA au fost
5 indemnatoriu de au intrat in Ardeal de au bAtut pe nernti. Si cind s-au
pogorit 'tempi in lark nu s-au alcAtuit cu ei, ci tot lingk turci s-au
lipit, cerind ajutor §i fAcind izbinde asupra vrajma§ilor ImparAtiei.
Mare credintA au dobindit de la impAratul §i de la top cei man ai Portii;
Si aceasta 1-au tinut cu indelungare in domnie. Si vAzind cA-1 au top in
10 credintA, cre§tea, sA mariia, sA lAtiia §i sA bucura Intru darurile ce-i
aduc ea norocul.
DupA ce trecurA acdste furtuni ce au fost in tail, precum s-au zis
mai sus, Dumnezeu iar au dat bAtae Orli cu lAcuste. CA atit au venit de
multe, de au umplut toatA tara, de minca toate bucatele. Si au clocit §i
15 au puiat in citva ani, cit primejdiia taxa sA piarA de foame. InsA
aducindu-se ni§te moa§te de la Sfetagora §i fAcindu-se osfe§tanii in
toatA tara, s-au milostivit Dumnezeu §i le-au rAdicat de nu s-au mai
vAzut.
PENTR U NUNTA DOAMNEI STANCAI.
20 Intru anul lumii 7200<=1692>, avind odihna domnul, avind o fiicA

f. 1'70v intii nAscutA, anume Stanca, de virstA, vrind sA o cAsAtoreasca/ §i
aflind de feciorul lui Ilia§ vodA cA iaste om frumos, de treabA, au
trimis de 1-au adus in lard de la Tarigrad, anume Radul. Si fAcind nuntA
cum sA cade, domneascA, o au dat pe fie-sa dupA acest beizadea. SArac
25 era, .foarte, darA domnul 1-au ImbogAtit. Blind sA arAta dintii §i yin nu
bea; sA pArea tuturor cA va fi intelept. DarA pe urmA, ImbogAtindu-se Si
invAtindu-se a bea §i vin s-au fAcut foarte rAu §i vrAjma§ §i crud, atit cit
cu mina lui multi oameni au omorit. Pentru care Dumnezeu i-au scurtat
viata §i s-au mintuit multi de nevoi.
30 In mijlocul vremilor acestora, fiind la Moldova Costandin vodA,
ce-1 porecliia Cantemir, vrajbA au intrat intre domnii amindoi §i
muncind unul pe altul sA surpe, venind din Moldova citva boiari
pribegi: Antiohie hatmanul, Lupul vornicul Si al%ii, i-au indemnat
Brincoveanul sa meargA la PoartA sA pirascl pe Cantemir cA iaste rat' §i
35 altele, ajutindu-i cu banii lui §1 cu priiatenii lui de la PoartA i-au trimis.
DarA Cantemir vodA avind pe Latcarache spAtariul Ruset capichehaia §i
aflind cA au trimis Costandin vodA boiari moldoveni sA pirascA pe
domnu-sAu, au fAcut cum au §tiut §i au luat ispravA de la PoartA §i unde
era ascun§i, acolo s-au dus de i-au luat lesat §i i-au trimis la
40 Moldova, neapucind sA dea vreo jalbA la ImparAtie. DarA domnul
1. 171 Moldovei i-au ertat; nu s-au potrivit/ umbletelor tor. IarA Costandin
4 ad. marginal Costandin, 7198, 1690 A // 8 ad. marginal SA Maltase A /J 12

ad. marginal Urgie dumnezeiascl au cAzut pe tall A // 18 ad. marginal Nunta doamnei
Stanci, fiica lui Costandin vodi A / lipsefte P // 30 ad. marginal Vrajba ce intrase intre
Cantemir vodi i intre Costandin vodi A //
175
www.dacoromanica.ro
vodA Brincovanul au rAmas ru§inat, find el mijlocitor, i n-au putut
isprAvi dup5 cum au vrut.
ZA VISTIA LUI CANTEMIR VODA CE A VEA ASUPRA LUI

COSTANDIN VODA B <RINCOVEANUL >.
5 Costandin vodA Cantemir vrind ca sA rAsplateascA lui Costandin

vodA Brincoveanul pentru cele ce-i facuse, find ni§te boiari rumani
pribegi in Ardeal, anume Stanco paharnicul Buc§anu, Preda
Milcoveanul, Preda Proroceanul, Radul Hataghi Si lac§a cApit.Laul, au
trimis Cantemir de i-au adus din Ardeal la 1a§i. Si socotindu-se el ca va
10 putea mai mull decit Brincovanul, i-au trimis la PoartA sA pirasca pre
domnu-sau de rAu, de haM i proci. DarA s-au in§elat Cantemir. CA
indatA ce au pans veste Brincovanul, au trimis boiari Si WO §i bani §i
cum au putut au fAcut §i i-au luat de la PoartA legat in hiarl §i in
catu0 de i-au dus la Bucure§ti cu mare pompA. Pre carii in citeva
15 rinduri judecindu-i, pe Staico paharnicul 1-au spinzurat in Tirgul de
AfarA, pe Proroceanul la Ru§ii de Vede, iarA pe cei trei i-au trimis la
ocnA; §ezind citAva vreme acolo, i-au slobozit.
Intru aceste vremi veziriul Mustafa pa§a au trimis poruncA in tainA
f. 171w la domnul Costandin vodA ca sA gAteasca/ conace din OltenitA pinA in
20 munte §i sA gAseascA drumuri pin plaiuri, ca sA treacA o§tile ImpArAte§ti
in Ardeal, sa se batA cu nemcii. Care neputind face intr-alt chip, au
fAcut toatA gAtirea, dupe porunca. Si au venit §i veziriul cu toatA
putdria Si au trecut DunArea pe la OltdnitA.
Hanul IncA au venit cu puteria lui de s-au impreunat acolea. DarA
25 nu au putut face aia ce au gindit, ci au venit lucrurile intr-alt chip. CA
le-au venit veste de la Beligrad cA 1-au incunjurat nemtii §i-1 bat tare.
Decii lAsind drumul Ardealului au purces pen tail in sus pinA la Diiu.
Si trecind DunArea au tras la Beligrad. Dad nimica n-au folosit; cA
pinA a sosi ei, nemlii 1-au luat.
30 Dupe aceasta nu multA vreme au trait Costandin voda Cantemir, ci
au murit. Si boiarii TArii Moldovei au rAdicat domn in locul lui pe fiiu-
sail Dumitra§co vodA beizadi. Dail intelegind Costandin vodA
Brincoveanul, indatA au trimis la PoartA de s-au rugat ca sa pue domnu
pe Costandin, feciorul DucAi vodA, vrind ca sA-1 faca ginere. Si i s-au
35 ascultat rugaciunea lui de 1-au facut domn Moldovei; iar Dumitra§co
f. 172 beizadea de ocarA §i tot boiarii lui/ carii fAcuse sfat de 1-au rAdicat
pe el domnu, MA §tirea stapinilor.
Luund, darA, domnia Moldovei Costandin voda Duca, n-au zAbovit
multA vreme, ci au gAtit Costandin vodA cdle ce trebuia ale nun ;ii i
40 zestrile ce-i rinduise fedi §i o au trimis la Moldova cu maica mAriei
3-4 lipsesc P // 5 ad. marginal 7198 A // 15 ad. marginal Costandin vodi

spintura 2 boiari, anume. Pre allii la ocra ii pune A // 18 ad. marginal Mustafa. Costandin, 7194
A // 22 ad. marginal Giitirea conacilor o§tilor tuce§ti A // 29 ad. marginal 116miii iau Belgradul
A // 30 ad. marginal Costandin, 7208 A // 31 ad. marginal Moartea lui Cantimir A // 38 ad.
marginal Costandin vodi mAritA pe fie-sa A //
176
www.dacoromanica.ro
sale, jupineasa Stanca, cu multe jupinese, cu boiarii Costandin
stolnicul, Diicul logofAtul §i altii, cu pompa frumoasA, §i o au dus la
Ia§i. Si acolo fAcindu-se cele ce sl cuvin nuntelor domne§ti, o au dat
pe Maria doamna lui Costandin vodA Duca; §i toatA gloata s-au intors
5 in Cara lor.
Si §ezind doamna Maria in citAva vreme la Moldova, au poftit §i is
§i parintii ca sA vie de acolo sA se vaza; §i au venit, e§indu-i Inainte la
Colintina mumA-sa, doamna Marica, cu multe jupinese §i slujitorime de
o au dus cu frumos alai. Era §i doamna Anastasia a Duc Ai voda, adeca
10 soacrA-sa, carii viind in Bucure§ti au §ezut doao sAptAmini ospAtindu-se
§i veselindu-se unii cu altii. Deacii iar s-au dus la Cara lor./
f. 172w Acolo la Moldova mergind, fiind doamna Maria mindrA, Si
semeatA, avind pe tatA-sAu domn mare TArii Rumane§ti, au Inceput a
necinsti jupinesele boiarilor cu multe cuvinte rele. Si mai virtos aceasta.
15 CA Intr -o zi dupe Pa§ti venind jupineasa cu 4lic, dupe cum le iaste
obiceaiul de poartA jupinesele i§lice in toatA vremia, i-au luat i§licul din
cap §i 1-au bAgat in foc §i au lAsat-o cu capul gol, zicind ca numai
doamnelor sA cade sA poarte i§lice, iarA nu §i jupin6selor. Acestia
vAzind boiarii s-au scirbit foarte tare §i au umblat cu mijloc ca acela §i
20 1-au. scos din domnie §i au pus domnu pe Antiohie vodA Cantemir.
Mai nainte de mazilia lui Costandin vodA Duca s-au dus domnul la
Cerne; §i hanul Selim Gherei an trecut pen tara, mergind asupra
nemtilor, ImpreunA cu calga sultan. Carii mergind pinA la Jiiu, le-au
venit v6ste cA moscalii merg asupra Crimului sA-1 batA. Ci de la Jiiu
25 s-au intors calga sultan cu oastea lui Inc larAt, iar hanul s-au dus unde
i-au fost porunca.
Intr-acestA vary sultan Mustafa mergind asupra nemtilor cu Selim
Gherei han, gAsind pe Veterani gheneraliul cu putintele o§ti la Logo§,
f. 173 osebit de celialalte opi/ marl ale nemtilor, dind rAzboiu tare, abiia §i
30 cu mare peire a turcilor au biruit pe Veterani, perind §i el in rAzboiu §i
au fost izbinda turcilor. ImpAratul turcul, vazind acea fArima de
izbindA §i auzind cA yin o§tile cele marl nemte§ti n-au vrut sA le
a§t6pte, ci au plecat de au venit pen %arA, intrind la Cerne ;, e§indu-i
domnul inainte de 1-au petrecut pinA la Nicopoe. Acolo, ImbrAcindu-1
35 cu caftan, s-au intors la scaun cu bucurie.
Al doilea an iar au mers sultan Mustafa la nemti §i an mers i Mari
cu ah Paz-Gherei sultan §i cu Ial agasi. Si trecind ImpAratul Dun Area
s-au intilnit cu nomtii Intr -un cimpu. Insa norocul i-au slujit, de-au
facut meterez de cars Imprejurul taberii turce§ti Si a§a au hAlAduit
40 ImpAratul §i s-au intors ru§inat. CA atita au dat un razboi de tare, cit an
intrat un gheneral in tabArA §i mare peire au fAcut in turci, pinA incit
14 ad. marginal Doamna Marica necinsteste jupinesele A // 21 ad. marginal

Boiarii scot pe Costandin Duca vodi $i pun pe Antiohie Cantimir. A // 23 ad. marginal Costandin
vodA Brincoveanu merge cu hanul $i cu calga sultan asupra norniilor A // 26 ad. marginal Calga
sultan sä intoarce inapoi pe Jiiu A // 29 ad. marginal SA lovescu turcii cu Viterani si bat pe nemli si
piiare si el. Au izbindit turcii A // 32 ad. marginal ImpAratul turcul sA intoarce inapoi. Treci prin
lard A // 35 ad. marginal Domnul ii iase Inaintesi-limbraca cu caftan A // 38 ad. marginal Merge
imparatul la oaste $i-1 bate A // 40 ad marginal ImpAratul turcescu scapa si sA duce la Tarigrad A //
177
www.dacoromanica.ro
s-au fost spereat §i ImpAratul 0 va per tug atunce au scApat i s-au
dus la Tarigrad.
Intru acest an moscalii, mergind la Azac cetatea §i neputind turcii
§i tAtarii ce era acolo sA le stea ImpotrivA, au luat cetatea.
5 Al treilea an iar merge sultan Mustafa la oaste asupra nemtilor. i
trecind Dun Area pe la Beligrad s-au dus la Tisa, la locul ce sA chiamA
f. 173" Senta. i au fAcut pod sA treacA turcii. Deci trecind veziriul/ §i toatA
puterea o§tilor turce§ti peste Tisa, iatA §i Evghenie printepul cu o§tile
nemte§ti IncungiurA Coate o§tile turce§ti. Vazind ImpAratul cA nemtii au
10 venit §i temindu-se ca nu vor da turcii lui rAzboiu, ci de frica vor fugi,
au poruncit de le-au stricat podul. Mei nemtii cu tunuri, cu puri, dind
rAzboi vitejaqte, i-au omorit pe tot, de n-au scApat suflet dintr-in§ii.
Imparatul vAzind ciudA ca aceasta au fugit la Beligrad, puindu alt
vezir, alt iniciar aga §i alti pa§i, in locul celor morti .
15 Costandin vodA, fiind la Cernet, i-au venit poruncA sA pAzascA
plaiurile. Priviia acele lucruri ce sA fAcea §i ridea. InsA dupe ris vine §i
plins. CA iatA vine veste de la Tarigrad cA au murit fie-sa, doamna
Maria a lui Costandin voda Duca, fiind acolo mazil, de care mare jale
i Intristare au avut. Dupe aceia viind Costandin vodA de la Cernet la
20 Bucure§ti i intorcindu-se §i ImpAratul cu veziriul la Odriiu, au trimis
veziriul caftan de vezir nou.
Trecind dupA acestia citAva vreme, avind Costandin vodA o fatA de
virstA, anume Ilinca, o au logodit cu Scarlat, fiiul preaslAvitului
f. 174 Alexandru, marele dragoman al ImpArAtiei turce§ti./ i viind Scarlat
25 aicea in tail au fAcut Costandin vodA nuntA foarte frumoasA §i cu
cinste mare, domneascA.
Cind au fost cursul anilor 7206 <=1698> au mai fAcut turcii oaste
impotriva nemtilor, fiind vezir Husein pap. i au mers la Beligrad,
trecind pe aicea, prin tail §i Selim Gherei hanul, cu trei feciori ai lui §i
30 cu tAtarii. Dad nici un razboi n-au fAcut Intr -acest an, umblind intre
dInOi vorbe de pace. Numai ci au bAgat zaharea §i hazna in CamenitA,
citA au trebuit.
Jar la leat 7207 <=1699> au gAtit ImpAratul pe reiz efendi §i pe
preaslAvitul Alexandru mare dragoman, de i-au trimis ca sA facA pace
35 cu nemtii, carii stfingindu-se i despre partea nemtilor §i despre partea
turcilor la Carlovici, §ezind in citAva vreme au arzat pace in 25 de
ani.
Costandin vodA nu avea bucurie de pacea ce sA fAcuse intre
imparati, pentru cAci cind era o§tire nu gindiia turcii de niscareva
40 mazilii sA facA, ci tot gIndul for era spre coke. Jar dupA ce an fAcut
pace, sA temea de mazilie. Ci au fAcut socoteala ca sA - facA un dres
4 ad. marginal Moscalii iau cetatea Azacului A // 5 ad. marginal Mustafa

imparatul merge asupra nemcilor A // 7 ad. marginal Evghenie principul incungiura Vile turcesti
A // 15 ad. marginal Costandin, 7199, 1691 paze§te plaiurile A // 17 ad. marginal Moare doamna
Manila a Ducal voda A // 22 ad. marginal Costandin voda marita pre o cocoani <a> lui, anume
Ilinca, dupa Alixandru, dragoman Irnparatescu A /1 33 ad. marginal sä face pace A // 38 ad.
marginal Costandin, 7207,1700 A // 41 ad. marginal. Face socoteali ca sill faci dres bun de la
imparatie, sa aiba dorrmiia in vials lui A //
178
www.dacoromanica.ro
bun de la imparatie, sA -i fAggduiasca domniia in viata lui, cit va trgi/
f. 175' sA nu mai aibA temere de mazilie. Si au trimis boiari §i multi bani de au
trimis la Poartg §i cu carti despre targ, laudindu-1 §i cer§indu-1 sA li-1
dea domnu cit va trgi el. Si cu multe cheltuiale ce au fAcut §i cu cIteva
S pungi ce au mai adaos haraciul cel vechiu, care era 250 pungi - iar el
cu aceastA pricing 1-au fAcut 280 pungi -, i-au dat hatirrif impgrAtesc,
fAgAduindu-i sA -1 lase sA fie domnu in viata lui, cit va trAi el. Care
aducindu-1 cu cinste mare, stringindu-se toatA boerimea §i card multg s-
au cetit in divanul cel mare. Si a§a s-au odihnit inima lui Costandin
10 vodg, nemaitemindu-se de mazilie.
Intr-acea vreme §i muma lui Costandin vodg, jupineasa Stanca, au
murit. Si cu cinste i-au fgcu pogrebania in Bucure§ti. Decii rgdicindu-o
de aicea intr-o caritg, rinduind boiari, jupinese §i slujitori o au adus la
mAnAstirea de la Brincoveni de o au ingropat.
15 Scarlat paharnicul, ginerile lui Costandin vodA, fiiul
preaslgvitului Alexandru dragomanul, carele tinea pe domnita Ilinca,
rAzbolindu -se rAu, au murit la Tirgovi§te. Si 1-au Ingropat cu cinste
domneascA in Mitropoliia din Tirgovi§te. Multi zicea sA -1 fie otrAvit
f. 175 Costandin/ vodA pentru ni§te pricini ce avea socrul cu ginerile, intre
20 din§ii. Ci aceasta Dumnezeu va §ti mai bine §i va §i plAti fie§tecgruia
dupA faptele lui.
Trecind §i aceste intristari ce venise lui Costandin vodg, vgzindu-se
ca §-au dres lucrurile despre PoartA, sA nu mai aibe grijA de mazilie, sA
bucura §i sa veseliia §i sa latiia in domnie, in avu ;ii ce-i stringea de la
25 card (care alt domn n-au strins nici s-au imbogg§it ca el, de cind iaste
inceputul tgrii) §i altA grill nu avea, numai sA se primble pe la sate, pe
la vinaturi, pe la vii pe vremia culesului. Citva ani darA trecind cu
aceastA odihng a lui Costandin vodg, iatA vine un imbrohor al
impgratului cu poruncg sA -1 ridice sA -1 ducA la Odriiu, unde era
30 impgratul. Si pricina pentruce nime nu §tita. Decii el de multA inimA
rea s-au bolnAvit. Darg imbrohorul tot acii au §ezut, ping s-au mat
Indreptat din boalg. Apoi 1-au radicat §i 1-au dus unde i-au fost
porunca. Si mergind la Odriiu au §ezut in 30 de zile §i nu i-au dat
nimeni voe sg se impreune cu cineva. Si avea mare intristare, temindu-
35 se cg-1 vor mazili. Pentru care umblind capichehaialele pe la unii, pe la
f. 175v altii/ fgggduind bani, nici un rAspuns nu putea sA ia. In cea dupe urmA,
temindu-se de vreo primejdie sA nu-i vie cumva, au fAcut alt adaos de
haraci 240 pungi peste cele 280 ce era mai nainte, numai sA -i dea
domniia §i sg vie in Lard. Si cu aceasta §-au dobindit domniia §i binele
40 casii lui. Iar pe sAraca Lard o an ingreuiat cu atita haraci, care nu putea
sg-1 rgdice, ci era totdeauna in cazne §i vaete §i in lacrAme pentru greul
2 ad. marginal Trimite boiari la Tarigrad A // 5 ad. marginal Adaoge haraciul

ca sA fie domnu in viata lui A // 11 ad. marginal Costandin, 7207. Moare jupineasa Stanca, mama
lui Costandin vodA A // 15 ad. marginal Moare Scarlat pah<arnicul>, ginerile lui Costandin voda
A // 22 ad. marginal Costandin, 7198, 1690 A // 24 ad. marginal Bine trAind, Mil de griji A // 28
ad. marginal Costandin, 7198 A // 28 ad. marginal Vine imbrihor<ul> sA-1 duct la Odriiu. S-au
bolnAvit A // 31 ad. marginal ade imbrihorul sA si insAnAtopze §i-1 duce in Odriiu A // 38 ad.
marginal Costandin vodA adaoge haraciul 7208 A //
179
www.dacoromanica.ro
ce le venise.
InsA dupa ce 1-au slobozit de la Odriiu §i au venit in tail §-au
schimbat firea, s-au Mut mai du, mai cumplit. Imprumutari man au
pus pe boiari, pe manastiri, biruri marl pe saraci la tail, cit n-avea
5 putere sa le plineasca, ci sA veleta §i-1 blestema.
Dupa aceasta iar lini§te au venit domniei lui, facindu-§i §i alt
hatirrif imparatesc, ca sa fie domn in viata lui, dupe cum Muse §i
celalalt, care s-au zis mai sus. i citva ani au trait Ma grijA, darA
tot nu sA odihnea Costandin vodd, vazind pe turci cA sint nestatornici,
10 nu stau la vorbele lor, ci unele zic §i altele fac. i vazind §i pe nemli ca
s-au impacat cu turcii de nu are nici un ajutoriu, nici un razim despre
f. 176 din§ii au Inceput/ a sA ajunge cu moscalii in vorbe, totdeauna trimitind
oameni cu scrisori, indemnindu-i ca sA vie cu o§ti asupra turcilor, ca sa
is aceste tad, Tara Rumaneasca, Tara Moldovei, ca sa fie supt
15 stApinirea lor. i §-au cer§ut §i hrisoave, facindu-se pe dinsul §i pe
feciorii lui cnezi de Moscovia, §i i le-au dat. i cu aceste fagaduiale sA
lega cAtrA tariul cA viind spre *tile aastia it va ajuta cu toate ale ce
vor trebui o§tilor: zaharele, lefi §i o§tile lui §i streine, cit va putea.
i a§a, prin multe rugAciuni §i indemnari ce fAcea Costandin vodA
20 s-au pomit tariul cu o§ti de au venit asupra turcilor. i viind in
Moldova, la Ia§i, Dumitraro vodA Cantemir Inca s-au inchinat
tariului, cu toatA tam lui.
Turcii Inca, auzind de aceasta, au Mut gAtire mare despre toate
partile, Wind pod peste DunAre; §i trecind turcii DunArea in mare fricA
25 era, ne§tiind slAbiciunea moscalilor, gindind ca vor fi o§ti multe
moschice§ti §i cu de toate gAtirile avind.
Pe Costandin vodA Inca 1-au chiemat turcii sa marga la oaste; dara
el nici cum n-au vrut sa marga, ci s-au gAtit cu oastea lui §i s-au dus in
f. 176' Gura Urlatilor §i acolo au §ezuti de priviia §i la o parte §i la alta, sA
30 vazA ce vor sA facA. i an muncit in tot chipul sA dea bani turcilor, un
uzmet, Si 4-1 lasA in Sara lui. Turcii insa vazind cA nu-1 pot aduce cu
voe, 1-au lAsat §i i-au luat vreo 300 de pungi.
Acolo la Urlati fiind vladica Anthim §i to; boiarii §i vazind pe
Costandin voda ca iaste cu indoiala despre moscali, au Mut sfat intr-
35 ascuns vladica Anthim cu o samA de boiari, Toma spAtariul
Cantacuzinul §i cItva de ceilalti, nenumi ; , ca sa se uneasca cu
moscalii §i sA pirasca pe Costandin vodA, socotindu-1 cA -i iaste gindul
ca sA in§ale pe moscali, vazind cA nici den ale ce le fAgAduise sA le
dea ajutor, zaharele, bani, oaste, nu le dd. Dentru care sfat ce Meuse
40 s-au ales Toma spAtariul Cant <acuzino> §i s-au dus la tariul cu
2 ad. marginal Greutate mare pe lara A // 13 ad. marginal Costandin vodA

indeamnA pre moscali st vie asupra turcilor A // 19 ad. marginal Costandin, 7208 A // 21 ad.
marginal Moscalii vin in Moldova A // 22 ad. marginal Dumitra§co vodA Cantirnir st inchint la
moscali A // 23 ad. marginal Turcii fac glare asupra moscalilor A // 27 ad. marginal Turcii
chiiamt pe Costandin vodA la oaste §i nu merge A // 31 ad. marginal Costandin vodA dA bani st
nu-1 duct la oaste A// 33 ad. marginal Anthim vladica cu boiarii fac sfat ca st pirascA pe
Costandin vodi Is moscali, vIzind ca nu le (II cele ragaduite A // 40 ad. marginal Thoma
spat<arul> merge la moscali, la tariu. I-au dat oaste qi bate BrAila A //
180
www.dacoromanica.ro
citva ai sli. i impreunindu-se la Iasi cu tariul i-au cerut oaste sA
margA la Braila sA o ia. ySi i-au dat oaste cit i-au trebuit, cu un gheneral,
anume Ren. i viind la Braila o au batut in trei zile si o au luat.
Iar tariul cu ostile ce avea s-au pogorit pe Prut in jos, pinA la un loc
5 foarte mlacos si inghesuit. Acolo esindu-le turcii si tAtarii inainte i-au
f. 177 ocolit de mate partite si le da rAzboi tare./ DarA moscalii fiind flAminzi,
neavind zaharea gatita, nadajduindu-se in za<ha>reaoa ce le fagAduise
Costandin vodA sa le trimitA si nu le-au trimis, era pocaltit de
foame de nu avea nici o putere a da rAzboi, ci venisA in cumpAnA sA
10 piarA, si ostile si tariul.
Carii vAzind nevoia, au strigat pace. Veziriul Inca au poftit pace. i
asa s-au mintuit tariul si ostile lui de primejdie. CA de n-ar fi priimit
turcii pacea si sa fie ma sezut Inca 3, 4 zile imprejurul for vrea lua
pre toti robi si pe tariul si pe prita, cA era cu dinsul acii, si pe tot
15 ostasii. DarA norocul le-au ajutat de au scApat, priimind si turcii pacea.
Decii asezindu-se ei intre dinsii, le-au dat turcii si zaharea, de au
avut de mincare acolea si la intoarcere.
Toma spAtariul si cu Ren gheneralul, auzind \Poste ca aceasta, au
lasat si ei Braila iar turcilor si s-au dus cAtrA tariul.
20 Costandin vodA la acdste lucruri avea doao socotele: una cA
indemnase pe tariul ca sA vie asupra turcilor, carei de va bate pe turci,
sa fie izbinda moscalilor, sa se arate cu fata curatA ca din indemnarea
f. 17711 lui s-au/ facut biruintA asupra vrAjmasilor crestinesti; alts socotealA
avea cA scriia totdeauna la turci, indemnindu-i sA marga fail grija, ca
25 le sint ostile putine si flAminde si altele. i cu aceste socotele ce fAcea,
socotiia ca sA nu sa scape de bine, on o parte va birui, on alts. DarA,
saracul, s-au scapat de amindoao. CA moscalii 1-au cunoscut de ficlean
si inselAtoriu de crestini, turcii incA 1-au numit hain imparatului,
vAzind cA Toma spatariul, fiind credincios al lui si boiariu mare si din
30 neamul lui s-au dus la tariul de au cersut osti si an venit la Braila de au
Mut atita pagubA si o au si luat de la mina turcilor. WA mai virtos s-au
incredintat turcii din spunerea solilor moschicesti, carii, mergind la
turci, au spus cum Costandin vodA i-au chiemat pe moscali de au venit
cu ostire impotriva turcilor, rugindu-i cu citva ani mai nainte, cu
35 cArtile si cu oamenii ce trimitea totdeauna la dinsii.
Dintr-aceasta mai mutt s-au adeverit cA au ficlenit pe stApinu-sAu
Turcul, care 1-au miluit cu domnie prin multi ani. i vrea turcii s5-1
f. 178 mazileascA de atunce, numai sA temea/ cA va fugi si nu-1 va putea
prinde, neavind pe cineva de ai carii mijlocitori; si asa an trecut vreme
40 citAva, find in necredintA de cAtrA turci. CA precum gindise el sA placa
vreunii Orli, in cea dupe urmA nici uniia au plAcut, nici altiia. CA nu
4 ad. marginal Tariul sa pogoara pe Prut in jos 0-1 ocolescu turcii, tatarii A //
6 ad. marginal Ostile iariului flaminzascu in nadejdea zaharelei Brincoveanului A // 11 ad.
marginal Striga pace si sa mintuiaste lariul de primejdie All 16 ad. marginal Turcii dau zaharea
iariului si sa intoarce inapoi A // 18 ad. marginal Toma spat<ariul> lass Braila $i merge la tariul
A // 20 ad. marginal Costandin 7219, 1711 A // 25 ad. marginal Costandin, 1711 A // 31 ad.
marginal Turcii sa adevereaza de ficleniia lui Costandin voda A //
181
www.dacoromanica.ro
minte Hristos unde zice ca nu poate sluji nestine la doi domni.
In mijlocul vremurilor acestora Ca<n>tacuzinii, carii pururea au
fost ficleni domnilor, si n-au fost odihniti de nici un domnu, si acum,
la Costandin vodA, au inceput sA-1 ficleneascA si sA-1 dezradacineze din
5 fata pAmintului, neavind altA pricinA fArA numai rAotatea lor, aceia ce
din fire o au avut si mai de nainte. CA nu le-au lipsit din zilele lui
Costandin voda nici un fel de bine, ca sA nu-1 aibA: voe veghiatA,
sfetnici ai domnului, plini de bani, de sate, de vii, Mt bir, fad
imprumutAri, precum altii ai Orli da; iarA ei nicicum. SA zic adevArul,
10 iar nu minciunA, mai bine trAiia ei declt si Costandin voda; cA el avea
grijile domniei, 'lad ei avea primblarile si desfAtArile si cistigurile si
f. 178' tot binele./ DarA tot nu era multemit de binele acela, ci poftiia si
mai mult, adecA domniia.
De care vazind pre domnu cA s-au stricat de toate pArtile, mai
15 virtos despre turci cu numele ce s-au cistigat cA iastehain, cu aceasta
au socotit cA-1 vor surpa. Si au inceput a scrie cArti la Imparatie si le-au
pecetluit cu peceti facute la Brasov ale tuturor boiarilor tArii, in tainA
luund izvod de toate pecetile; si o samA de boiari nu stiia de aceasta
nici cum. Si cu acele arzumagzaruri 1-au pirit la Imparatie in multe
20 rinduri; darA tot nu sA incredea turcii sA trimiA sA-1 mazileascA,
temindu-se cA nu vor putea pune mina pe dinsul.
Iar cind au fost mai pe urmA, aflind ei organ ca acela pe un
Costandin Diichiti, care era vAtaf de aprozi la Costandin vodA si vrind
sA se ducl la Tarigrad, cu voia domnului, pe acesta 1-au gAsit si i-au
25 dat carti ca sA le dea in mina Imparatului, intru care fAgAduia ca sA nu
fie grijA cA va scApa Costandin vodA, cA ei it vor prinde si-1 vor da in
mina imparatului. Pre care Diichiti si din gurA 1-au invAtat asa sA sA
spue cA nu va scApa dinaintea for Costandin voda./
f. 179 Deci mergind la Tarigrad si dind cartile si zicind din gurA cele ce-1
30 invatase, s-au Increzut turcii si avind si mai denainte ahtu ca sA -1
prinza, dobindind mijlocitori pe acesti Saitanioglulari, adecA pe
Cantacuzini, feciorii Dracului, in tainA foarte mare au gAtit pe
imbrohorul cel mare, imparAtesc si pe Mustafa aga capigiul si i-au
trimis de n-au stiut nimeni ca sa stringa osti dupa margini si sA vie sa
35 prinzA pe Costandin voda. Carii viind Oa la Rusciuc amindoi, de
acolea au trimis Inainte pe Mustafa aga cu fermanuri de mazilie si cu
ferman sa pue alt domn, dind porunca imbrohorul ca de va sta
ImpotrivA domnul sA-i facA Mire sA vie Si el cu ostile turcesti sA -1
cuprinzA.
40 Insa la 24 de zile ale lui martie, sosind Mustafa aga, miercuri, in
sAptamina cea mare de linga Pasti si impreunindu-se cu domnul i-au
spas mazilie. Decii ce sA facA Costandin vodA nu stiia, fArA numai
2 ad. marginal gAsirl vreme Cantacozinii asupra lui Costandin vodA A // 4 ad.
marginal Costandin, 1720 <sic> A II 22 ad. marginal Cantacozinii trimit carli la impAracie pe
Costandin Diechiti, vAt<af> de aprozi A // 28 ad. marginal Costandin, 7222, 1714 A // 29 ad.
marginal impArAtiia trimite imbrihor imparAtescu sd prinzA pe Costandin voda A // 40 ad.
marginal Mustafa aga sosepe cu maziliia lui Costandin voda A //
182
www.dacoromanica.ro
lacrAmi Si rAbdare. Mustafa aga au Inceput a-i pecetlui cAmArile cu
averile lui §i 1-au dat pe domnu in chezA§iia boiarilor, ca sA nu fugA §i
s-au dus la gazdA.
DarA, ticAitul, cum vrea sA fugA, cA rudele lui Ca<n>tacuzinii era
5 mai mare peste o§tile tarli ji era ficldnii §i piri§ii, carii sA bucura cA
f. 179' vAzuse aceia ce au pohtit./ In noaptea aceia, miercuri spre joi, au mers
Mihai spAtariul Cantacuzinul §i Stefan spAtariul Cantacuzinul la
Mustafa aga, avind dragoman pe Caramanliul portariul §i i-au fAgaduit
bani multi ca sA stea la imbrohorul sA pue pe Stefan spAtariul domnu.
10 Si plecindu-se Mustafa aga, indatA au scris la imbrohorul cu multe
fAgAduiale §i i-au fAcut ispravA sA-1 facA domnu pe Stefan spAtariul. Si
a dooa zi, joi, viind imbrohorul in Bucurqti, au grAbit de 1-au fAcut
domnu. Iar vineri dimineata 1-au rAdicat pe Costandin vodA cu toatA
casa lui $ pe tot ginerii lui de i-au dus la Tarigrad §i i-au inchis la
15 Edicula. Decii nevointa ce au fAcut Stefan vodA de au sons pe
Costandin vodA, mai nainte vom scrie la domnia lui Stefan vodA.
Costandin vodA Brincoveanul in domniia lui au fost fericit de
tot oamenii tArii §i IncA §i de oamenii altor Ari, cit i s-au auzit
numele; iar nu laudat. PentrucA alta iaste fericirea, alta iaste lauda;
20 iaste osebire Intre laudA §i Intre fericire. CA sA fericesc multi ImpArati,
crai, domni, boiari, pentru noroc ce au in viata lor, dupe pofta §i voia
celor trupe§ti lucruri: cum avutii multe sA aibA, cum cinste, cum
f.180 indelungari de/stapiniri §i altele ca acestia, carele sint darurile
norocului, care §i alti pAgini §i tirani le-au avut §i s-au fericit de
25 norocirile ce au avut. IarA nu s-au lAudat de niscareva fapte bune. CA
lauda iaste numai a faptelor celor bune, ce face cineva in viata lui §i pe
urma lui rAmine acea bunatate de o laudA oamenii.
Intr-acesta chip poate sA se fericeascA qi Costandin vodA , cA 1-au
dAruit norocul cu de tot feliul de bine: sAnatos, intreg, casa intreaga,
30 fii §i fete multi, avutii prea multe, case, palaturi, sate, hele§tee,
domnie indelungata §i altele ca acestia, care nu i-au lipsit nimica de
carii ochii lui au poftit. DarA toate acestia au fost darurile norocului,
iar nu ci§tigate de dinsul. CA aceia ce cl§tigA cineva in lume iaste
partea sufletului, adecA bunAtatea, areti, §i pentru aceia sA §i laudA.
35 Iara Costandin vodA nici o bunAtate sufletului n-au arAtat in viata §i in
domnia lui, pentru ca sA se laude. Ci mai vIrtos iaste a sA huli pentru
multe fapte rele ce au fAcut in domnia lui, care au rAmas la cei dupe
urmA greutate §i blestem.
f. 180" Avea o lAcomie mare, peste mAsura §i obiceaiurile ale/ bune ale
40 tArii, care cu multA socotealA §i ostenealA le-au fAcut acei batrini, toate
le-au stricat §i cum i-au plAcut lui le-au facut. Slujitorimea care era, de
1 ad. marginal LacrAmi §i rAbdare A // 2 ad. marginal Pecetluiaqte cAmArile lui

Cost<andin> vodl A // 4 ad marginal Cantacozinii sl bucura A // 7 ad. marginal Mihai
spat<arul> merge la Mustafa aga §i dA dar sA facl pe Stefan spat<arul> domnu A // 10 ad.
marginal Scrie Mustafa aga la imbrihorul A // 12 ad. marginal Vine imbrihorul In Bucure§ti.
imbracA pe Stefan spat<arul> cu caftan de domnie. RAdicA pe Cost<andin> vodA A // 17 ad.
marginal Costandin, 1714 A // 34 cu caractere greccfti; areti A // 35 ad. marginal Costandin,1714
A //
183
www.dacoromanica.ro
radica numai el haraciul ImpAratesc, pe tot i-au stins de i-au fAcut
podani pen satele lui §i ale rudelor lui, Canta<cu>zinii §i altele,
nenumarate. DupA aceia, cea mai rea de toate, adaosele haraciului care
1-au fAcut la turci, pentru binele casei lui. Care din 250 pungi ce au fost
5 cind s-au pus el domnu, iarA el 1-au fAcut 520 pungi, de au rAmas un
blestem, de bleastemA sAracii de acesta greu qi vor sd blesteme in veci.
Si Intr- acesta chip au luat sfir§it domnia lui Costandin vodA. Si au
domnit ani 25, pol./
f. 181 MOLDAVIA.
10 V1<ea>to 7193,1685. DOMN 56. DOMNII 64. COSTANDIN

CANTEMIR VODA BATRINUL, AL DOILEA NUMIT CU ACEST
NUME, CE AU FOST DE LA TOBAC, DIN OAMENI DE JOS,
FALCIAN.
DupA ce au ImbrAcat caftan de domnie Cantemir vodA la OblicitA,

15 IndatA au trimis pe fiiu-sau Antiohie beizade la Tarigrad pentru
credinta, ca sa se afle in chip de zalog. InsA §i boiarii cei man de tad
§-au trimis tot cite un fecior cu beizade de au §ezut trei ani la
Tarigrad in Bogdan sarai, tot cu cheltuiala tdrii. Iar la scaun in Ia§i au
venit la iulie 5 zile; carele la domnia DucAi vodA au fost clue& mare,
20 om de tad, moldovan drept §i foarte viteaz bun. Iara la fire blind §i cu
inima milostivA, rabdAtoriu, cu putinA minie intii, apoi ertAtoriu,
nelacom la av6re §i IndurAtoriu, necarturariu, iarA slujit §i la toate
priceput. Bisericile cu ruga pAziia §i cu sfat bun intemeiat, Impodobit
la cuvinte, dulce era vorba lui. Limba turceascA §tiia bine. La
f. 181" 25 raspunsuri era gata./ Voinicii viteji, slujitorii ii era dragi §i-i miluia din
cit era prilejul Orli. CA despre le§i din sus ramAsOse firgul Ia§ii hranitA
§i hotar, in loc de margine, precum vei intelege mai pe larg Inainte. CA
multi feciori de oameni buni §i de boiari §i de alti slujitori, cum s-au
scris la a treia domnie a DucAi vodA; cl au fost fugit multi pin Tara
30 Le§asca §i la Ardeal §i de acolo, fAcind ate de tilhari, veniia in Lard de
prAda §i jefuia. Carii au putut Thai la toate mAnAstirile §i lavrele cele
maxi, domne§ti, cite sint pe supt munte, incepind de la Putna din sus §i
de la Soveja, pinA la Foc§ani; nu alti oameni streini, ci tot moldovdni,
oameni de tara, carii pribegise din zilele DucAi vodA §i ale lui
35 Dumitra§co vodA. Si neputind domnia a Linea slujitori ca sA se poatA
al:6.a de tilhari, pre multi oameni au fript §i au arsu, de i-au omorit. Si
sA pustiise Cara de tot, cit n-au fost a§a mai de cind iaste ia.
Osebit de acdstia, cum s-au a§ezat Cantemir vodA la domnie intr-
acesta§ an la sept<emvrie> au §i pogorit Ioann Stanislav Iablunovschii,
40 hatmanul cel mare al corunii le§e§ti cu oaste §i au intrat in tad de au
venit pina la Boian, pe Prut, vrind ca sA opreascA zahareao<a>
7-8 lipsesc P 1/ 9 ad. marginal Moldavia A // 10-13 De domnia lui Cantemir

bei, ce-i zic Costandin vodA Bltenul D // 38 ad. marginal Cantemir, 1685 A //
184
www.dacoromanica.ro
f. 182 turceasca care o ducea sa o bage In/Camenita, flind a lor, lima de la
le§i cu sabia. Ci qind Impotriva le§ilor Suleiman pap serascheriul §i
cu Selim Gherei, hanul =raw, au dat le§ilor razboi din toate partile.
Ci nu le putea strica nimica. i aka, batIndu-se, spun cum §i Cantemir
5 voda au eqit singur cu capul lui qi cu boerena§ii de curtea lui qi cu
slujitori ce avea mai de treabA la harp' §i mare vitejie au aratat la acea
aripa dincatro au dat navala asupra le§ilor, cit spun ca Indata au legat
le§ii tabard §i au daft inapoi dintr-acel ceas. Care vizInd Suleiman
pap cu cItva galbeni de our 1-au daruit atunce pe Cantemir voda.
10 CIND AU 1NTRAT IOANN SOBETCHII, CRAIUL LE,FESC, CU

TOATE 0$77LE IN TARA.
Iar cind au fost la anul 7195<=1683>, la avgust, pogorit-au §i Joan

Sobetchii, craiul lepsc, cu toate puterile sale in jos, de au intrat in
tara, tragIndu-se cuvintul precum merge asupra Bugeacului, luund
15 Prutul in jos. i au venit §i in tirg in Ia§i, de au facut bencheturi.
Cantemir voda, prinzind de veste, au e§it din Ia§i mai de timpuriu §i au
luat drept in jos la Falciiu, spre Mari. Unii din boiari sfatuia pe
f. 182" Cantemir voda ca sa marga la Focpnif Ci el au tinut sfatul sail de au
mers drept la Mari, ca sa nu can tara la vreo primejdie de robie §i de
20 prada.
Craiul Sobetchii, Intorcindu-se indarat §i trecind cu (vile pe MO
Ia§i, au dat foc Manastirii Goliei §i Trisfetitelei, Mitropoliia cea
veche, de le-au arsu. Dumnezeu sa nu iarte, a s-au luat §i ei plata!
Spun sa -i fie spinzurat craiul.
25 $i, aka, mergind pe Prut in jos Villa la Falciiu, facInd mare pagubA
§i jaf Orli §i de acolo Invirtejindu-se iara§i pe la Ia§i s-au dus in Tara
LepscA. $i de atunce au ramas in Tara Moldovei la mare saracie qi
pustiietate, a mai n-au scapat nimeni, cu nimica.
30 CRAIUL SOBETCHI AU LUAT PE SFETII IOAN NOVII.
Atunce, la intorsul craiului, Dositheu, mitropolitul,' au inchinat

moa§tele sfintului mucenic loan Novii la craiul Sobetchii, care 1-au
fost adus in jars cu multa cheltuiala raposatul §i bAtinul domnu
35 Alexandru voda, feciorul lui Roman voda, de la Cetatea Alba, la
valeatul 6923 <=1415>, de au statut in jars ca la 300 de ani. §i s-au
dus vi Dositheu mitropolitul impreuna cu sfintul in Tara Lepsca, cu
toate odarale de mult pre ale Mitropoliei i ale sfintului, de-1 in le§ii
f. 183 pins astAz./ A§ijderea, tot atunce, raschifindu-se le§ii, cazacii §i
40 moldovenii cei pribegi pen jars pentru jafuri §i ajungind pe supt munte,
au aflat pe doamna Roxanda, fata lui Vasilie voda, ce o au fost tinut
Timu§, hatmanul cazacescu, in Cetatea Neamtului. §i cu multe munci
o au muncit, pentru avutie. Pe urma i-au taiat capul pe prag cu toporul.
10-11 lipsesc D // 12 ad. marginal Lucruri streine, 7195 A // 30 lipsefte D//
185
www.dacoromanica.ro
Spun cA ar fi gAsit la dinsa 19.000 de galbeni.
i de atunce nu mai avea Cantemir vodA odihnA de podghiazuri, cA
sA umpluse Ora de tilhari. Numai §i el avea stri§te, de-i prindea lesne §i
cu munci grele ii munciia. CA pre unii de vii cu foc ii ardea, pre altii in
5 patru bucAti ii tAia, altora le tAia miinile §i picioarele §i a§a sA
pedepsiia, pinA muriia.
Pus-au staroste la Foc§ani pe Miron Costin, dindu-i volnicie pentru
oameni Ili de-i intepa acolo, la margine, pre cit prindea, fAcind
movile de din§ii. Carii de la o vreme o samA de Milan singuri veniia de
10 bunA voe de sA inchina §i sA fAcea slujitori, oameni buni. §i apoi ei
mergea de prindea pe soiiile for §i-i ducea de-i intepa Cantemir vodA Si
Miron log<ofatul> §i tot nu-i putea sterpi. lad IncA§i multi s-au lasat
de acea hranA §i s-au fAcut oameni buni, vazind acele cazne §i munci
strarice ce le fAcea Cantemir voda, fArA nici o mill/
1. l83" 15 Intr-acest an 7169 <=1688> au mazilit turcii pe sultan Mehmet, cel
vestit de rAzboae, carele au Imparatit 47 de ani. Iar in locul lui au stAtut
ImpArat frate-sau, sultan Suleiman, carele au §ezut la popreala 47 de
ani,yrecit au §ezut la imp grape soltan Mehmet.
Intr-acest an s-au prestAvit §i §erban voda, domnul muntenescu.
20 Scrie la izvodul lui Theodosie Dub Au, logofatul, cA pinA la al patrulea
an al lui Cantemir vodA, domnind bine, ;iind prietenie cu erban vodA,
care pentru megie§ie ce avea cu Moldova, au silit cu multA nevointa
§erban vodA de i-au scos domniia. Iar lipindu-se Cupare§tii pe lingA
Cantemir vodA §i stind la sfaturile lui, multe amestecAturi intre domnii
25 §i Intre tAri au fAcut CupAre0i §i la multA cheltuialA au adus tam. De
care lucru pizma i zavistiia nici un lucru bun nu aduce, fArA numai
pierzare de suflet §i unora rasipa de casA, cum s-au vAzut pe urmA. CA
acei priiateni ai lui, Cupare§tii, adusese pe Cantemir vodA pinA la
atita, cit de nu i s-ar fi prilejit moarte in domnie, prin temnitele
30 turcilor ar fi putrezit (Ci la acea dupe urmA nimeni nu poate §ti sfir§itul
sAu la ce va veni). Numai cum iaste voia lui Dumnezeu./
f. 184 CND AU ALES CANTEMIR VODA PE PREOT DIN TARANI .FI

LE-AU FACUT RUPTOARE DE NUME CITE UG<HI> 2.
FAcut -au Cantemir vodA qi obiceaiu bun preotilor din toatA Cara,
35 pentru care obiceaiu de-1 vor uita de la pomenic vor avea platA de la
Dumnezeu. CA IAA atuncea era §i preotii de da bir cu tam de-i cisluia
taranii cu satul la toate orinduialele. §i de mare ocarA era preotii cind
sA cisluia cu taranii, cA -i suduia de plete §i-i bAtea, de rarnAsdse
bisoricile pustii mai prin toate satele, de muriia oamenii nepricestuiti §i
40 neprohodit.
19 dupa muntenescu ad. in luna lui noemvrie 8 zile, qi cu mare cinste 1-au
ingropat in manistirea sa, la Cotroceni, carele au domnit in Tam Ronrianeasca 10 ani. Earl in
locul lui rAdicat-au tam §i boiarii domn §ie pre un nepot de soil a lui, anume Costantin
Brincoveanul, ce au fost logofdt mare, carele §i-au pus nume de domnie Constantin Basarab vodA
D // 28 ad. marginal Cantemir, 7196 A /132 -33 lipsesc D // 34 ad. marginal Cantemir, 7201 A //
186
www.dacoromanica.ro
CI intr-acea vreme timplindu-se de au fost venit la Ia§i §i
preafericitul Dositheu, patriarhul de lerusalim, cu Indemnarea sfintiei
sale s-au umilit domnul §i au fAcut preotilor testament de a§ezare §i cu
mare blestem legat, ca sA fie preotii ale§i de tArani. $i, on bogat, on
5 sArac, le-au fAcut ruptoare ca sA dea pe an de nume cite ug<hi> 2, iar
alt nimica sA nu mai dea. i din bucate sA aiba a scuti cu sumA Si preotii
§i diaconii, precum §tiu tot, aiavea. i s-au dar acest testament in
vistierie. i de atunce au scApat preol.ii din cisla taranilor §i de
supArArile lor./
f. 184" 10 AL DOILEA RIND IARA.F AU VENIT LOAN SOBETCHII,

CRAIUL LE.FESC AL <LOC GOL> CU aFTILE IN TARA.
La aceasta domnie a lui Cantemir voda, la luna lui avgust 7199

<= 1691 >, iarA§ s-au rAdicat Ioann Sobetchii, craiul lersc, cu o§tile
sale de au pogorlt in tad al doilea rind, de au venit pinA la Tirgul
15 Frumos, fAcind multA pagubA §i jaf ;Aril. i de la Tirgul Frumos
invirtejindu-se atunce au luat Cetatea Neamtului §i Cetatea Suceavei,
Cimpulungul cu totul §i au pus oastea sa prin cetAti. Insa in Suceava au
facut ocop imprejurul capi§tii armene§ti despre Areni. i acolo s-au
aezat oastea de au tinut tirgul Suceavei. Jar in cetatea Sorocii au intrat
20 oastea azaceasca. i asa, craiul leesc, dupe ce au luat aceste cetAt
iarA§ s-au Intors in Tara Le§ascA.
Dupa aceia vAzindu-se cimpulungonii la altA stApinire, trimitind la
din§ii Cantemir vodA cu poftA ca sA dea agiutor Orli cu o samA de
berbeci, iarA ei n-au bogat seama, ci Inca cu ru§ine au scos pe acei
25 trimi§. Pentru aceia, vAzind Cantemir vodA neascultarea lor, au
trimis de au adus tAtari de ai lui Bec mirza §i au trimis §i pe Iuruc
Dima, buluc ba§a, cu siimenii §i lefeciii, de au mers impreunA cu
Mull de au Intrat fAr-de veste pe la vaml in Cimpulung §i multA
f. 185 stricaciune §i/ pradA §i robie au Mut §i multe dobitoace de vite §i de of
30 au scos; care apoi, vAzind Cantemir vodA robie ca aceia, mult s-au cAit
ce-au fAcut.
Intr-acea vreme rAm5s6se lucrul de sA domniia Tara Moldovei in
trei pArti. CA cetatea Neamtului, Suceava, Cimpulung Si Soroca, cu
tinuturile lor, le Linea le§ii. A§ijderea la tinutul Orheiului §i al LApu§nii
35 incl. le cuprinsese hanul tAtArAsc §i fAcuse hatman azAcesc, de Linea pe
locul Tani Ucraina, cu tirguri Si cu sate, numindu-se cazaci §i mai
multi moldov6ni era. Deci sA fAcuse §i sate tAtArA§ti a lui Giaun mirza
§i ale altor mirzaci, de coprinsese locul tArii din Chi§inAu pina in
Nistru. RamAsOse §i Cantemir vodA de domniia numai in Ia§ii, cu Tara
40 de Gios. Ci mai mult §edea la CetAtue, decit in Ia§i. CA nu avea odihna
de podghiazurile le§e§ti §i de moldoveni ce era fugi ;i in Tara
Le§asca. Ci fiind Ora ImpArtitA §i putinA §i stricatA de nepriiatenii
ImpArAtiei, fost-au cu greu §i domnul §i tArii, mai virtos cu chilele
10-11 lipsesc D // 12 ad. marginal Cantemir, 7199 A // 18 ocop, explicat

marginal: §ant A 1/
187
www.dacoromanica.ro
f. 185" Camenitii, de cit/ cu dArile. Ci neavind putintA intr-alt chip, cercat-au
de au aflat izvodul Dabijii voda, pogonAritul de vii, de au scos si
Cantemir vodA in tail, de au dat pe vii si dau tot cite un taler de
pogon. Care si pinA acum tot umblA acest obiceaiu; insa Cantemir vodA
5 intr-un an it lua, iar intr-alt an 11 lAsa, pins ce s-au sAvirsit.
La vAleatul 7200 <=1691> Cantemir vodA au tAiat pe Miron Costin,
ce au fost logofat mare si pe frate-sau Velicico, vel vornic, dindu-le
vinA a s-au rAdicat pe domnie asupra lui. Ins5 Miron log<ofAtul>
nefiind in Iasi, ci la un sat al lui la lard si i s-au fost intimplat de i-au
10 fost murit jupineasa. Ci vrind sA o astruce, iata au sosit si RAcovicA,
armasul al doilea, cu un steag de lefecii, ca sA-1 ducA la Iasi. Ci el s-au
rugat sA aibA pAsuialA pinA-s va ingropa jupineasa si sA purcegA. Si
fiind asa, iatA de grab au sosit si Macri, vAtaful de aprozi cu a doa
poruncA, ca in ce loc it va afla, acolo sA -i tae capul; §i dupe poruncA,
15 intr-acel ceas i-au tAiat capul.
Si asa, intorcindu-se trimisii inapoi cu isprava poruncii, atunce,
noaptea, ca la 5 ceasuri au scos si pe Velicico vornicul din beciu, de
sups casa cea micA si ducindu-1 la fintinA i-au tAiat capul. Si au stAtut
acolo de fatA fiiu -sAu, beizadea, pentru credinta, pinA ce i-au tAiat
20 capul./
f. 186 DE MOARTEA LUI CANTEMIR VODA.
Iar la valeatul 7201 <=1693>, la martie in 17 zile au murit si

Cantemir vodA; si 1-au astrucat cu mare cinste in biserica cea
domneascA a lui Stefan vodA cel Bun, unde iaste hramul S<fe>tii
25 Nicolae, in gropnita ce s-au fost fAcut Antonie voda. Si la moarte s-au
intimplat doi sfin0 patriarsi: chir Gherasim de la Alexandria si Iacov
de la Tarigrad. Iar daca au venit la domnie fiiu-sau Antiohie voda i-au
mutat oasele la a for sfintA mAnAstire, ce se chiamA Mira, ce iaste
facuta de Cantemir vodA la tinutul Putnii, pe apa Milcovului.
30 Acest Cantemir vodA fost-au om cinstes la cuvint si cunoscAtoriu la
judecAti, Mind dreptate tuturor. Numai jars fiind putinA si stricat5 de
nepriiatenii ImparAtiei fost-au cu greu si tArii. IarA eirmuitoriu si
purtAtor de grijA au fost tArii, in toatA vremia. Si s-au savirsit in
domnie. Domnit-au ani 8./
f. 186" 35 CiND A U RADICAT BOIARII SI TARA PE DUMUTRA$C0

BEIZADE LA DOMNIE, DUPA MOARTEA TATINE-SA U,
CANTEMIR VODA.
DupA moartea lui Cantemir vodA, cu sfatul boiarilor ce era de casa for
6 ad. marginal Cantemir, 7200 A / dupi 7200 ad. in luna lui dechemvrie, in
domnia sa D // 13 ad. marginal Cantemir voda tae pe Miron Costin log<oratul> 0 pe frate-slu
Velicico vor<nicul> A // 15 dupa capul ad. si 1-au astrucat impreura cu jupineasa lui D // 19
Dumitrasco beizade D // 21 ad. marginal Cantemir, 7201 A // 35-37 De domnia lui Durnitrasco
voda, feciorul lui Cantemir vodl. Mart<ie> 19 D // 38 ad. marginal 7201 A //
188
www.dacoromanica.ro
au rAdicat pe fiiu-sAu cel mai mic, pe Dumitrasco beizade la domnie,
ducindu-1 dupe obiceaiu la Sfetii Nicolae de i-au cetit molitva de
domnie pArintele chir Gherasim, patriarhul Alexandriei. Si esind din
bigricA au mers cu alai domnesc la curte. Acolo la curte, in divanul
5 cel mare, au mers tot boiarii si slujitorii si tam din citA s-au
intimplat, de i-au sArutat poala, de domnie noao; cAci frate-sAu, cel
mai mare Antiohie beizade nu s-au intimplat la moartea tAtine-sAu
fiind zAlog la PoartA. Si asa Dumitrasco vodA, dui:id ce 1-au domnit
boiarii si tara, au astrucat pe tatA-sAu cu mare cinse, precum am scris
10 mai sus. Ci in putinA vreme au fost bucuriia domniei lui, cA nu s-au
plinit bine nici trei sAptAmini si au venit veste de la Tarigrad si cArti la
boiari, la april 8, precum domnia iaste datA lui Costandin, feciorul
DucAi vodA. Si intr-acea noapte au fugit Bogdan hatmanul, ginerile lui
Cantemir vodA si Iordache Ruset, visternicul, in Tara LesascA. Iar la
15 april 13 au rAdicat pe Dumitrasco vodA turcul aga, ce venise de la
PoartA si 1-au dus cu totul la Tarigrad./
£ 187 MOLDA VIA.
V1<ea>to 7201, 1693. DOMN 57. DOMNII 65. COSTANDIN VODA

AL TREILEA, FIIUL DUCAI VODA
20 DupA moartea lui Cantemir vodA au ImbrAcat caftan de domnie de

la PoartA Costandin Duca vodA. Si au zAbovit trei luni acolo; si
purcegind, an sosit la Iasi in scaon la iunie 24 de zile. Intr-aceastA
domnie au trimis Costandin vodA sol in Tara Lesasca pe Ion Costin,
ce-au fost serdariu, de au adus oasele tAtine-sAu, Duc Ai vodA, de la
25 Lioy. Si mare cinste, cu sAbor de arhierei si de preot si cu tot sfatul
salt 1-au petrecut cu litie din Iasi pinA la MAnAstirea CetAtuia, care iaste
ziditA din temelie de Duca vodA si i-au astrucat oasele.
Intru acel an, iarna, s-au radicat un soltan cu tatarli din Bugeac si
au mers pen tail de au intrat pe Oituz in Tara UngureascA si multA
30 prada si robie au fAcut. Si s-au intors fAr-de nici o zminteall, Mind
multA pagubA, trecind pin tail inapoi. CA intr-acea vrdme, flind
Cetatea Neamtului pre seama lesilor, sa InvAtase tAtarii de umbla pe
f. 187 BirlAzel si sa suia pinA/la Cetatea Neamtului pentru prada, de apuca
oameni de acolo si de la mAnastirile de supt munte. Si intorcindu-se
35 inapoi multA stricAciune facea si in tad.
In zilele acestui domnu fiMd tam stricatA de tilhari, precum s-au
scris mai sus si neavind putintA a plini poruncile ImparAtesti, s-au
scornit un obiceaiu pe vite, care sA chiamA munteneste vAcAritul, de an
dat tot, cine an avut vite, cite un zlot de bou si de vacA; de gonitor
40 si de gonitoare cite un tult, iar de cal si de iapA cite un leu. Si asa s-au
tras obiceaiu vreo zdce ani, pinA la a doa domnie a sa, precum vei ceti
acolo, la rindul sAu. Mai scornit-au si alt obiceaiu, cite doi orti de
17 ad. marginal Moldavia A // 17-19 Pentru domnia lui Costandin Duca vodA
D // 38 ad. marginal Costandin Duca voda scoate vAcAritul intli, 1693 A //
189
www.dacoromanica.ro
pogonul de papu§oi. CA sA imputinase boil §i sArAcimea sA invAtase de-
§ fAcea ogoarA cu sapa prin pAduri §i prin sili§ti de sAmina pApu§oi
§i cu acea hranA sA tinea; iar la plugul nimAnuia nu vrea sA umble. Si
mai mult pentru aceastA pricing cu tot sfatul au socotit de s-au scos
5 pogonAritul pe p<Ap>u§oi.
In anul al treilea al lui Costandin Duca vodA venire in Ia§i un turc
mare de la ImpAratie, nu §tim, cu inoirea domniei, au cu alte trebi,
anume Cerchez aga, dindu-i gazdA despre Bahlui, carele multe rAotA ;i
fAcea oamenilor din tug §i graiia multe cuvinte proaste §i Impotriva
f. 188 10 domniei/§i WA cale Si de falA. Si pe un ceau§ turc ce era botezat 1-au
muncit cu munci groaznice, ping la moarte. Ci apoi nici el n-au scApat
de osindA cA de grab i-au plAtit Dumnezeu. CA intr-acea vreme intele-
gind Moisi serdariul, carele era reimentariu la Cetatea Neamtului
(carele lipsise din tarA din zilele lui Cantemir vodA), s-au rAdicat de
15 acolo cu 300 de voinici tot ale§i, mai multi moldoveni pribegi, cu
indemnarea domnului §i au venit in luna lui avgust de i-au lovit ping in
zio, unii la acel turc Cerchez aga §i mult s-au luptat cu dinsul pinA 1-au
omorit, nevrind sA se dea viu. Altii au lovit chervAsAriia turceascA,
oborind gardul din gios §i au jefuit toatA chervAsAriia de bani §i de
20 nego ;. Si ping in zio s-au bulucit §i au e§it din Ia§i.
SArise dupA din§ii siimdnii §i alp cit sA intimplase gata Intr -acel
ceas, de i-au ajuns de laturea tirgului §i s-au fAcut a da rAzboi. Ci cu greu
iaste a sta cei pupni Impotriva celor multi; §i i-au lAsat de s-au dus fAr-
nici o zmintealA, cu multA dobindA. CA mai multi din slujitori sA mira,
25 curtea vor pAzi, au la manAstiri sA vor cAra, ca §i i-am lAsat de s-au dus
fAr-nici o zmintealA, cu multA dobindA. CA mai alp tIrgovet. CA fiind
noapte, nimeni nu putea §ti, mul ;i -s venit din nepriiateni, au pupni.
f. 188v Si a§a s-au mintuit rAotatea acelui turc./ Spun cA dupA ce s-au
mazilit Costantin vodA, sA -1 <fi> pirit la PoartA cadina acelui capigi
30 ba§<a> pentru moartea barbatului sAu. Care el au e§it de falA cu acea
cadinA la divan §i nimica nu i-au stricat. CAci Costandin vodA au fost
domnu prea InvAtat la carte §i crescut la Tarigrad intre turci §i s-au
chivernisit bine; an cheltuit, §i cu intelepciunea lui s-au indreptat §i
s-au mintuit.
35 Acest Costandin Duca vodA mAcar cA era om dna, iarA foarte intelept
§i prea invAtat la cartea elineascA, negrabnic la mine, nerAsipitoriu. De
avea a certa pre cineva, cu blind* rAspundea, zicindu-i: Cc ai fAcut
asa?" Ori celor mai de fire, on celor mai pro§ti: Luati-1 pe dumnealui i -1
punet la poprealA." Sau de era de certat: Dap -i atit<e>a toiage." A§ij-
40 derea §i la divan fAcea dreptate tuturor §i mai ales celor ce sA pIrlia pentru
vecinAtate; nu-1 da fie§tecum la vecinAtate §i fArA jurAmint, ci mai cu
deadinsul rAspundea celuia ce avea nevoe de vecinAtate zicindu-i: Pas de-
t cautA 3, 4 oameni giurAtori, precum n-au fost nici tatA-sAu, nici mo§u-
sau vecin de mo§tenire aceluia ce-1 trAge,a." Si a§a jurilid li da volnicie sA
45 fie slobod in veci de vecinAtate. CA boiarii Meuse obiceaiu nou de zicea cA
1 pipupi, explicit marginal: de porumbi A // 35 ad. marginal Costandin. 1697

A //
190
www.dacoromanica.ro
f. 189 cine au qezutrin sat boeresc 12 ani, sA ranifie vecin. Iar Costandin Duca
vodA nu sA uita acolo, ci zicea ca pacat iaste sA robe§ti pe fratele tau.
CAci §i alte limbi cumparits Idu-§ robi cu bani, in at §aptelea an 11 iartA,
iar altii §i mai cuemd le dau slobozenie. Iar'A to e§ti cretin ca §i clinsul,
5 neluundu-1 pe bani, §i to in vdci vei sA -1 vecine§ti?"
Si dupA ce 1-au mazilit s-au dus la Tarigrad. Si au domnit ani 2./
f. 189" MOLDAVIA.
,nV1<ea>to 7204, 1697. DOMN 58. DOMNII 66. ANTIOHIE VODA,

INTIIUL NUMIT CU ACEST NUME, FECIORUL CEL MAI MARE
10 AL LUI CANTEMIR VODA
DupA ce an imbracat caftan de domnie an sosit la Ia.i in scaon la

ghenarie 1, carele mai de nainte sA afla pe linga Poarta imparateasca,
la Tarigrad, trimis de tatA -sAu, Cantemir vodA. Ffind in cuno§tinta la
toti agalarii veziriului §i avind credinta §i nume bun de tatA -sAu 1-au
15 miluit cu domnia Tarii Moldovei.
Iar dupe ce s-au a§ezat la domnie, fost-au tarii cu u§urare in anul
cel dintli. Iar in at doilea an, neputind ca sA plAteascA poruncile
imparate0, numai ci i-au cAutat a scoate vAcAritul pe vite, precum am
pomenit la domnie lui Costandin Duca vodA. InsA mai pre sus 1-au
20 adaos, cite ug<hi> 1 de vitA, on cai, on iape, boi, vaci, de vitA mare.
Iar cea mai mica nu sA punea la socotealA. A§ijderea Intr -acest an,
iarna, s-au cAsAtorit Antioh vodA qi v-au luat doamnA pe Ecaterina, fata
lui Dumitra§co ceaurul din Valea SeacA, vel log <ofAt>. Si cu mare
f. 190 veselie/au nuntit o saptamina. Si i-au cununat sfintia sa pArintele
25 patriarhul Iacov, carele sA afla la Moldova din zilele pArintelui sAu, lui
Cantemir vodA, §i mai pe urmA iar la domnia lui Antioh vodA s-au
prestAvit; §i 1-au astrucat cu mare evlavie la sfinta MAnAstire Goliia §i
an mers tot norodul de i-au sarutat mina, luundul ertAciune.
Cercatu-s-au Antioh vodA, cind au vrut sA se cAsA <toreascA> pentru
30 o fata §i la Costandin vodA Brincoveanul, ci nu i s-au trecut. Care
spun, una, pentru neprieteniia ce avea cu tatA -sAu §i alta pentru Staico
paharnicul, carele atunce era pribeag aicea in Iasi §i cu Indemnarea lui
Cantemir vodA au mers la Ponta de au pirit pe Costandin vodA
Brincoveanul, ca sA-1 scoata din domnie. A doa, pentru cAci au scos
35 Antiohie vodA din domnie pe ginere -sAu, Costandin Duca vodA. CA nu
era lucru pu ;intel. PentrucA Antiohie mai nainte, cal a nu lua
domniia, an fost logodit cu domnita Maria, sora lui Costandin vodi, .
carii era ca ni§te cumnati. Iar cind au gAsit vreme pen trecere §i
indemina 1-au scos din domnie pe Costandin Duca vodA. Ci cit au
40 IncAput Antioh vodA la domnie, dupe cum sint gindurile §i faptele
190" omene§ti au pus pizmA tare unul/asupra altuia. De vrea fi cum au fost
6 lipsefte D // 7 ad. marginal Moldova A // 7-10 De domnia lui Antioh

vodi, feciorul lui Cantemir vodi D // 22 ad. marginal Antioh, 7204 A // 29 ad. marginal
Antioh, 1697 A //
191
www.dacoromanica.ro
logoditi, amu sA gAtiia sA facg nunta (ci unde va Dumnezeu, omul nu
poate); cg n-au trait doamna Maria, cu care era logodit, ci au rgmas
lucrul la vrajba Intre dinsii, deplin. A treia pricing au pus cA sint de
neam prost Cantimire§tii. Ci neamurile le preface numai Unul Cel de
5 sus precum zice inteleptul Sirah la cap. 11, stih 5: Multi tirani au
sezut pre tgring, iar cel nepriceput au purtat sterna si multi puternici s-
au necinstit foarte si slAviti s-au dat la miinile altora". Ci §i Antioh
vodg, vAzind cA nu i s-au trecut la domnul muntenesc, n-au mai cercat
pre alti monarhi, cis -au luat doamng de targ.
10 Intr-acest an, 7206 <=1698>, pe la ghenarie, s-au sculat Dovlet
Gherei sultan, care au cazut §i han §i au mers cu tatarii in Tara
Le§ascg, la Liov si putin de n-au luat cetatea, de nu s-ar fi Intimplat
hatmanul corunii lesesti cu oaste, de au apArat cetatea. CA dedese
tAtarii navAlg la pgrcane de Intrase si le arsose. Ci apoi dind din cetate
15 cu tunuri s-au dat indargt §i au sezut trei zile de acolo pin prejur si s-au
invirtejit Inapoi, far-de nici o zmintealA. Ci cuprinzindu-i omet mare,
au stAtut caii a multi de au venit pedestri. Si la multi le-au digerat
picioarele, venind toatA greimea pin Iasi. Si de aicea au luat in gios,
f. 191 Wind/ multA stricAciune, cit aicea in Iasi tirgovetii tot au Intrat pe
20 la mAngstiri, cg au trecut tatarli ca un pohoiu de grab pen Iasi.
Intr-acest an au Inceput a umbla §i tractate de pace Intre turci cu
nerntii si cu le§ii, care apoi s-au legat la Carlovitg, in Tara NemtascA,
find trimis sol despre impgratul, sultan Mustafa, un Rami Reiz,
impreung cu Alexandra Mavrocordatu, marele terziman, carele §tiia 12
25 limbi (dupg pace s-au fAcut exaporiton §i fiiu -sAu Nicolae terziman
mare, carele mai pe urmA s-au fAcut si domnu), om ales si foarte
invAtat,iar din partea hanului au fost un agA, Suban Gaza Oulu si au
zAbovit citgva vreme acolo, ping s-au legat pacea Beciului. Atunce era
vezir.
30 Tot Intr -acest an, la martie, au sosit un sol lesesc in Iasi, anume
Lescinschii, tatAl craiului Stanislav, carele au trecut la Poartg pentru
socoteala pAcii. Si i-au exit Antioh von Inainte, loc de o milA. CA
veniia cu vreo 500 de oameni cu mare trufg§ie, precum iaste firea lor,
si multA cheltuialA au fAcut tgrii si pre multi au omorit in Iasi cu betiile
35 lor.Iar la Intoarcere an fost mai domol./
f. 191" Dupe aceasta all venit poruncA de la Imparatie la Antioh vodA de au
mers asupra Buceacului. CA umbla tgtarii roco§indu-se asupra turcilor
§i nu vrea sa dea cazan ahcesi. Si s-au cercat Muradin soltan si la
moscali sA se Inchine §i nu i-au priimit. CA era solii moschinesti la
40 Tarigrad pentru pace. Ci s-au pogorit Antioh vodA ping la FAlciu §i
potolindu-se vrajba Intre tatari cu turcii, s-au Intors la scaun cu pace.
La acest an 7207<=1699> mai <loc gol> zile, fgcut-au Antioh vodA
mare veselie cu nunta fratelui sAu Dumitra§co vodA cu Casandra, fata
lui Serban vodg, pre care o au adus din Tara UngureascA. A§ijderea,
45 tot Intr -acest an, dupe ce au legat pacea Beciului turcii Cu nemtii §i cu
5-7 Citatele in paranteze A // 10 ad. marginal Antioh, 7206 A // 20 pohoiu,

explica marginal roiu A // 21 ad. marginal 7196 A // 42 ad. marginal Antioh, 7208 A 1/
192
www.dacoromanica.ro
Id§ii la Carlovita au venit poruncA de la impArAtie la Antioh vodA
pentru de§ertarea Cameni;ei, fiind pag. CA de cind o au luat-o turcii,
de 27 de ani, tocma intr-acest an au dat-o le§ilor. A§ijderea §i le§ii au
dat cetAtile TA'S Moldovei: Neamtul, Suceava, Cimpulung §i Soroca.
5 i a§a, dupe poruncl, au purces Antioh vodA la CamenitA, iun<ie>
1. i au trimis §i domnul muntenesc, Costantin vodA Brincoveanul o
samA de slujitori §i au zabovit trei luni acolo, de o au de§ertat qi o au
dat-o pe mina le§ilor, sept<emvrie> 12 zile./
f. 192 Iar la sept<emvrie> 13,7208 < = 1699 >, s-au intunecat soarele. i au
10 tinut mai bine de un §fert de zicea oamenii cA au Inserat de caul
noapte.
i dupe de§ertarea Camenitei s-au mutat §i hanul de Crim de pe
locul Orli de cdia parte de Nistru, in olatul Tighinei. i tAtarii carii
s-au fost tins, Giaun mirza §i cu alti milrzaci, de §-au fost fAcut sate la
15 tinutul LApu§nii, din jos de Chi§inAu, de amindoao pArtile de Bic, Inca
au lAsat locul ;Aril §i au lipsit de acea stApinire §i au fost hAlAduit
pArnIntul Moldovei de supt cumpAna tAtarAlor putinA vreme ca o iarbA
ce iaste nAdu§ita de o iarnA grea, cum vedem el au cAzut pAmintul
Moldovei §i acum, supt acea nenorocire, care sA o aflAm la mila lui
20 Dumnezeu. AceastA IndeminA au adus tArii din nesocotita mintea §i
graba sa Dumitra§co vodA, precum vei ceti la rindul domniei lui.
Intru al cincilea an al lui Antioh vocla, scos-au o socotealA pe toatA
Cara qi pe boiari §i pe mazili §i pe toate breslele §i pe Arani ruptA, ca sA
se tie tot omul ce va da intr-un an, dind la tot omul pecetluit domnesc
25 pe fata omului scris §i banii sA-§ dea omul in patru §ferturi, dupe
f. 197 cum era a§ezat la vistierie, dupe tocmala §i putinta/omului, iar alts
peste tot anul, Intru nimica sA nu fie supArat la casa lui. i cu aceastA
socotealA s-ar fi mai tocmit §i tam. Numai nenorocirea ei nu o lasa, cu
schimbArile domnilor.
30 La aceastA vreme s-au nAscut un vitel cu doao capete qi cu patru
ochi, la Andrei stegariul, in Iasi. i apoi curind i-au venit §i mazilie,
sept<emvrie> 14 zile, 7209<=1700>. Iar mai nainte cu o zi petrecuse
pe un sol moschicesc, anume Emiliano Voznitin, armistetium, carele
pe la Crim au trecut, mergind la Tarigrad. i au zAbovit acolo doi ani
35 pentru graiurile pAcii, ce sA a§ezase Intii pe 25 de ani. i Intoreindu-se
de la Tarigrad au venit pen Iasi §i au trecut pe la Soroca in ceia parte.
Iar in urma lui au fost mai ramas alt sol la Tarigrad, anume gospodin
Ucrainet Ceredeev, pe porunca stApinu-sAu, ImpAratului Mosoh, de au
40 legat pace tocma pe 30 de ani, in anul 1700, fiind ImpArat sultan
Mustafa, feciorul cel mai mare al lui sultan Mehmet, carele au luat
Camenita.
. $i dupe mazilie s-au dus Antiohie vodA cu toatA casa lui la
Tarigrad, domnind ani 5./
12 de Crim] Ucraina A // 22 ad. marginal Antioh, 7208 A // 30 ad. marginal

Antioh, 7209 A // 43-44 iipsesc D //
193
www.dacoromanica.ro
f. 193 MOLDAVIA.
V1<ea>to 7209, 1701. DOMN 57. DOMNII 67. COSTANDIN

DUCA VODA CU A DOA DOMNIE.
Dupa ce an imbracat caftan de domnie Costandin Duca voda,

5 indata, dupe obiceaiu, an trimis de olac pe un turc §i pe Costea
cApitanul, carii au sosit la Ia§i sept<emvrie> 14, dimneata, dupa ce
au e§it boiarii de la liturghie. Si pre toti i-au cuprins in vistierie,
inchizind toate por ;ile curtii. Si mai virtos acel Costea cApitanul avea
porunca sa prinzA la mina pe Iordache Ruset vel vistiiar §i pe Bogdan
10 hatmanul. Si a§a vreo saptAmina de zile i-au pdzit cu slujitori, Si zioa §i
noaptea, pen prejurul curtii domne§ti, pina ce an purces Antioh vodA
cu maziliia in gios; §i tot nu i-au putut prinde. CA pe Iordache Ruset
visternicul 1-au scos cu me§te§ug din curte Ilie Cantacuzino comisul,
imbracindu-1 in haine proaste, in loc de comi§el, mergind pe lingA
15 boiari pe gios, ducind in spate §i o epingea. Si a§a au trecut pen strajA
pe poarta cea mare §i nimenea nu 1-au cunoscut. Iar pe Bogdan
hatmanul 1-au scos alt boiariu. Altii zic ca au dat Costin cApitanul
citva bani de 1-au scos./
f. 193" Bogdan hatmanul, dupA ce au scapat din curte au fugit in Tara
20 Munteneasca. Si acolo Inca au trimis Costandin vodA pe Dumitra§co
Buhu§ cu me§te§ug, in chip de pribag, ca sa-1 impu§ce. Ci apoi
Dumitra§co, mAcar ca au fost vat- primare cu Costandin Duca vodA, nu
s-au Mut spre ucidere, sa-§ piarzA credinta de cAtrA mo§iia sa, sa
se chiiame uciga§, ci au Mut cre§tind§te, dind §tire lui Bogdan
25 hatmanul. Care apoi §i el, fAcind me§ter§ug, prinzind pe Dumitraco
Buhu§ §i cercindu-1, au gasit pistol mic in minecA, supus. Si a§a, dind
tire lui Basaraba voda, 1-au pus la oprealA de au §ezut citeva zile la
inchisoare, apoi 1-au slobozit. Si cu aceastA socotealA §i me§ter§ug au
halacluit §i Bogdan hatmanul de moarte.
30 Iar Iordache visternicul au fugit in Tara Le§asca. Ci pe urmA i-au
adus in credinA pre toti boiarii carii au fost fugit §i au venit §i
Iordache Ruset visternicul §i 1-au pus vornic mare de Tara de Gios. Iar
Bogdan hatmanul n-au vrut sa vie din Tara MunteneascA, a§teptind la
ce va e§i lucrul la cea de apoi.
35 Si a§a Costandin Duca voda, domnind cu pace in anul dintii, iar la
al doilea an au zidit din temelie §i o mAnAstire frumoasA §i foarte
iscusitA, la Galat, unde iaste hramul Adormirea preasfintei
NAscAtoarei de Dumezeu §i pururea Fecioarei Mariei, inzestrindu-o cu
f. 194 mo§ii §i/ cu bucate §i cu ve§minte multe. Si au inchinat-o la sfinta
40 mAnAstire de la Mavramol, aproape de Tarigrad. A§ijderea §i
mAnAstirea lui Danco, care an fost mai nainte biserica de mir de 140 de
ani, iar acum, intr-acest an, o au facut-o manastire, dindu-i mo§ii din
locul tirgului Ia§ilor §i bucate §i au inchinat-o la Rumeli la o mAnAstire
2-3 De a doa domnie a lui Costandin Duca voda, veleat 7209 D // 4 ad. mar-
ginal Costandin, 7209, 1701 A // 30 ad. marginal Timplarea mesei a lui Iordache vornicul A //
194
www.dacoromanica.ro
unde iaste hramul 40 de mucenici. IncA §i mAnAstirea de la Copou, care
au fost ziditA de Vasilie vodA §i fiind rAzmirite s-au fost pustiit de
citva sani, fiind arsA, numai piatra rAmAsese, o au tocmit ca de
iznoavA, cu de toate podoabele §i pe din lAuntru §i pe den afarA,
5 precum sA vede pinA astAzi.
FAcut-au §i case domne§ti la Mitropoliia din Ia§i, la Biserica
DalbA, care iaste ziditA de maicA-sa, domna Anastasia. $i au tocmit §i
feredeul cel mare al Trisfetitelor, aducind me§teri din Tara TurceascA,
care s-au fost pustiit din vremia craiului le§esc, cind au fost venit in
10 doao rinduri in Moldova cu toate puterile sale, precum am scris inapoi,
rumpind o bucatA din cAldarea ce iaste ziditA sub feredeu.
La aceastA domnie a lui Costandin Duca vodA, mAcar cl sa
ImpAcase toate Arile, iarA despre turci era mare asuprealA. CA au
f. 194v inceput a are toate obiceaiurile deplin/, cum iaste bairamlicul,
15 mucareme, ceara, seul §i allele multe, care pe vremea rAscoalelor le
lAsase turcii, fiind tam stricatA §i rAsipitA. i ling acestia adAogindu-se
adese schimbArile domnilor s-au socotit de s-au vindut vAcAritul la
cochi vechi, ca gor§tina de of §i desetina de stupi. Ci poate fi,
neputindu-se plAti poruncile impArAte§ti nici cu atita, s-au mai scornit
20 pe vim cite doi bani de vadrA, cine pe citA sumA de vin au avut. InsA
numai la negutAtori §i la tirgovet, iar boiarii n-au dat. A§ijderea §i
la vromia desetenei au mai adaos banii, desetinii pe cearA §i pe miiare.
Ci mai mare ciudA era celora ce avea numai mascuri, cA nu avea de
unde da cearA, §i miiare.
25 Deci vAzind Costandin vodA aceste obiceaiuri rele, au socotit cu
arhiereii tArii §i cu tot sfatul sAu §i au legat cu mare blestem vAcAritul,
ceara §i miarea sA nu mai fie. FAcind sobor in divanul cel mic, stringindu-
se tam §i boerimea §i s-au ImbrAcat tot arhiereii in ve§mintele sale; §i
intli s-au sculat domnul Costandin vodA in picioare, luundu-§
30 gugiumana din cap, plecinduli capul cu chip smerit spre tarA de §-au
cer§ut ertAciune, cAci in domnia lui s-au izvodit aceste obiceaiuri de mare
f. 195 neputintA tArii. $i a§a Ora cu totii cu dragoste au strigat pinA de/ trei ori:
Dumnezeu sA to iarte. Iar dupA ertAciune pus-au de au cetit testamentul
carele era scris cu mare blestem, intru auzul tuturor, stind in picioare qi
35 domnul §i arhiereii. cu totii au zis: Amin. $i au blestemat sA nu mai fie
In veci aceste obiceaiuri. ySi s-au fAcut patru testamenturi cu mare blestem
legate asupra celora ce s-ar ispiti sA mai dezlege. $i unul s-au dat in
vistierie, iar celialalte pe la Episcopii. a§a s-au rAdicat tam §i soborul,
multemind tiara lui Dumnezeu §i domnului de bucurie ca aceasta. CA sA
40 lipsise amu multi pAminteni de vite pentru rAul vAcAritului.
Intru acest an au venit din Tarigrad un sol moschicesc carele au
legat pace cu turcii, pe urma altor soli moschice§ti, anume cnez
Dumitrie Go litin, pre carele daca 1-au vAzut Costandin voda sosit in
Ia§i 1-au poftit ca sA -i boteze un cocon, ca sA-i fie cumAtru; §i indatA au
45 priimit Si i-au botezat, fAcindu-i Costandin vodA masA mare §i cu multA
17 repeta s-au socotit A // 25 ad. marginal Costandin, 1702 A // 45 ad.

marginal Costandin, 1703 A II
195
www.dacoromanica.ro
veselie 1-au cinstit, ca pre un voevod mare ce au fost al Chiovului. Si
dupg purcesul solului din Ia§i au §i inceput nepriiatenii a cuvinta de rgu
pe Costandin vodg, puind acea cumetrie la mare socotealg, care spun
cg dintr-aceastg pricing i s-au intimplat §i mazilie./
1. 195" 5 Dupg acestia toate s-au fost rgdicat hanul Crimului, Dovlet Gherei
cu nohaii si cu toti tgtarii Bugeacului asupra ImpgrAtiei Turcului. CA
dupg ce au fgcut turcii pace cu nerntii §i cu altii au trimis la tgtari ca sg
dea cazan ahcesi qi ei nu vrea sg-1 dea. Si pentru aceastg pricing au
fgcut zorbalic de au fgcut razboi cu turcii la Smil. Si inchisese in cetate
10 §i pre Iusuf pap serascheriul §i arsese firgul Willi §i alte sate prin
pregiur §i prAda peste tot locul acolo §i nimenea nu le putea sta Inainte.
Ci noroc au avut turcii cg n-au inghetat Intr -acea iarng Dungrea; nu
tim la cea dupe urmg cum ar fi fost. Jar aka spun cg de ar fi inghetat,
sA gatasa tgtarii §i tocma la Tarigrad ar fi ajuns cu prada.
15 Atunce, de grab, trimisese Devlet Gherei sultanul ferman cu un
mirzac la Costandin vodg, dindu-i poruncg cum mai curind sa se scoale
cu toatA oastea sa §i sg margg intr-ajutoriu asupra turcilor; iar
nemergind, vor prada Tara Moldovei. Ci vAzind Costandin vodg un
greu ca acela (care poruncg zic sg fie mers §i la Basarabg vodg, domnul
20 muntenesc) §i temindu-se mai virtos de pradA, fiMd tgtarii buzurluiti §i
inhierbintati, fAcind atitea rgotAt in olatul turcesc, numai ci i-au
f. 196 cAutat a merge la oaste./ 4i dupg ce s-au gAtit au pornit agarlicul
inainte, cu siimenii pedestrime, de ajunsese la Vaslui. Iar el au purees
a treia zi din Ia§i, fev<ruarie> 8 §i au mas la Scintee. Acolo i-au venit
25 ispravg de au dat degrab 15 pungi sultanului §i s-au intors Inapoi la
scaun in Ia. i.
Iarg tgtarii, vgzind cg nu inghiatg Dungrea, indatg au slabit puterea
lor. Cg i o samg de mirzaci fugise, de au mers la Poartg, fAcind pirg
asupra sultanului §i a altor mirzaci, carii au fost pricina zorbalicului
30 den inceput. Si aka ImpgrAtiia au orinduit o samg de oaste turceascg ca
sg margg asupra Bugeacului. Si aka s-au dat §i tgtarii inapoi: unii intr-o
parte, altii intr-altg parte, dosindu-se, aruncind toatg vina asupra lui
Geaun mirza. Ci daca au sosit qi Gazi Gherei hanul, din poruncg
impgrAteascg, au mers asupra lui Dovlet Gherei sultanul, cg-i era frate.
35 Si ap 1-au luat, cu tot mirzacii carii mai raingsese cu dinsul,
roco§olnici; sg pusese dintli can impotrivg cu rgzboi, ci nu le-au sporit.
Atunce §i pe Geaun mirza 1 -au luat cu tot ogeacul lui §i pre tot
i-au gonit prin stuf MA drum, de i-au trecut peste Nistru i i-au dus la
ordie. CA intelesese ca an fost toatg pricina zorbalicului Geaun mirza./
f. 196" 40 Atunce au mers §i Costandin Duca vodg ping la Chi§ingu cu oaste, a
era la mai §i s-au impreunat cu hanul la locul ce sg chiamg Geamina. Si
acolo zAbovind o lung de zile s-au invirtejit la scaun, in Igi.
Dupg izgonirea sultanului citg stricAciune au fgcut Marti in raiaoa
turceascg, pus-au turcii bumb*ri asupra for in Bugeac, de au plait
45 tot, §i la turci §i la cre§tini, pe tefter, cui ce au perit; §i ping in buti de
5 ad. marginal SA rAdici Matti si nohaii asupra turcilor A // 39 ordie] Or A //
196
www.dacoromanica.ro
lemn, vase de§arte, toate pagubele au platit cu pret. Si deosebi de
acestia trimis-au Imparatia eniceri asupra lor, de au ernat si multi
suparare le-au Mut intr-acea lama, ca-§ ridea aiave de famei si de
fdtele lor, §i asa au Aft tatarli pentru acea nebunie a lor.
5 Iar Costandin Duca voda spun ca au fost trimis citeva cad de sare
si vin in Tara azaceasca, Mind negutatorie. Altii zic a au trimis
dintr-acele bucate si perches cumatru-sau, lui Dimitrie Go litin,
voevodul de Chiev. Si au esit cuviptul de la nepriiateni cum iaste sa
fuga intr-acea parte de loc. Deci Imparatia <au rapezit> ferman cu
10 Husan vezir aga la Iusuf pasa sarascheriu de la Baba de au trimis fara
vdste vreo 500 de spahii de 1-au radicat din Iasi si 1-au pornit cu toata
casa lui in jos, de 1-au dus la Tarigrad mazil./
f. 197 Si in domniia lui au taiat pe Goia capitanul de la Cohurlui cu
pravila, pentru ca an rapit o fati, logodnica altuia. Si 1-au ingropat la
15 Sfetii Nicolae §i bucatele lui Inca le-au dat fetei. 'ail Costandin void
au mers domnd§te, precum vei ceti inainte. Si au domnit ani 3./
f. 197' MOLDA VIA.
V1<ea>to 7212, 1704. DOMN 58. DOMNII 68. MIHAI RACOVITA

VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, CARELE AU FOST
20 BOIARIU DE TARA, SPATAR MARE, DE LOCUL SAU DE LA
RACOVA.
Facindu-se intr-acesta chip, cu spahii, radicatura lui Costandin

Duca voda, precum mai sus am zis, la ferman scriia ca sä ramie
caimacam la Iasi Iordache Ruset vornicul. Care le, dupa ce au inteles,
25 au venit la curte si indata, dupa obiceaiu, au poruncit sa se is seama ce
bucate rAmin in curtea domneasca. A§ijderea si moldovdnii, dupe cum
le iaste firea, gata la gilcevit, ales la mazilitul domnilor, poate fi a
bogat find, necajiti si ei si asupriti de acel domn, fac si ei calabalic,
cit pot. Ci, de vom socoti la dreptate, domnii toti sint buni si ar face
30 tuturor dreptate, numai tot vina boiarilor carii sint indemnatori spre
stingerea unul altuia.
Costandin vodA, dupa ce vazu pe Iordache vornicul caimacam, nu-i
paru bine, socotind cdle dupe urma. Ci find domn meter si istet la
firea lui, intr-acel ceas, pe taina au trimis de olac pe Paleolog la Iusuf
35 pasa serascheriul de Baba, find intr-acea vreme pap la Chiliia,
f. 198 trimitindu-i §i 600/ de galbeni rosii si o bland si un cal si un soimu. Si a
treia zi au §i venit un aga cu ferman, cum ca Costandin Duca voda nu
iaste mazil, ci-1 pohte§te Impartia sa marga cu to ; boiarii la Poarta;
fad cit Ion Buhu§ logofatul sa ramie caimacam in scaon. Deci pe
40 Iordache Ruset vornicul indata poprira si pe alti boiari cit s-au
5 ad. marginal Costandin, 1704 A // 16 i au domnit Costandin Duca voda

intr-aceastA a doa domnie a sa numai doi ani §i nouA luni; 0 s-au mazilit la veleat 7211, iunie in
15 zile D // 17-21 De domniea Lui Mihai voda Racovill, veleat 7212, septemvrie 23 D // 34 ad.
marginal Costandin vodi face meqtequg suptire de la Iusuf pap A //
197
www.dacoromanica.ro
Intimplat acolo. CA altii din boiari era mai inainte fugiti in Tara
MunteneascA, anume: Vasilie Gavrilitescul vornicul, Mihalache
RacovitA spAtariul, Ilie Cantacuzino paharnicul, Ilie Catargiul comisul
§i altii multi, de frica lui Costandin vod5. Si trimisese Costandin vodA
5 la Poarti cu pirA asupra lor. Si a§a au venit un capigi ba§ cu ferman
ImpArAtesc ca sA-i is cu sila din Tara MunteneascA, de nu vor merge de
buna voia for §i sA-i ducA la Costandin vodA, carele multi cheltuiala
fAcuse §i tot n-au putut face nimica. Atunce au mazilit Costandin vodA
§i pe Savva mitropolitul, dindu-i vinA a n-au vrut sA margA la
10 marginea TArii Muntene§ti, la Foc§ani, sA chiiame boiarii pribegi in
creclintA, pe cuvintul domniei. Altii spun cum pentru cAci n-au vrut sA
dezlege vAcAritul, care au fost legal mai nainte, de Antioh vodA. Ci
cum au fost, tot pentru o pricinA 1-au mazilit. Si au pus mitropolit pe
f. 198" Misail, episcopul de la Roman, carele/ au mers apoi cu Donici vel
15 log<ofatul> §i cu alti boiari la Foc§ani, de au chiemat pe pribegi in
credintA. Si unii amu trecuse in Lard. Purcesese §i Vasilie Costache
vornicul; ci pripindu-1 moartea, acolo s-au savir§it.
bar Mihalache RacovitA spatariul Si Ilie Cantacuzino pah<arnicul>
§i altii tot nu vrea sa vie. IarA cuvint trimitea cA vor veni §i ei. Ci
20 intorcindu-se §i capigi ba§a in Ia§i, §-au luat ciobotele ce an fost de la
Costandin vodA §i s-au dus la Tarigrad cu atita ispravA.
Ci acum sA venim la cuvintul de mazilia lui Costandin vodA. Dupa
ce i-au venit alt ferman de la serascheriul de Chilia, precum am zis §i
dupA ce au arzat pe Ion Buhuq log<ogfAtul> caimacarn §i e§ind
25 cuvintul precum Costandin vodA nu iaste mazil, ci-1 pofte§te ImpArAtiia
sA margA cu boiarii tArIi la PoartA; §i a§a Inv* Costandin vodA pe
turci, c5-i umpluse pe tot de bani ca sA prinzA pe boiari. Si a§a sA
rasti acel agl: tut §ulnari. Ci boiarii, ticalo§ii, nectiind in ce chip iaste
me§ter§ugul acela, au inceput a fugi din divan. Turcii i-au luat in
30 goank Deci pe unii i-au luat in goanA, pe altii scotea din podul
divanului, pre altii din vistierie §i de la umblatori. CA sa umpluse toate
gaurile de din§ii. Si multi sa lepAda, jurindu-se turcilor cA nu sint
f. 199 boiari, ca §i sfintul apostol Petru,/ cind s-au lepAdat de Domnul nostru
Iisus Hristos inaintea evreilor. Deci frica a§a face. Ci a§a prinzind pre
35 boiari, pre unii i-au pus la hiarA, pre altii la pazA. IarA carii Linea cu
Costandin vodA era slobozi, pina s-au &it cu totii de calea
Tarigradului. Si a§a Costandin Duca vodA cu acest me§terpg au rAdicat
tot ce au avut din curte, de au incArcat Si bucate §i vinul §i griul, pinA
intr-un cap de ata, de au lasat numai pietrile seci §i au pornit la Galati,
40 unde acolo au incArcat in corabii §i au trimis la Tarigrad. Iar Costandin
vodA, cind au purces din Ia§i, au e§it domne§te cu tabulhanaoa, cu
slujitorii §i pre tot boiarii i-au luat cu sine. Carii vAzind nevoia §i
find supt paza turcilor, numai ci le-au cAutat a merge. Den carii era
Iordache Ruset vornicul, frate-sAu Manolache Roset, biv vel
8 ad. marginal Costandin Duca voda mazilepe pe Savva mitropolitul, 7212 All
13 ad. marginal Pune mitropolit pe Misail, episcopul de Roman A // 18 ad. marginal Mihai, 7212
A // 28 corectat ticaloqii A /1
198
www.dacoromanica.ro
post<elnic>, Ciocirlan vel vornic, Savin vel ban, Lupul Costache,
Pavel RuginA vel §etrar §i altii, multi.
Iar cind au fost la Galati, au inceput Costandin vodA pre unii din
boiari a-i mazili §i pe altii a-i boeri. Ci acolo, daca au trecut Dunirea,
5 au sosit in urma lui §i alp boiari la Galati, ce s-au zis mai sus cA au fost
pribgit in Tara Munteneasca. Deci cum au sosit in Galati au §i
f. 199" inceput a prinde pre oamenii/ lui Costandin vodA §i pre unii i-au trimis
la ocnA, pe altii in butuci; ca le fAcuse §tire boiarii ce trecuse Dunarea
cA au slAbit puteria lui Costandin vodA. CA la Mecin sa intimplase de au
10 nAscut prunc doamna lui Costandin voda §i numai o zi dupA na§tere au
a§teptat turcii. Iar de cii nu 1-au mai Lisa, ci cu mare grabA 1-au pornit
§i pe boiari Inca i-au slAbit din pazA. Carii daca s-au vazut slobozi,
iscodind din turci, au priceput cA iaste me§ter§ug; ci tot nu sA Incredea.
Iara §tire au dat boiarilor la Galati ca sA grAbeascA sA vie pe urma for la
15 Odriiu, at de multi §i sA mai stringa §i citeva capete din oameni de
Lard. Si dupe porunca tor, a§a au fAcut. Au strins oameni de tad §i au
purees la Odriiu dupA ceilalti boiari.
Iar Costandin Duca von au mers pina la Odriiu tot domne§te, din
conac in conac, tot cu surle §i cu tobe §i cu trimbiceri le§e§ti. Iar an §i
20 cheltuit citva cu turcii, socotind sA-i infrico§aze, ca sA-i piece dupe
voia lui. Spun precum i-au fost cirmuitoriu Panaghiotache Morunca,
vel post<elnic> (Pre carele apoi 1-au omorit Mihai vodA).
Trimisese Costandin vodA Inainte, la PoartA, ca sA facA ferman
f. 200 pentru boiari, dupe ce vor sosi la Odriiu, sl-i pue la popreall,/ care zic
25 cA an fost §i. isprAvit. Ci boiarii Inca nu dormiia. CA au fost trimis §i ei
pe tainA inainte, la priiatenii sai de le fAcuse ferman gata §i le venise la
mina, scriind ca sA le dea pace pinA la divan, cum s-au §i intimplat. CA
dupA ce au sosit Costandin vodA la Odriiu, IndatA au trimis un ceau§ ca
sa-i radice de la conac, sa-i ducA la opreala. Ci IndatA boiarii le-au
30 aratat fermanul; qi cum 1-au vazut, IndatA sa ru§inarA qi i-au lAsat
Intr-acea vrdrne, cind au sosit Costandin vodA la Odriiu s-au alitat
§i zorbalic Intre ImparAtiia TurceascA. Ci cum au fost lucrul, au biruit
partea boiarilor, iar pe Costandin von 1-au trimis turcii la surgun la
Cavarna, de an §ezut acolo citeva luni, pinA au e§it de la Inchisoare. Si
35 intr-acesta chip au fost mazilia lui Costandin Duca voda.
Dupe ce s-au vazut boiarii mintuiti de Costandin vodA au §i ajuns la
din§ii Antioh voda, ce era mazil, poftindu-i ca sA le fie domnu,
precum an §i mai fost, zicindu-le ca nici unii din ei n-au avut
strimbatate de cAtrA el. Si sa apuca a§a, a va radica toata cheltuiala de
f. 200" 40 la dinsul, iar nu de la Lard./ Si dedese cuvint §i boiarii cl pe voia mariei
sale va fi. Iar la inima for altele cugeta; InsA nu tot ci o sama, carii
era mai frunte. A§ijderea §i Antiohie vodA nu sA lAsa in nAd6jdea ac6ia,
ci §-au fost a§ezat lucrurile despre veziriul, prin mijlocul lui inicear
agasi, cu fagaduiala §i a§tepta din ceas in ceas ca sA margA sa Imbrace
45 caftan de domnie. Si cu acea nAdejde s-au scApat. CA intr-acest an
7211 <=1703), fAcindu-se zorbalic, au mazilit pe sultan Mustafa §i in
46 ad. marginal Mihai, 7211 A //
199
www.dacoromanica.ro
locul <sAu> au stAtut Imp Arat frate-sAu cel mai mic, sultan Ahmet. Si
an fAcut boiarii zAbavA multA acolo, pinA s-au asezat ImpArAtiia.
Si asa, fiind pe voia lor, sA sfAtuira boiarii si alesera dintre dinsii
pe Mihalache RacovitA, vel spAtar, pre carele, arAtindu-1, 1-au dus la
5 veziriul de 1-au ImbrAcat cu caftan. Pe urmA au mers de au sArutat si
poala ImpAratului, lui sultan Ahmet, carele atunce stAtuse Imparat. Si
acestia au fost la sept<embrie> 23, leat 7212 <=1703>. Si purcegind
de acolo domnul cu tot boiarii au sosit la Iasi noem<brie> 19. Si
mergInd la Biserica cea DomneascA i-au cetit molitva de domnie
10 Grigorie, proin arhiepiscopul de Ohrida, ImpreunA cu Misail,
mitropolitul tatii si cu tot clirosul bisericii. Si deaciia i-au pus nume de
1.201 domnie Mihai vodA./ Intru aceast5 domnie au mai adaos Mihai voda
Biserica cea DomneascA dupe poartA, care iaste ziditA intli de Stefan
vodA Tomsa. Si era biserica mica. Ci apoi Mihai vodA an stricat
15 clopotnita supt care era vistie<ria> intii si au lArgit biserica cum sA
vede acum. Asijderea si camina si bezmenul cu cepArie ce au fost
circiumene din toatA ;ara. CA pe IMO tirg an fost scutind boiarii cei
man circiumele si arhiereii si manAstirile. Iar Mihai vodA au legat acest
obiceaiu A nu mai fie eirciumA scutitA a nimAruia pen tirg in toatA tam
20 ci sA aiba a da venitul tot deplin la domnie. Iar la Ora de la cei mari,
pinA la cei mici si tAranii pe a cui mosie va fi circiumA, aceluia sA dea
venitul si de caminA ce sA iva la domnie sa n-aibA a mai da, care de
atunce asa std, neclatia.
Iar dupa ce s-au mazilit s-au dus la Tarigrad cu toatA casa lui. Si au
25 domnit Mihai vodA an unul./
f. 201v MOLDAVIA.
V1<ea>to 7213, 1705. DOMN 58. DOMNII 69. ANTIOHIE VODA

CANTEMIR CU A DOOA DOMNIE, UNUL NUMIT CU ACEST
NUME.
30 Dupa ce au ImbrAcat caftan de domnie Antiohie voda de la PoartA

si purcegind spre tail cu alai ImparAtesc, dupe obiceaiu, si sosind la
Valea Ezerenilor, unde 1-au asteptat Cara si boiarii. Si, suindu-se In
deal, acolea i s-au Inchinat tot boiarii si i-au sArutat poala, de
calare stind. Si cu totii cu mare pofall au intrat in Iasi. Iar dupA ce s-au
35 cetit fermanul ImpAratesc au sezut domnul la mass cu tot boiarii si
s-au veselit Intr-acea zi, dind Lauda lui Dumnezeu de domnu bun ce le-
au venit.
Intru acest an s-au nAscut un copil, la Toader din Braniste, MA
miini si MA ceriul gurii. Tr Ait-au o sAptAmIna si au murit. Povestesc,
40 unde sa fac aceste seinne, nici de un bine nu iaste.
Intr-acesta an s-au apucat Antioh vodA de an zidit mAngstire de
piatra din temelie la Milcov, ce sA chiamA Mira, cu zid de piatrA pen
12 ad. marginal, Mihai, 7211A // 26-29 De a doa domnie a lui Antioh voda,
feciorul lui Cantemir voda, find cursul anilor 7213 D II
200
www.dacoromanica.ro
prejur, unde au fost mAnAstire din lemnu, fAcuta de tatA-sAu Cantemir
vodA. i an fost ispravnic Cirstea vornicul. Tot intr-acest an au fAcut
f. 202 Antioh vodA tuturor mAnAstirilor/ cite sint in lark de le-au a§ezat cu
ruptA §i le-au fAcut §i testament, carele le-au legat cu mare blestem,
5 impreuna cu arhiereii tArii §i cu tot sfatul sAu, de la mare pinA la mic
iscAliti, ca sA nu mai fie amestecate cu Cara la dAri, ci sa-§i plAteascA
rupta pe ciferturi, precum an fAcut §i Mihai vodA ruptoare mAnAstirilor
Ierusalimului, ce sint inchinate acolo.
DupA acestia Mate, intr-acea toamnA s-au izvodit §i vedritul pe vii
10 in toatA Cara, de dau tot cite doi bani de vAdra. Care obiceaiu au
purces de atunce ca un pojar viilor, precum vei ceti inainte la rindul
sail. Osebit de aceasta au mai e§it §i alt obiceaiu nou, anume fumAritul:
cite doi orti de casA §i de grajd, cine avea, sau de poiate jar cite doi
orti, cine avea, in tug in Iasi. IarA la tad au dat oamenii fumArit cite
15 un zlot de casA. Aceste obiceaiuri bune s-au izvodit in zilele lui Antioh
vodA, de i-au rAmas pomanA.
IarA la vAleatul 7215, 1707, ImpAratul Moscului Petr
Alexievici au intrat cu o§tile in Tara Le§ascA de au ernat peste le§i. Si
au mers §i la cetatea Jolcfa, unde iaste a§ezat §i sfintul mcenic
f. 202v 20 Ioann Novii, carele an fost/ odor al Moldovei Si 1-au luat craiul
Sobetchii, dupe cum am scris mai sus. Deci aflindu-se tar Petr la
Jolfca au fost socotit Antiohie vodA sA trimitA sol pe Savin banal sA i sA
roage pentru sfintul ca sA-1 dea TArii Moldovei inapoi, precum au fost;
cA cara n-au fost cu nimica datoare craiului le§esc. Ci de ar fi trimis cu
25 rugAminte, precum gindise,poate cA 1-ar fi §i dat. Ci nu §-au plinit
cugetul §i a§a au rAmas lucrul. CA i-au venit poruncA sa meargA la
cetatea Tighina.
Tot intr-acest an au venit veste de la Tarigrad cA au rAposat prea
fericitul patriarh al Ierusalimului, chir Dositheu, carele au cinut
30 scaunul patrier§iei ca la 40 de ani; §i multA nevoinA an pus pentru
pravoslavnica credintA §i an intemeiat Sfintul Mormint §i multe carti
au scos in tipariu impotriva ereticilor cu filozofia dAscaliei lui, fiind
om prea InvAtat §i indrAznet la cuvint. Si nu veghia voe din dreptate
afarA nici a domn, nici a boiariu, nici a bogat, nici a sArac, pinA incit
35 §i impotriva agarenilor de multe on cu cuvintul s-au pus. Iar in locul
sAu au lAsat diadoh pre nepotu-sAu lirisanthu patriarh, carele nu iaste
mai jos la InvataturA decit unchiu -sAu.
La april 20 au purces Antiohie vodA la cetatea Tighinei §i in zioa de
f. 203 Sfetii Gheorghie au ajuns la Chi§inAu. De acolo/ au mers in jos, pe
40 Bic, pe marginea tArii pinA in tArmurile Nistrului, la sat la Davida, la
hotarul tArii §i au §ezut o sAptAmina acolo. Apoi Antioh vodA au mers
sprinten numai cu curtea sa la Tighina, de s-au impreunat cu Iusuf pa§a
serascheriul la corturi, de laturea Tighinei. Iar pe urmA au venit a treia
zi §i pa§a la tabAra lui Antioh vodA, la sat la Davida. Si an §ezut ca la 3
45 ceasuri vAzind tabAra. i i-au dAruit Antioh vodA un cal turcesc cu toate
9 ad. marginal Antioh, 1715 <sic> A // 17 ad. marginal Moscalii erneaza in

Tara Lepsca A // 40 ad. marginal Antioh, 1706 A //
201
www.dacoromanica.ro
podoabele §i iar s-au intors pap la Tighina. i dup5 trei zile s-au
radicat Antiohie vod5 cu oastea sa §i an mers la Tighina, fiind intins
seivanul pari din sus de Tighina, pe podi§, despre Nistru; unde acolo
mergind cu alai Antioh vod5 la adunare, 1-au imbracat cu caftan §i pe
5 boiarii cei mari cit an fost. Decii pap s-au rAdicat de acolo, iar
Antiohie vodA s-au arzat acolo pe loc intre VarnitA §i intre Tighina,
de §-au fi cut colibi §i bordee.
Muntenii venise inainte, de sApa unii la §antul cetAtii, altii c5ra
lemne; c5 ei adusese salahori, iar modovhii ha. CA intr-acest an au
10 mai ados turcii cetatea Tighinei de au mArit-o cu §antul zidit de piatrA
f. 203" §i cu tabii §i/ au fAcut §i patru porti mari de piatrA. i §-au mutat §i
Iusuf pap serascheriul din poruncA impArateascA scaunul sardAriei din
Baba la Tighina, de s-au arzat. Care de atunce an cazut mai cu
deadinsul tot greul asupra Tarii Moldovei, de cAra in toti anii piatrA §i
15 bolovani; dara fin §i lemne! De le trebuia o cloaca, o sitA, la moldoveni
alerga; care vedem cA nici un bine nu va fi de Moldova, sAraca.
i dupa ce s-au arzat Antioh vodA la Tighina, vAzind pre muntdni
sApind §i pre turci §i tatarii din Buceac i s-au fAcut ru§ine. i zicindu-i
§i pap: Aferim, bei, not n-am venit aicea sA facem zevchiuri, ci sA
20 lucrAm, sA plinim porunca ImpAratului cu o zi inainte". Atunce §-au
cer§ut cu masurA o bucatA de loc sA sape. i neavind ce sApa, i-au dat
de la pap traiste §i hirlete tot cu samA. i nefiind salahori au pus
slujitorii la sapat, siimenii de leafl §i cAlAra§ii §i cApitanii §i bulucba§ii
carii nu era de acea treaba. Ci vAzind cA nu spore§te lucrul nimica,
25 find oameni putini, de acii an pus zapcii de au scos toatA curtea §i
boiarii cei mari §i pe cei mici §i toate dregAtoriile. i de ru§inea
boiarilor sApat-au citeva zile §i Antioh vodA, indemnind pe boiari §i
alta sA intre in voia turcilor, care §i pap trecind pe acolo cu cercare §i
f. 204 vAzindu-1/ sApind, 1-au lAudat zicindu-i: Aferim, bei." Iar de la
30 inimA, nu §tim, pArutu-i-au bine, au ba? (CA turcului sA-i dai bani §i
sA -i scoti ochii).
Ap Antioh vodA sApind la Tighina, iara altii it sapa pre dinsul la
PoartA. CA el socotindu-se c5 iaste la treaba §i la porunca inpArateascA,
nu-§i aducea aminte de mazilie, cA toatA vara au lucrat. IarA cind au
35 fost la iulie in 20 de zile i-au venit §i mazilie. i nu i-au fost nici de un
folds cAci au sApat §i el insu§i, ci mai mare defAimare §i necinste de
catre munteni §i de cAtrA turci.
Mai nainte de mazilie cu vreo thee zile, doao semne proaste i s-au
aratat §i nimeni n-au socotit cA va fi bine. Intii, §ezind Antioh vodA pe
40 un scaun den afarA de corturi, bind tutun, iarA un turc au dat cu pu§ca,
zic, intr-un vinat ap au dat sama turcul daca 1-au prins §i au
inceput a-1 bate , iar glontul au trecut aproape pe deasupra de capul
lui Antioh vodA, vijiind. Care IndatA, spAimintat, au slrit §i au strigat
sA-1 prinzA. Ci fiind turc 1-au can bAtut §i 1-au dat la pap. A doa,
45 venindu-i veste bunA de la frate -sAu, Dumitraro vodA §i de la
15 cloaca., explica marginal : o capistere A // 28 ad. marginal Antioh vocla sapa

cu miinile lui la qant, 1706, A // 34 ad. marginal Maziliia lui Antioh vocla la Tighina, 7214 A //
202
www.dacoromanica.ro
f. 204' capichehaiale §i de bunA voe fAcind/masA mare §i veselindu-se cu tori
boiarii Si zicind surlarii §i trimbicerii, iarA un cline de ogar au mers
alaturea cu mehterii §i el, de urla; §i-1 goniia, iar el pinA de trei on tot
au venit de au urlat. Si dupA aceia, la sAptAmina, i-au venit §i mazilie.
5 Atuncea trimisese Antiohie vodA pe Costandin Si lion 3<-ti> spAtar,
zapciu la tinutul FAlciiului. Ci dind peste dinsul oamenii lui Mihai vodA
carii mergea la Ia§i, au plecat fuga §i el §i au sosit ca la patru ceasuri
noaptea, de au dat tire lui Antiohie vodA de mazilie. A doa zi vAzind cA
de nicaieri nu vine nici o veste s-au sculat Antioh de au mers §i au dat
10 §tire pa§ii. Pap atunce nu i-au zis numica, neavind porunca. Iar cum au
inserat au Si trimis 100 de spahii de 1-au pAzit intr-acea noapte; §i a dooa
zi dimineata s-au rAdicat de acolo spahiii. Iar la vreme de chindie
venind veste §i la Iusuf pap, IndatA au trimis turci de au rAdicat cu totul
pe Antioh vodA §i 1-au bAgat in cetate, intr-un saraiu §i cu pazitori pe la
15 toate portile. Decii au trimis Antioh vodA oameni de casa sa §i au trimis
§i pap pre un agb. al sail cu turci de au adus §i pre doamna lui Antioh
vodA cu toi coconii la Tighina. Si de acolo 1-au pornit la Tarigrad.
f. 205 Si cu aceasta au scApat bietii/boiari Si slujitorii de sApAtura §ancului, cA
i-au lAsat pre top Iusuf pap de s-au dus la Moldova.
20 Acest Antioh vodA, cind judeca la divan, groaznic era §i la toate
sAmina tAtine-sau, lui Cantemir vodA. Judecata lui era ca pe pravilA;
numai era prea InfruntAtoriu §i nu numai spre cei mici, ci §i spre cei
mart CA intli la un divan au zis lui Varlaam, vlAdicAi de Hu§,
strigind:oPopo, dece nu judeci drept clndu-cvin carlile mele? T-oi
25 rade pletele!o Atunce episcopul Varlaam au e§it de la divan, cu
lacrAmi plingind §i rAu blestemindu-1 (De care scrie la Sirah, cap. 11,
zicind: Mai nainte de ce nu vei cerca, nu huli. Ginde§te intii §i atunce
dojAne§teo). A§ijderea cine sa piriia, ales pentru vecinAtate cu boiari,
lesne da pre om la vecinAtate.
30 Ci pentru unele ca acestia §i altele sA aduc necrucArile domnilor.
Drept aceia zice §i David proroc la psalm 31: Nu fired ca calul §i ca
catirul, la carii nu iaste injelegere." A§ijderea Si la psalom 42 zice:
JudecA-ma, Dumnezeule, §i rasplAte§te judecata mea". Deci oricum
judecAtoriul nici °data sA 1111 sA pripascA; ca unde iaste puteria, acolo
f. 205" 35 iaste §i dreptatea./ Insa Antioh vodA foarte era milostiv §i ales la
calugAri §i la mAnAstiri; liubovnic §i desfAtAtoriu la mese mari, cAtra
boiarii cei mari cu cinste era Si cAtra tori cit se afla la masa cea
domneascA, cu glume §i cu cuvinte dulci le vorbiia. La primblAri §i la
vinaturi cu §oimi §i cu ogari pururea umbla de sA desfAta §i cu mincAri
40 §i bauturi; §i la arc Inca trAgea bine.
i in domnia lui dintli au fost aicea in Ia§i un slujitor bun §i de
frunte, cu casA §i cu famee, lefeciu. Ci apoi nu §tiu din ce pricinA au
fost a §-au lAsat casa §i s-au curtenit la hanul. Si dupA citAva vreme
venind aicea cu ni§te porunci ale hanului acel slujitor, anume Stefan
45 Boul §i din semelia lui au suduit pe Bogdan hatmanul de fatA, lAudindu-
5 ad. marginal Antioh, 7214 A // 20 ad. marginal Antioh, 7214 A // 31 citatele

Intre paranteze A // 36 ad. marginal Antioh, 7215 A //
203
www.dacoromanica.ro
se cu hanul ca-i va face si alta, mai cu asuprA. Care le spuind lui Antiohie
vodA ca 1-au suduit, ci apoi, a doa zi, cind s-au desteptat oamenii 1-au
vAzut pe Boul spinzurat de laturea tirgului; si nu i-au folosit nimenea.
Si Intr-aceastA a doa domnie a sa domnit-au Antioh vodA ani 2,
5 p<o>1./
f. 206 MOLDA VIA.
V1<ea>to 7216, 1708. DOMN 58. DOMNI 70. MIHAI

RACOVITA VODA 1<-UL> CU A DOOA DOMNIE.
DupA mazilia lui Antiohie vodA venit-au cu steag imparatesc Mihai

10 vodA cu a doa domnie la Moldova si au sosit la scaun in Iasi
noem<vrie> 13. Intr-acest an, vara, au venit si lAcustele de au acoperit
cu taberile for pe multe locuri si au mincat roada de pline la multe parti.
Ci atita sA scumpise piinea, cit s-au adaos oamenilor mare cumpana
spre foamete. Si aceasta au fost certare de la Dumnezeu pentru pAcatele
15 noastre. CA pentru acestia Inca au trimis sfintia sa, Dumnezeu, §i osti
streine asupra Orli; si adose schimbArile domnilor si cu obiceaiuri noao
izvodite §i prAzi si robii, precum vei ceti inainte, la rindul sAu.
Tot la acest an au stricat Mihai vodA obiceaiul desetenii si au scos pe
toatA Cara, de au dat desetina tArandste si mitropolitului cu episcopii §i
20 boiarii cei marl. si al doilea si manAstirile si preotii si toate breslele carii au
f. 206v avut scutealA, carele au fost legat de domnii cei batrii- ii./ Si dupA ce s-au
strIns banii desetinii au fAcut testament cu mare blestem, si cu groaznicA
afurisanie, ca sA stea neclAtit, in veci. lar cine s-ar ispiti sA mai dezlege, on
domnu on arhiereu sau cine ar fi indemnatoriu spre stricare, unii ca aceia
25 cu toatA casa for si cu feciorii for sA fie cu Antihrist si cu tot diavolii. SA
moveneascA focul cel nestins si viermii cei neadormiti, i proci. La care
testament s-au iscalit Mihai si Ghedeon mitropolitul si cu episcopii. Ci apoi
nu s-au tinut de cuvint. CA de izvoadA 1-au strigat la cochi vechi. Carii
deaca au vazut, numai ci s-au mirat de o faptA necuvioasa ca aceasta, cu
30 atita blestem ce au fost legat si apoi 1-au dezlegat.
Osebit de aceasta au mai adaos si pogonAritul de vii, cu un zlot mai
mull peste leu. Si bietii oameni tare ohta §i sA veleta; §i ei nu stiia ce li
sA mai gAtiia sA le vie la cap. IarA cind s-au trezit la vremia culesului,
le-au exit si vedritul, cite 4 bani de vadrA; si uitase pogonAritul. Iara
35 Inca bine nu sA platise de vedrit, iatA ca au exit peste toatA tam si
f. 207 fumArit, de tot hornul cite ug<hi> 2. De care daca au Inteles ticAlosii
paminteni, multi s -au/stricat cascioarele si le-au rAsipit din temelie.
Altii spArgea hornurile de pin case. Si mAcar cl era iarna, iar bietii
oameni si babele si altA sArAcime nApustiia casele §i fugiia in lume
40 suspinind si cu lacrami plingind. CA unele case nu plAtiia nici doi °Ili,
iarA incasi si aceia ce au cumpArat acel fumarit de la cochi vechi s-au
stins casele la multi. CA au luat bani de la turci de au dat pentru slujba
6-8 De a doa domnie a lui Mihai voda RacovilA, iulie D // 18 ad. marginal
Mihai, 7216, 1708 A // 31 ad. marginal Mihai voda adaoge pogonaritul A //
204
www.dacoromanica.ro
§i apoi n-au putut scoate slujba la cap. Ci aceste obiceaiuri poate fi c
de nevoe le-au scos §i Mihai vodA, dupe cum scrie la un loc, adecA
nevoia schimbA legia. Iarl de le-au scos de vreo lAcomie, acolea it
lAsAm in judecata lui Dumnezeu, carele §tie inimile §i toate cugetele
5 omene§ti.
CIND AU INTRAT CRAIUL .,5'FETESC DE AU ERNAT IN TARA

CAZACEASCA.
La al doilea an al domniei lui Mihai voda, noem<vrie> 30, 7217,

10 1709 iatA cA au intrat in Tara Moscului Carolos, craiul §vetesc, cu toate
puterile sale §i cu mare semetie, Insa la hraniA, unde iaste Movileul.
De acolo, viind in jos pre margine an trecu §i apa Desna §i au intrat in
Tara CAzAceascA de au ernat. i aceastA intrare a lui mai mult au fost din
f. 207v ficle§ugul/Mazepei, hatmanul cazAcesc §i a polcovnicilor lui, carele din
tot hatmanii cazace§ti cei trecut n-au fost altul mai credincios §i
15 mai cinstit decit dinsul, carele au fost §i giurat ImpAratului Moscului,
lui Petru Alexievici, §i au tinut hAtmAniia 22 de ani. i apoi, daca s-au
IngrA§at §i s-au imbuibat cu polcovnicii, sfetnicii lui, an fAcut ca §i Iuda
Iscariotul, de au vindut pre domnul nostru Iisus Hristos jidovilor. A§a
an vrut sä facA §i Mazepa hatmanul, ImpAratului sail, de 1-au viclenit,
20 viind sA se dezlipasca de supt mina lui, cum s-au dezlipit Hmil
hatmanul, odinioarA, de supt ló§i. Ci Dumnezeu nu i-au agiutat,
nevrind sa se stings de tot cornul cre§tinilor. i rAu 1-au osindit, precum
vei intelege inainte, la rindul sAu.
Dupe ce au intrat craiul §vetesc in Tara CAzaceascA, iarA Mazepa
25 hatmanul au fost grijit bine cetatea Baturna, unde era scaunul lui. i an
lAsat in cetate oaste cu polcovnicul Ceceal §i un gheneral neamt,
anume Fridrich Kenixeca §i cu din§ii multe polcuri de cazaci, ce le zic
serdenci, pre cari-i umpluse de bani. i nu numai la Baturna, ci §i
printr-alte cetAti, dindu-le porunca sA nu cumva sa lasA prin cetAti
30 o§tdni moscali, ca sA se afle aceast5 cetate cu toate wile a
f. 208 ZaporohAi/cite sA afle inr-insa, cu toatA gebhaneoa, cu pu§ci, cu prah,
cu glonturi cite sint trebuitoare, ca sA fie de Inaba craiului §fetesc, sA
aibA den destul cind va face rAzboi impotriva Moscului.
Iaxl Mazepa s-au sculat cu to( polcovnicii ca sA se inchine la craiul
35 §fetesc. Ci pentru ne§tiinta (Vendor celor multi §i a lefeciilor, arAtindu-le
mai nainte cuvint pentru sine precum are poruncA de la tariul sA margA cu
o§ti impotriva nepriiatenului. ySi, purcegind, cum au trecut apa Desna s-au
fAcut a sA apropia spre oastea sfetasca, tocmindu-§ oastea spre chip de
rAzboi. i dupe aceasta §-au descoperit tot ficle§ugul tuturor, cum cA n-au
40 venit sa se batA cu din§ii, ci supt sprijineala lui craiu sA fie. Iar cind au fost
dupA graiul lui, iar oastea lui numaidect s-au vAzut IncungiuratA de oaste,
precum §-au fost dat el §i mai nainte parola.
6 Istoria pentru craiul vedului Carol XII, cind s-au sculat asupra
imperator<ului> Petru Alecsevici, la anul 1709 D // 7 ad. marginal Lucruri streine, 7217, 1709
A// 24 ad. marginal Iar streine A // 34 ad. marginal Mazepa sl haine§te de catra moscali A //
205
www.dacoromanica.ro
CIND AU BATUT MOSCALII CETATEA BATURNA, UNDE
ERA SCAUNUL MAZEPEL
Deci tar Petru prinzind veste de aceasta, IndatA au trimis la cetatea

Baturna, din cAlArime pe un gheneral al sgu, cneazul Menjic. Care le
f. 208" 5 daca au sosit cu o same/ de oaste acolo, au trimis de citeva on de la sine
cu poruncA ImpArAteascA la Ceceal polcovnicul §i la Fridrih §i cAtrA toti
de ob§te de le-au grail ca sA nu sA pue impotriva o§tilor ImparAtepi §i de
bunA voe sn -i lasA, in cetate, aratindu-le qi vicle§ugul Mazepei. Si n-au
vrut sl-i lasa, ci Inca au Inceput a da din tunuri intr-in§ii.
10 Vazind cneazul Menjicul semetiia for au dat nAvala cu moscalii
supt cetate §i au luat-o. Si decii pe nimenia n-au crutat, ci pinA in copii
de titA tot supt sabie au pus, de cura singele pe ulite ca riurile. Si au ars
§i tirgul cu biserici cu tot, de au rAmas jer4te pinA astAz. Ci a§a
intlia§ data s-au aratat bArbAtiia cazacilor impotriva moscalilor, de au
15 peril cu totii din cetate. CA Dumnezeu i-au osindit cA au vrut sa se
lepede de ImpAratul cre§tinesc, a cAruia au mincat plinea §i sarea 0 au
vrut sA se inchine la §fedul, fratele lui Moameth, ci Dumnezeu nu le-au
ajutat.
Gindul craiului §fezesc era suit sus §i cu laudA mare, care, spun, c5
20 au -fost scriind la ImpAratul Moscului sA -i gAteascA conac la stolitA.
Care era de a Si erode, cA acum calcase citeva tAri i anume: Slezia,
f. 209 Saxonia, Litva, Curliandia §i/ Jmudia, in Tara LepscA, de s5 pogorise
pinA la Liov. Si atita avutie fArA numAr strinsese, ca unde mergea, pe la
cetAti, arunca melioane de bani, de sA rAscumpAra oamenii de pen
25 cetAti ca din robie, de da §vetilor §i nimenea nu putea sta impotriva
lui. Care apoi acea strinsoare multA a lui, cu nedreptate, intru multi ani
au grAmAdit-o, Tara apoi intr-un ceas au rApus-o, dupe cum scrie la un
loc: InAltatu-s-au pinA la ceriu §i ping la iad sA va pogorl ".
Deci fAcindu-se Mazepa tot una cu §fezii, iar o samg de polcovnici
30 au §i fugit la ImpAratul Moscului, deci fedul au §i pus pAzitori la
ceialalti ce mai ramAsese §i a§a au intrat cu o§tile cazAce§ti la ernatec.
IarA tar Petru au trimis o§tile sale in preajma lui de an tot rAdicat oamenii
de pin sate §i de pin firgurile ale mici din calea lui §i i-au mutat la
cetAtile ale man. Iar altii veniia in urma for de da foc §i caselor Si
35 notretelor, de nu rAminea nici fin, nici pae; nici inainte, nici inapoi. Si
era iarnA foarte mare §i geroasa, cit §i lemnele plesniia de ger. Da
moscalii noaptea navall pe marginea tirgului §i da foc caselor asupra
f. 209V Svezilor unde era la ernatec. Si pe/ multi i-au arsu pen casA, iarl mai
multi au peril de ger, carii sA afla la strAji dintr-amindoao pArtile. Ci
40 moscalii mai mult lupta cu minu§ile; iar ap spun cA daca sA fAcea zio sA
afla multime tapeni, cu pu§ca in miini, cu cal cu tot. Si apoi i de lipsa
plinii, cA-i strimtorase moscalii despre hranA de toate pArtile. Si aka, din
zi in zi multi au cAzut din oastea §fetascA, iar cre§tinii tot s-au fost mai
adAogind. Si mai virtos cA i-au inchis din urmA; cA avea gind sfedul sA is
1 lipsefte D // 2 ad. marginal Lucruri streine A // 16 au2] n-au A // 34 ad.

marginal Jar streine A //
206
www.dacoromanica.ro
calea intr -altA parte, spre Chiov. CA -i venise o samA de oaste le§ascg, din
cei ficleni, intr-ajutor §i i-au fost viind din urmg un gheneral cu 16000
de oaste, anume Levengoupt §i obuzul sAu cu 8000 de carA de zaharea §i
cu multg avere din Pol§ta §i din Litva §i din Curlendia, grAmAditg din
5 destul. Ci prinzind moscalii de veste au mers de le-au dat razboi. i cu
ajutoriul lui Dumnezeu i-au biruit, den carii nici 3000 n-au scApat. Iar
carAle §i purile §i gebhanaoa §i steagurile toate pre mina moscalilor au
cAzut. Ada am aflat scris in izvodul cel tipArit dintr-Universal al lui tar
Petru pentru acest obuz. Ci iarA sA venim pentru povestia §vezilor.
f. 210 10 Craiul §fetesc, Carolos, daca s-au vgzut cuprins din urmA,/ i-au
cAutat a erna in Tara CAzAceascg, unde apucase loc la cetatea Hadaci.
Iarg despre primgvar'A au socotit de s-au clAtit spre cetate la Poltava,
unde §-au dat §i parola cu tariul Moscului ca sg se lovascA de faA unul
cu altul, precum s-au §i intimplat. Iar de altA parte me§terrguia ca sA
15 lovascg la Azac, sg aprinzA floturile ale de pe apA ce avea de treaba
o§tii acolo, adecA galioane. Cg sA fAcuse §i cazacii zaporojani tot una
cu §fetii. Ci unde-i lovesc moscalii, dindu-le rAzboi. Deci neputind
rAbda focul moscalilor au dat dos a fugire §i multi au perit dentr-in§ii.
i de atunce le-au spart cuibul zaporojanilor de la praguri, unde era
20 lAcarl for din zile bArrine. Iar carii au scapat cu vase pre apg §i prin
stuhuri §i la alte locuri §i dupg ce s-au strins unii de o parte, altii de
altA parte, mai pe urmA s-au dus de s-au Inchinat la tAtarif
f. 210v RAZBOIUL CE S-AU FACUT LA POLTAVA $VEDUL CU

MOSCUL, FII1VD CURSUL ANILOR 7217, IAR DE LA HRISTOS
25 1709, LA IUNIE IN 27.
Intr- aceastA lung in 20 de zile au trecut toatA armea Moscului peste

apa Vorscla §i pe de ceasta parte ca o mill mica de armea
nepriiatenului au stAtut. DupA aceia, in 24 de zile au mai clAtit §i au
stAtut ca un cifert de milA de la nepriiatenul. i pen tru ca sA nu dea
30 §vezii fArA veste asupra for au fAcut §antu imprejurul taberii. Iar
calgrimea au aezat -o in dreapta, intre pAduri. i denaintea lor, fAcind
citeva metdreze cu oameni §i cu purl arzate (asupra cArora au
comenduit bregadir Avgust). Iarg la 25 qi la 26 de zile au dat poruncg
tariul ca sg se grijeascg toti, in tot chipul, sA fie gata a da nAvalg
35 asupra nepriiatenului.
Ci tot §fedul, dupA a sa obicinuitA cumpAtare mai nainte i-au Intrecut.
CA in 27 de zile in rAvArsatul zorilor, find intunerec, cu toatA tocmala
E 211 o§tilor sale au dat nAvalA cu/ toatA cAlArimea §i cu toatA pedestrimea
asupra calgrimei Moscului. §i cu atita vrajmg§ie au nApAdit, cit de istov
40 an suit ca sg surpe cAlgrimea Moscului sA o stgpineascg cu metereze cu
tot. larg §i moscalii ping la moarte foarte au stAtut impotriva §vezilor. i
numai doao meter6ze le-au luat, care au fost intr-acea noapte Incepute
§i neisprAvite. Iar altora nici cum vreo vAtAmare nu le-au putut face.
1 ad marginal Ci-i venise... fntr-ajutor A // 32 ad. marginal Lucruri streine

7217, 1709 A // 42 ad. marginal Tot streine All
207
www.dacoromanica.ro
Si pIna la atita au sosit, cit vase batalioane de pedestrime a svedului si
citeva steaguri de cAlArime ce sa chiarnA scvadroane den a dreapta din
fruntea ostii s-au rupt si de nevoe la padure au dat. 'ad fruntea ostii lui cu
neputinA pagubA s-au strAbAtut, unde 14 steagr si standarturi de la oastea
5 lui moscalii au luat. Si de multe on pe catarimea nepriiatenului au
InfrInt-o. Ci pururea acea cAlArime afla ajutor despre calarimea
nepriiatenului (unde §i Ren gheneral al Moscului intr-acel iute rAzboi s-au
rAnit). lard pedestrimea Moscului la acel rAzboi nu era putinta sA iasA asa
degrab, ca sA dea ajutor cAlArimei sale. Pentru aceia s-au dat poruncA lui
f. 211" 10 Bour gheneral ca sA se dea/ cu cALarimea in dreapta despre metereze, ca sA
poatA afla vreme sA iasA si pedestrimea.
Si cum au Inceput Bour gheneral cu cAlArimea a clad si a sA roti, iar
nepriiatenul au napadit; ci fiindu-le moscalilor prea IndeminA au slobozit
tunurile din metereze si multA moarte in oastea Svedului au fAcut. Si asa
15 nepriiatenul vazInd cA nu-i fu IndeminA a goni pre cAlArime, s-au lasat si
s-au dat intr-o luncA spre apArare, cit sA nu-1 ajungA din tunuri. DupA
acestia fu trimis cneazul Menjicul si alti ghenerali, leitenantu Ghensih si
Rensel cu 5 polcori de cAlArime si cu 5 batalionuri de pedestrime, dupe
pedestrimea si cAlArimea svezilor ce sA rupsese si sA dedese la paduri. La
20 carii mergind i-au Incungiurat si de grab cu ajutoriul lui Dumnezeu pre
capete i-au ucis. Iar pe gheneral maior Slipenbah 1-au luat. Iar gheneral
maior Rozen s-au rotit aparindu-se catrA ai ski supt deal, dupe care au
mers leitenant Rentel, gheneraliul Moscului, de i-au ocolit si au trimis la
dinsii pe un solitoriu, cArora le zic barabangic, de le-au zis sA se inchinel
1. 212 25 carii s-au cersut soroc. Ci mai mult pas decit jumatate de ceas nu le-au dat.
DupA aceia gheneral maior Rozen cu topi, esind din metereze, au lepAdat
armele jos §i, pe credinta ImpAratului, s-au inchinat.
Intr-acea vreme IndatA au exit din Bantu toatA pedestrimea Moscului,
pe de amindoao partite de sant. Si s-au ales dintru dinsii 3 batalioane de
30 s-au trimis cu polcovnicul Golovici in deal la mAnAstire pentru
comonicatie cu cetatea si cu hatmanul Scoropadschii. Gheneral maior
Devolcon cu 6 polcuri de draguni si cu 6 polcuri din cavalerie, luund din
aripa dreapta si s-au dus pe din jos de pedestrime, de s-au asezat la aripa
cea stingl. Si asa toatA annea au statut gata de rAzboi. Ci vAzind
35 nepriiatenul asa, intr-acel ceas au exit din luncA si au stAtut si el cu fruntea
denaintea moscalilor, gata de rkboi. Ci moscalii intru numele Domnului
pe nepriiatenul 1-au asezat ca sA purceazA cu rAzboi asupra lui, carele,
neasteptind, pre loc lnsusi asijderea s-au pornit asupra moscalilor.
f. 212v Si asa de la 9 ceasuri s-au Inceput batalie, cum sA bat/ gheneralii foarte
40 iute. Care de trAsnetele puscilor si de fum si praf ce era, nu sa cunostea
unul cu altul, fAra cit pe semnele for ce avea: ca svezii purta sumoiug de
pae, iar moscalii purta o floare de hirtie in pAlArie. Ci mAcar cit le-au fost
rkboiul de iute, iar mai de doao ceasuri nu s-au delungat bAtaia; cAci
nebiruita domnie s-au stApinie, adecA Sfedul, de grab dosul §-au aratat.
45 Pre carii indata moscalii i-au luat cu mare indraznealA a-i goni si a-i
junghia cu spagele si cu baghineturi ce slut in gura flintelor si cu sulite.
16 ad. marginal Lucuri streine A // 28 ad. marginal Iar streine, 7127, 1709 A //
208
www.dacoromanica.ro
Care de minune au fost; cg dupg ce i-au infrint moscalii den loc, iar §vezii
nicidecum nu s-au mai putut Indrepta, ci ping la sfir§it i-au gonit,
omorindu-i, ping la o pgdure ce sA aflg colo. Dupg acea goang acolo la
pgdure, gheneral maior Stachelberhu, dupe aceia gheneral maior
5 Gamelton, a§ijderea pe urmA §i feltmar§al Ren§entu §i printepul de
Vinterburcu, impreung cu multi polcovnici §i cu alte capete din polcuri §i
ofiteri de roate §i citeva mii de cei de rind, mai multA parte cu acme §i cu
cai s-au Inchinat §i la robie luat./
f. 213 Iarg craiul Sfetul, dupg ce 1-au infrint moscalii n-au mai cgutat sg mai
10 dea rgzboi, ci indatg cu o samg de oaste ce era cu cnnsul s-au dat de o parte
§i s-au ocolit. Iarg o samg, carii au e§it din temei, i-au gonit calgrimea
moscalilor o milg §i jumatate de loc, ping unde au putut birui caii. Si atita
cum s-ar socoti de la Poltava (tirculferentie) ca la trei mile §i mai mult, pre
tot cimpii §i pgdurile sg afla trupuri moarte ale nepriiatenilor §i s-au
15 socotit ping la 13.000 omorit; caci s-au numgrat pe locul razboiului §i
prin §anturi 19.224. A§ijderea §i citeva pu§ci §i steaguri §i litavre de la
nepriiateni s-au luat. Iar din partea Moscului eit oameni s-au omorit §i
s-au rgnit vei ceti inainte, precum va urma izvodul.
Si a§a, cu mila acelui Intru tot de sus s-au obir§it victoria (de care
20 asemene putin s-au auzit), cu u§oarg trudg Si cu putin singe Impotriva
txufa§ului nepriiaten, prin socoteala §i chivemisala cea inteleaptg a
f. 213' prealuminatului impgrat/ Petru Alexievici §i prin barbatiia §i vitejiia
capetelor §i a soldatilor, biruintg s-au Mut. CAci §i insu§i mgria sa, cu
chipul sgu, nu s-au crutat. Ci acolo intimplindu-se cu a sa ispitire qi
25 barbatia arAtindu-§, neavind grijg spre infrico§are, mai pre sus au
nevoit. Si pre rind acestia §i prin pAlgriia ce era in capul lui au trecut un
glom; ,Si Dumnezeu de altA vgamare 1-au ferit.
A§ijderea §i supt lumingtiia cnezului Menjicul, care iarg§i acolea
barbAtiia sa din destul §-au argtat §i trei cai supt dinsul s-au rgnit. Pe lingg
30 aceia §i aceasta sg cade a §ti cg din pedestrimea Moscului tocma numai o
linie, sau o grAmadA, Intru care nici zece mii nu sg afla, care cu
nepriiatenul razboi au argtat, iar alts la acea batalie n-au fost sosit, cgci
nepriiatenii de acea linie a moscalilor dintii desgvir§it au fost bAtut §i
gonij.
35 Intr-acea zi, dupg sfir§itul norocitului rgzboi, in de sarg, dupe
nepriiatenul in ulna furl trimi§i gheneral porutcic §i polcovnici de
gvardie, cneazul Golitin cu gvardia §i gheneral porutcic Bour cu polcurile
drAggne§ti; iar a doa zi §i lumingtiia lui, cniaz Menjicul Intr -acolo an fost
f. 214 trimis./ A§ijderea in 30 de zile ale lui iunie insu§i §i tar Petru Intr -acolo au
40 purces. Si mgcar citg nevointg au facut ca sg poatg ajunge pe nepriiatenul,
ci tot nu 1-au putut Intr -acea zi ajunge. Carele lAsind mai mare parte din
strinsura sa cu sirguialg catrg Nipru au fugit.
Iarg.§ tot intr-acestg zi nu pre departe de Perivolocica, Intr -un loc
foarte tare, supt deal, lingg Nipru aflat-au din o§tile lui stind §i dintru ai
45 lor, din carii s-au luat in robie un cvartemistru ( adecg vel conacciu) §i
citva moldoveni s-au in§tiintat cum cg craiul Svedul ping la acea vrome
19 ad. marginal Tot streine A // 38 ad. marginal Tot streine A //
209
www.dacoromanica.ro
cu 3 ceasuri, cu citeva sute de cAlarep peste Nipru au trecut cu mare trudA.
i numai pe doi ghenerali maeri, pe par vi pe Laghercron cu el au luat.
Iar pe gheneral Levengoupt, cu cei rAmavi din annea bAtut ai ovtii de
pe aceastA parte de Nipru au Mat despre Tara CAzAceascA; cAt ' pentru
5 lipsa vaselor a trece n-au putut.
Deci dupA insiintarea aceia au socotit de au pornit luminApia lui, cnez
Menjicul, MA pierzarea [vrdmia] vremii celora ce sA afla supt a lui
comendia ovtii, de care mai mult decit 9.000 nu era, ca sa se apropie spre
nepriiatenul. Si de vreme cl de la acei limp in robie s-au insiintat de la
f. 214v 10 cfinvii cum nepriiatenii s-au sfAtuit la graiul fAcut/ cu tocmall sA vor
inchina. Si pentru aceia cneazul Menjicul au trimis de departe la dinvii ca sA
le zicA vi pentru aceasta sA le arate ca sA-v socoteascA ei cum toatA
scAparea vi mintuirea for de la dinvii s-au curmat. Iar intimpRndu-se
impotrivire, ei sA nu-v mai avtepte ImpArtire, sau crutare, cA tot vor
15 fi omorit. Si dupA acaa nepriiatenii au socotit pe gheneral maior Creita
vi pe polcovnicul Ducher vi podpolcovnic Traut Theter vi gheneral adutantu
graf Ducla vi i-au trimis la cneazul Menjicul vi le-au poruncit pentru acorde
a face tractate. Carele dupA graiurile oarecarele intr-acel ceas s-au vi fAcut vi
de cneajul Menjicul vi de gheneal graf Levengoupt s-au iscAlit. Dupe care
20 nepriiatenul (stind Ina mai virtos cu toatA a$eptarea, find de top 14.000 0
30 de oameni intr-annap, mai mare parte de cavaleri), armele sale ca nivte
slujitori robip le-au pus jos vi s-au inching. Si intr-aceeiav zi, cu tot ce-
au fost impreunA, cu toatA artilerie vi cu altele ce au fost de ale puvcArii vi
haznaoa cu logofepi vi cu toate steagurile vi vtandarta vi litavre vi tobe,
25 trimisului gheneral leitenant Bour pre mind i le-au dat./ lard ficleanul
1.215 Mazepa, cu citeva ceasuri mai nainte de craiul vvezesc, imprewki cu ai sai
Intr -un cuget ficleni, peste Nipru au trecut.
Si ava cu ajutoriul lui Dumnezeu toatA neprieteneasca greime, cea in
lume vestitA (care cu infiintarea sa la Saxonia, nu putinA fried au fAcut in
30 Europa), in mina lui jar Peru au cAzut. Din carii osebit nu multe sute carii
cu craiul peste Nipru au trecut, de an scApat in Tara Turceasca (Dentru
carii, dupA acdia, vreo 200 s-au ucis vi mai mult decit 260 de oameni de
cei trimivi s-au luat), adecA gonavi, din carii gheneral auditor vi alpi,
vtiut, nimeni n-au scApat. Ci tot la mina mAriei sale, ImpAratului, vi
35 la biruitoarea lui armA de nevoe s-au inchinat, ava cit nici un om nu s-au
putut intoarce la a sa movie. Iar cite de la nepriiatenul pu§ci vi vtandarte,
steaguri vi de altele v-au dobindit moscalii vi cit vvezi pre mina for an
cAzut. Avijderea vi cit din oastea Moscului s-au omorit vi cit s-au
ranit, cArora unneazA pentru acestia izvodul, precum scrie anume mai jos./
f. 215" 40 IZVOD CE IN VREMEA RAZBOIULUI DE LA POLTAVA S-AU LUAT

IN ROME: $VEZI, PUFCI, $TANDARTE, STEAGURI .Fl DE ALTELE.
!nth. 1 graf, Piper, sfetnicul cel de frunte al craiului; 1 secretar,

Tederhelmu; 1 secretar, Diben; 2 canteleri; 1 gheneral feltu-mareval vi al
6 ad. marginal Lucruri streine, 7217, 1709 A // 27 ad. marginal Lucruri

streine, 7217, 1709 A // 37 p-au ] s-au A // 42 ad. marginal Lucruri streine A H
210
www.dacoromanica.ro
lui craiu sfetnic, graf Renseltu.
Gheneralii maiori: 1 limbebah; 1 §tachelbercu; 1 Roz; 1 Enseltu.
Polcovnicii: 1 cneazul de Vinterburc; 1 Apelgrin; 1 Capra li; 1 Hornu;
1 Game lton.
f. 216 5 Pod pokovnicli: 1 Sas; 1 Fridric;/ 1 Adolfu Pelmu; 1 Iuios Mode; 1
Speisu; 1 Ghendric Ribender, 1 Vranghel.
Maerii: 1 Iugan Veidenmser, 1 Reiper; 1 Stric; 1 Beer; 16 rohmistri;
18 capitani, 5 drabantii, 59 porucinici; 16 corneturi si stegari; 5 adutanti;
6 cvartemistru de al polcurilor; 186 acestora ce sA zic la clinsii tap si ober
10 ofiterii, osebit de gheneralii; 27.787 diregAtori si cei de rind; 2.773
acestora ce le zic stap si ober ofiterii diregAtori si de rind.
Din cei nesluji(i: 1 ober cris camisar; 4 cris comisarii; 1 crihsu thiscal/
f. 216" Cei din roate nesluji(i: 45 slujitori de jicnita si de alte rinduiale si a
celora ce le zic vulentirii; 2.821 acestora cu cei neslujit.
15 Fara aceftea ce scrie mai sus, ce s-au luat din curtea craiului slujitori:
1 camargher, Carlu Ghinter; 1 stolnic; 1 doftor meditin; 1 duhovnic al
craiului; 1 tap feltu medicus; 1 aptescar de curse si de cimpu; 1 feltu
camarer (sau impgrtitoriu); 2 cvartemistri crgesti,adicA conaccii; 1 camar
streiber, adeca gramatic; 1 futer marsal; 19 trimbitas si lachii si cucerii
20 si de tot feliul de musics; 40 a for ce sint de ceatg. Iarg de toti oamenii
1.217 robiti 2871 fac; 14 standarturi de la cavalerie; 29 steaguri drAggnesti;/ 93
steaguri de pedestrime si intr-acest numgr si 6 steaguri de la leibu gvardia.
§i de acestia fac peste tot 137; 4 pusci, 4 litavre. Intr-acest numgr de la
leibu reghiment unele-s de argint.
25 Aici scriem alt izvod: cita oaste cazaceasca s-au Inchinat la mina
moscalilor, cind i-au ajuns la Perivolocina, ling Nipru. .Fi de pre frogs
dinsii s-au luat artelerie, adeca lucruri de gebhana. ANderea fi
ctandarturi, steaguri fi de altele fi ghenerali.
General de Riga gubernator, graf Levengoupt.
30 Gheneralii maeori: Crei ;e; Cruz; alti ghenerali ai lui feltu marsa-
lie, adiutanli, doi frail, grafii Duglesii; graf Bonde; gheneral auditor
§tennuf
f. 217' Numerile polcurilor a reitarilor: Leibu reghimentu 1; de Smolensca 2;
de Ostergo ;ca 3; de Corelsca 4; svezesc Adal Sfan 5; liflendirilor Adol
35 Sfan 6; de Obolensca 7; de Nordesconsca 8; Zidersonsca 9; Inliandsca 10;
a Cruzului 11.
Polcuri draganepi: de la gvardia drAgun; a §reitelfeltului; a lui Tlubu;
a lipembahului; a lui Alfendein; a Dicherului; a lui Meerelfeltu; a lui
Ghildensepertu; de Verner-§tensca; a lui Ventemburcu; de Ghelmsca. Fac
40 11 si de acestia.
1.218 Polcuri de pedestrime: Leibu gvardia; lunche prinsca; de
Zidermanliansca; a lui Ostergotu; de Vetst-Scolca; de Vester-Botca; de
Carmaliansca; de Vestmarliansca;/ de Unpliansca; de Dalcarsca;
Ivermoliansca; de Enstetsca. Fac 12.
45 Numerile stat ofiterilor. Polcovnicii: Fonghera feltu leserzu; Andor
Ramsfertu; Tlub; Dicher, Ghirldesternu; Vernestet; Ghelmu; Magnus
7 ad. marginal Iar streine A // 25 ad. marginal Lucruri streine A //
211
www.dacoromanica.ro
Posse; Croiman; Foc. Fac 10.
Pod polcovnicii: Ihendumu; Freiden Fentu; Entecron; Platar; Eristetu;
Cungarsu; Anton fon Freiman; Foc Sfabe; Clas Iunhu; Cristan; Sac;
BrunFltu. Fac 21 <sic>.
5 Maiorii: Iacov Blilistreiman; Brinhertu; Carol Print4ternu; Holdu;
Cariagan Ganster; Anderstrem iltu; Gamelsternu; Thonfreimon;
f. 218w Bonholtu; CoFhil; Rozencamfu; Lode; Foc Criger Iagan; Rotuzin;/ Idric
Dicher; Iacov Idric. 17 fac. Graf Oxenten0e1; Oxa; Ramze.
Numerul, oberofiterii: Rohmistri, capitanii, porucinicii, corneturi, ste-
10 garii, adutantii, cvartemistrii, obuznicii §i a cestora oberoftterii, dire-
gAtorii sau zapciii §i cu cei de rind §i de acestora oberofiterii Si de cei de
rind.
A polcurilor auditor, adecA judecator §i comisarii cei de roate §i
neslujiti. De tot feliul de cete i de rinduitori qi de valentirii, adecA cinei
15 dupe statul §i vredniciia sa, precum iaste socoteala o§tilor §veze0i, dupA
limba lor, a cArora, iubite cetitoriule, vei afla suma cu numAr legatA peste
tot mai jos de cetirea pu§cArii./
f. 219 Artilerie, adeca puFArie. Izvod de ofiteri ale puFffrii, ce le zic pre
limba lor ober ,0i under 0 de altfel de slujitori: 1 polcovnic, Binous, carele
20 de ranA au murit; 2 podpolcovnici, Post §i Appelman; 1 maior, 4 cApitani,
1 cApitan porucinic, 6 porucinici, 1 adiutant, 6 stegari, §tic iuncari (adecA
diregatori de pu§ci), 11 serjanti (adecA ba§ ciau0lor), 28 pisari §i furieri
(adecA taingii) §i conacci §i gramatici, 13 bumbaragii §i ucenicii lor, 49
pu§cari §i ucenicii, 62 pomc:fnicov §i minirii (adecA lagumgii), 200 slugi
25 de ai lor.
De cei neslujiti: 1 feltu teihtu meister (adecA vinzatori de bucate), 1
ober §tal meister (vel comis), 1 cvartemistru, 2 pastori (duhovnici),/
f. 219" avditoriu (judecAtoriu de stiag), 1 Khvater (ispravnic peste pu§ci), 1
doftor, 1 ober vahtumeister, 4 under qtal ivahtu me§terilor, adecA vel
30 pucariu, 1 notarius, 1 under adiutantu, 19 furieri, 301 tot feliul de
me§teri Si de alte cete mai de jos, 335 §i a celor neslujiti, 535 de toti §i de
cei de sus Si de cei de jos 0 cu cei ce nu slujescu.
A puFarii. 18 pu§ci de alamA, 2 gaubietA, 8 martirii, 4 i altele ce
s-au luat in vremia rAzboiului, 32 fac; 124 §tandarte §i steaguri, 137 tot in
f. 220 35 vremia rAzboiului s-au luat; 264 fac §i de acestial bra peste tot ce in
vremia bataliei la Poltava i la Nipru, ling Perevolocina, oameni s-au
luat: 59 §taturi de cllarime ofiteri; 16.980 ober, under ofiteri Si de cei de
rind §i de a pu§carii slujitori. Iar cu cei neslujiti §i din curtea craiului
slujitori fac 1874./
f. 220" 40 Aicea scriem city oaste moschiceasca la acea batalie de la Poltava s-au
ucis fi s-au ranitl polcovnic, Lov; 3 maiori: Vasilie Cropot §i Erstu Si
Ghelstu; 12 capitani, 7 porucinici, 8 podporucinici §i stegari, under
ofiterii; 571 caprali §i de rind; §i de ace0ea cu ofiterii fac 623.
Cei raniti:1 gheneral leitenantu, Ren; 2 polcovnici: Iacov <0>
45 Samordin Leontie; 3 podpolcovnici: Mihail Namchin qi Petru Pohvisnea
0 cnez Petru Horceac; 4 maiori: Ivan Vidman, Matthei al lui Cuhnic §i
11 ad. marginal 0 cu cei de rind A l/
212
www.dacoromanica.ro
Matthei al lui Nei lov, Stepan Zahriasca; 26 capitani porucinici, 19
f. 221 podporucinici i stegari, 59 under ofiterii, 1322 caprali si cei de rind./ Si
de acestea cu ofiterii 1454. Lard de tori ucisi si rinivi 2076.
Din infanteria ucisi: 1 bregadir, Felengheim, 1 polcovnic Neciai, 1
5 podpolcovnic, a lui Cozlo, 6 capitani, 6 porucinici; 2 podporucinici, 4
steaguri, 691 under ofiteri si cei de rind. De acestea cu ofiterii fac 712.
Cei raniti: 1 bregadir, de Polonsca, 3 polcovnici: Les lin, Ingais,
Voeico, 2 podpolcovnici: Corist, Coselev. Maiori 4: Larionie, Cozlov,
Buholtu, Ceanbersu; 4 capitani, 7 capitani porucinici, 8 porucinici, 3
10 podporucinici, 3 adiutanti, 6 stegari, 1784 de cei de rind si soldati. Si de
acestea cu ofiterii peste tot fac 1827.
f. 221' Din altileria ucisi: 1 serjant, adeca bas ceaus, 3 canoniri, 6 fuzeleri/ si
rAniti: 12 canoniri, 6 fuzeleri. IarA peste tot din cavaleri si din infanteria
ucisi moscali suma 1344. lard rAniti si ucisi peste tot 4636/.
£ 222 15 lard craiul svezesc, dupA ce au rApus toatA oastea si au fugit, trecind
Niprul impreuna cu Mazepa hatmanul, au nAzuit la cetatea Voziei. Ci pina
acolo avut-au piiadecA apa Buhului. CA de pe unnA avea frica de gonasi; ci
acolo, la vase, cine s-au intimplat cu vase s-au umplut de galbeni i turcii
i cazacii. CA intii intindea lopata de punea cite 16 galbeni de om si apoi
20 infra in caic §i aka -i trecea de ceasta parte de Buh, la Voziia. Iar Si acolo
tot i-au lovit gona§ii Moscului, cazacii §i moldovenii §i pre multi au
°moth §i i-au prins vii §i multA dobinda au luat de la dinlii, carii vor fi
buni pina ce vor fi. IarA calArimea de cazaci zaporojani ce s-au fost
inchinat supt protectia craiului svezesc, asijderea i o samA de moldoveni,
25 carii vAzind ca nu pot trece Buhul $i avind fricA de gonasi au luat cImpii
cei sAlbateci pentre Nipru si intre Buh, spre Crim i cu mare trudA,
fiAminzi i setosi au scApat si de acolo au venit la craiul, stApinul lor.
Aicea to poftesc, iubite cetitoriule, sa nu bAnuiesti cAci am indelungat
aceastA poveste cu raboiul de la Poltava. CAci dintr-aceastA pricina i fuga
f. 227 30 craiului, s-au mazilit/ acel pasA de Vozia i Iusuf pasa serascheriul;
asijderea Si vreo 3 veziri. Si dintr-aceasta s-au intimplat si mazilia lui
Mihai vodA. Si dintr-aceasta s-au pogorit multe rlotAti de s-au stricat pacea
Intre turci cu moscalii. Si mai virtos toatA peirea asupra TArli Moldovei, cu
prade si cu robii, precum vei citi mai jos toate, pre amAnintul.
35 Ci acum iar sA ne 'intoarcem la rindul istoriei tdrii noastre. DupA ce
s-au asezat craiul svezesc la Tighina, ImpreunA cu Mazepa hatmanul i alai
polcovnici, carii apoi pentru crestinAtatea s-au pohtit la craiul si la
Mazepa, de i-au lAsat cu fAmei, cu copii si de au venit aicea in tirgu in
Iasi, anume: Ioann Lamicovschii, gheneral obuznii, cu tot feciorii lui;
40 Filip Orlic, pisar gheneral, cu tot cantelerii ce au fost de treaba ostilor
cazAcesti, Dimitrie Horlenco, polcovnicul de Preluca si alti polcovnici mai
de jos. Si le-au dat tot gazde bone in Iasi, in curdle boieresti si cite o
ialovitA de boiariu, cA venise la av<gust> 12.
f. 223 Mai venit-au, dupA aceia si un gheneral svezesc de la Tighina/ cu vreo
45 600 de svezi, ca sA ernoze in WA. Ci Mihai vodA ii 'indrepta spre tinutul
Suceavei, arAtindu-le cuvint sA se fereasca de margine pentru nepriiatenul
4 Polcovnici A // 5 podpolcovnici A // 15 ad. marginal Lucruri streine A //
213
www.dacoromanica.ro
lor, Moscul. Iar ei, ca niste oameni semeti, n-au bAgat sarna, ci au mers
de s-au asezat la CernAut, tocma Impotriva moscalilor. Si flind acolo,
pre marginea WE, un brega<di>r cu oaste de straja pe marginea TArii
Lesesti,peste tot locul sta imp Nati pentru ciuca craiului svezesc, sA nu
5 cumva sA treaca pre furisi spre proventie la partea sa. Ci cum au inteles
acel bregadir de venirea svezilor la Cern Auti s-au rAdicat cu o samA de
moscali, ImpreunA si cu Turcul rohmistrul si au trecut pre hotarul tAiii din
sus de CernAut, de i-au lovit ParA veste si pre tot i-au luat de
grumazi la robie. FAr<A> cit au scapat putintei svezi, carii au fost
10 rischirati pe la sate pentru hrana. larA cazacii s-au dat la o pAdure,
apArindu-se, de §-au scutit viata. Ci multi §-au pus capetele; si nici aceia
n-ar fi scapat, ci i-au lAsat, fiind crestini pravoslavnici. Si pre svezii cei
robit pre tot i-au trimis cu Costandin Turculet, rohmistru, la Chiev.
Si dupA acea faptA au exit cuvint la nepriiateni precum si cu stirea lui
f. 223' 15 Mihai voda sa fie fost./ Si, netrecind vreme multi, au venit Iusuf pasa cu
600 de spahii si cu un capigiu, Fara veste, si au rAdicat pre Mihai vodA din
scaon, find Mihai vodA la ManAstirea Trisfetiteli, la praznicul preacu-
vioasei Paraschevi. Si cum i-au dat stire, n-au mai asteptat sfinta liturghie,
ci au mers degrab la curte. Iar doamna cu jupThesele au sezut ping la sfirsitul
20 sfintei Liturghii. Si dupA ce au mers doamna la curte, pe la prinz, au sosit si
spahii. 5i a treia zi 1-au si pornit cu mare paz,i pe Mihai vodA, cu toaLl casa,
spre Tighina. Iar la scaun au lasat caimacami pre Ion Buhus, biv vel
log<ofAt> si pe Ciocirlan, biv paharnic. CA boiarii carii era de casa lui Mihai
vodi, tot fugise, negoniti de nimenea, precum vei intelege inainte.
25 Iar dupA ce au sosit la Tighina, acolo i-au scris toatA averia
imparAteascA afarA de ce ar fi putut pitula. De acolo 1-au dus la Tarigrad
de 1-au inchis la Edicula, cu toatA casa lui. Si norocul lui au fost de s-au
pus vezir Azem Numam pasa Chipruliul, de 1-au scos din <In >chisoare, cA
acolo ar fi murit.
30 PENTR U MOARTEA MAZEPEI HATMANUL.
intr-acest an <7218 = 1710>, la mart<ie> 18 zile au murit la Tighina si/

f. 224 Mazepa, hatmanul cAzAcesc si 1-au astrucat la sat la VarnitA, ling Tighina.
5i de acolo i-au mutat oasele la Galat de le-au ingropat la MAnAstirea lui
S<ve>tii Gheorghie. Si nici acolo n-au avut odihnA, cA 1-au dezgopat turcii
35 la vrernia domniei lui Dumitrasco vodA, dud au robit oamenii din
Galat, de i-au ajuns oasele la malul Dunarii; ea dupA moartea lui nici
pamintul nu 1-au rAbdat. Spun cA s-au gAsit la moartea lui ug<hi> 160.000,
fAr-alti bani de argint, fail poturi, fArA copiice si fArA odoar5 de our si de
agint si fArA haine scumpe. Ci din galbeni au mincat vreo 40.000 si craiul
40 svetescu, jar altii au limas la nepotu-sAu Voinarovschii.
Deci asa plateste aceastA lume celora ce nu sA satura de lAcomia ei si
de mArirea ei; ea avutia au rAmas la mina cui n-au gindit. Iar trupul lui nici
14 ad. marginal Pre Mihai din pricina qvezilor it mazilescu A // 21 ad. marginal
Mihai, 7218 A // 30 lipsefte D // 33 ad. marginal 7218 A //
214
www.dacoromanica.ro
parte de tArinA n-au avut, ci au ramas numai cu fapta, den care multA robie
de creVini s-au fAcut §i multA vArsare de singe. lar dupA moartea craiului
§vezesc au facut hatman pre Filip Orlic, pisariul Mazepei.
$i au doninit Mihai vodA Racovit<A> cu a doa domnie numai 2 ani./
5 Fila 224" albs.
f. 225 MOLDAVIA.
V1<ea>to 7218, 1710. NICOLAE VODA, UNUL NUMIT CU ACEST

NUME, FIIUL LUI ALEXANDRU MAVROCORDAT, MARELE
TERZIMAN I TAINIC AL IMPARATIEI, CU DOMNIA INTII.
10 DupA mazilia lui Mihai vodA 1, pribegit-au o samA de boiari, anume

Lupul Costache vornicul de Tara de Gios, Manulache Ruset vornicul de
Tara de Sus §i cu Dediul vel spAtariul, socrul lui Mihai vodA §i aljii, in
Tara Le§asca, la Sneatin. Iar Dumitra§co RacoviA, fratele lui Mihai vodA
au pribegit la socru-sAu, Mihai Cantacuzino spat<ariul>, in Tara
15 MunteneascA. Iar Iordache Ruset biv vel vornic (matca tuturor rautAtilor)
au fugit in Tara LepscA, precum am scris mai nainte.
i citAva vreme nu s-au §tiut de domnia Orli, cui s-ar fi dat de la
Imp& Atie. Mai mull socotiia cA va fi domnu Antiohie vodA, pentru care sta
tare domnul muntenesc, Costandin vodA Brincoveanul, impreunA cu Iusuf
20 pa§a serascheriul de Tighina. Si domnul muntenesc mai mutt sA nAvoia
pentru cuscriia care fAcuse, logodind un fecior al sAu, anume RAducanul,
cu domnilA Maria, fata cea mai mare a lui Antioh vodA. Pornise §i pe
f. 225' boiarii pribegi de era fugit din zilele lui/ Mihai vodA: Ilie Cantacuzino,
biv vel visternic §i Ilie Catargiul, biv vel vist<ernic>, avind nAdejde cA va
25 lua domnia irii Antioh vodA, cAci §i lucrurile lui prin priiateni §i la PoartA
§i Iusuf pa§a serascheriul §i domnul muntenesc sA parea a fi mai aproape el
de domnia tali, decit alli domni ce sA afla mazili in Tarigrad. CA §i cArtile
lui Antioh vodA era scrise la acei boiari §i cu poruncA datA §i mai virtos la
Ilie Catargiu, carele fusese mai aproape in domnia lui, ca sA prinzA pre
30 citva greci ce au fort pe lIngA Mihai vodA, precum au §i fAcut; cA au
prins pre Mihalache Ralache vt<ori> post<elnic> §i pe aljii. Iar tot n-au
cutezat Ilie Cantacuzino sA vie la Iasi, vAzind zAbava caftanului de domnia
lui Antohie vodA. Ci au poruncit pe Ilie Catargiu, vistiiarnicul, ca sA fie
caimacam in Iasi, cu Buhu§ log<ofAtul> §i cu Ciocirlan vor<nicul>. Iar el
35 §edea la sat la erbe§ti, de purta trebile §i cerca "in Tara MunteneascA ce ar
fi pricina de zAbava domniei.
Iar avind grijA de Costandin vodA, Duculet, sA nu is domniia, poftit-au pe
Nicolae Costin vor<nicub, fiindu-i cumnat §i cumnat §i lui Costandin Duca
vodA, de au venit la Iasi, ca de s-ar intimpla domnia jAzIi datA lui Costandin
40 Duca vodA, sA-i facA §tire, sA nu-1 apuce oamenii lui aicea in Lard §i sA aibA
f. 226 §i de grija lui lie Catargiul./ Mirarea §i grija nu Lisa pre bietii boiari aicea
in Ia§i sA fie odihniti. CA intli nu le veniia nimenea sA le spue de domnie
6 ad. marginal Moldavia A, lipsefte D // 6-9 Domniea lui Nicolai Alecsandru

vodA, veleatul 7218 D //
215
www.dacoromanica.ro
noao. A doa, cea mai mare grija, a le venise porunca de la Tighina sA
ern6ze citava oaste turceasca pe locul tarli. Ce sa facA? Repezit-au de
odati la Costandin B<rincoveanul> In Tara MunteneascA sa-i
sfatuiascA la grija lor, iar mai virtos sA le facA tire ce ar fi Intirziiarea
5 domniei de la Poarta, de nu sA aude nimica. Iar la Iusuf pap
serascheriul au trimis pe lamandi, biv vel arma§, om strein, darA
deprins la trebile tarli cu jalbl §i cu mare rugAminte pentru lipsa Orli,
ca sa radice acel ernatec de ooi ImpArAteoi, trimitindu-i 2 pungi de
bani §i o mina de oi, fail ce au dat qi la poarta lui. i le-au venit iprava
10 cA li s-au radicat acel ernatec de ooi. Osebit de aceasta au venit un agA
de la Imparatie §i cu alt aga de la serascheriul, carora dindu-li-sa
slujitori §i purtatori de grija for pe Ion jicnicdriul §i cu Ion Abaza, fiind
staroste la Cernaut. $i au mers ace§ti agi de au vazut cit loc de tad
iaste din Prut, de unde sa hotaraoe Tara Moldovei cu Tara Lepsca,
f 226" 15 care au calcat moscalii cind au lovit pre o samW de §vezi la
Cernaut. Care mAsurind §i locul ;Aril cite ceasuri au cAlcat, s-au
intors iaraq prin Iasi §i pe la Tighina s-au dus la PoartA. §i Nicolai
vornicul, vAzind ca s-au ispravit ac6stia, au purces la casa lui, netiind
nimica de domnie noao, mAcar ca de la visternicul veniia scrisori
20 precum altul nu, ci Antioh von va fi domnu, numai sA a§tepte sosirea
maziliei lui Mihai vodA la Tarigrad. Ci departate sint lucrurile lui
Dumnezeu de a bietului om. CA la noem<vrie> 6 zile au imbrAcat
caftan de domnia tarii Nicolae Alexandru vodA.
Zice un poetic: Batjocoreoe putdria dumnezeiasca lucrurile
25 omeneti ". Precum qi aicea sa cunoaoe city nevointa pentru domnia lui
Antioh voda; §i poate fi ca li Costandin vodA umbla pentru domnie.
Dar din porunca putornicii Imparatii au luat domniia Nicolae voda;
find vezir Ali pap au imbracat caftan.
Rapezit-au Nicolae voda cu aline sale pe Ianache gramaticul la
30 Iasi, facind caimacami pe Ion BuhuO log<ofatul> §i pe Antiohie Jora
f. 227 hatmanul. i scrisese/ carp §i de la Mitrea vornicul, ci nu 1-au aflat.
Pre Nicolai vornicul 1-au aflat vdstia aceasta pe cale, mergind la casa
sa. InsA Ilie Catargiul vist<erul> IndatA au plecat din Iasi dirept in jos.
lad Ilie Cant<acuzino> vist<erul> §i el n-au cutezat a §edea la
35 erbe§ti, ci au plecat iar sa treaca in Tara MunteneascA.
Venise porunca la margine de la domnul muntenesc sA nu lasA pre
nimenea din boiari, nici pe Ilie Cant<acuzino> vist<ernicul>, mAcar
ca-i era cuscru, sa treaca in cad. $i drept Faraoni 1-au timpinat cartea
de la Basarab von §i de la Nicolae vocIA, sa nu aibA nici o grija, cAci
40 au luat domnia Nicolae vodA. Intorsu-s-au iar la erbesti §i au mers pe
la cumnatu-sau vornicul de s-au impreunat §i i-au aratat cartile de la
amindoi domnii. InsA mai pre urma i-au venit carti de la unchiu-sau,
Costandin Cantacuzino stolnicul de-1 afAtuia sA nu qaza in Sara de
°data, ci sa treaca la Brapv, unde era §i alti boiari. CA §i Dumitrgco
45 Racovit<A> hat<manul> trecuse din Tara Munteneasca la Brapv. §i
21-22 flare paranteze Ci depArtate... bietului om A // 23 ad. marginal Nicolae

voda sA pune domnu, 7219 A //
216
www.dacoromanica.ro
Manolache Roset vor<nicul> Inc A trecuse la Bra§ov,avind t6mere de
f. 228" Antiohie vodA, §tiind §i pe Ilie Canta<cu>zino nepriiaten,/ precum
tot Cantacuzine§tii, Cupare§tilor. InsA din Tara Le§ascA deodatA an
venit la satul lui, la BogdAne§ti, care iaste supt munti §i pe Oituzu au
5 trecut la Brasov.
Iarl gAtindu-sA Nicolae vodA, dupA ce au imbrAcat caftan la
noem<vrie> 29 de zile §i au luat §i cuca, dupA obiceaiu, iatA, au murit
§i tata-sdu Alexandru, marele tainic §i cel din lAuntru al ImparAtiei. i
aceasta au fost zAbava lui Nicolae vodA, ping au astrucat oasele tAtine-
10 sau. Iar pre Ilie Cantacuzino visternicul nu 1-au lAsat socoteala
scrisorilor lui BasarabA voda §i a ginere-sAu sA treacA la Ardeal, ci au
a§teptat in tail. Iar Nicolae vornicul, §ezind la casa lui, i-au venit §i lui
carte de la Nicolae vodA ca sA fie caimacam la Iasi. i, mergind la Iasi,
an aflat sosit si pe Ianache gramaticul.
15 Aicea, la inceput, s-au arAtat inteleapta socoteala lui Nicolae vodA
pentru folosul tArii; cA nimica n-au fAcut zAbavA Ianache gramaticul, ci
au purses la Tighina cu cArtile lui Nicolae vodA pentru trebile tArii. i
la boiarii caimacami poruncA era, nici rAmA§ite §i nici un fel de dajde
f. 228 sa nu iasA in tad §i cum cA/ nu-i trebue sA-i trimitA din tad nici bani,
20 nici alt nimica, ca sA nu cazA cu greu pAmintenilor. IarA dupA
astrucarea tAtine-sau au purses si Nicolae vodA din Tarigrad spre tarA,
la scaunul sAu.
Aicea ne-au parut cu cale sa pomenim pentru acest Alexandru
terzimanul, tatAl lui Nicolae vodA. Fost-au om tarigrAdean, carele au
25 stAtut mare om la ImpArAtie. CA dupA moartea lui Panaghiotache, ce an
fost vestit pe acele vremi §i terziman mare stAtut-au acest Alexandru,
ce sa numia din §lehticia Mavrocordatu, terziman mare: i pe urmA i
s-au dat titlu Exaporiton, adecA tainicul din lAuntru la ImpArAtie. Om
preainvAtat in toate, a§a filosofe0, astronome§ti, cum §i theologhe§ti,
30 carele sA aratA, din cArtile ce au fAcut §i sA aflA tiparite, om vestit §i la
impArAtiile cre§tine§ti. Fost-au trimis de ImpAratie §i sol la Leopold,
implratul nemtescu, §i oprit citAva vrerne,acolo, la Beci. CA pe acea
vrome avea mare price §i rAzboae turcii cu nemlii. Pe urmA iarA§i, cu
inteleapta socoteala sa, slobozindu-i de acolo, an trecut la PoartA./
f. 228" 35 Acesta au fost trimis pe urmA cu Rami, reiz efendi, la Carlovita, unde
au legat pacea turcii cu nemtii §i cu Respubleca LepscA §i cu
venetiianii, fiind strin§i la Carlovita despre fie§tecare parte soli trim4i.
A§ezAminturile si legAturile pacilor, cine va vrea sA stie, va afla
aiurile. Acest pont 1-am pus aicea, pentru cAci pe urmA sA va vedea ce
40 folos au adus dupA sine, Oa Era pus §i acest pont: turici sau tatari in
Tara Moldovei niciodatA sA nu sA lAjasca cu stapinirea; ci tot domni
trimi§ de Imparatie.
Legindu-se, darA, pace Intre tot §i inturnindu-se §i Camenita
iara§ catrA CrAiia LepscA §i Tara Moldovei, care o luase jumAtate
45 16qii, iarA§ inturnatA cAtra stApinirea turcului, adaosu-s-au mare
8 ad. marginal S-au prestAvit Alexandru Exaporiton, tatAl lui Nicolae voda,
7219 A //
217
www.dacoromanica.ro
%/este §i laudA vei zice, la toatA Europa acest Alexandru Mavrocordatu,
pre carele nu-1 vor uita curind vacurile viitoare. FAcut-au cuscrie cu
Costandin BasarabA vodA, domnul muntenesc, logodind pe fiiu-sAu
Scar lat, terzimanul, cu domnita Ilinca. FAcutu-s-au la anul §i nunta in
5 Tara RumaneascA, aflindu-se §i cltva boiari pribegi de la Moldova
f. 229 la nunta, in Bucure§ti, fiind §i sfintia sa chir/ Dositheu, patriiarhul
Ierusalimului, carele au §i cununat pre cei tineri. Acest Alexandru
Mavrocordatu avut-au giupineasA nepoatA de fatA lui Alexandru Iliia§
vodA §i nepoatA de sor<A> lui Iliia§ Alexandru voda.
10 Dui:4 ce au sosit terzimanul la PoartA, fost-au priimit de impArAtie
cu mare cinste, ImbrAclndu-1 cu bland de samur; §i niciodatA aceasta,
ping atunce, nu sA fAcuse, ca sA mai imbrace pe vreun cretin cu bland.
Carele fiind acum §i ImbAtrinit, nu aka de vIrstA, cum de osten6le,
slujind Portii, au isprAvit terzimAniia cea mare fiiu-sAu Nicolae, carele
15 §i el slujind Portii 12 ani au ajuns §i la domnia Moldovei, de care
scriem. Iar mai pe urmA la mare primejdie venise Alexandru batrinul,
pe vremia zorbalelor Tarigradului aupra lui sultan Mustafa la Odriiu,
de 1-au mazilit. i pe urma lui au stAtut imparat frate-sAu, sultan Ahmet
Si au cercat tare pe Alexandru sA-1 prinzA pentru pace ce sA fAcuse Intre
20 ImpArati §i mai ales pentru Inturnarea Camenitei cAtrA CrAiia Le§ascA,
de §-au pierdut averile; §i 1-au ferit Dumnezeu de primejdia vietii.
Dupa ce au purees Nicolae vodA din Tarigrad spre tail venit-au
poruncl sA iasa la Galati Ion Sturza pah<arnicul>, Ilie Cant<acuzino>
vist<ernicul>, GheorghitA Apostol biv vist<ernic> §i Manolache
f. 229" 25 Hrisoverghi comisul,/ unde nu numai acegtea, ci toatA boerimea tarli
i-au e§it inainte de i s-au inchinat. Iar dupe ce au plecat din Galati, la
toate conacele multime de tArani §i de slujitori li e§iia inainte: unii
jAluindu-se de strimbAtAt, altii fiind Instreinati din Lard sA pohtiia sA
vie la pAmintul lor; §i IndatA li sA fAcea ispravA.
30 Intrat-au domniia in Iasi ghen<arie> 25 de zile, cu mare pofal5, cu
alai ImparAtesc §i cu iscusite podoabe. i mergind la Sfetii Nicolae s-au
blagoslovit de Ghedeon, mitropolitul Orli. i suindu-se in divanul cel
mare s-au cetit beratul cel ImpArAtesc, Intru care era multe §i
neobicinuite. CA scria ImpAratul pentru Nicolae vodA ca iaste slugA
35 dreaptA din pArinti, Si alte laude.
Iar duminecA, dupl ce au e§it din bisericA, au dat boieriile dui:4
obiceaiu, fie§tecAruia dupA cinstea lui. Iar nu lasA aicea mintea mea a
pomeni de pecetluirile ce le scosese Mihai vodA, care s-au dat la tot
omul. lad, pe urma, neputindu-se stringe atitea bani, sA-§i plineascA
40 lAcomia cea nesAtioasA, e§ise poruncA la zlota§i sA arunce nApA§ti, sA
f. 230 se imbrace tot banii dupa sumule care/ e§ise din visterie. Ci
apuclndu-1 mazilia, o samA din boiari socotiia sA nu mai supere Ora cu
acele nevoi; cAci luund domnia Nicolae vodA, n-au avut poruncl
boiarii, dupe cum era la alp domni, de trimitea bani, inainte, la
45 Tarigrad §i nici un ban nu s-au trimis. Ci n-au lAsat alp boiari din
caimacami sA fie dupl acea socoteaalA §i au poruncit sA se arunce
34 ad. marginal Nicolae, 7219 A //
218
www.dacoromanica.ro
nApl§ti pe oameni §i pecetluiri albe, nescris5 fata omului.
Era §i cltva boiari carii cheltuise in zilele lui Mihai vodA, la
visterie, la slugerie, la penile §i altii cu ImprumutAri care lua bietii
boiari cu poruncA domneasca de pe la turci §i pe urma ii lAsa
5 neorinduiti, de au venit casele boere§ti la mare cumpAna §i sArAcie. i
unii din boiari la mazilia lui Mihai vodA I§ fAcuse pecetluituri cum
cA li s-au orinduit cite o sumA de bani dintr-acdle pecetluituri; cA mai
mutt sta sA-§ is banii carii didese Imprumut. Iar pe urml au venit
poruncA de la Nicolae vodA sA lasA nApA§tile, sA nu sA dea oamenilor
10 care sA diddse §i sA strinsese §i o samA de bani. Ci viind domnia in
Iasi, pentru nesocoteala a o samA de boiari au avut boiarii mare scirbA.
f. 230" SA invitasA tAranii de veniia la divan cu pill asupra/ zlota§ilor ca
le-au luat atitea nApA§ti. Ci IndatA e§iia poruncA cu mare scirbA asupra
zota§ilor care n-ar intoarce banii oamenilor ce le-au luat pentru nApA§ti.
15 Inchisese pe RuginA slugeriul §i pe Stefan Luca vist<erul> pentru banii
nAp4tilor in visterie. Ci Stefan <RuginA> de grab au intorsu
oamenilor, iar Stefan Luca, nedind, cu mare scirbA 1-au pus in temnill
§i vrea sA patA §i mai rAu. Ci cu mare cheza§ie au edit Si au plAtit
oamenilor ce le luase. Iar aflindu-se boiarii, iatA intr-o zi veni arma§ul
20 at doilea de au luat pe Ion Sturza vor<nicul> §i pe Ilie Catargiul
spayarul> de i-au inchis la odaia de siimeni. Cu mirare au fost tuturor
cum a§a curind, la doao sAptAmini dupA ce i-au boerit, au arAtat atita
scirbA asupra acelor boiari §i cum intr-un domnu a§a de chibzuit, dupA
ce i-au boerit, de au arAtat acestA scirba Nicolae vodA asupra lor, fiind
25 un domnu ca acela. CA nu numai pornirea spre rAotate §i rivna acelor
bune indeamnA de multe on pre cei prea intelepti la fapte ca acdstia.
Cerca ceialalti boiari pricina, fiind §i ei ingrijati, dupA ce luase
dintre din§ii pe acei doi boiari. S-au aflat ca mai mult cu indemnarea §i
f. 231 vorbele lui Iordache Ruseto vornicul, pre carele mAcar ca nu-1 Meuse/
30 cu diregAtorie la curte, iar la altele socoteli ale tArii era tocma inaintea
altor boiari. Pricina scirbei acelor boiari s-au fost ales asupra
vornicului Sturzii, cum ca sA price§te §i sl pune impotriva domnilor,
cum fAcea la Mihai vodA (Din gura lui Iordache vornicul au fost eqit
aceastA rAutate §i cu indemnarea <lui> s-au fAcut de s-au potrivit a§a
35 degrabA Nicolae vodA asupra acelor doi boiari). Precum mai pe urmA sa
va vedea adevarul acestui sfat §i indemnare ficleanA a lui Iordache
vornicul, precum de nimenea bine nu grAia, cum 1-au descoperit
Dumnezeu, dupe cum zice prorocul: GroapA au sApat §i au cAzut intr-
insa". Iar avea bAnuialA mare Nicolae vodA §i asupra Catargiului,
40 pentru supArArile ce fAcuse in tad pe vremia ce trecuse din Tara
MunteneascA cu Ilie Cantacuzino, cum s-au zis mai sus, de inchisese fArA
poruncA §i luase bani de la slujitorii de Foc§ani, nefiind de la nici un
domnu poruncA. i cAtrA aceasta sa scirbise §i pentru un Bucur filhariu, ce
fAcuse multe rAotAt §i furti§aguri aicea in tad §i in Tara MunteneascA.
45 Care prinzindu-sA acel tilhar dincoace, it diddse Ilie Catargiul de cdia
parte, cApitanului muntenesc, peste obiceaiul §i hotarul tArilor , de i s-au
219
www.dacoromanica.ro
flcut certare colo. insA Nicolae vodA pricepind acea faptA, de grabl cu
f. 231" Inchisoarea/ acelor boiari au poruncit de i-au slobozit de la inchisoare.
Didese ei §i o samA de bani Imprumut vistieriei, find §i Ora la mare
slAbiciune cu vremile trecute. InsA la vr6mia des6tinii le-au orinduit o
5 sumA de bani din imprumuta ce didese. Si clid6se §i ceialalti boiari o mina
de baiii, mai in grab, ca sA se dea la trebile ImpArAtiei. Iar pe urmA nu s-au
lAsat pAguba.0, ci tuturor li s-au Intorsu banii.
Iara pe Ilie Cantacuzino, dupA ce 1-au fAcut vistiiar mare, n-au
apucat , sAracul, a intra in vistierie, cA a doa zi au cAzut la boalA, din
10 care la sAptAmina au §i murit. Iar Luca vist<ierul> §i Pavel RuginA au
fugit in Tara Le§ascl, e§iti acum din toate nevoile §i da'i pe chezA§ie
sA margA pe la casele lor. Ci Luca log<ofAtul> s-au cAit de instreinarea
sa §i au scris la Nicolae vodA §i la alti boiari §i i-au fAcut pace de au
venit in tad §i nici o nevoe n-au avut. Iar RuginA slugeriul, find om
15 mai sprinten, nu s-au mai intorsu in tarA, ci au tras la moscali, dupe
cum vom scrie inainte, la domnia lui Dumitra§co vodA, al doilea
Cantemir.
1. 232 Iarg la aprilie in 23 de zile au Intrat in Ia§i cu mare/ cinste §i
doamna lui Nicolae vodA, Pulheria, petrecutA de boiari §i de jupindse
20 §i cu slujitori, cu pofalA, precum sA cade.
Trecut-au la PoartA pen tarA un sol frantozesc, anume marchez
Zalorea, cAruia au e§it inainte din porunca domnului, Nicolai
vor<nicul> pentru limba latineascA, mai sus de Copou, cu slujitori, de
1-au petrecut pinA aicea, in Igi.
25 Tot pre acea vrome, aflindu-se tariul Moscului cu o§tile lui in Tara
Le§ascl, dupA izbinda ce au fAcut asupra craiului §vezesc la Poltava,
find le§ii adunat la Var§ev, la seimu §i cuprin§i de grijA, au ales de
izvoavA cu totii, unii §i de fricA, mai ales cei ce fusdse cu craiul
Stanislav al <loc gol> in partea Svedului §i au priimit craiu le§esc pe
30 Avgust al .<loc gol>, care au fost pArasit de odatA CrAiia Le§ascA. Iar
Iosif Pototchii, voevoda de Chiov, neputind afla loc in Tara Le§ascA,
ca un ficlean, cAci mai nainte cAzuse pre mina moscalilor §i cdvicle§ug
1. 232w au scApat. Deci §i craiul Stanislav find e§it din Tara Le§ascal la
Pomeranie, au trecut §i Iosif Pototchii in Tara UngureascA la Racot,
35 care §i el cu o sama de boiari ungure§ti sta Impotriva Imparatiei
Neamtului. Cercind §i Halitchie slujba la Racot, insl cu mai putini
oameni, decum purcesese, CA I-au fost luat in goanA moscalii de au
ajuns pre o same de 16§i neintrat bine in munti §i i-au rAsipit.
Era aicea in tarl citva boiari §i nemi§ unguri fugit de
40 frica nemtilor Inca din domnia lui Mihai vodA §i altii de la Antioh
vodA, anume Mihai Michi§, om de cinste, Petchi David, Lazar Ferenti
§i altii, cArora le-au arAtat dragoste §i cAzutA priimire cre§tineascA
Nicolae vodA. Datu-le-au carti de volnicie §i lor §i oamenilor lor sA fie
in pace de toate supArarile §i once fel de hranA ar face in tad, sA n-aibA
45 nevoie de vame§i Si de pircAlabi, pinA cind Dumnezeu ii va scoate la
casele lor. IarA pentru solul frantozesc, de care am pomenit mai sus,
17 Cantemir A // 25 ad. marginal Lucruri streine A //
220
www.dacoromanica.ro
pre care cu mare cinste 1-au adus domnul la adunarea sa si de aicea
petrecut cu oameni pia la Tighina.
Iosif Pototchii, voevoda Halitchii, in scurta vreme petrecind in
f. 233 slujba/ lui Racot au esit peste munti, fAr-de veste, aicea In tail,
5 lAsind pe urma lui la Cernaut ca la 3.000 de oameni. Iar el si cu
Gruginschii, starostele de Raava, cu ofiterii for si cu 40 de oameni au
venit in Iasi. De a cAruia sosire intelegind Nicolae vodA, cu ale ce sA
cad unui om de cinste si strein, deplin 1-au cAutat. Trimis-au pe Nicolai
vornicul, stiind limba lesascA, cu inchinAciune si cercetare venirii lui.
10 A doa zi au venit la curte pre cal turcesc impodobit si alti doi cai
pentru doi ofiteri ai lui, cu alai domnesc, cu siimeni si cu paici. Acolo,
in casa cea mare puind scaun domnesc din stinga, alAturea cu scaunul
lui Nicolae vodA, esindu-i Inainte pinA la spAtArie. Acolo stind in
picioare cu islicele a mina, intii voevodul de Chiov au Inceput a vorovi
15 latineste cAtrA Nicolae vodA, pe urmA rAspunsul dindu-i iarA latineste.
Cine s-au timplat cu mirare au fost a inteldge limba latineascA din
cuvinte alese si Impodobite catra voevodul de Chiov. Si acolo esind
altii Intr -alte case, numai Nicolae vodA cu starostele Rayschii, cite trei
1 233" au rAmas in casA de au fAcut voroavA citva. Si iarAsi cu alai i-au/
20 petrecut pinA la gazdA. Si a doa zi i-au trimis dar un cal moldovenesc.
IarA pe urma s-au arAtat nemultAmitoriu lui Nicolae vodA, precum sA va
scrie la rilidul sau.
Dupa aceia au venit un agA de la Tighina, impreunA cu un om al
craiului svezesc, de au mers voevodul de Chiov la Tighina. Iar aicea in
25 tad acei 3.000 de lesi lipcani, ce-i lAsase in urmA, mare pradA si
nespuse suparari fAcea ticAlosilor pAmint6ni. Poftit-au pe Nicolae vodA
ca sA -1 imprumutdze cu o suma de bani, sau sA -i orinduiascA o mie de
ialovite pentru hrana slujitorilor lui. N-au putut domnul sA-i facA
Indestul poftele lui, find Cara In lipsA si neavind nici poruncA
30 ImpArAteascA. Care pe urma si aceasta au fost pricina la neprietesugul
lui Halitchii voevodul cu Nicolae vodA. IarA acei 3.000 de osteni ai lui
au ramas de au %/rat si peste toamnA aici, in ;ark la Cirligatura, cu
colibi pe vAi. Nu raminea nime, nici cu bou, nici cu vacA, nici cu
stupi, nici cu finale, nici cu piine; cA cAlca tarinile cu caii ce-i lAsa
35 slobozi. Helesaele le vina, iarA tot muriia de foame; cA si boalA intrase
f. 234 intr-insii./ La aceste nevoi si prAzi Nicolae vodA au fAcut stire si la
ImparAtie, de stricAciunea ce fac tkii.
Veniia lesii si aicea in Iasi, pe la circiume, de sA imbata, umblind
cu sabiile zmulte; rAniia, batea, pe multi si omoriia pen tirgu. Nu era o
40 zi sa nu' vie plingere, tipete, pe la divan, de oameni raniti. Sta tare
Nicolae voda pentru pamintoni. De la o vrome sA asezase si
.
judecAtoriul ostii lesesti in Iasi, pentru gilcevile ce s-ar face lute

oamenii for cu ai nostri. Deodata sA pArea lucru bun, ca doar ar inceta
gilcevile, puind despre partea domnului pe Nicolai vornicul, stiind
45 limba lesascA. Nimica nu s-au putut ispravi, nici cu acea socotealA. CA
mai multe batli si morti sA fAcea; oameni deprinsi in betii si in volnicii
nesupus.
De la o vreme au dat voe Nicolai vodA si poruncA hatmanului de
221
www.dacoromanica.ro
umbla tot cu ciomage si acum si tirgovetii cu bete. Ci de la o vreme ii
bAtea si ai nostri pe lesi. IarA de aicea pre lesi, fiind remeintar
Gruginschii, starostele Rayschii, om nebun si grabnic la gilcevi si la
prici, au scris in citeva rinduri la Tighina, la voevoda Halitchii, find
5 acolo si craiul §vezesc, s-au atitat neprietesug asupra lui Nicolae vodA,
f. 234" care mai pe urm5 sA va arAta./
IarA turcii negutAtori, ce era aici in oral §i pe la tarA, Incetase a
face supArAri pentru datorii, cum fAcea mai nainte la alti domni. Nu-i
incungiura nimica cu voroava, nici le da obraz, avind si ferman
10 impArAtesc la mina sa pentru cametele lor; nici sA pomeniia de camAtA,
nici cArti de plinit cu armas, sau cu aprozi, nu da. Ci carti pe la
pircAlabi, sA stea omul cu turcul de fatA si ce ar fi cu dreptate pe zapis
sA-i plAteascA; iarA nu cu Implinire, sau cu inchisoare.
SA Meuse un obiceaiu in zilele lui Antioh vodA, pe boi de negot, de
15 lua de bou cite t<a>l<eri> 1, osebit de vamA, cariia sA pusese nume
cornAritul. Si aici in tarA, de la o vreme, sA deprinsese negutAtorii
turci, neindestulat cu miiarea, cu ceara, cu dughiane pen tirguri, ce
precupiia, vAzind si tara si boerimea lipsite, de fAcea cirezi de boi.
Elise poruncA sA dea §i turcii comAritul de pe boi. Sta turcii tare sA nu
20 dea, zicind cA ei i§ plAtescu vama, iarA cornAritul, ca altA tarA, nici
decum nu vor da. TrAgAnat-au aceastA gilceavA citva: turcii sA nu dea,
oamenii domnesti sA ia, pina iata cA s -au scos Nicolae vodA ferman
impArAtescu sA-si plAteascA turcii boii de negot, cornAritul, scriind la
f. 235 ferman sA nu fie slobozi turcii a mai cumpAra boi din Lard./ Si intr-o zi
25 chiemind pre toti turcii din chervasArie la curte §i wind Nicolae vodA
in spAtArie, le-au cetit fermanul, scriind sA dea turcii cornAritul. Si ei,
auzind, indatA au amortit §i s-au mihnit; unii scirsnind in dinti au e§it
din spAtArie. Si le-au cAutat a plAti cornAritul de boi.
Tot pe acea vreme scos-au ruptoare pe toatA Cara §i pe mazili,
30 orinduind boiari mad pe la tinuturi. Si la Suceava trimisese pe Savin
banul, dindu-se sumA din vistierie, afarA de mazili ce s-au arzat o
samA din vistierie. Ci banul, neasteptind sA-s plineascA slujba,
mergindu-i zapcii asa pentru tabla sA trimita la vistierie, cum pentru
fruntea banilor ce s5 orinduisA la toate tinuturile, au fugit in Tara
35 LepscA, impreunA cu jupineasa lui §i n-au mai venit in tarn pinA ce au
nAbusit moscalii in tart, precum vom scrie la domnia lui Dumitrapo
vodA.
Intr-acest an s-au mazilit Ali pap veziriul, luundu-i o mie de pungi
ImpAratia. Adevarat, si lacom an fost; iar in trei ani ce au stAtut vezir,
40 multi bani au pus in visteriia imparateascA, care mai nainte, cu ostile
ce sa fAcea era la mare lipsA. Acest vezir vrind sA intre in voia lui
1. 235v sultan Ahmet, pe unde stiia/ pa§i avuti trimitea de le lua avutia §i o
punea in vistieriie ImpArAteascA. StAtut-au pe urma lui Ali, Numam
pap Chipruliul vezir, carele numai o lunA au fost vezir.
45 Venise un aga imparatescu aici in Iasi, pentru birul din domnia lui
Mihai vodA, fiind el mazil acolo, la Tarigrad. Si stingindu-1 de
ramA§ita birului au fost dat sama, dupA mArturiia ce facuse cu Iusuf
pap, find incA neesit din Iasi Iordache vornicul de au fost intii la cale
222
www.dacoromanica.ro
pe acel Iusuf pa§a (SA pricepea la acestia Iordache vornicul, sA bage pe
al;ii in nevoe §i numai el sA fie slobod) de fAcuse mArturii cu pecetile
boiarilor, anume Ion Buhu§ log<ofAt>, Ciocirlan vor<nic>, Gheorghie
pah<arnic>, Rugina sluger, Sandul Crupinschii jicniceariul, zicind el
5 va ImparAtiia sA §tie ce boiari au ramas in tarA §i cine au fugit. Si cu
acel mijloc s-au fost amAgit boiarii de §-au dat pecetile §i au mers in
mArturiia birului. Nici putea boiarii a nu-§ da pecetile, ce om
stra§nic era acel agA. Venind acel agA impArAtescu s-au strins boiarii §i
mazilii de la tarl prin porunca domnaeasca §i Lupul Costache vornicul
10 §i Ion Paladie vist<ierul> §i Ba§otA vist<ierul>, ce au fost la Mihai
vodA cu boerii, fiind §i cadiul de Braila fatA, de s-au dovedit cA birul s-
f. 236 au luat din tarl; care de nu 1-au dat Mihai voda, sA dea/ sama, a tara t-
au dat. Iar alte rAmA§ite ce luase Mihai vodA le orinduise pe la boiari sA
le ia. Apoi luund domnia Nicolae voda, toate s-au lAsat, ca sA nu sA
15 mai supere Cara.
Nevoitu-s-au Nicolae vodA sA lipsasc5 piffle §i sA se paraseascA
(care de la o vreme sA deprinsese asupra domnilor dupA mazilie) prin
mijlocirea §i trimiterea boiarilor la PoartA. Zicea Nicolae vodA cA nici
un folds dintr-acele pire tarii nu aduce, ci mare scAdere §i stricAciune,
20 pomenindu-se atita sume de bani luate din tail; §i de altA parte sA
plingea Cara de sarAcie. Si cu acele pire alt nimica MA cit folosul altora
§i rasipa Orli §i, cea mai mare, ura a bietilor boiari despre domnii, ce
sA pirAscu de cAtrA din§ii. Si la domnia sa n-au trimis pirA asupra lui
Mihai vodA.
25 Intr-acea vreme Nicolae vodA au mazilit pe Antohie Jora hatmanul,
intli ca-1 pricepuse slab in slujba hatmlneasca; a doa, cA vrind sA facA
cautare slujitorilor ca sA trimitA o samA de salahori pe porunca
ImpArateascA, au poruncit cu citeva zile mai nainte sA fie tot
siimenii hAtmAne§ti §i cei age§ti de cAutare gata §i cine cu capul sAu,
f. 236" 30 jar nu argatii lor./ E§it-au despre grajdurile domne§ti cu tot boiarii.
Inceput-au a striga pe izvod sA treacA la cAutare. Ci in locul unuia
trecea altul, cu alt nume. Si de izvoanA intrebindu-1: cum to chiamA?,
atunce spunea alt nume, care nu era in foae; §i mai multi argati e§ise la
cAutare. A treia pricinA, cuscriia cu Iordache Ruset vornicul, dindu-
35 § Jora hat<manul> fata in neamul Cupare§tilor, dupA Iordache aga,
feciorul lui Lascarache. Si i sA zisese de o samA de boiari sd nu faca
acea cuscrie, pricepind ca iaste peste voia lui Nicolae vodA; cAci
vechiu nepriete§ug era cu Alexandru BAtrinul, tatAl lui Nicolae vodA,
cu casa CupAra§tilor.
40 Curind dupA nuntA, trimitind pe Dimitrache Ramadan, vel
postelnic (om bun §i cucernic cu tot boiarii), fiind in spAtArie cu alti
boiari Antiohie Jora hat<manul>, de i-au §optit la ure.che porunca lui
Nicolae vodg, luundu-i toiagul de 1-au dus in lAuntru, §i puindu-1 la
oprealA in vistierie, poruncindu-i sA dea o samA de bani pentru tinuturi.
45 Si tot atuncea an Inchis Si pe Iordache Ruset vornicul Si pe nepotu-s5u,
10 ad. marginal ce au fost la Mihai vodA cu boerii A // 16 ad. marginal

Nicolae, 1711 A //37 ad. marginal Nicolae, 1711 A //
223
www.dacoromanica.ro
Iordache aga, ginerele Jorei. 1arA pricina lui Iordache Ruset vornicul §i a
f.237 nepotu-sAu au fost aceasta: venind un agA de la Poarta, fAcindu-se/ vezir
Numam pa§a Chipruliul,pe cum am zis mai sus, ei socotiia (poate fi cu
§tire de undeva) cA schimbindu-se veziriul §i de grab venind acel aga, nu
5 cu alta, ci cu mazilia lui Nicolae vodA cA vine. Au alergat oamenii
vornicului Iordache §i cu Iordache aga de pe la gazde, ca sA vazA ce sA
va lucra la curte §i sA auzA §i fermanul ce va fi adus, §tiind Iordache aga
turce§te; a§a curind sA sAturase Iordache vornicul de Nicolae vodA. CA
pinA la acea vreme, cum am pomenit mai sus, fiind vornicul Iordache o
10 zi nelipsit din voroavele lui Nicolae vodA, de sA ingrijase boiarii zicind:
SAracii de noi, iarA au incaput vornicul Iordache §i la acest domnu". Ci
luund seama cu amaruntul oamenii cei de casa domnului cA indata s-au
aflat oamenii lui Iordache vor<nicul> la curte §i cum a§a cu indrAznealA
au intrat §i in casa cea mare, acestea spuind oamenii de la curtea lui
15 Nicolae vodA, a doa zi au inchis pe Iordache.
Si atunce, dupa inchisoarea boiarilor, find boiarii la curte nu cu
putinA mirare le-au fost §i vorbindu-se intre din§ii au Intrat in casa cea
mare, la Nicolae vodA, de s-au rugat pentru Antiohie hatmanul. Si
dupe rugAciunea for 1-au slobozit din vistierie la casa sa, zicindu-i
20 numai sA caute dumnealui banii tinutului sA-i istoveascA: Precum
at istovit §i dumneavoastra". A patra zi au slobozit §i pe Iordache
f. 237' aga. Iar pe vornicul/ Iordache 1-au mutat la odaia bas-bulucba§.
Ci Antiohie Jora stind o luna mazil §i aducindu-1 la curte §i fAcindu-§i
incredirgare de iznoava, puindu-§ mina pre Evanghelie de au jurat lui
25 Nicolae vodA ca-i va sluji cu dreptate §i nu sA va uita la cuscriia
vornicului Iordache Ruset, atunce i-au dat toiagul, facindu-1 iara hatman.
Iar dupa ce vAzurA boiarii mutarea lui Iordache vor<nicul>, nu mai
cuteza nimeni din boiari sA mai grAiasca, pricepind CA ar fi altA pricinA
de scirb5 despre Nicolae vodA. Si vrind sA-i arate pricinile lui Iordache
30 vor<nicul> chemat-au pre boiari in casa cea mare, zicindu-le: Intre
voroavele ce avem cu Iordache vor<nicul>, nici °data bine de
dumneavoastra nu graia,v5zindu-va tra§i de noi cu diregAtoriile curtii".
Si §-au rAdicat putinel i§licul din cap: Martor - zice - puiu pre
Dumnezeu. Cum dumitale acel de hulA it da, dumitale a§ijderea fel
35 de fel de hula, in§irind pre tot boiarii §i sta cu vorbele lui sa vA
departeze pe dumneavoastrA dupe ling mine". De aicea sA cuno§tea
scIrba cea mai nainte a lui Nicolae vodA pe Sturza vornicul §i pe Ilie
Catargiul spAtariul, wind mai nainte din gura lui Iordache vornicul,
aflind meidan a grAi de rAu pe boiari la Nicolae vodA. Iara §i alte
f. 238 40 pricini s-au cunoscut <la> Inchiderea lui Iordache/ vornicul:
nepriete§ugul vechiu casei Cupare§tilor cu Alexandru Batrinul, tatAl lui
Nicolae vodA. Iar §i nepotu-sau, Iordache aga, multe rele au spus de
unchiu-sAu, Iordache vor<nicul>.
Dovedutu-s-au §i aceasta asupra lui Iordache vornicul, cum a au
45 Indemnat pe turcii chervasagii sA margA la PoartA sa pirasca pe Nicolae
voda, precum au §i fAcut, de 1-au pirit cA le-ar face mari nedreptaci cu
11 ad. marginal SAracii de noi A II
224
www.dacoromanica.ro
datornicii lor, de nu va sl las1 sA li sA plineasca datoriile. i aceasta,
precum IndeamnA si au indemnat de au fugit boiarii din tad, sA se auzA
la PoartA cA de rgul lui Nicolae vodA fug boiarii (Deprin obiceaiu al lui
Iordache la acestia). Precum si in zilele lui Costandin Duca vodA au
5 indemnat de au fugit cItva din boiari, unii in Tara MunteneascA,
altii in Tara UngurescA si el sta in Iasi, fAcindu-se cA n-ar sti nimica,
precum unii din boiari au spus lui Nicolae vodA cA dupA ce 1-au inchis,
intr-acea zi au trimis Nicolae vodA MA veste de au aflat citeva scrisori
in casa lui Iordache vornicul: cArtile lui Mihai vodA mazilul si a
10 frAfine-sau; lui Scarlatache, scriind cum cA el nu doarme, ci umblA sA
se mazileascA Nicolae vodA §i cum cA iaste bunA nadejdea, cA MA
zabavA va lua Mihai vodA domnia. §i acelia ce i-au fost scris lui
f. 238v Scarlatache, precum le-au inteles/ Iordache vornicul acele pricini,
nesocotindu-le Nicolae vodA sA le arate pe tainA asupra lui Iordache
15 vornicul, ci la ivala tuturor. E§it-au deodatA lucrurile asupra lui
Iordache vornicul in spAtArie, iar apoi in divanul cel mic, cu pill de la
sarA, fiind si tara citA sA timplase la divan, de s-au cetit asupra lui carte
iscAlitA de tot, intru care carte scriia c1 fiind Iordache vor<nicul>
strein cu fratii lui, cu vreme<a> au supus toate casele boeresti si le-au
20 stins, fiind fratii lui capichehaiale la PoartA atita vreme si el puternic
aici in WA, InvrAjbitoriu de domni,de nu sA mai satura de domni. De
cunostea pe vreun domnu ca nu umblA in toate pe voia si placerea lui,
cerca mijloace de sa maziliia §i alegea pe altii sa intre in voia lui si sA
fie toata put6ria in voia (mina) lui; si acelia sA fAcea cu cheltuialA mare
25 tAlii.
i penny aceasta au intrebat Nicolae vodA pe Ghedeon
mitropolitul, care era fatA la divan, dovedindu-se acestia ce zice
pravila si, mergind mitropolitul la gazdA, au trimis mitropolitul scris
cu slova lui din dosul cal-0i cei de pill asupra lui Iordache vornicul,
f. 239 30 dovedindu-se aceste vini: moartea. Care carte i-au trimis, unde era
inchis/ de au cetit-o, si intrebindu-1 ce rAspunde la acestia? Atunce
Iordache de ar fi rAspuns cu blind*, ar fi exit de la inchisoare; ci au
raspuns ImpotrivA, zicind cA toate acelia sint minciuni.
Acest rAspuns fArA socoteall si cuvinte samOte intrind la urechile
35 lui Nicolae vodA (fiind la oprealA, darA slobod) s-au umplut de minie
(cu blind* ca bumbacul sa molosazA si sA imblinzesc inimile
domnilor). Degrab chiemind pe bas bulucba§ au poruncit sA-i tae limba.
Iar aflindu-se boiarii neesit de la carte au alergat cu rugaminte la
domnu si 1-au ertat de acea slutire. lard Horapcianul, ce au fost
40 cApitan, trecind pe la odae, unde era inchis Iordache vornicul, striga:
SA ni-1 dea vodA, sau il vom ucide cu pietri, cA ne-au mincatu si ne-au
sArAcit el cu trap lui si nu sA mai satura de domni".
Spuind aceste cuvinte lui Nicolae vodA, au poruncit de 1-au pus la
oprealA pe Horopcianul si era sA petreacA mare pedepsa. Aicea Inca sA
45 %lode si sA cunoaste negraba spre pedeaps1 a lui Nicolae vodA, nici spre
f. 239' vArsarea de singe, macar cu pricini arAtate. i sta boiarii sa nu iasA/ cu
26 ad. marginal Nicolae, 1711 A // 35 ad. marginal Nicolae, 1711 A //
225
www.dacoromanica.ro
zile Iordache vornicul. Ci Nicolae vodA nu priimia, zicind: Nu voiu
sA-mi implint miinile in spurcat singele lui". Si socotind dintr-acele
cuvinte ale Horopcianului sA nu sA facA vreo navalA asupra lui Iordache
vornicul, sA-1 offload tam au poruncit de 1-au mutat in curte, la odae,
5 supt sari, despre casele domne§ti. Si acolo au fost inchis ping la
mazilia lui Nicolae vodA.
Jar §i aceasta ni s-au parut cu cale sa pomenim aicea. DupA ce sA
vazu Iordache vornicul in urgia lui Nicolae vodA, avind grija sA nu-i
cerce casa, o §catulcA ce avea cu odoarAle sale le-au trimis pe tainA la
10 un mitropolit ce fusese de Ohrida, Grigorie, socotind ca fiind chip
duhovnicesc nu o va vAdi acea §catulca. Ci frumoasA taina, cA
mitropolitul luund acea §catulcA cu odoarAle §i o dusA la Nicolae voda,
spuind cA iaste a lui Iordache vornicul, trimisA la dinsul sA o ascunzA.
Iar Nicolae vodA de§chizind acea §catulcA, in care au aflat §i izvod de
15 cite odoarA sint §i care de cit pret, atunce au trimis acel izvod la
Iordache vornicul, unde era inchis, de i 1-au aratat Si 1-au intrebat: ale
lui sint acele odoarA ce scriu in izvod? Au raspuns cA sint toate ale lui;
iarA nu tie uncle le-au trirnis jupineasa lui sa le ascunzA. Si atunce i le-
au trimis toate, neatinse. Si s-au mai aflat la dinsul izvoade cu pecetia
f. 240 20 lui Mihai vodA,/ cum cl au luat din tarA 15.000 u <hi>. Pentru aceia i
s-au poruncit de au dat 12 pungi in banii birului. InsA §i mainte au dat
o suma de bani imprumut; care §i aceia s-au socotit de au mers in
nevoile tArii, precum an aratat sama sa Nicolae vodA la a doa domnie,
care sA va pomeni la rindul sAu.
25 Timplatu-s-au de au perit §i Paraschiva bulucbw, dintra-aceastA
pricing: wise Nicolae vodA la primblare spre Copou. Si la intoarcere
e§ise inainte vreo 100 de siimeni cu beldii,cA a§a umbla atuncea pen
tirg de rAu le§ilor, de striga pentru ruptele ce e§ise §i pe siimenii
hatmane§ti §i acei age§ti. SA ingrijase Nicolae vodA vazind atitia
30 slujitori cu beldii, care ar fi putut merge gra bete inaintea domnului.
Si pe lingA aceasta sA intelesese cum ca acel Paraschiva, ce era
bulucba, era sa rAdice slujitorii asupra boiarilor. Aceste pricini fiind qi
sfatuindu-se cu boiarii, au poruncit de i-au tAiat capul.
Intr-acea vreme trecInd salahorii din Tara MunteneascA pe la Galati
35 sa mearga la Vozia §i ImbAtindu-se muntenii au aprins tirgul de au arsu
§i au jAcuit §i citeva case in Galat. Veniia bietii oameni, cei al* i
necajit aici, la Nicolae voda, cu jalba asupra oamenilor muntene§ti.
f. 240" Ce sa/ faca alta Nicolae vodA? Nevrind sA vateme pe Costandin vodA
Brincovanul, scriia la dinsul; qi de acolo iar scrisor pe<ste>
40 scrisor venia .Trimisese cArtile sale pe la margenile de slobozii, de
cura oamenii de peste Nistru i din Tara MunteneascA §i de peste Prut,
din Tara Turceasca. Si sfatuia boiarii sa-i mute acei oameni de la
margine mai in launtru Orli, pentru sA nu poata lesne a trece iar peste
Nistru. La acestia raspundea Necolae vodA cA nu tine pe om locul, ci
45 mila. Poruncise pe la giudete, la tad, pe la pircAlabi, sA nu inchizA
oamenii pentru fiece vinA, ci care ar fi mai grele judecati sa-i
226
www.dacoromanica.ro
orinduiascA la Ia0, la divan, cu soroc de la pircalabi.
Dupd moartia lui Ilie Cantacuzino vistiarnicul, stAtusa vistiiarnicul
mare Gheorghitd Apostol pAharnicul, pre carele it avea Nicolae vodA
aproape. Ci el nesim ;indu -sA de seama visterii cd i-ar lua a§a curind,
5 nu-§i lua seama cu diiacii de visterie. IatA deodatA poruncA la
vistiiarnicul sA-§i caute seama visterii. Poruncit-au din boiarii, lui Ion
Buhti, fiind vel log<ofAt> Si lui Ion PAladie, ce fusese vistiarnic mare
la Mihai vodA; statut-au acei boiari citeva zile in vistiiarie, luund
seama lui Gheorghitd vistiiarnicul, fiind izvoadele din lAontru scoase/
f. 241 10 sd potrivascA cu izvoadele de vistierie. CA avea Neculae vodd toate
orinduialele cite se stringea din card, a§a pre tdrani, cum §i pre mazili,
izvoade grece0 pe seama lui Sculi cAmdra§ din nontru. Aflatu-l-au
acei boiari pe GheorghitA vel vist<iernic> dator vistiarii cu citeva
pungi de bani. i atuncea dupd seama i socoteala acelor doi boiari,
15 scirbindu-sd Neculae vodd pe Gheorghitd vel vist<iernic> 1-au aruncat
la sAimeni, la lefe<cii>, de 1-au inchis la oddile sale, puind vistiarnic
mare pe Grigorie Jora. Tinutu-l-au siimenii la odAile sale inchis; pentru
Wile sale au dat de nevoe. Vazindu-sd de n4te oameni peste poruncd
pedepsit, o samA de bani au dat pe la steaguri siimene0, la carii era
20 orinduit; §i atuncea 1-au slobozit siimenii cind au nemerit mazilia lui
Necolte vodd.
FAcuse Necolae vodd o socoteald in domniia sa, care ni sA pare cA
nu o va huli nime pe urmA, pentru hotarAle tirgurilor domne§ti. De la o
vreme <se> deprinsese domnii cei mai de curind a da §i la boiari §i
25 altora, ap cit n-au rdmas loc deosebit pentru hrana §i agonisita pe
dinsul tirgurilor. HArdzit-au locuri domnii cei vechi a boiari, a
slujitori, pentru slujba §i credinta spre stApini, iar nu a§a aproape de
f. 241" oral, cit sd n-aibd tirgurile deosebit hotarAle sale nesupuse/ zeciuialelor
la boiari §i la calugdri, precum sd cunosc bAtrinele urice §i ispisoacele
30 ale domnilor cu ce au miluit pre altii. lard hotarAle trebuitoare tirgurilor
nu le-au clintit, ci de au dat din locurile tirgurilor, din ce prisosiia, da;
iar ce era trebuitoare tirgurilor le-au lAsat neclintite, nu cum stau
acum, de n-au tirgurile unde sd se hrAneascA, fail zAciuialA despre
altii. Acestia socotindu-le Nicolae vodd nu zicea nimica de daniile ale
35 vechi (a vechilor domni, celor bAtrini), ci de daniile domnilor celor de
curind. Insd intii au spus boiarilor socoteala sa Si au pus de au fAcut
carti sA se strice daniile ce s-au fAcut de domnii cei mai decurind cu
imputinarea locurilor tirgurilor domne§ti. Ca venise jalobe de la
citva tirgovet cA n-au unde sd hrAni; ci pe urmA socotind sA nu-i
40 mihneascd au poruncit sd nu sA mai ivascA acele carti.
DupA inchisoarea lui Iordache vornicul pribegit-au Lupul Costache
vornicul, cu nepotu -sAu Costandin comisul §i cu Catargiul spAtariul in
40 dupg carli ad. Luoase Nicolai von de la Iordachi Ruset vornicul satul
cheia Tirg, un loc de a tirgului, i DrApanul, care 1-au fost dat intii Iliea§ von Alecsandru lui
Ursachi visternicul cind 1-au cununat; pe urrna de Costantin von Cantemir, dat lui Iordachi Ruset
vornicul. Ce aceste pe urma eara0 le-au dat Nicolai von, trimitindu-i §i scrisorile ce avusase de
la Costandin Cantemir von, de i le-au dat lui Iordachie vornicul D //
227
www.dacoromanica.ro
Ardeal, mai mult pentru Inchisoarea lui Iordache vornicul. Iar
Manolache vor<nicul>, frate-sau, mai nainte fugise in Tara
UngureascA, pentrucA legase pe un ciohodar a lui Nicolae vodA. Si cu
f. 242 aceastA legAtura a omului sAu/ an mai adaos scuba pe Iordache
5 vor<nicul>.
IarA la vAleatul 7219 <=1710>, toamna, au trecut Cuciuc,
imbrihorul ImpArAtesc, la Crim, la Dovlet Gherei hanul, de 1-au
chiemat la Tarigrad, puindu-se vezir Mehmet pasa Baltagiul cu a doa
vezerie, de au stAtut la sfat, din care s-au stricat pacea cu moscalii,
10 indemnindu-i craiul svelescu de care sA va pomeni mai jos. Iar Nicolae
vodA Intelegind cA au trecut hanul la PoarLA si schimbarea veziriului,
stiind pe hanul nepriiaten IncA tAtine-sAu si simcind si de ernatecul
lesilor, ai lui Halitchii, cu cheltuiala ArIi, singur Is poftiia mazilie.
VAzind si Ora slAbitA, astepta din zi in zi sA-i sosascA mazilie, precum
15 s-au si intimplat; cA la noem<vrie> 23 i-au venit mazilie. FiMd Nicolae
vodA la divan si acolo judecind doao, trei rfi' Iduri de oameni au venit un
copil din casA de au spus postolnicului celui mare ca au intrat doi turci
drept odae, unde era Inchis Iordache vornicul de au sfArimat rAtezele.
Acestia spuind acel copil din casA si postelnicul au soptit lui Nicolae
20 vodA, IndatA s-au sculat de la divan, InsA nimica schimbat den fail Iar
boiarii IndatA au priceput mazilia domnului si an esi pe poartA despre
f. 242w S<ve>tii Nicolae, cA alte porti era/ inchise. Deci a doa zi, stringindu-
se boiarii la curte, au aflat caimachi pusi de la domnu nou, pe Iordache
vornicul, pe Antohie Jora hatmanul si Dabija paharnicul. InsA nu asa
25 vosel Iordache de Dumitrasco vodA, cA nu-i era pe voe nici acea
domnie. Atunce au exit de la inchisoare, de la odAile siimenilor si
GheorghicA vistiiariul. Si dintr-acei doi turci ce scos6se pe Iordache
vornicul de la inchisoare, era unul slugA lui Antioh vodA, InvAlit
turceste, anume Saracea, pre carele apoi Dumitrasco vodA 1-au pus
30 agA. Intr-acea zi au sosit ,ii Iusuf aga cu mazilie. Iar fermanul cel de
mazilie, fiindu-i acel agA priiaten, nu 1-au cetit in ivala tuturor, ci 1-au
dat lui Nicolae vodA de si 1-au cetit singur.
Iar Dabija pAharnicul, indemnat de Iordache vornicul, an mers la
odaia cAmArasului celui mare sA is bani ce va gAsi de ai lui Nicolae
35 vodA. Dat-au v6ste lui Nicolae vodA precum Dabija pAharnicul au mers
sA arce pentru bani la amarA. Degrab, infocat de minie, luund
buzduganul, au plecat sA margA la cAmarl. Ci oprindu-1 postelnicul cel
mare, aratindu-i cA nu i sA cade sa margA singur si au mersu postelnicul
40 la ceialalti caimacami si asa s-au intors Dabija pAharnicul din calea sa./
f. 243 lard Nicolae vodA, gAtindu -se de calea Tarigradului, au purces
noem<vrie> 26. Si mai nainte gikevitu-s-au Iordache vornicul cu
Nicolae vodA, care lucru nu-i va lAuda nimenea, a supAra pe domnu la
mazilie. Petrecutu-l-au boiarii cu slujitori si cu svezi si cu cazaci, carii
45 sA afla aicea in oral pe acea vreme. Ci Iordache vornicul, fiind slab de
picioare, sA suisA in lefticA, ca sA-1 petreacA. Nu 1-au petrecut,
oprindu-1 un turc trimis de Iusuf aga, ziclndu-i sA-s margA la gazdA.
10 ad. marginal Nicolae, 7209 <sic> A //43 ad. marginal Nicolae, 7219 A //
228
www.dacoromanica.ro
4i aicea sg vgzu cA Nicolae vodg nice petrecerea lui n-au vrut sg
priimeasca. Cind §-au luat zioa bung de la boiarii ce 1-au petrecut au
zis, jurindu-sg, cum a n-au avut gind rgu nici spre boiari, nici spre
tug; iarg cine i-au gre§it sg fie to ; ertat.
5 Buhu§ logofgtul era inchis in visterie de Iusuf aga pentru aceastg
pricing: venise acel agg mai nainte cu maziliia lui Mihai vodg. 4i
atunce aflindu-se Buhu§, cu alti boiari, aicea in Iaqi, cu indemnarea lui
Mihai vodg, fiind mazil, au fost fgcut mgrturii acel agg cu pecetile
boiarilor, Intre care era §i Buhu§ logoatul, cum cg birul ce era sg-1 dea
10 Mihai vodg la ImpArgile au rgmas asupra wii. Care pe urmg viind
domnu Nicolae vodg au cercat cu cadiis §i nu s-au aflat asupra tgrii. Ci
f. 243" acel agg viind sg-ri> indrept6ze/ acele mgrturii de au ramas Ora
datoare cu acel bir din zilele lui Mihai vodg §i Buhu§ logofatul pricind
cum cg ei n-au mArturisit atunce, nici §tiu nimica, iar de le sint
15 pece ;ile, le-au strins cu porunca lui, pomenind el fac alte mgrturii, sg
se tie cine din boiari au rgmas nepribegiti in Tara Le§ascg. Iarg de
allele nu §tie sg fie marturisit. Iar de le-au luat pecetile, cine tie la ce
fel de mgrturie le-au pus. *i miniindu-se acel agg, au poruncit de au
inchis pe Ion Buhu§ log<ofAtul>, viind sg-1 ia cu sine sg-1 ducg la
20 Poartg (Ci poate fi §i pentru sg mai ia cite ceva, dupg lgcomia lor.)
Fugit-au Buhu§ log<ofatul> din visterie intr-o noapte, de s-au ascunsu
la Miroslava, ping au purees acel agg §i s-au departat.
Iarg Nicolae vodg, dupg ce au ajuns la Pisc, i-au e§it Inainte
citva oamnei sloboziiani, pre carii i-au fost adus dintr-alte tgri,pe
25 cArti de tocmalg, de au gait inaintea lui Iusuf aga, zicind cg mare
strimbgtate au facut ImpgrAtiia de au mazilit pe Nicolae vodg, carele au
fgcut targ. Era un domnu de sg tinea de cuvint, ca ne-au adus cu
cartile sale §i ne-am gezat in targ §i acum altii ne vor rgsipi".
Intr-acea datg find §i Dumitra§co vodg Cantemir al doilea la
30 Galat, intelegind de agarlicul lui Nicolae vodg cu aga Iordache ce
sosise in Galat i-au poruncit sg treacg mai in grab de ceia parte, sg
nu-1 apuce zioa in Gala ; . Iar Nicolae vodg au §ezut oturac 2 zile in
f. 244 Gala ; . Mers-au/ la Dumitra§co vodg de au vorovit citva amindoi
domnii §i mai mull pentru acestia, cg trimis6se Nicolae vodg ni§te
35 tescherele §i fermanuri impargte§ti §i polite mai nainte la Tarigrad. i
pre cale, ducindu-le oamenii lui Nicolae vodg, le-au intilnit
Dumitre§co vodg §i le-au luat. Pentru aceia 11 pohtiia Nicolae vodg sg i
le dea. Ci au rgspuns Dumitra§co vodg cum cg nu-s la dinsul. Iar dupg
40 ce au trecut Nicolae vodg au rApezit la pa§a de Tighina §i i-au trimis
alte tescherele, de au inchiiat birul din domnia sa dat la vistieriia
impgrateascg.
Ii scriia §i priiatenii de la Poarta ca sg nu-ri> facg inima rea de
mazilie, cg intr-acestg data ga au curs vremile §i fArg zgbavg va fi iarg
45 domnu.
Acest Nicolae Alexandru vodg era la stat de mijloc, iarg cinste§ om
23 ad. marginal Nicolae, 7220 A // 46 ad. marginal Nicolae, 7219 A
229
www.dacoromanica.ro
§i In filosofii §i in istorii §i Intr-altele ce sA cade a ti unui domnu era
deplin Inv Atat. tiia §i citeva limbi, precum mai sus am arAtat. i om
dumneezesc: pAziia tare biserica. La mincare §i la bluturA foarte
puffin. Spre sfintele biserici §i mAnAstiri scApatate milostenii fAcea.
5 Spre sAraci §i vAduve cu milA era. IarA era grabnic la minie qi mai
virtos asupra celora ce minca banii vistieriei §i carii fAcea strimbAtAti/
f. 244" §i supArAri sAracilor, §i spre carii era neascultAtori la porunci; era fArA
preget i cu priveghiiare la trebile tArii. Gata i cu nevointA a plini
poruncile ImpArAte§ti. MAcar cA nu era rAsipitoriu, darA IncA spre ceia
10 ce era cu os'irdie spre slujba era darnic. CA cunoscind acelia ce-s de
folos tart, din multe pricini Impedicindu-se nu pot sA le facA §i
vAzind pre unii din boiari cA nu era mul ;emi ;, zicea acestia: Nu
odatA sA saminA §i se secerA §i nu odatA sA altuia§te pomul §i sA culege
dintr -Insul pomul, A§a qi not toatA averea noastrA o am chieltuit-o in
15 trebile Orli §i avem rAbdare. Trebuie i dumneavoastrA sA rugat pre
Dumnezeu sa trAim ci not in domnie §i pe urmA vet cunoacte plata
ostenelelor dumneavoastrA §i Intemeierea caselor."
i in domnia lui nici un obiceaiu nou n-au izvodit. Ridicat-au §i
dajda de pe pApucoi §i au legat sA nu mai fie, care s-au fost scornit de
20 la alti domni. InsA nici aceasta uitArii nu vom da, el dupA ce au sosit
Nicolae vodA la Galat, venind la domnie §i fAcind divan, care
jAluindu-se cei sAraci pe boiari pentru strImbatAti ce avea de cAtrA
din§ii, nimAruia n-au fAtArit, ci pre multi i-au certat din GalaI pinA
f. 245 la Ia§i, pe unde au fAcut/ divanuri dupA obiceaiu. i in tirg la Birlad,
25 fiind temnitele pline de oameni pentru datoriile turcilor din zilele lui
Mihai vodA, IndatA au poruncit de i-au lAsat pre toti. Ci veniia turcii
de arAta cArtile de judecAt de la boiari, pre carii Intrebindu-i
Nicolae vodA, zicindu-le: Aceste judecA ;i facet dumneavoastrA
sAracilor?" Ci boiarii au dat sama dupe cum le-au scris cAr ;ile lui
30 Mihai vodk aca au judecat. i fiind toti boiarii strin§i la divan, le-au
rAspunsu: In zilele mele sA cAutat la dreptate, ca sA nu ziceti pe
urmA cA nu v-am dat dumnelorvoastre §tire a intelege". Pre ling
acestia, care nu vrea din cei neitelegAtori sA vie de faA la divan, dupA
jalba omului, IndatA trimitea oameni domnecti cu ciobote de-i aducea
35 fArA voia lor. Ci vAzind divanuri stracnice, sA invitasA oamenii cei cu
strImbatAti de apuca unui pe altul stsigind: Haida la divan". Deci cei
vinovati §i mai Virtos ceia ce sInt mincAtori de slujbe, ci din boiari ci
din cei mai de jos, scotea bani din buzunAri de sA impAca, numai la
f. 245" divan sA nu margA./ Care apoi qi la Iasi, in toatA domnia aceasta,
40 multi sA ImpAca afarA de divan, ferindu-se de fats domnului, sA nu
cazA la rucine. i era tot pAmintenii veseli, multemind lui
Dumnezeu cA le-au trimis domn bun ci milostiv. CA era lini§te mare §i
pentru clan ci pentru cai de olac. Nimenea boul omului, sau carul, sau
piinea sA is cu sila la jicnitA, cum lua la alti domni, ba. Sta tirgul
45 fAinii ezit de piine, din toate pArile: eftinAtate i biv§ug in toate
bucatele. Numai mincatorii avea voe rea, cA nu putea minca, ca in
zilele altor domni.
Ci in putinA vreme au fost acea bucurie bietilor pAmInteni ai
230
www.dacoromanica.ro
Moldovei. Ca s-au mazilit Nicolae voda si s-au dus la Tarigrad, cu
toata casa mariei sale. Si au domnit an 1./
f. 246 MOLDA VIA.
V1<ea>to 7219, 1711.DOMNU 60. DOMNII 72. DUMITRASCO

5 VODA, AL DOILEA NUMIT CU ACEST NUME, FECIORUL LUI
CANTEMIR VODA BATRINUL.
Domnia lui Dumitrasco voda intr-acesta chip au fost: fiind el om

istet, stiind si carte turceasca bine, sä vestise in tot Tarig-radul numele
lui . $i-1 chiema agii pe la ospetele lor, pentru prietesugul ce avea cu
10 dinsii. Altii zic cd stiind bine a zice in tambura it chiema agii la mese
pentru zicaturi. Si mai ales au fost legat prietesug cu unul Daul Ismail
aga, care era capichehaia hanului la Pout/ Deci chemindu-se hanul
D.ovlet Gherei la Poarta, precum am pomenit mai sus si avind a ochiu
pre Nicolae voda, aflat-au vreme acel Daul Ismail aga prin mijlocirea
15 hanului de au scos domnia tarii lui Dumitrasco voda, stiind turcii si
credinia tatine-sau, lui Cantemir voda Batrinul, fiind stricata si pacea
cu moscalii.
Deci dupa ce au luat domnia Dumitrasco voda, nimica zabava n-au
f. 246" facut, ci degrab au purces din Tarigrad spre Moldova,/ in cai de olac,
20 impreura cu schimni aga, fdrd tuiuri, fdird sangeac, fdrd tabulhana
imparateasca. Si au sosit Dumitrasco von la Iasi, in scaun,
dechem<vrie> 10. Ins daca s-au apropiat de Iasi i-au exit boiarii tarii
cu slujitorimea si cu tabulhanaoa, de i-au Mut alai dupe obiceaiu. Ci
in loc de oarecare semnu veniia Inaintea lui un turcu cu o ghiga lungs
25 de lemnu fiind a mina.
Si asa intrind in oral au mers la biserica lui Sfetii Nicolae de i-au
cetit molitva de domnie chir Ghedeon, mitropolitul. Si de acolo
mergind in casele domnesti s-au cetit fermanul imparatesc si dupa
obiceaiu i-au sarutat mina si poala, ca unui domn final.. Dupe acestia
30 toate si Dumitrasco voda au facut voroava card tot de obste, ca era
slovetnic la acdstia, zicind sa fie unii catra altii intru dragoste, poftind
pre cei batrini, ca pre niste ph* pre cei de virsta sa ca pre niste frati
si pre cei mai tineri ca pre niste fii, aratind ce ar fi folosul unirii
boeresti. Si dupe acdstia au imbracat pe caimacami cu caftane,
35 mulcemindu-le de slujbe si peste trei zile au impartit si boeriile cele
mari. Iar la dechem<vrie> 23 au sosit la Iasi si doamna Casandra a lui
Dumitrasco voda./
f. 247 Aicea in Iasi venise vreo 3.000 si mai bine de lesi ai lui Halitchii;
era amestecati si lipcani si tatar si cazaci asupra carora era mai
40 mare Gruzinschii, starostele Raayschii. Ematecul for era din tara
orinduit, care au luat boiarii cu porunca lui Dumitrasco voda pungi de
bani de la turci si le-au dat pentru ernatec si multe rautati au facut
3 ad. marginal Moldova A // 3-5 De domniea lui Dumitrasco voda Cantemir,

veleat 7219 D //28 ad. marginal Dumitraqco, 7219 A //
231
www.dacoromanica.ro
oamenilor, care nu le putem lungi cu scrisoarea. Iar la fev<ruarie 1 din
poruna au purces toti le0i din Iasi la oaste, ca sA se impreune cu
Watt Si cu Halitchii la Nistru, in tinutul Sorocii. Ci atita au fost de ger
vreo 3, 4 zile, c/t pinA la Soroca multi lei §i cazaci au Inghetat. IarA
5 cite sate au fost din Prut VIM in Soroca tot au mincat, de au Mat
paji§td.
TAtarAlor IncA le-au fost poruncA sA margA pe dencolo de Nistru. Ci
ei, ca ni§te pagini cruzi, n-au bAgat de seamA 0 au trecut peste oameni
pen tinutul LApu§nii, al Orheiului 0 al Sorocii; care, sA nu lungescu cu
10 voroava, numai caci n-au robit, iar ce au gAsit, tot au mincat. Prinsese
oamenii de veste pentru tvirea tAtarAlor qi s-au cercat la domnie ca sA
se dea in laturi din calea lor. Ci Dumitraco vocla avind ferman de la
f. 247" hanul i de la veziriul/ ca sA nu treacA pen tarA §i intr-acea nAdejde le-
au poruncit sl §aza pe loc, cl carele sA va clAti, de pedeapsA va fi.
15 i de la Soroca au tras Halitchii cu sultanul la Nemirova, mo0a lui.
Ci bietii cretini de pen satele de acolo, vAzind atita spuzime cAzind
asupra lor, s-au inchinat, de au ernat tAtarli peste dinsii §i le0i, pinA In
primAvarl. Caci wile moschicesti au fost depArtate in Tara Le§ascA: o
samA la Litva, alta la Riga cu eremet, la ernatec a§ezate, iar tar Petru
20 la Sanctoburcu. CAci citi o§toni moscali au fost din Nistru pinA in
Nipru §i cazaci de cei ficleni, daca au inteles de venirea tAtarAlor s-au
dat tot spre Chiov.
Aqijderea, tot Ints-acea vrdme s-au rAdicat Dovlet Gherei, hanul
Crimului, cu multime de tAtari §i cu cazacii zaporojani, carii fugise de
25 frica moscalilor la partea tAtarAlor spre Pericop §i find apele Inghetate
au mers hanul cu toatA greimea pe dincolo de Nipru, pinA au intrat In
Tara Moscului, la tirg la Harcova, care nici acolo nu sA intimplase osti
moschicesti. i find o samA de tirguri mai slabe, vAzind nevoia, s-au
Inchinat. i iarA0 au ernat §i acolo peste din0i §i multA rAotate §i robie
30 au fAcut./
f. 248 Intelegind moscalii de aceasta, §tiind cA au pace, s-au bulucit un
voevod cu osti §i cu hatmanul Scoropadschii, pre carele pusese
moscalii hatman in locul Mazepei §i mergInd acolo au dat razboi
tAtarAlor vitejate. Care vAzind tAtarli focul moscalilor, au dat dosul §i
35 s-au rotors inapoi cu multime de robi. Iar Calga sultan i cu Halitchii
sculatu-s-au de la Nemirova §i de pen toate tirgurile §i satele ale
Inchinate §i mojicii cu sape, cu hid* §i cu alte maestrii i au mers de
au ocolit cetatea Bila Tercov, unde numai acolo sA inchisese putinei
moscali §i cu oro§anii de loc qi mare nAvala le-au dat clteva zile. FAcut-
40 au §i metereze, ci n-au putut isprAvi nimica. Deci tAvalindu-se tAtarli
tot acolo Imprejur, spun cA au fost 30.000 de tAtar Si cu oastea lui
Halitchii. Si aka au venit Galinici voevodul cu 8.000 de moscali Si cu
ni§te steaguri de moldoveni de cei slujiti in leafA, carei intli ei s-au
lovit cu strejile tAtArA0i, intre carii au fost cap Grigora Ivanenco
45 polcovnicul §i frate-sAu, rohmistru IonitA, pre carele 1-au fost robit
craiul §vezesc fArA vdste de la luhurluc i apoi scApase. Ci tAtArli, dupA
firea lor cea vicleana, Intli au stAtut a da rAzboi, apoi au Inceput a fugi.
f. 248" Moldovenii au dat Intr-In0i/ a-i goni, taindu-i, pin5 au dat asupra
232
www.dacoromanica.ro
toiului, de i-au impresurat tAtarli §i multi au cAzut de sabie §i robi pre
mina tAtarAlor. Atunce au perit §i IonitA rohmistru, fratele lui Grigora§
polcovnicul, ffind viteaz bun. Numai au avut zmintealA de s-au
impiedicat calul §i au azut jos, §i Impresurindu-1, au perit de sulitA;
5 iarA altii, putini, au scapat. Ci sosind §i Galinici voevodul cu moscalii,
le-au dat rAzboi fatA, care neputind suferi focul moscalilor, au fugit.
Nici moscalii, find oaste grea, nu i-au mai gonit. Si a§a tAtarli
umplindu-se de robi §i de alte jafuri, prAdind §i robind s-au Intors
inapoi pe la Tighina la Buceag. Acest bine au fAcut Halitchii cre§tinilor.
10 Dupe acdstia au venit poruncA de la Imparatie la Costandin vodA
Brincovanul, domnul muntenescu §i la Dumitra§co voda, ca sA facA
pod mereu peste Dun Are, la OblucitA. Deci Dumitra§co vodA au rinduit
pe Ion Buhu§, biv vel log<ofAt>, sA margA la Putna pentru sirguiala
lemnului. Ci el find §i can bolnav §i neavind nici cai sA purceazA
15 degrab, s-au miniiat Dumitra§co vodA §i au pus copiii din casA de 1-au
scos din tirg numai pe un cal cAlare, far<A> slugi, MA nimica./
f. 249 OcarnicA faptA! Pentru pricinA micA, au omorit pre boiariu mare. Iar
mai pre urinA, nu sA §tie din ce pricinA, au venit poruncA de la PoartA
la Dumitra§co vodA pentru craiul Racot, sA nu treacA prin tail la
20 Wile moschice§ti. Datu-s-au tare poruncA pe margini, la streji. Ci el au
e§it pe altA parte, pentre muntii TArii Ungure§ti §i s-au dus la ImpAratul
Moscului, find la Iavorov.
Domnind Dumitra§co vodA Tara Moldovei, deodatA sA pArea
tuturor cA are grijA pentru folosul taru. tiindu-se pre sine a fi invatat,
25 n-au socotit ca sA intrebe de sfat pe boiarii cei bAtrini, ci cu mintea sa
cea crudA au socotit de au trimis pe Procopie cApitanul pin Tara
Le§asca la ImpAratul Moscului, cercind cu cArci de cu iarna, dind
parola cA de sA va pogori ImpAratul cu wile in jos asupra turcilor, va
fi §i el tot una, dind a intelege cA , dindu-sA bani, va face §i el vreo
30 20.000 de moldoveni. A§ijderea §i domnul muntenesc BasarabA vodA,
Inca s-au fost cercind mai de demult , avind rezident acolo, ca sA fie §i
el tot una cu oastea munteneascA.
f. 249' ImpAratul turcesc Inca gAtise oaste Impotriva moscalilor/ cu
veziriul Mehmet Baltagiul, ca la 150 de mii; altii zic cl au fost §i mai
35 multA.
Ci lui Dumitra§co vodA, daca i-au venit adeverinta de la ImpAratul
Moscului au inceput a umbla Si mai tare §i in ce chip ar face sA se
hainescA §i sA nu-i prinzA turcii de veste. Ci de o parte trimitea ve§tile
la PoartA, de altA parte trimitea la moscali cu jurAmInturi despre sine,
40 ca sA vie mai tare §i ce sA lucreazA despre turci. Iar simtind §i pentru
Nicolae vodA precum nu doarme, ci sA cearc5 la PoartA pentru domnie,
au §i orinduit citva boiari sA margA la Tarigrad cu pirA asupra lui
Nicolae vodA, anume Ion Sturza vel vornic, Manolache Ruset biv vel
vornic, Dabija banul, GheorghitA biv vel vist<ernic>, Vasilie
45 HAbwescul med <e >1 <nicer> §i pe altii mai de jos; fev<ruarie> 3 au
purees din Ia§i. Iar pe Lupul Costache vornicul, cu o sAptAmina mai
23 ad. marginal Dumitra§co, 7219 A // 36 ad. marginal Dumitra §co, 7219 A H
233
www.dacoromanica.ro
nainte 1-au trimis la Tighina, la Cara Mehmet pap, serascheriul, de au
fAcut si pap arzu cu pirA asupra lui Nicolae voda. Ci cind au sosit
boiarii acolo, la Tarigrad, n-au apucat pe veziriul, cA esise Ji plecase
la Odriiu. Deci nefiind veziriul acolo, dat-au boiarii ruca la ImpAratul,
5 aprinzind si o rogojina in cap; cA despre veziriul Is tocmise lucrurile
f. 250 Nicolae vodA./ Si mAcar cA au fost poruncit veziriul la caimacamul de
Tarigrad sA trimi0 boiarii Orli cu jalbele for la Odriiu, el n-au avut
cum face caimacamul porunca veziriului, intrind in urechile
ImpAratului jalba boiarilor asupra lui Nicolae vodA si au dosit citAva
10 vreme de la casa sa. CA esise poruncA de la ImpAratul la Baltagi bas, de
i-au cAlcat casele pinA de trei ori, cercindu-1. Si au cheltuit boiarii
citeva zile acolo si nimica isprAvind s-au Intors iar In sarA. Si Inca mare
noroc au avut cA nu i-au apucat acolo vestea precum s-au hainit
Dumitrasco voda, cA n-ar mai fi vAzut Moldova in veci.
15 Tot intr-acest an 7219 <=1711> murit-au si Iosif Leopold,
ImpAratul nem tescu.
VoroavA. IarA pre ling aceasta, iubite cetitoriule, sA stii cA am
adaos la aceasta istorie si niste rypunsuri de pe niste trataji
moschicesti tiparnice, precum au scris ImpArAcia Turcului la impAratul
20 Moscului si apoi si tariul Moscului la ImpAratul turcesc, pentru
pricinile pAcii, cum s-au fost IntArit si pe urmA cum s-au stricat, care
raspunsuri s-au purtat mai nainte, OA a nu sA pogori ostile
moschicesti din sus in jos./
f. 250° CAR TEA SULTANULUI AHMET CATRA MARELE DOMNUL

25 MOSCULUI PETRU ALEXIEVICL
Sultan Ahmet han, fiiul lui Mehmet han pururea biruitoriu,

slAvitului si alesului intru cei InAltati domni ce cred intru Iisus, care
iaste intru norodul potentatului a Mesiei judecatoriul de lucrurile cele
mai de treabA a norodului crestinesc, domnului, infrumosetatului si cu
30 mare cuviinO covirsit cu cinste si cu slavA, imperatoriu a domniilor
moschicesti si a toatA Rusia si altor multe Ori domnitori supt stApinirea
lui aflindu-se, lui Petru Alixievici, caruia sfirsitul ca s5 fie norocit si
cu bine aflat si Indreptat cAtrA cale de spAsenie.
Cum aceastA a noastrA impArAteascA carte va sosi, instiinot sA vi;
35 fie precum mai nainte de aceia care s-au trimis din partea voastrA,
patru cArLi la solul vostru, carele acum iaste petrecAtoriu lIngA poarta
mea, slAvitul intre cei mai marl voevozi a norodului Mesiei, Petru
f. 251 Andrievici Grosul, a caruia sfirsitul sA fie norocit/ si pomenitul solul
vostru, luund aale de mai sus zise aril la a noastrA mArire
40 ImpArAteascA §i pentru isprAviri de oarecare lucruri poruncite de la
mArirea voastrA poruncite, el darA intru a noastrA norocitA.PoartA, dupe
vechiul obiceaiu al stApinirii otomanilor, din rostul sAu le-au arAtat
namesnicului veziriu ( a cAruia slavA si putoria a lui Ali pasa intru tot
cel de sus sA-i inmultascA in veci), prin a caruia mijlocire mArirea
45 noastrA am poruncit ca de mai sus numitul solul vostru sA se arate intru
seninatA si prealnalotA a noastrA preinalotA PoartA si cu plecatA
234
www.dacoromanica.ro
InchinAciune, dupa vechiul obiceaiu, sA ne dea cArtile voastre §i dupe
aaia, prin pomenitul veziriul nostru dintr-lnsele sA se prepue.
A0jderea, dupA aducerea solului vostru intru a noastrA puternicA
ImpArAteascA curte, precum sA cade s-au adus i de toate cAtrA a noastrA
5 ImpArAteascA mArire s-au facut vestire. Mai virtos Intru acea dintli a
voastrA iubitA carte s-au scris, cum intru bunA vremia a fericit
raposatului fratelui nostru, sultan Mustafa han (carele iaste a§ezat de
Dumnezeu in cuibul raiului), de mutarea lui Moameth (asupra cAruia
ca sA fie blagoslovenie) in anul 1112, in Luna lui Muharem in 26 de
10 zile cu preainAltata Poarta a fi petrece in veci, cu a voastrA impArAtie
urmat iaste pe 30 de ani ca sl stea pacea. Si pinA la acest numAr despre
f. 251' Imbe/ partile graiurile de pace fericite §i pazite sint neclintit. Ci acum
de vreme dintr-a sa parte voi a ; socotit §i at arAtat cum aaia ca
sä o inoim §i a noastrA ImpArAteascA mArire cum ne-am radicat §i ne-am
15 pus pre bun aflatul, prealnAltatul §i ImpArAtescul scaun §i ne-am
coranit. Ci pina la acest numar, macar cA acest lucru pentru oarecarele
prepusuri s-au delungat, ci totu0 al vostru cuget s-au aratat curat §i din
partea voastrA solului vostru deplin putincioasA voe s-au dat pentru
aducerea aminte §i pentru IntAritura a§ezArii de priete§ug 0 a cAzutei
20 pAcii. A0jderea §i dintru a noastrA ImparAteascA parte s-au hotArit
aceasta pentru bunA tovaroiia voastra §i a sAnAtAtii priimirea §i al
vostru carat priete§ug a-1 pnea precum din vremia fericit raposatului
nostru frate din numArul a§ezat, cea Int Arita cu graiuri Imparateasca
carte tocma pe 30 de ani au fost datA.
25 Deci qi noi, dupA cea IntAritA cu graiuri a noastra ImpArAteascA
carte cu ale numArate stArile, cu toate graiurile de pace aezate §i
acorde, carele stau intr-acea IntAritA carte §i din partea imparAtiei
noastre asemene inoim §i de naintea felii noastre ImpArAte0i solului
vostru [vostru] acea carte s-au dat la miini.
30 Si a§a darA, dupa ale mai de sus numite starile, pentru mai bunA
IntariturA, cum s-au fAcut pace i catra hanul Crimului §i la marginile
f. 252 Niprului §i/ 0 altor capete §i dregatorilor ce sA aflA Intr-acele Orli de
loc, precum sA cade, foarte tare am contenit §i am dat poruncA.
Aijderea §i din partea voastra pentru ferin(a pAcii §i a graiurilor pre la
35 locurile ce s-ar cadea ispravnicilor §i zapciilor o§tilor voastre iarA0 a§a
sA porunciti. Ce dad aiave s-ar face, aaia vrednicA de lauda va fi.
Iar ce ne mai pohtiti in carele voastre pentru Sfintul Mormint,
carele se afiA la Ierusalim, ci aceia stAtAtoare iaste intru oarecare
socotele, ca dupe pace dintr-amindoao pArtile cu folos sA fie. Si pentru
40 aceasta de graft cu solul vostru s-au intirziai IarA cum inainte sA va grAi
0 ale prin mai sus numitul al vostru sol raspuns vl sA va trimite. Pre
urma acei card alte ale voastre trei cArti au venit 0 ce iaste scris Intr-
Insele, pentru aalia cu solul vostru pre larg §i din destul s-au poruncit a
grAi. Deci §i acele lucruri, precum cu amAruntul lui §tire i sA va face. Si
45 ce sa va cadea aminduror pArtilor de intAritura prietqugului, care §i ce
s-ar cadea, dupA datorniceasca aratare vom face in0iintare.
Pace darA ca sa fie asupra aceluia care va urma cale de mintuire./
f. 252" Scrisu-s-au in anul 1121 <=1710>, la sfir0tul numArului <=30> in
235
www.dacoromanica.ro
luna lui Zilcade <= 26 martie>, intru impArAteasca cetate
Constandinopol, intru a noastra sultAneascg preainaltatA carte./
f. 253 Capitola, adeca intaritura. Al tuturor bungtAtilor ziditoriul, intru
tot puternicul, carele in voci iaste petrecgtoriu, neapropiatul,
5 nevazutul, pururea lAudatul i pururea slgvitul, unul Dumnezeu 0
domnul, cu ajutoriul qi mila §i al prorocilor mai cap, Muhamet
Mustafa (asupra cAruia ca sg fie blagoslovenia lui Dumnezeu), carele
iaste aminduror lumilor mai slAvit, asupra cAruia debiv multe a lui §i
minunate ciuddse asupra tuturor ca sA fie pace §i blagoslovenia lui
10 Dumnezeu, sultan Ahmet han, fiiul lui sultan Mehmet han, pururea
biruitoriu. Eu, al preacinstitelor qi al blagoslovitelor cetAti 0 a
cinstitelor hramuri i al sfintelor locuri, unde tot norodul sa inching,
de Dumnezeu cinstite MicA, sfintu seninate Medinele §i sfintei cetAti
Ierusalimului slujitor §i stApin §i monarhu a poftitelor a trei cetAti man:
f. 253" 15 TarigraduluidOdriiului §i a Brusii, poruncitoriul Vavilonului i al
Damascului, avind duhul raiului §i mai ales in vremile de acum
neprotivnic Eghiptul, a toatA Aravia, Halepul, Antiohiei, a haldeilor
Arapia qi a Persiei, Ahsa, Dalsia, Richia, Mesopotamii §i altor
pArti de taxi, Vanii, Chilichii, Ghiurgiii §i a TArli Militinii §i
20 a marii Armenii, Sivasaetni<ii>, a Caramaniei, Barbareii,
Ethiopii, Argierii, Trablosul §i a ostroavelor Rodosul, Chiprul
0 a Candiei, a Marii cei /lege §i a cei Albe, §i a ostroavelor Sivah,
Anadolul (adecA mai Mica Asia) §i Tgrii Rumelii §i a tArilor
tAtArA§ti §i a tArIlor de la Chefe §i cu Wile care sint supt ascultarea ei §i
25 a Bosnei, Timi§varul qi a Beligradului qi cu cetAtile tan prin olatul de
acolo §i TArilor Muntene§ti 0 a Moldovei §i a multe slAvite, lgudate §i
vrednice cAtrg argtare locuri §i a cetAti imparat §i al vistieriilor, imparat
peste impgrati, mai milostiv §i mai puternicu soltan, fiiul soltanesc §i
monarhu §i monar§esc fiiu, sultan Ahmet, fiiul lui sultan Mehmet han,
30 nepotul lui sultan Ibrahim han, in ce chip cu insemnarea cea mai
denainte not a noastrg mgrire sultAneascg, acel prea ingltat §i mai
norocit otomgnesc §i Impgrgtescu qi monar§esc §i sultAnesc §i foarte
f. 254 prea lgudatul scaunul cu intAriturg 1-am aflat./ 'ad mai nainte de
aceasta, intru bung aflatA vrdme a fericit rAposatului, carele iaste de
35 Dumnezeu in rain, al nostru frate, sultan Mustafa han (aupra cAruia ca
sA fie milostivire §i ertare) cu slAvitul §i alesul intre domnii cei
ingltat, carii cred in Iisus, asupra pontentatilor ce obladuesc intru
nordul Mesiei, pontentatului §i judecAtoriul celor mai de treaba lucruri
a noroadelor cre§tine§ti, domnului ce iaste infrumusetat, preacovir0t
40 cu mare cuviintA, cu cinste , cu slavA §i cu citenie, imperatoriu a
domnielor Moscului §i a toatA Rusia qi a multe tari ce sA afla supt
stApinirea lui, cu domnul Petru Alexievici (a cAruia sfir0tul ca sA fie
norocit §i indreptat cAtrA cale de spgsenie), urmat iaste pe 30 de ani ca
sA stea pacea §i cum au fost grAitA §i IntAritA cartea cea impgrAteascA au
45 fost datA la mini.
25 ad. marginal Acestia le stApinescu acum nemcii A // 38 corectat 0

judecatoriul A //
236
www.dacoromanica.ro
Jar acum, la vreme ce din partea mai sus numitului domnu pentru
cea mai tare asezare si indoire dam-s-au deplin putincioasa voe solului,
slgvitului intru cei maxi domni al norodului Mesiasului, stolnicului pre
carele 1-ati ales ca sa se afle pre linga a noastrg seninatg PoartA, lui
5 Petru Andrievici Grosul ( a caruia sfirsitul ca sa fie norocit) si a lui
iubite cgrti au ajunsu cu poftg, cum pre acea intgriturg intli cu graiuri
imparateasca carte sa o intarim si sg o inoim si de value ca al nostru/
f. 254w cel de frunte sfetnic si alesul namesnic, luminatul vezir Al li pasa (a
cgruia slava si puteria cel intru tot de sus ca sa -i inmul(.eascg in veci)
10 catra a noastra seninata impgrateascg fatg, pentru acelia ne-au dat a
intelege. Si noi dad, din partea noastrg cu mai sus numitul imperatoriu
acea cgzutg tovgrosie si cu cuvintare poftim sa o pgzim.
Drept aceia dupg acest al nostru preacinstit si mai puternic
impargtesc semnu acele graiuri de pace si acorde care intru acea
15 intarita carte coprind, cuvint intru cuvint inoim cu acest al nostru prea
inAltat si preaslgvit semnu a merge 14 statii, ca sa fie stAtatoare intru
aceasta a noastrg preacinstitg si intarita precum s-au grgit carte, cu
intarire o argtam, in vremia de mai sus pomenitului nostru frate, in
anul 1112 <=1700>, In luna lui Muharem <=iulie>, 26 <=13> zile.
20 Asemene tocma pe 30 de ani, precum s-au fost pus de mai sus numite
statiile si pgce<t>luite ponturi, cuvint intru cuvint si eu cu cinste
intaresc, pomenind pre cel ce au Mut ceriul si pgmintul si pre cinstit
si pre sfintu numele lui Dumnezeu si a celui de pe urma tuturor
prorocilor, Muhamet Musafa (asupra caruia ca sa fie pace si spasenia
25 lui Dumnezeu) privind prea multele lui ciudese, dupg al nostru
monarsescu si incoronat obiceai curat pentru tinerea cuvintului nostru
f. 255 flgaduim pre numele/ statiilor ale de mai sus pgce<t>luite graiuri si
asezgri, cum sa cade sa le ferim, ping cind dintru acea parte nici un
feliu de vedere protivnicg nu sa va arata.
30 larg dintru a noastra imparateascA parte sa porunceste ca din partea
celor ce vor urma si mai nainte infiintat ispravnici si dintr-ai nostri
preacinstiti zapcii si despre toate ale noastre biruitoare osti, cu top
poddanii de la noi cu cinstiti slujitori nici un feliu de improtivire sa nu
sg facg.
35 Scrisu-s-au in anul 1121 <=1710> in numArul dintii <=4> in luna
lui Seval <=decembrie> in cetatea impargteascg Constantinopol, intru
f. 255" a noastrg sultaneasca preainaltata curte./
Cartea marelui domnu caul sultan Ahmet. Mgcar ca noi de doao
on catra a voastra sultAnasca marire , in trecutul an 1710 in cartile
40 noastre in luna lui iulie 17 zile si acum octom<vrie> 18 zile numarul,
pre larg socotirea noastra pentru oprirea craiului svezesc prin atita
IndelungatA vreme intru oblastia voastra, impreung cu acei intr-un gind
ai lui rocosalnici dintru ai nostri podani cazaci. Asijderea si de ai
mariei sale craiului lesesc tovarosul nostru cu viclenii lui voevod de
45 Chiov si altii, am aratat, poftind, ca pre pomenitul craiu svezescu din
oblastia sa far-de nici o grija pre cale a porunci sA-1 sloboziti, ca far-de
38 ad. marginal 7219, 1711 A //
237
www.dacoromanica.ro
clintirea pgcii sg meargg la stgpinirea sa. CAtrg cit am arAtat i noi, de
vet vrea i prin Tara Leqascg a-1 slobozi, ac6ia putem lui, pentru a
voastrA sultAneasca mgrire, a invointa a tr6ce pentre o§tile noastre cu
calgrime turceascg ping la 3.000 de oameni. Iarg prin solul nostru dupg
5 ac6ia am poruncit §i ping in 5.000 de oameni, pentru care §i despre
mgriia sa craiul §i a reciipospolitei le§e§ti pozvolire asijderea au
fAggduit, luund asupra sa acea petrecere a lui. i pre lingg aceasta am
f. 256 ardtat de vr6me ce mgriia/ voastrg vet pre dinsul a-1 trOce peste
Po4ta mai mult de acel arAtat numgr cu cAlgrime sg nu fie cu mai multg
10 putere.
i ca sg ne dati argtatg v6d6re §i noao §i craiului le§esc cgtrg
clintirii de pace, care ac6ia nu vom putea suferi §i tovarcl pe tovaros,
dupg datoria pacii ce avem noi asezate nu vom putea lgsa §i nevinovati
vom fi intru ruptoarea de pace, care noi cine§i din partea sa cu sfintg
15 atin6ria fAggduim. Iarg de sA va intimpla dintr-ac6ia ca sA iasd vreo
varsare de singe omenesc, ac6ia va cerca Dumnezeu de asupra aceluia
ce-i IncepAtoriu a clatirii de pace. Pre lingg acestia ce-i craiului
§vezescu multe §i alte drumuri slobode §i osebit de Pol§ta sint de a
trecero. Iarg aceastA cale peste Tara Le§ascg, cu numgr mare de o§ti nu
20 iaste de alta trebuitoare, fad cit aducere prepusul cgtrg aratatA
ruptoare. Cu totu§i despre amindoao de mai sus numite ale noastre cArti
ne tocma nice un rgspuns ca sg aflgm, ci incg nici de la solul nostru pre
lingg ac6ia nici o voste nu avem: priimitu-le-au al acelia la dinsul §i
adusu-le-au la a to mArire sultgneascg?
25 Ci mai virtos dintr-alte pgrti auzim §i de la cei de jos ve§tile avem,
cum de mai sus numitul solul nostru la pazg s-au pus, care §i In
f. 256' Tarigrad, intru tot/ norodul aiavea iaste §i porunci preste tot trimisese,
ca sg se string08§ti cAtrg margine. Asijderea §i la tgtari pretutinderea
poruncitu-s-au ca sg fie cAtrg o§tile gata §i ce socotiti pe craiul
30 §vezescu sg-1 petr6cet cu sila peste Tara Le§ascg §i intru tot a face
incepere de razboi impotriva imparAtiei noastre. Pentru ac6ia noi am
rAzgiudecat pentru bune cu aceastg a noastrg carte cAtra a voastrg
sultgneascg mgrire, ca din partea noastrg Inca odatg a sg rdspunde,
trebuind pre acea dintli qi pre aceasta ale noastre rgspunsuri §i de
35 adevarata a voastrg socotealg a §ti:Vet, darg, cu noi, dupg apzatA
§i din trecutul an iarg§i de la a voastrg sultAneascg mgrire, intgritei §i
cu jurgmintul despre voi de naintea lui Dumnezeu, ca cu un
judecgroriu adevgrat intgrit iaste, pe 30 de ani a sg Linea pacea, sau fgr-
de nici un fel de pricini de la noi vi s-au dat, ca ac6ia sd o surpati? i
40 iatg cg argam pre Rugg acestia, de nu cumva la aceste de la a voastrA
mgrire niscai rgspunsuri §i nAdAjduirea pentru de a tin6r6 pace nu vom
afla, ci cum §i ping la acest numgr auzitori vom fi pentru a voastrg
o0r6 a gati §i aceastg socotitg petrecere a craiului svezescu cu sila prin
f. 257 Tara Le§ascg. Ci de nevoie ne va fi a primii aceasta/ pentru adevgratg
45 ruptoare de pace. i nu vom da nice pre sine adormirii mai mult nici cu
o indelungare, ci luund pre cel de sus intru ajutoriu, intru a sa grijg
vom fi, toa<te> pg§iturile neprietene§ti a le intrece; pentru care acu §i
oOlor noastre cgtrg hranitg a clad am poruncit. i daca va e§i dintr-acea
238
www.dacoromanica.ro
clintire de pace §i varsare de singe omenesc, ci intru acdia din naintea
lui Dumnezeu i la toatA lumea indreptati putem fi; ca noi spre aceasta
sintem asupri%i, intru care pre cel intru tot de sus la mArturie it
chiemAm. Pentru caci noi nici cum socoteal5 cAtrA clintire spre sfinta
5 pace n-am avut, ci dupe fAgAduinta noastrA sfintA §i neclintitA am tinut
§i inainte a tinea fagaduim. §i nadAjduim cum, dupA dreptatea noastrA,
ne va ajuta cel de sus impotriva tuturor clintitorilor de pace §i
jurAmintului sail. §i spre aceasta vom fi a§teptAtori de rAspuns; iar
intirziindu-se, iatA cA vom priimi acum pentru adevaratA ruptoare. Iar
10 de vom afla de la a voastra sultAneascA marire cit de curind spre
aceasta §i nAdejde, cum pace cu noi, dupA flgaduintA, vei in vointa a
tineria neclintit §i craiul vezesc cu bunA inchipuire, fad clintire,
petrecut va fi §i alte prepusuri sA vor lepada.
f. 254w Deci mAcar cA o§tile noastre intru a sa grijA i apropiindu-se/ de
15 hranitA, ci totu0 neprieten4te nici cum lucru nu vor face. §i aceasta nu
va fi priimitA din partea noastrA de cAtrA voi, pentru ruptoare de pace;
caci socotindu-se §i iara§i de la hranitele voastre indarAt dui vor fi §i
pace fArA clintire din partea noastra cu a voastrA marire tinutA va fi.
Pre linga aceasta al mAriei tale poftim sanAtate.
20 Datu-s-au din Sanctoburg, in anul de la na§terea lui Hristos,
Mintuitoriul nostru, 1711, in luna lui ghenarie 6 zile, la 29 de ani al
stApinirii noastre./
f. 258 §i aka pre aceste scrisori, fiMd §i solul Moscului, care s-au
pomenit mai sus, pus de turci la inchisoare in Edicula, n-au mai mersu
25 nici un rAspuns la impAratul Moscului. §i megind §i tAtarii in pradA la
Cara lui, precum am zis mai sus, Wind multA stricaciune Si robie §i
tocma atunce an vAzut §i Moscul cu adevArat cA s-au rupt de la turci
pacea.
Deci dupA aceastA stricare de pace s-au pornit §i o§tile Moscului
30 toate in jos: unele trecind la Camenita §i allele au lovit pre la
Nemirova, impreundu-se drept Soroca, de acdia parte, la TicAnauca.
Iara Boris eremet veniia mai in urmA. Ci de la TicanAuca au orinduit
pe un polcovnic, anume <loc gol> de au mers cu polcul lui de straje
inainte, tot pe Nistru in jos, pina la Ra§cov. §i acolo au fAcut pod
35 mereu peste Nistru, pentru ca s5 treaca o samA de o§ti de ceasta parte;
iar o samA era sa margA asupra Tighinei, sA o bata, §i asupra
Buceagului. Ci tAtarii, daca au prins de veste, au trimis de grab pap de
Tighina vreo 1.000 de turci, ca sa nu dea vitme sa facA moscalii pod
peste Nistru. Ci n-au putut folosi nimica ca sa-i poatA spriji<ni>. §i au
40 cazut multi din turci acolo; ci, vazind cA nu-i pot sta impotrivA s-au
intorsu inapoi./
f. 258" Iara moscalii, fAcind pod, au trecut o samA dincoace §i de ar fi
mers tot cu acel sfat asupra Tighinei doarA ar fi i facut ceva izbinda
intr-acea parte de loc. CA acum sa trAgea cuvintul de la tAtarli lui
45 Geaun Mirza cA cine va birui, for tot un stApin le iaste, §i de acela sA
vor Linea. 'ail craiul §vezesc §i Orlic hatmanul cAzAcesc cu polcovnicul
Prelutchii §i cu Lamicovschii obuznicul §i cu alte capete de ai lor,
tot fugise din Tighina de frica moscalilor. §i tAtarii ce§ti de margine
239
www.dacoromanica.ro
14 dusese muerile cu copiii la ghioluri, In corturi spre Marea
NeagrA. Ci iar si zicem ci norocul cel rAu al tAtii noastre au cursu a§a
ca si nu scape de pradA §i de robie, precum s-au §i timplat.
CA Dumitrasco vodi nici cum nu si pArAsiia, ci pururea cerca la
5 moscali pe la Soroca, avind la moscali pe Procopie cipitanul. Iar mai
nainte trimisese pe Stefan Luca log<ofAtul> la impiratul Petru
Alexievici la Iavorov, de au Intirit lucrurile mai tad cu jurAmint. Ci
Impiratul veniia cu obuzul sAu pe urma tuturor ghenerarilor §i i-au
ademenit de au lisat calea spre Tighina §i au socotit si treaci Nistrul si
10 vie spre Prut la Ia§i./
f. 259 Dumitra§co vodi avea porunci de la Mehmet pa§a, serascheriul de
Tighina, si purceazi mai curind la oaste. Ci el avea mai mare frici sA
nu vie niscai spahii si -1 duci fir -de voia lui. Si mazilise §i pe Antiohie
Jora din hitminie §i au pus pe Ion Neculcea spAtariul. Ci Dumitra§co
15 vodA ficInd taini numai cu sfetnicii lui cei tineri, ca §i el §i vizind ci
nu si va pu tea tAinui despre turci §i de boiarii cei mari lucrurile §i
umbletele ce avea la moscali au poruncit de au intins corturile lingi
Bahlui, la mai 20, ca si duci §i tuiurile a doa zi acolo. Si aceasta o
ficea tot pentru turci, ca Si nu priceapi hainia lui. Si intr-acea zi la
20 chindie au mers §i Dumitra§co vodi si vazi corturile. Iar la apusul
soarelui au venit un cAlAra§ de la strejile de la Prut §i i-au adus un
rAva§ scris cu veste ci vine un agi cu 20 de turci §i au sosit la Prut,
viind si treaci dincoace. Deci cum au inteles de acei turci, IndatA au
prepus cA-i vine mazilie. Si mergind la curte indata s-au intr-armat,
25 dind §tire §i la boiari. Si a§a fiind intr-amurgul au dat spaimi tirgului
de s-au fost nAbu§ind oamenii pe la portile ministirilor fugind noaptea
f. 25911 cu copiii; §i nu §tiia de ce fug./ Intrebatu-l-au unii din boiarii cei mari
zicind: Ce iaste, maria ta? El au dat seama ci vin vreo 50 de turci si
loveasci Ia§ii §i si prinzA pe to; boiarii. Ci a§a bietii boiari, unii
30 §-au pornit casele intr-acea noapte spre Tirgul Frumos, aljii intr-alts
parte. Numai vornicul Iordache au stitut pe loc (zic ci el au §tiut ce
poveste au fost).
Si au purces Dumitra§co vodA de cu sears cu Neculcea hatmanul §i
cu vreo 100 de slujitori la Ministrirea lui Aron vodA. Si de acolo au
35 cercat pre acei turci ce veniia de la Tighina. Si aflindu-i de<a>supra
Stincii la mas au dat poruncA de i-au lovit noaptea, adormiti. Si pre doi
turci i-au omorit pre loc, apArindu-se, iar pre ceialalti, prinzindu-i,
i-au dus la Dumitra§co vodi. Si dacA le-au cetit fermanul au adeverit ci
n-au fost viind cu mazilie, ci i-au fost trimis sarascheriul de Tighina ci
40 sA ficuse aici in Ia§i mare gilceavA intre turci §i intre ni§te titan ai
balgi bari,de si rinise §i unii si omorisA, fiMd §i ni§te iniceri adunati.
Ci ficuse Dumita§co vodA jalbi pentru jafurile §i nebuniile ce fac acei
turci §i trimisese pa§a si -i duci la Tighina.
Ci vAzindu-se Dumitra§co vodA la acea gre§all, deodati au impacat
f. 260 45 pe turci cu bani, aducIndu-i in Ia§i §i fAcindu-le/ tain. Tara de altA parte
1 corturi] coturi A // 4 ad. marginal 7219, 1711 A // 11 ad. marginal

Dumitragco, 7219, 1711 A // 39 ad. marginal Dumitralco, 7219, 1711 A /1
240
www.dacoromanica.ro
avea mai mare grija de mazilie. 4i ap fAcindu-se spaimA §i mai mare
ca yin moscalii au e§it cu toatA curtea lui §i cu doamna la CetAtuie.
IarA tara cum au auzit an §i purces toatA in bejenii, cine IncAtro au
socotit, mai virtos boerimea la munte. Iar Lupul vornicul cu nepolii lui
5 au fugit la mAnastire la Bursiici. Turcii din chervAsarie unii era dui la
iarmaroc la otace, altii au IncArcat §i s-au dus in jos. Iar Mehmet Iazagi
efendi §i cu alti turci mai de frunte,pricepind lucrurile, mers-au la
CetAtuie de multe on de i-au zis in faA lui Dumitra§co vodA strigind:
de vreme cA nu purcede la oaste iaste hain. El punea pricinA cA sA
10 haine§te tam §i n-are cu ce merge la oaste qi el va pune sangeacul
impArAtescu in sin §i sA va duce la veziriul; cA s5 auziia cA §i veziriul sA
apropie de Dun Are §i tot nu putea pricepe cA iaste hain. CA el totdeauna
trimitea cArti cA iaste gala sA purcezA la oaste.
Iar daca au trite les cA au sosit ermet cu moscalii la Nistru, intr-o zi
15 fiind la corturi s-au fAcut a bate cu buzduganul pe Dumitru, aga de
f. 260' dArabani, facindu-se a/ 1-au lipsit de boerie, sa nu-1 mai vazA in curte,
suduindu-1; care vAzind §i turcii, le pArea cl iaste Intru adevar. Iar pe de
altA parte 1-au rApezit la Seremet sA -i trimitA niscai moscali mai degrab
la Iasi sA cuprinzA sA nu-1 apuce niscai turci sA-1 ducA la oastea lor. 4i
20 dupA citeva zile au venit Dumitru aga spuind lui Dumitra§co vodA cA an
sosit §i Cropotu Vasilie cu 3.000 de moscali la Prut §i Chigheci
polcovnicul cu cAlArime de moldoveni de cei slujit in leafA.
Deci cind au fost la iunie India zi an e§it §i Dumitra§co vodA
inaintea moscalilor la Zagarancea. Iar in tirg au dat poruncA Neculcii
25 hatmanul de au dat InvAtAturA cApitanilor sA dea jaf in turci. Deaciia
inainte sA vezi isprava. IndatA au jecuit toate chervAsAriile si pe turci ii
purta tot legat pe uliA, bAtindu-i sA spue banii pe la cine sint.
A0jderea §i pentr-alte tirguri au mers slujitorii, cine cum au putut,
pentru turci; pe unii i-au tAiat, altii s-au poftit de s-au botezat, carii pe
30 urma, daca s-au dus moscalii, iar s-au fAcut turci §i apoi an pAtit Mu de
din§ii nena§ii lor.
f. 261 Deci cind au fost in desalt au sosit bregadirul Cropot §i/ Chigheci
polcovnicul §i au tAbArit pe §esul Bahluiului, despre Tome0. Atunce
au vAzut toti boiarii qi sara cA s-au hainit Dumitra§co vodA. 4i au adus
35 bregadiriul citeva mu de copeice de au dat lui Dumitra§co vodA ca sA
facA oaste de moldoveni. 4i Dumitrasco vodA luund acei bani au fAcut
pe Stefan Luca log<ofAtul> vistiernic mare, carele de curind venise cu
rAspuns de la ImpAratul Moscului de la Iavorov §i adusese lui
Dumitra§co vodA un leftu cu diamanturi §i cu un lant cu chipul
40 ImpAratului §i un ocaz, scriind ca sa fie Dumitra§co vodA domnu
vecinic §i pe urma lui feciorii, neschimba ; .
Deci Dumitra§co vodA daca au vAzut pre acei moscali veniti, foarte
i-au pArut bine (ca cind ar fi vAzut pre Dumnezeu cu mii de ingeri) §i
IndatA <au dat> acei bani la 4 tefan vel vist<iernic> sA dea leafA la
45 slujitori carii sA vor scrie deodatA cite 5 rubl de om pe lima,
23 iunie iulie A / ad. marginal Dumitra§co, 7219, 1711 A // 32 begradirul A //

35 begradirul A // 42 ad. marinal Dumitrafco, 7219, 1711 A //
241
www.dacoromanica.ro
carii fac t <a >1<eri> 50,40, Mind din boierena§ii curtii §i din cApitani
tot polcovnici §i rohmistri, dindu-le bani pe steaguri. Deci moldovenii,
cum au luat banii, au inceput a bea pe la circiume zioa, iar noaptea sA
ducea pe la drumuri §i la bejenii de jAfuia pre oameni §i furi§, iar apoi
f. 261" 5 §i de fatA. Altii umbla de strica prisecile/ oamenilor. i a§a au purces
toate lucrurile tArii dintliali data spre rAsipl §i fArA socoteala. Iar
Dumitra§co vodA au inceput a scrie cartile sale pe la toate tinuturile,
dind §tire tuturor lAcuitorilor, scriindu-se la titulu§ ca iaste domnu
vecinic Tani Moldovei §i carele din boiari sau dintr-alte ate §i bresle
10 nu va veni la oaste asupra turcilor 4 va piiarde mo§iile §i va fi
podan. i nu-§ aducea aminte cum va fi sfir§itul, precum zice
prorocul, psalm 21: Eu sint viiarme, iar nu om, ocara oamenilor §i
defAimarea norodului". CA numai Dumnezeu iaste v6cinic, iar5 tu,
omule, astAzi e§ti §i miine ramii defAimat.
15 Iar cind au fost la iunie 5 zil<e> au sosit §i Boris eremet,
feltumar§al, cu 30.000 de oaste §i Dolhoruchiii §i alli ghenerali la Prut,
la Zagarancea. Ci cum au inteles Dumitra§co vodA au luat pe citva
boiari mari qi an mers la Prut de s-au adunat cu eremet §i cu Sinior
Savva, care tot grin mijlocul lui s-au isprAvit lucrurile lui Dumitra§co
20 voda despre ImpAratul Moscului, de neamul lui dobrovenetic, om
mIndru §i trufa§. DupA aceasta au sosit §i Iano§ gheneral cu oastea la
f. 262 Prut./ Iunie 24 zile an sosit §i Petru ImpAratul Moscului cu obuzul sau
la Prut. i atunce au venit §i Savin banul §i Pavel RuginA slugeriul,
pribegii; unde acolo i-au e§it inainte Ghedeon mitropolitul Orli §i
25 Iordache vornicul Si alti boiari, cA Dumitra§co vodA era la obuzul lui
eremet. Deci cum au trecut imparatul Prutul dincoace, i-au urat
mitropolitul, blagoslovindu-1 cu crucea §i cu aghiazmA stropindu-1 §i
boiarii toti i-au sArutat mina imparatului. Deci acolo la trecAtoare s-au
inecat un mascaragiu imparatesc, vrind sA facA §agA pe apa Prutului,
30 inotind calul §i mascaragiul stInd in picioare pe spinarea calului; qi,
poate fi fluid §i beat, s-au cufundat.
Ci imparatul cum s-au adunat cu boiarii au purces de la Prut numai
cu curtea lui §i an venit la Ia§i, cind apunea soarele, de au mas in
curtea domneascA. Iar mai pe urmA, ca la un ceas de noapte au venit §i
35 ImpArAteasa. Apoi mai tirziu, au venit §i Dumitra§co vodA. Ci
ImpAratul veniia de la feredeu §i in curte, la scAri, s-au adunat cu
imparatul, de i-au sdrutat mina §i ImpAratul 1-au sArutat pe cap,
luundu-1 in brate §i radicindu-1 sus cu o mina, thud Dumitra§co vodA
f. 262" om scund §i impAratul om deafirea intim tot §ifae§./ i doamna lui
40 Dumitra§co vodA atunce sA adunase cu impArAteasa §i i-au dAruit un left
de aur, cu la% §i cu pietri scumpe de i 1-au pus in grumazi. DuminecA,
iunie 25, an facut Dumitra§co voda mass mare ImpAratului §i au
ospAtat pre tot gheneralii citi s5 intimplase. Ci impAratul n-au vrut
sA §azd in capul mdsei, ci au §ezut Gavriil Holovici, veziriul sau,
8 ad. marginal DurnitraFo, 7219, 1711 A // 26 ad. marginal impAratul Moscului

trec-e Prutul A // 32 Petru, imparatul Moscului, au venit in Ia§i. 7219, 1711 A //42 ad. marginal
Durnitra§co voda ospeteaa pe Impiratul Moscului in la, i A //
242
www.dacoromanica.ro
carele numai acela nu mina carne, find post. Iar din dreapta, pe scaun,
au §ezut §i impgratul; §i mai din sus decit sine, in capul scaunului, au pus
pe Dumitra§co vodg. Si cind au vrut sg §azg au sgrutat mina impgratului §i
el Inca 1-au sgrutat pre cap; §i la pgharul dintli iarg au Mut sgrutare.
5 De la impgratul al treilea mai jos au §ezut la masa §i Toma,
spgtariul lui Costandin vodg Brincoveanul §i ling dinsul alt boiarin
muntenesc, Gheorghie Castrioti comisul. Si a§a, intr-acea zi cu totii
s-au veselit in casa cea mare, cu tabulhanaoa. Si ImpgrAteasa a§ijderea
cu doamna lui Dumitra§co vodg in casa cea mica s-au ospAtat. A doa
10 zi, luni dimineata au e§it impAratul fgr-de %/este pe poarta despre
f. 263 grajduri singur, pe jos §i au mersu la/ Trei Sfetitele de s-au inchinat,
sgrutind sfintele icoane §i moa§tele preacuvioasei Paraschevei. Acolo
s-au timplat §i Ghedeon mitropolitul §i poftiia pe impgratul sg §azg in
scaunul cel domnesc §i n-au vrut, ci tot in picioare au stAtut, ping au
15 cintat Cintgretii axion<ul> §i ectenia. E§ind din bisericg s-au suit la
trapezarea egumenului. Atunce au sosit §i curtea lui cu un povodnic §i
apoi veni §i Dumitra§co vodg cu curtea lui. Iar dupg ce au mincat
dulceti §i e§ind afarg Dumitra§co vodg i§i tocmise de au fost stind
dearIndul toti polcovnicii §i rohmistrii ce-i Muse din moldov6ni. Si
20 trecind impgratul pentre din§ii, arAtindu-i Dumitra§co vodg §i
spuindu-i cg-s cu leafg, i-au sgrutat mina impgratului tot de rind.
De acolo au mers tot pe gios ping la Mitropolie de s-au inchinat §i
au intrat la casa Mitropoliei. E§ind de aolo au incglecat cu totii §i s-au
dus la Gotha, de s-au inchinat. De acolo au mers la sfetii Nicolae, apoi
25 la curte §i ping seara au purces iarg la obuz, la Prut, cu ImpgrAteasa.
Iarg la iunie 28 au Mut masg mare §i Petru impgratul, de au cinstit
f. 263' pe Dumitra§co vodg §i pe tot boiarii tgrii./ Si acolo s-au iscglit
boiarii de au priimit pe Dumitra§co vodg domnu v6cinic §i pe semintia
lui. Iarg mgcar cg au fost postul lui sfetii apostol Petru, cu totii au
30 mincat carne; §i mare benchet au fost toatg zioa §i acolo au mas. Dar
peste noapte mai n-au scApat nici un boiariu MA pagubg §i nefurat de
moscali: cui pistoale, cui rafturi, cui epingele, nici boiar, nici slugg.
Deci apoi impgratul tot acolo au fgcut §i Simpietrul.
Iar Boris Seremet cu obuzul sail tot clAtiia din zi in zi inainte pe de
35 cdia parte de Prut, incet, cite o mild de loc, pentru iarba, cg era secetg
Si lgcuste peste samg de multe, de acoperise locul. Iarg tgtarii au §i
lovit fgrg veste la tabgra lui Sermet §i ping la percane au mers. E§it-au
indatg la hartu polcovnicul Grigora§co Ivanenco cu rohmistrii lui §i cu
moldovenii §i cu o samg de cazaci donti. Ci Otani, dupg firea for cea
40 ficleang s-au argtat intii putini §i, s-au fAcut a fugi; ei dupg din§ii, a-i
goni. Si nesocotiti, ma mult de yin ametit, ci cind s-au trezit iar
tgtarii cei supu§i de prin vgi, ca vreo 2.000, i-au §i cupris din dos §i
a§a s-au intors §i cei din frunte ce fugiia §i au luat la mijloc pe cre§tini.
f. 264 Ci Grigora§/ Ivanenco, find om viteaz §i cu alti rohmistri s-au luptat
3 ad. marginal Dumitra§co, 7219, 1711 A // 18 ad. marginal Durnitrqco,

7219, 1911 A // 26 ad. marginal imparatul ospeteaza pe Dumitra§co vodi A // 28 ad. marginal
Dumitraqco, 7219, 1711 A //
243
www.dacoromanica.ro
citva si au esit din toiul tAtarAlor. Tara pe stegariul lui, Jane Munteanul,
cu steag cu tot 1-au luat, si vreo 100 de tovaros de la steagul
lui, fArA CIO> au perit, de au adus si la Iasi vreo 6 oameni de i-au
Ingropat. Ci asa dintlias datA s-au arAtat vitejiia moscalilor Impotriva
5 tataralor, si mai bunA limbA de ar fi tot cercat tAtarii, n-ar fi aflat, cA au
fost apucat si pe cltva cazaci donti.
LAcustele IncA istovise iarba de cOia parte de Prut si sA ducea
moscalii gloate cu corneturi pe departe pentru iarba. IarA tAtarii tot di;
navalA de-i apuca. §i Cn> acel hartu rAu s-au fost rAnit Grigorasco
10 Ivanenco in spata din stinga.
Veziriul Ina sosiia cu toate puterile lui in Gura SArAtii, de ceia
parte de Prut si hanul cu tAtarli. Intelegind ImpAratul Moscului cum sA
poartA lucrurile Inainte si gAtindu-se sA clAteasca dupe seremet in jos,
ci nu sa tie dintr-al cui sfat ar fi fost, au de frica primejdiei, au lAsat
15 calea dincolo si au trecut cu tot obuzul sAu de ceasta parte de Prut si au
mers in jos. eremet IncA au fAcut pod mereu peste Prut, drept tabara/
f. 264" lui din jos de Gura Jijii, unde acolo si ostile lui au Inceput a trece
Prutul dincoace.
lad Dumitrasco vodA nu stim din ce pricinA, vrInd a purcede la
20 oaste, au clevetit la ImpAratul pe Iordache Roset vornicul. i de grab
au venit 50 de draguni si Nicolai vel arma§ cu steagul sAu si 1-au
rAdicat din Iasi de 1-au dus la Soroca si 1-au dat pe sama moscalilor
carii pAziia cetatea. CA si el jurasA lui Dumitrasco voila pinA de trei
ori, care singur Dumitrasco vodA au mArturisit cAtra boiari, dupA ce
25 1-au luat moscalii din Iasi si 1-au dus la Soroca. Ci unii zic cA mai
nainte, pinA a nu-1 rAdica moscalii, s-au fost puind Impotriva lui
Dumitrasco vodA, Iordache vor<nicul>, de n-au fost priimind ca sA fie
si feciorii lui Dumitrasco vodA la domnie vdcinicA, pe urma lui. CA s-
au fost scos cuvint la socotealA precum de s-ar intimpla sA moarA
30 Dumitrasco vodA si neavind al ;i feciori si rAmiind doamna lui
ingrecata, sA astepte pinA sA va naste acel prunc si acela sA fie
mosnean domniei Moldovei, iarA altul ba. §i Iordache vornicul
nepriimind 1-au pirit Dumitrasco vodA precum are frati in Tarigrad si
sInt amestecAtori de domnii. i poate fi si pizma cea veche, cl s -au/
f. 265 35 lepAdat CupArestii de jurAmintul ce au fost legat cu tatA-sAu, Cantemir
vodA si cu frate-sAu Antioh vodA. Au poate fi blestemul ;Aril 1-au ajuns.
CA apoi, dupA ce au exit moscalii din Soroca 1-au luat si 1-au dus la
Chiov, tot in pazA. Ci sA lAsAm aastia si iar sA ne Intoarcem la rind
precum au mers moscalii de s-au lovit cu turcii.
40 Dui:4 ce au trecut ImpAratul Moscului si eremet cu ostile Prutul
dincoace, asijderea si Dumitrasco vodA puind pe Savin banul,
postelnic mare, si pre Pavel RuginA comis mare, carii cu moscalii din
pribegie <venise> si s-au tras toate ostile in jos drept Movila Ribei.
Turcii si tAtatii, asa se trAgea cuvintul, cA intii avea mare frica de
12 ad. marginal 7219, 1711 A // 19 ad. marginal Dumitraqco, 7219, 1711 A //

30 ad. marginal Dumitraqco, 7219, 1711 A //
244
www.dacoromanica.ro
moscali, el tot le mai veniia din urmA zaharea. Iar deaca au prins de
vdste cA au trecut mate mile Prutul dincoace, indatA s-au semetit,
puind la socotealA cA de frica for au trecut. Ci cum mergea mile
Moscului in jos iarA tatarii §i turcii trAcea Prutul Inot, cAlAri sprinteni,
5 numai cu came§ile §i desculti §i cu sulite da !Ayala de apuca oameni §i
dobitoace §i iarA sA Intorcea.
IarA dupA ce s-au scurs mile moschice§ti despre Ia§i, tatarii au §i
f. 265' cuprins drumurile din urma for despre toate/ pArtile, de n-au putut
rAzbi nime cu nimic la obuz. Si multi §-au pus capetele §i au cAzut
10 robi, pentru agonisita. CA ajunsese sacul de fAinA cite zece rubli, iarA
la obuz piinea de 60 de dramuri, 12 bani; §i Incepuse (*nil a le§ina §i
a sA bolnAvi. Avea slujitorii bani multi, darA ce folos? CA piine in tad
nu era, cA o mincase lAcustele de trei ani Incoace §i toatA sminteala
moscalilor aceasta au fost.
15 Strinsese moscalii, citeva mii de boi turce§ti din tarA §i cumparase
§i cu bani impArAte§ti, de i-au dus dupA obuz, cA cu piinea nu sA biruia.
Ci toate acelia au cAzut pre mlinile tAtarilor cu Menu care le ducea §i
n-au ajuns la obuz nici unii.
Orinduise moscalii Inainte, cu o samA de mi pe Iano§ gheneraliul
20 §i cu Tanschii polcovnicul cu cazaci cAlArime, de au mers ca sA strice
podul turcilor ce-1 fAcuse peste Prut in Gura SArAtii, la Vetrioae, §i sA
nu lasA pe turci ca sA treacA dincoace; cA acolo venise §i veziriul
Baltagiul cu toate puterile acolo. Iar moscalii socotise impreuna cu
Dumitra§co vodA de la Ia§i de au numArat toate conacele cite sint pin5 la
25 pod la Dun Are, ca sA margA tot pe dincoace de Prut. Ci poate fi cA le-au
f. 266 pArut cA turcii dormu./ Insa daca au trecut toate mile Movila Ribei au
ales moscalii pre un gheneral vestit de rAzboaie, anume Ren Bour, cu
12.000 de oaste cAlArime §i 1-au trimis impreunA cu Thoma Cantacuzino
spAtariul, munteanul,ca sA lovascA cetatea BrAila, apoi sA treacA peste
30 Dun Are §i sA strice podul in urma veziriului, sA nu mai poatA scApa
turcii Inapoi, nici altii sA mai poatA a trece dincoace. Si acea oaste, cum
era aleasA, ar fi fAcut porunca de nu s-ar fi Mut zmintealA din urmA,
precum vei intelege la rindul sAu. 'ail purtindu-se lucrurile a§a spun cA
mare nechivernisealA s-au facut Intre moscali, de §-au impArtit mile in
35 multe Orli. CA la Soroca lAsasA o samA de oaste; in Ia§i lAsasA pe lingA
doamna lui Dumitra§co vodA pe polcovnicul Gingaul §i pe un maior cu
vreo 400 de moscali, pentru paza tirgului §i vreo 180 de cazaci
horodovii §i cu ni§te siimeni de lard. Mai sosise la Ia§i o samA de
moscali in urmA ca la 3.000 de cAru;eli cu zaharea, carii mergea dupA
40 obuz. Si au tAbArIt supt curtea domneascA, pe §esul Bahluiului.
Ci daca au inteles cA au coprins tAtarii calea din urma milor, n-au
mai cutezat sA margA, ci au stAtut pe loc pini la Intoarcere. A§ijderea o
f. 266' samA de moscali §i pe polcovnicul Chigheci/ cu polcul lui 1-au trimis
de au fost cuprins tabAra ce era la mAnAstire la Bursuci sA fie de pazA
45 acolo, mai virtos pentru Lupul Costache vornicul cu frabii §i nepotii lui
22 ad. marginal, 7219, 1711 A //
245
www.dacoromanica.ro
0 alti boiari Joseni, cA tot nu-1 credea Dumitra§co vodA, fiind aproape
de tAtari. CA daca au dat vrajba in tail cu moscalii au fost trimis
vornicul Lupul rAspuns la Dumitra§co vodA cum ca sA tie cA au scris
cu jaloba la veziriul cl ei nu sInt haini, ci de nevoia moscalilor s-au
5 bejenit.
i bine au fost socotit Lupul vor<nicul> pentru aceasta, ca sa nu
dea in pripA tAtarii cu prada in Tara de Jos, de care tot n-au scApat
sAracii cre§tinii; cAci Si cartile ce au trimis n-au putut rAzbi sA ajungl la
veziriul. A§ijderea §i Lupul vor<nicul> fiind Indoit, temindu-se din jos
10 de tAtari §i de turci, cl nu era §agA. Din sus sA temea de moscali,
vazInd cA 1-au cuprins de grab; deci numai ei i-au cAutat a Linea cu
din§ii, ca-§ dedese zAlog pe fiiu-sAu Iordache §i el au rAmas fiindu-i
jupineasa bolnavA. Facut-au Lupul vor<nicul> cu Giosenii §i o slujbA
spre moscali, ca sA aibl credintA cum cA in cu cre§tinii, de au fost
15 apucat vreo 700 de iape de la Mari mai nainte, pinA a sA lovi wile, de
le-au Inchinat la eremet, care iape mai pe urmA le-au luat tAtarli toate
f. 267 din spinarea/ tali; 0 cei ce le-au luat multA vrdme au tras pedeapsA §i
nevoe, §ezind la Inchisoare. lad codrenii de la Chighiaci, daca au
vazut cA sA apropie veziriul §i hanul cu o§tile, IndatA au ajuns la hanul
20 de s-au inchinat; §i cu atita apoi au scApat de pradA §i de robie./
f. 267' RAZBOIUL LUI TAR PETRU, IMPARATUL MOSCULUI, CIND

S-AU LOVIT CU TURCII DIN JOS DE HU$I, LA STANLLE.FTI.
A§a s-au inteles din multe chipuri de oameni ale§i precum de

toatA oastea moschiceascA mai mult n-au fost decit 90.000 [de miij,
25 cu buni, cu di. IarA de oastea turceascA spun sa fie fost 150.000; altii
zic cA au fost §i la 200.000 §i hanul cu tatarli Crimului §i ai
Buceagului.
In luna lui iulie 7 zile, sImbatA, sosit-au §i Iano§ gheneral cu
oastea lui, precum s-au zis mai sus, in Gura SArAtii, de ceasta parte
30 de Prut, Impotriva podului ce-1 fAcuse turcii. i cum au tAbArit, jar
turcii §i tAtarii au §i pripit de i-au lovit §i le-au apucat o samA de cai,
cu pAzitori cu tot. i toatA noaptea, neincetat, le-au dat rAzboi de
toate partile; ci neputind suferi, i-au cAutat a sA da inapoi, apArindu-
se pIna la tabAra lui eremet. A doa zi, duminecA, iulie 8 an trecut tot
f. 268 35 temeiul turcilor/ §i tAtarii Prutul dincoace §i mare nAvalA au dat la
tabAra lui eremet; qi luni a§ijderea §i zioa §i noaptea, neincetat. lard
altii de ceia parte de Prut au fost dind cu foc, ca sA nu sA apropie
moscalii la al:4. i acest rAzboi au fost din jos de Girla VlaclicAi.
Acolo au e§it §i Dumitra§co vodA la rAzboi cu moldovenii sAi. Poate
40 sA fie fost vreo 2.000; cA mai multi, cum au luat lefi, n-au mers la
oaste, ci an rAmas tilhuind pen tad, pe la presecile oamenilor. Ci
dind rAzboi Dumitra§co vodA n-au mers §i niscareva moscali
pedestrime, niscai corneturi mai de temei sa fie stApinit dealul despre
1 ad. marginal Dumitra§co, 7219, 1711 A /
246
www.dacoromanica.ro
dumbravA; ci turcii §i tatarii in loc i-au infrint, luindu-i in goana la
vale. Si fiMd §i o ripa adInca, mai multi peste capete §-au dat, cu cai
cu tot; §i multi au peit de sulitele turcilor. Acolo au perit §i Baltac
pircalabul, de glontu §i au prins viu §i pe cApitanul de lipcani, de
5 lege turc §i pristanisA a ;inn cu cre§tinii. Si ducindu-1 la veziriul,
indata i-au tAiat capul. Si i-au gonit pe moldoveni pina i-au bAgat in
tabArA §i nici moscalii nu le putea da apArare. Ca de va vrea varsa
f. 268" focul in moldoveni, vrea fi fost moartea intii, a turcii gona§ii/ pe
urma for era. De care vazindu-se moscalii la o strimtoare ca aceia Si
10 de ar fi clatit zioa inapoi cu tocmeala mai la loc larg, nimica
stricAciune n-ar fi avut. Ci s-au pornit luni noaptea, spre marti, de nu
sa §tiia unul cu altul, cine de ai cui iaste.
Ci turcii, prinzind de veste, au §i dat nAvalA dupA din§ii, puind la
socotealA a fug. Si cu acea 'Ayala au apucat §i pe un gheneral, cu tot
15 ce au avut §i pre altii multi i-au apucat din coada intr-acea noapte. Ca
da unul peste altul deli fringea carale invaluindu-sa; §i a§a le lAsa,
cu totul §i fugiia la tabard, unde era temeiul. Carii s-au tras la loc mai
larg la sat la StAnile§ti, Intr-un cot despre Prut §i acolo au legat
tabAra cu percane imprejur §i s-au mai indreptat oastea moschiceascA.
20 Inicerii la zioa s-au §i apropiiat de obuz §i au apucat, in loc de
meterez, Valea cea Riioasa §i acolea au tras §i tunurile ale mari. Si
mare navala §i rAzboi au dat despre partea apusului, cu toatA turcimea
§i tatari fara numar, cit sa intunecasa §i soarele de praf ce era §i de
trAsnetele pu§cilor §i a flintelor §i de chiotele for de multime ce era,
25 cit spun cA un iniceriu ce era in frunte s-au apucat cu miinile de
f. 269 percane §i rau incepuse a strica pe moscali inicerii/ din metereze, cA
apucasa §i Valea Prutetului; iarA cu tunurile ale man can covir§iia,
pina le-au luat seama moscalii de unde-i strica.
Ci a§a au e§it insu§i Petru imparatul de au dat poruncA cu §paga la
30 ni§te roate ofiteri §i la granatiri, carii poarta cumbarale de cele mici
cu fe§til, de arunca din miini. Si a§a, intr-acel ceas au purces roate
dupA roate, varsind foc neincetat vro <citeva> ceasuri §i mai bine
spre iniceri la metereze. Iara daca s-au apropiat au inceput a arunca
cu granate asupra for §i in loc i-au depArtat pe turci de i-au scos din
35 meterezele for afara §i au apucat de la turci §i 5 tunuri. Spun ca s-au
omorit intr-acea navala 7.000 de iniceri, in metereze, de granate §i de
§pAngile moscalilor. Altii zic cA au perit mai multi, indoit §i intreit;
ci daca nu s-au numArat, adevArul nu sa §tie. Tara dintr-acea paparA au
perit, cA in loc i-au depArtat pe turci.
40 Si intr-acea zi, marti, toata zioa §i peste noapte §i a doa zi
f. 269" miercuri, de amindoao partile s-au bAtut rAzboiul fats./ Ci vazInd el
perirA fad sama, au incetat a mai 'than. Si altii spun precum le
venisA %/este despre Braila cum ca au dobindit-o moscalii. Si a§a
intristindu-sa, sa fie trimis ei inainte un turc la moscali de au strigat
45 de pace, numai sa dea moscalii ce pofte§te veziriul.
Moscalii sa gatiia sa mai dea un iuru§ mare turcilor, ca slabise o
sama rau §i de foame, iar mai virtos caii lor. Ca din percane earl
pre nimenea nu lasa sa iasA, nici la iarba, nici la apa. Iar vin avea
247
www.dacoromanica.ro
citva. i IncepusA a le hAmnisi caii; cA unde au fost obuzul pre lingA
Prut belisA din lima toti copacii de coajA, deli hrAniia caii. i de s-ar
fi mai batut vreo 3, 4 zile, acolo pe loc ar fi ramas to!i pedestri §i la
mare cumpAnA.
5 Miercuri, iulie 11, pre la namiaz, au §i strigat pace dintr-arnindoao
pArtile, dind moscalii zalog pre feciorul lui eremet, Mihail Boris, la
mina turcilor §i pre alt boiarin credincios impAratului, anume <baron
afirov> ufariul qi sA dea qi cetatea Azacul Si sa surpe §i cetatea cea
noao ce iaste la hotar despre Crim; qi precum s-au graft, a§a s-au tinut
10 de cuvint./
f. 270 i lucrindu-se aceste rAzboaie iarl mai nainte cu citeva zile au fost
venit la Braila §i Ioan vodA terzimanul, fratele lui Nicolae voda, trimis
de veziriul in loc de domnu Orli. Care le indata au scris la Ivan
capitanul §i la Constandin aga §i TAlabescul §i la alti boiari cit era
15 la manastire la DumbrAvita, dindu-le a intelege ca sa dea tire qi altor
boiari in Tara de Jos, pe la bejenii, ca sA margA la dinsul; ca apoi,
nemergind, va cAdea Ora in pradA. i nici unii n-au vrut sa triarga, ca
toti tragea nAc16jde de izbinda moscalilor; §i du au gre§it. Intr-acea
data veniia Ren gheneraliul cu Thoma spatariul, munteanul; §i sosind
20 la Foc§ani au rAdicat §i pe citva munteni de la margine §i au tras
spre Braila. Ci loan voda terzimanul, intelegind dintr-un raval al lui
Ivan capitanul cum ca yin moscalii au trecut de ceia parte de Dunare./
1.270" Gild au luat moscalii cetatea Braila. Tot intr-acest an <1711> la
iulie 12 zile, joi sara, au sosit §i Ren gheneraliul la Braila. i a doa zi
25 au tocmit oastea de rAzboi §i mare nAvall au dat inicerilor la metereze.
Ci turcii de °data au stAtut tare; iar mai pe urmA n-au mai putut suferi
focul granadirilor §i i-au scos moscalii din metereze. Iar altii le-au luat
apa despre Dun Are; §i aka lipindu-se de cetate au aruncat cu granate
peste zid, in cetate §i pina in mueri Si in copii au fost omorind. De care
30 vAzind turcii ca le-au luat §i apa, numai ci le-au clutat a sa inchina. i
simbAtA, iulie 14, s-au inchinat turcii din cetate. i s-au gAsit la numar
turci uci§i 743 §i 100 prini la robie, vii; iarA moscali uci§i s-au aflat
53 §i rAniti 78.
DuminecA, iulie 15, au dat moscalii porunca turcilor ca sA iasA din
f. 271 35 cetate, cu famei, cu copii, cu tot,/ §i A is asupra sa haine, argint, aur,
cine pecit va putea rAdica §i sa-i treacA peste Dunare. Iar dupa ce au
facut turcii a§a, qind IncArcat cu ce avea mai bun, moscalii Inca
aka i-au me§ter§uguit, de i-au lAsat pinA s-au depArtat de cetate, §i
numai cu cAmAOle i-au lasat. Iar alt ce au gAsit la din§ii mai bun §i mai
40 scumpu tot le-au luat §i i-au dat in vase peste DunAre. i de<a>cii au
intrat moscalii in cetate de s-au umplut de avutie. i sA gAtiia sA treacA
§i peste DunAre, sA meargA sa strice podul de la OblucitA, dupe cum
am zis mai sus.
bra luni seara, iulie 16, au sosit un turc de la veziriul §i cu
45 moscalii la Braila, cu veste de pace. i au dat moscalii pe tot robii
5 ad. marginal Pacea ce au ficut moscalii cu turcii A // 23 ad. marginal

7219, 1711 A//
248
www.dacoromanica.ro
turci inapoi §i au lgsat §i cetatea, fArg cit vreo 70 de copii §i fete de
turc §i mai multi i-au tginuit de i-au luat.
Care toate acestia cite s-au lucrat la Braila §i le-au argtat Ivan
cgpitanul, carele au fost acolo cu moscalii, deci §i eu Avxentie a§a
5 le-am insemnat. Iarg miercuri, iulie 18, au purces de la Braila Si Ren
gheneraliul, trecind Siretul pe la Mazineni §i an luat in sus de au trecut
f. 271v Nistrul pe la Hotin, in Tara Le§ascg,/ cu multg dobindA. Si mai bung
izbindg au fgcut el cu oastea sa, decit stgpinu-sgu.
Iarg dupg ce s-au fgcut pace intre o§ti, iarg imparatul Moscului citg
10 geabhana au avut §i carite cu sticle §i cite hiarg de me§ter§ugul
rgzboiului, toate le-au aruncat in Prut, de s-au cufundat; ca avea citeva
carp cu flinte §i cu haine §i de tot feliul de mgestrii. Zic unii cum cg ar
fi dat §i o sump de bani veziriului; ci adevgrul de datul banilor nu sg
§tie.
15 Aicea in Iasi intii au lovit tAtarii cu prada joi, pe amiaz, iulie 12. Si
multi oameni an robit de pen Tatgra§i, fiMd far-de grijg, in nAdejdia
moscalilor §i toate dobitoacele cite au ggsit pe §esul Bahluiului au luat.
Si lovisg doi Mari §i in Bro§teni, supt zahareao<a> moschiceascg, care
era ca la 3.000 de carp §i era moscali citeva sute §i tAtari putini au fost.
20 Si n-au vrut sg sae dupg din§ii nici moscalii, nici dontii, zicind cg n-au
ocaz. Fara cit au sprit vreo 3, 4 tirgoveti §i au prins doi tgtari de i-au
dus in curte la moscali. Ci numai Dumnezeu au ferit firgul Ia§ii, ca au
f. 272 fost ploi/ peste tot ceasul, neincetat. CA de ar fi venit numai vreo 500
de tgtari, ar fi arsu Tirgul Ia§ii, precum qi tatarii cei prin§i au
25 marturisit, cg pentru ploi au zgbovit de n-au venit.
Iarg §i veziriul Ahmet Baltagi, spunea Maxut postelnicul, carele au
fost capichehaia lui Dumitra§co vodg, au a§teptat 5 zile dupe pace, ca
sg vie din boiarii tarii cineva sg i sg inchine. Ci n-au cutezat nimenea,
cg nu era de §agg. CA boiarii cum au e§it din obuz, toti sau fugit pre
30 munte, altii pen codri, pe unde §-au §tiut casele, pen bejenii. Si intr-
acele s-au fost intimplat de au mers ni§te cgmilari de ai veziriului, vreo
20 de oameni §i mai bine, pentru iarba, la tinutul FAciiului. Si
moldovenii ce era bejeniti acolo, ne§tiind de pace, au dat asupra
camilelor de i-au jefuit §i pe unii i-au §i rgnit.
35 Deci vgzind veziriul ca n-au venit nimenea din boiarii tArii sg i sg
piece §i intelegind §i din cgmilarii sgi ce le-au Mut moldovenii, indatA
s-au umplut de minie §i au dat voe turcilor §i tAtarglor sg robascg tam;
§i la iulie 16 au plecat in tarp la pradg peste tot locul.
f. 272' Dumitra§co vodg indata dupg pace, mai nainte, ping/ a nu pleca
40 Warn in pradg, intr-o miercuri noaptea, au e§it can pe fun§ cu
moscalii carii avea de aret de la Stgnile§ti, cg-1 cerea turcii la facutul
pacii, §i au plecat inainte cu slijitorii sai. Si §-au intimpinat cu tatarii
drept Movila Ribei, carii ducea robii ce apucasg din Ia§i. Si dindu-le
rgzboi tAtarglor au inceput a-i §i tgia. Deci vgzind Math a§a au lgsat §i
45 robii §i duiumul §i au plecat fuga. Si cu acea norocire au halgduit
sgracii cre§tinii de robie. Iar Tara de Jos au cgzut toatg la robie, care
povestescu bgtrinii cg <au> intrecut prada ce an fost in zilele lui
Vasilie vodg. Caci oamenii intelesese de pace §i fgr-de grijg e§ise la
249
www.dacoromanica.ro
acere ;i tAtarli i-au lovit fad de veste, de au robit ;i au dat foc peste
tot locul. SA plAteascA Dumnezeu sf6tnicilor lui Dumitra;co vodA; cA
de la ;inutul Vasluiului IncepInd, in jos, pinA la mun ;i, tot au istovit
;i IncA ;i la ;inutul HIrlAului au robit.
5 Iar Dumitra;co vodA au Intrat in Ia;i, iulie 14 ;i au ;ezut ;i
duminecA, pins s-au gatit. Iar la iulie 16, viind din jos ;i ImpAratul
Moscului, trecind pe Prut in sus, s-au rAdicat ;i Dumitra;co vodA cu
toatA casa lui ;i cu o samA de boiari, sfetnici ai lui: Neculcea hatmanul,
Savin ZmucilA, vel poskelnicul>, carele au luat ;i toiagul cel de argint/
f. 273 10 ;i Stefan Luca, vel vist <iernic >, Sandul Sturza, vel stol <nic >, RuginA,
vel comis, Iorga Aristarho vel ueriu ;i Gheorghie vel pitar ;i alp
boerna;i, cit au fost de casa lui ;i s-au dus cu moscalii in Sara lor,
trecind Niprul pe la Chiov. i 1-au fost aezat moscalii pe Dumitra;co
vodA la un tug la Harcova, despre cetatea Azacul. Si de acolo 1-au
15 pArAsit mai toti sfetnicii lui; ;i mai pe urmA 1-au mutat la stolid, cu toatA
casa lui. Aijderea ;i dupA ducerea lui Ren gheneraliul de la BrAila, iarA
diavolul neiubitoriul spre neamul cre;tinescu ;i spre sfintele bisorici
indemnat-au pe fratii sai, o samA de lazi turci ;i s-au invitat cu ni;te
tAtari fArA porunca veziriului, de au lovit pinA in zio tirgul Gala ii. i an
20 robit pre tot oamenii cIt era bejeniti la mAnAstire in Sfetii
Gheorghie. i an spart ;i manAstirea, de au jefuit tot ce au gasit ;i cu
multA dobindA s-au dus, cu robi cu tot. Iar oamenii ce au ramas pintr-alte
mAnAstiri, neprAdati,n-au mai zAbovit a ;edea, temindu-se sA nu patA
as6mene, ci au e;it ;i s-au dus cine IncAtro au putut.
25 D6cii inainte sa vezi stricAciunea Galatilor de turci, de au ramas
numai piatra, iar icoanele ;i toate podoabele ;i odoarAle sfintelor
f. 273' mAnAstiri pe unde au/ fost ascunse, toate le-au gasit. CA au sApat
turcii peste tot locul ;i pre toti morlii i-au dezgropat, cercind pentru
avere. Dezgropat-au ;i pe Mazepa hatmanul, fiMd de curind ingropat
30 la Sfetii Gheorghie, de i-au ajuns oasele in tArmurile DunArii
aruncate. i mai scurt sA zicem ca n-au ramas la sfintele mAnAstiri
nici clopote, nici u;A, nici un hier; ;i jeturile ;i sfintele icoane le-au
sfArimat ;i le-au arsu cu foc.
Iar tirgul Birladul ;i mai rAu au pAtit, cA au ramas numai
35 paji;tea. IarA oamenii n-au cAzut la robie, cA mai timpuriu au fugit la
codri ;i spre Focani, ca intr-acolo n-au lovit tAtarii cu prada, fiind
apele man; ;i a doa poate fi ca s-au ferit ;i pentru trecerea
moscalilor carii sA Intorcea de la Braila. Acest bine an agonisit tarn
Dumitra;co voda cu socoteala lui cea grabnicA, de nu sA va Indrepta
40 mai de yea Iar dupl un an an murit ;i doamna lui ;i au Ingropat-o
acolo la stolitl, in biserica cea greceascA. i an domnit Dumitraro
vodA an p<o>1./
25 ad. marginal Dumitra§co, 7219, 1712 <sic> A // 38 ad. marginal

Dumitrarz, 7219, 1712 <sic> A //
250
www.dacoromanica.ro
1. 274 AICEA SCRIEM CIND AU VENIT CURT MEHMET PA.FA
IN SCAUNUL TARII MOLDOVEI, PE URMA LUI
DUMITRA,FC0 VODA.
Acest Curt Mehmet pap, fiind de neamul lui bosnean, pentru

5 limba ce stiia sIrbe§te 1-au ales de la ordia turceascA de 1-au trimis
petrecatoriu dupA obuzul lui $eremet, §i ca sA scoat5 i turcii robi, pre
carii, i-au fost luat moscalii, cind s-au rAdicat Dumitrasco vodA din
Ia§i. IarA aicea in Ia§i era mAnAstirile pline de oameni §i la mare fricA
cazuse. CA nici un cap de boiariu nu rAmAsese. Moscalii IncA sA
10 strecurase, de la turci nime nu veniia, nici de domnu tArli nu sA sfetiia
cine ar fi. Ci rAmAsese un turc ce au fost be§leagA la Dumitrasco vodA,
carele era de neamul lui liah; §dia bine limba lui. i pe vremea
moscalilor sA botezase; iar daca s-au dus moscalii din Ia§i, iar4i s-au
intors la legea lui. i apucase el monarhia in curtea cea domneasca §i
15 cu doi turci lazi ce scapase de robie in beciuri, la purcesul moscalilor.
Ci incepuse a face ni§te rAutAci pen tirgu §i jafuri cu arapul bulucbap §i
cu o samA de siimbi ce asculta de clinsul la ce porunciia. i au jefuit
f. 274w pre citva cu pricini./ Ci vAzind egumenii §i negutatorii cA sA
ingroap lucrul, s-au sculat cu to;ii §i au mers de 1-au scos din curte
20 afara, zicind cA-1 vor ucide. i aka s-au potolit. $i c14cii cu totii au pus
pe CIrstea vornicul sA fie cap tirgului, pinA cind va veni cineva de la
turci.
DupA aceasta vAzInd cA nu mai vine nimenea, scris-au o carte §i au
trimis doi cAlAra0 ca doar vor putea ajunge la ordie la veziriul, sau la
25 Lupul vornicul. i au umblat cAlAra0i 6 zile i n-au putut razbi, cA
coprinsese Mali cu prada peste tot locul. §i s-au intors fArA nici o ispravA.
Iulie 21 au venit §i Curtu Mehmet pap cu vreo 20 de turci, dupA ce
au petrecut tabAra lui $eremet, cA au fost un pasa mazil. i scosese §i
pe turcii cei robit din Ia§i, de a caruia venire intelegind
30 negut<A>torii i-au e§it de laturea tirgului de i s-au inchinat. Deci
apzindu-se in curtea cea domneasca s-au mai bucurat oamenii, ca era
cu blind*, mAcar cA oamenii tot se temea de vreo pradA. Ci vAzInd §i
Curtu pap ca tam pe afarA iaste turburatA Si fAr-de boiari, aflindu-se
numai Grigorie Bozagiul vamepl impreunA cu Cirstea vornicul Si cu
f. 275 35 Anastasie vor<nicul>/ le-au dat poruncA sa grijasca pentru tain. Ci
Alia rAu despre turci, ca orzu nu sA afla.
Deci Curtu pap incepuse a gindi lucruri inalte §i a sA scrie la carp
socotitoriu TArii Moldovei. i deddse poruncA sA nu iasA afarl din tirgu
nimenea fArA pecetluitul lui. i pusdse pe Stefan beiul de Orheiu,
40 serdariu, avind el vreo zece slujitori pe lingA sine. i-1 trimitea cu turci
la strajA de paziia noaptea de marginea tirgului, la drumuri. i cine
veniia la tirg ii prindea de le lua caii §i annele §i altele ce gAsiia mai
bun. i incA pre unii <Ii> da la inchisoare de-i bAniia, apoi ii sloboziia.
§i trimisese §i cArti la ordie la veziriul, cum ca sA afla el la scaun in
45 Ia§i §i va stringe raiaoa de prin bejenii la loc; §i precum va fi porunca
veziriului, aka va face. De altA parte au strins mehterii §i punea de
bAtea chindiia in toate zilele in curte. i incepuse a boeri boiarii: pre
251
www.dacoromanica.ro
Bozagioulu, vel posalnic; pe Dark Donici hatman; pe Diani vel
comis; pe Iordache med<e>l<niceriul> usariu mare; pe Vasilie Adam
agA mare; pe Nicolai neguptoriul vames si capul unui fecior, al
f. 275" Iancului cApitanul,/ pirindu-1 un turc cum cA el 1-au tAiat la grumazi. i
5 Incepuse a Inc hide si pe igumeni, zicind cA iaste porunca veziriului ca
sA -i trimitA acolo. i dupA ce-i da bani, sau alte daruri, Ii sloboziia.
Lucrindu-se acestia la Iasi, iar Baltagi veziriul intelegind de Lupul
Costache vornicul cA iaste la Bursuci cu bejenii, indatA au fAcut ferman
la dinsul. IarA tAtarii tot prAda tam pe la bejenii, pe unde Oa oameni,
10 pen codri. i acolo la Bursuci IncA in toate zilele, neincetat, sA bAtea
cu tAtarli. Ci poate fi a au mai avut noroc o samA de crestini sA nu
piarA de tot. CA rinduisA veziriul niste iniceri si cu tAtari ca de nu va
veni Lupul vornicul nici pe ferman, sA margA sA-i spargA tabAra si sA-1
dobindeasca si pe dinsul.
15 Deci vestindu-se asa, iatA peste noapte au si ajunsu un mIrzac
priiaten la Lupul vornicul, iul<ie> 21, si i-au dat veste in tainA in ce
ceas va sosi fermanul de la veziriul sA nu sA IndoiascA, ci IndatA sA
purceagA, cA apoi va peri de istov. 4i iatA cA eu fiind In ceastA noapte
de straje m-am furisat despre alp tAtari si am venit de i -am dat sure".
f. 276 20 Jar cind au fost simbatA pe la prinzul cel mare, iatA cA au sosit/ si
Bechir aga, talhaciu ImpArAteascu, carele daca s-au apropiat de tabArA
i-au esit inainte de 1-au privitat cu cAzutA InchinAciune. i atuncea si
tAtarli de pre dealuri carii umbla la pradA, vazind pe Bechir aga, om
ImparAtesc, fugiia In laturi si conteniia cu prada. Carele daca au arAtat
25 fermanul si porunca veziriului, incredincindu-se, au mers cu Lupul
vornicul si Bechir aga si cu 8 turci ce venise cu el. i a doua zi,
duminecA, i-au fAcut mass mare, de 1-au ospAtat ImpreunA cu ofiterii
moschicesti carii era cu oastea acolo; si au mers top de au sArutat mina
lui Bechir aga si ofiterii si Chigheci polcovnicul, veselindu-se intr-
30 acea zi cu to ;ii. IarA luni, diisu de dimineatA, iul<ie> 23, s-au gAsit
Lupul vornicul, luund cu sine si pe Dabija pAhamicul si au purces cu
Bechir aga, iarA cu mare fricA; mai sA lAsase de viatA. i sosind la ordia
veziriului au numArat pre to ; oamenii clt au fost, asezindu-i la
cortul chehaialei veziriului.
35 A doa zi au sosit si Joan vodA de peste DunAre, fratele lui Nicolae
vodA, carele au fost socotit de veziriul caimacam tAiii de cind au fost la
f. 276" BrAila si acum era gata spre acea socotealA ca sA vie la Iasi./ IarA daca
au chiematu veziriul la tort pe Lupul vornicul, el indatA au
ingenu<n>chiat. i dupA multA mustrare ce 1-a infruntat pentru hainie,
40 sA-i fie pomenit veziriul si de domnie. i el au rAspuns ci nu iaste
vrddnic de domnie; iarA si cine va fi domnu, nici aceluia, nici altuia nu
iaste Ora bunA de nimica, ci au robit-o tAtarii mai de istov.
Atunce au zis veziriul, fAcindu-se cA nu stie nimica: Cum sA fie
asa?" i el, batA-1 Dumnezeu, singur au dat tam In pradA. Pentru care
45 zicind Lupul vornicul ci si ordia mAriei tale plinA iaste de robi
moldovdni, atunce IndatA 1-au ImbrAcat cu caftan, puindu-1 caimacam,
8 ad. marginal Veziriul chiamil cu ferman pe Lupul vor<nicul> A //
252
www.dacoromanica.ro
rgspunzindu-i: Iatg a ; -am dat Sara in sama ta"; §i ping de trei on i-au
zis: I§itu Lupul ghiozum aci", adecA: Foarte sA -I de§chizi ochii";
§i allele. i dupA toatA voroava i-au dat ferman cu ceau§ ca sA scoaA
robii, on pe cit in ordie ar ggsi Si sA -i is pre tot. i au fost trimis
5 veziriul pe la toate vadurile oameni impgrate§ti de au scos robi de la
Mari.
Iar Lupul vornicul au mers §i la cortul lui Dovlet Gherei hanul §i
iarg cu mai multg mustrare 1-au pedepsit. i in vreo 5 zile ce au §ezut
f. 277 acolo, scos-au ca la 2000 de robi./ i atunce au fost venit la veziriul §i
10 cartile lui Curtu Mehmet pa§a, de care am pomenit mai sus.
Iar dupA a cincea zi au purces Lupul vornicul, impreunA cu Bechir
aga §i cu Mehmet efendi, iazagiul §i au sosit in Ia§i la iulie 31. Deci
Curtu Mehmet pa§a, in ace zile ce au §ezut in Ia§i s-au umplut de
multi robi moscali, §i el §i turcii lui, de cei ce rarnAsOse flAminzi §i
15 bolnavi pe urma o§tii §i s-au dus la Cara lui.
Aicea n-am putut lgsa cuvintul §i pentru rindul muntenilor, mAcar
cA au fost amestecat §i.Costandin vodg Basarab la socoteala moscalilor.
Iarg incg§i negraba §i chivernisala cea bung trece primejdia cea rea,
precum s-au vAzut §i aicea. CAci Costandin vodA B<asarab> nici de
20 cum din porunca veziriului nu s-au abAtut in laturi; ci §i salahori §i carA
de oaste au dat. Iar el sA afla spre Tirgovi§te, a§teptind la acea de apoi
cum va e§i lucrurile daca sg vor lovi o§tile fad §i cine va fi biruitoriu.
Iarg nu ca Dumitra§co vodg, dintlia§ datg a sA numi domnu vezinic cu
feciorii lui §i a numAra conacele cite situ ping la DunAre la pod. i de
f. 277' 25 Bugeacul cu tgtarii nu-§i aducea aminte. Cu precum/ zice la psalom 20:
Cugetat-au sfaturi care nu le-au putut scoate la cale." Iarg BasarabA
numai ci gindiia la ce sA va alege lucrul §i cum au simtit cA s-au lovit
o§tile §i s-au ImpAcat, intr-acel ceas au trimis 8 boiari cu daruri la
poarta veziriului; a§ijderea §i la hanul, de §-au indreptat lucrurile
30 despre toate pArtile §i nu i-au cAzut Cara la robie.
MAcar cg au fost Thoma spgtariul Cantacuzino din partea lui trimis
de au mers §i la BrAila, precum am zis, iar pe urmA au mutat vina asupra
Thomei spAtariul cu me§ter§uguitg pricing cum cA s-au sculat ca un
viclean fArA §tirea domniei §i s-au dus la moscali de au venit cu din§ii la
35 BrAila; §i §-au indreptat lucrurile despre turci. Iar Thoma spAtariul, dupA
ce au e§it din Braila au luat calea prin Tara Munteneascg, pentru
indreptarea casei lui. Ci socotind cA va cAdea in cursg, au trecut in Tara
Ungureascg §i de acolo au tras iar la moscali. i 1-au miluit cu boerie
graf gheneral. Iar §i Constandin vodg au cheltuit pe urmA citeva sute de
40 pungi cu turcii ballet* ping s-au mintuit de gilceava lor./
f. 278 Aicea scriem precum au caimacanit Lupul vornicul fi cu
Bechir aga al veziriului 0 apoi cum au petrecut.
DupA ce au mers Lupul vornicul, chiemat cu fermanul veziriului
prin Bechir aga, precum s-au pomenit mai sus §i sosind acolo §i Joan
45 vodg terzimanul, carele era sA purceagg la Ia§i, sA fie caimacam. Si
spun cg daca au inteles Joan vodg de venirea Lupului vor<nicul> 1-au
chiemat la cortul sAu §i n-au vrut sA margA. i rAu au gre§it, cA n-ar fi
patit pede<a>psa care i s-au intimplat tocma cu capul, precum vei
253
www.dacoromanica.ro
intdlege mai jos. a de ar fi priceput Lupul vomicul, Inca el sA fie
poftit de la veziriul pentru Loan vodA sA fie caimacam si i-ar fi fost mai
cu ticnealA, stiind cA iaste om mare de la usa impArAteascA, terziman si
frate de domn si nu i-ar fi venit nici o patimA, de nicAirea.
5 Ci Lupul, dupA ce au imbrAcat caftan de caimacanie si vrind sA
purceaga spre Iasi au Mat la PoartA pe capichehaiaoa lui Dumitrasco
vodA, anume lane Criteanul si pe Maxut postelnicul; socotind sA nu
f. 278' incapA la vreun rAu despre/ veziriul <acestia> s-au fost lipit lingA loan
vodA, iar dupA ce au vAzut pe Lupul vornicul la ordie, indatA 1-au
10 pgrasit si au mersu la Lupul, de au venit in tarA la casa lui. Iar Loan
vodA, vAzind asa, cersut-au de la Lupul vor<nicul> ca sA-i dea 4 pungi
de bani din tarA, zicind ce au chieltuit la Braila si aiurea, viind la
cAimAcAnia tArii. Ci Lupul s-au asezat ca sA trimitA un om at sAu cu
dinsul si-i va da din Lard.
15 Daca s-au luat Lupul vomicul zioa bunA de la veziriul, viind la
Bursuci cu Bechir aga si cu Mehmet efendi ezagiul si cu Haidar aga at
hanului, pre carele apoi 1-au lAsat pentru aretul taberei ca tot incA nu
sa potolise bine Mull cu prada , asijderea au trimis Lupul
vor<nicul> la Iordache aga, ginerile lui Antiohie Jora, de 1-au adus de
20 la bejenii si 1-au trimis sA fie capichehaia la poarta veziriului, cu
celalalt, ce am scris mai sus si sA poarte grija pentru scosul robilor.
Deci, dupA ce au sosit, cum am zis mai sus, iar Bechir aga s-au asezat
in curtea cea domneascA. Ci fAcuse atita cheltuiall cu scosul robilor si
la PoartA, fiind Cara bejenita, numai ci i-au cAutat de au scos asupra
25 bejenarilor la toate tinuturile cite doi lei de car; mai alaturea si mai
f. 279 putin./ Apoi au venit poruncA de la veziriul de au dat tam 100 de
carute, cite 4 cai, scotind cuvint pentru pornirea craiului svezescu din
Tighina spre ;ara lui. Si au fost trimis si din Tara MunteneascA citeva
mii de chile de zaharea, fainA si orzu, de au sezut cattle la Tutora
30 multA vreme, pinA incepuse a putrezi sacii cu fainA si tot nu s-au ales
nimica de acea piine care s-au descArcat la manAstire la Birnova si apoi
au dat-o la niste cazaci zaporojani de au mincat-o; cAci craiul svezesc
is bAtea joc de turci si n-au vrut sA margA.
Aicea in Iasi au venit un agA de la ordia veziriului de au cercat la
35 cetatea Hotinului cum iaste. Si IncepusA a suna cuvitul ca era sa vie un
pasA la Moldova; cA de domnie nu sA sfetiia nime. Boiarii Inca nu vrea
sA vie la Iasi, vAzind cl veziriul tot sedea in Gura SArAtii. Si cu adevArat
nu era de a cre,de, de vreme ca unii era fugiti in Tara UngureascA, altii
la munti. Iar in Iasi au fost tot tirgovetii acasA. Ci find Lupul
40 vornicul caimacam si cu Antiohie Jora hatmanul, cA adus6se caftan ca
sa fie si alt boiariu caimacam, pre carele ar socoti Lupul; si Maxut
post<elnicul> sa afla lingA dinsii pentru limba turceasa.
f. 279' Fost-au sA dea Lupul vornicul si vreo 60 de pungi la veziriul/ din
venitul taiii, de iau domnii din ocna si din vami. Ci alti bani nu era,
45 fail cit copeice si dutce cite de patru bani si timfi de cei moschicesti.
Deci cu mare nevoe d-abia au strins 12 pungi de acei bani si au trimis
33 !Amid betea A // 34 ad. marginal Lucruri <treine> A //
254
www.dacoromanica.ro
la veziriul vi tot cu scAdere i-au luatiar Costandin Muselimul, omul lui
Joan voda terzimanul, carele au fost venit pentru bani, au vezut citAva
vreme vi s-au dus MA bani inapoi vi Inca vi infruntat. Ci adaogindu-se la
neprietevug una ca aceasta despre loan voda, a doa vi despre veziriul
5 caci nu i-au trimis bani buni vi mai multi, a treia, nu sa tie ce
blestematie au Mut capichehaialele carii s-au numit mai sus nu vtiu
ce mevtervug vor fi Mut cu scosul robilor vi intrind ace stia toate In
urechile veziriului, indatA au poruncit de au prins pre Ianio Criteanul,
zicindu-i: Tu evti cel ficlean capichehaiaoa lui Dumitravco vodA,
10 Cantemir oulu, hainul; ai vtiut faptele stApinului tau vi n-ai vadit". i
indata au poruncit de i-au taiat capul. Iar Iordache aga s-au priceput mai
curind vi au fugit de la ordie tocma pe Tutova, la satul socru-sAu, la
Tomevti. i au avut mare noroc ca au lasat oameni de straja mai in urmA;
f. 280 cA din loc au purees gonavii ca sa-1 prinzA. i 1-au fost pripit/ acolo, in
15 curte la Tomevti. Ci dindu-i veste strejarii au fugit pedestru la deal, de
v-au scutit viata cu pAdurea. IarA caii lui cum era, ava i-au apucat turcii
gonavii; vi intr-acesta chip au scapat de acea cumplita primejdie.
Zic unii ca vi acel Bechir aga v-au fost imputat Lupul vornicul vi cu
Mehmet efendi ezagiul (cA turcilor cine le poate satura lacomia lor);
20 deci sa-1 fie adaos cu pira vi ei la veziriul. Osebit de aceasta foarte
batea pre multi saraci de oameni; pe unii vi dupa vina lor, pe mai multi
poate fi vi fora cale, ca sa plineasca poruncile (sau vi pAcatul omului
urmeaza spre osincla). lad Inca daca-vi inmultevte omul vi la
nepriiateni de nu-i bagA seams vi ales cei mai putinciovi, cind nu te
25 gindevti, atunce te surf:4. Care ace stea mate grArnadindu-se una peste
alta, mai virtos i-au scornit nepriiatenii cuvint cum ca au strins vi
stringe bani multi Lupul vor<nicul> vi va sA fugA vi el, cum au fugit vi
alti boiari.
Deci intr-o zi au venit de la veziriul un aga, ce-i zic Delibav, carele
f. 280' 30 au petrecut pe un sol levescu pinA aicea./ Ci Lupul avea mare gilceava
de nivte tAtari pentru nivte iape tAtarAvti, ce s-au zis mai sus; vi acum le
orinduia din tarn vi sa se dea tataralor. Ci cind au fost la sept<emvrie>
9 i-au oprit in curte, arAtindu-le fermanul veziriului, ca sA-i ducA
acolo. i indata au pus in flail pe trei boiari: pe Lupul vornicul, pe
35 Antiohie Jora vi pe Maxut post<elnicul> vi cu mare pazA i-au dus la
ordie. i nici i-au adunat cu veziriul, unde de acolo i-au pornit cu mare
urgie vi i-au trecut peste DunAre, la Varna, de i-au bAgat in lAuntru, cu
obezile in picioare vi cu lanturi de grumazi. i era aproape sA se
mintuiasca de viata; ci norocul lor ca sa mai aiba zile: de grab au trimis
40 Costandin voda B<asarab>, domnul muntenesc, milostenie de la sine
t<a>l<eri> 300 de au dat la mai marele cetatli vi i-au mai slAbit, de i-au
scos gall la lumina, de i-au avezat, ca li se umflase limbile in gurile
lor de lantul ce avea in git, cit de ar fi mai zAbovit nescovi, acolo ar fi
murit. i decii au mai vezut la pazA 8 luni. i au fost caimacam in Iasi
45 40 de zile, pia au cAzut la urgie. Iar cum au exit de la inchisoare acevti
trei boiari, sa va pomeni mai jos, la a doa domnie a lui Nicolae vodA./
255
www.dacoromanica.ro
f. 281 AICEA SCRIEM PECUM AU VENIT LA SCAUNUL TARII
EPITROP IOANN VODA, FRATELE CEL MAI MIC AL LUI
NICOLAE VODA.
DupA rAdicarea boiarilor ce s-au pomenit mai sus au rAmas

5 caimacam Bechir aga, talhaciul, de care IndatA s-au mihnit oro§anii.
Una pentru acei boiari ce i-au luat in hiarA, a doa cl au rAmas iarA
turcu in scaun, socotind cu acdle amestecAturi sA nu cazA vreun pa§alic
la Moldova. InsA Bechir aga, a doa zi, nefiind alp boiari, au chiemat la
curte pe Gheorghie Apostol, biv vel vist<ernic> de 1-au fAcut
10 caimacam, ca sA poarte grija pentru trebile ;Aril, dupA obiceaiu. Iar
banii de unde veniia tot la Bechir aga ii stringea. Si au stApinit i el
scaunul vreo 17 zile, pinA au venit loan vodA terzimanul, la
sept<emvrie> 26. Tara Bechir aga s-au radicat din Ia§i plin de robi; §i
mincasA §i citva bani. Si s-au dus dupA veziriul. DarA nici el n-au
15 pAtit bine. CA schimbindu-se veziriul Baltagiul i s-au luat tot §i cAzuse
§i la pedeapsA, cum iaste obiceaiul turcilor, dupA firea for cea
nestAtAtoare./
f. 281v DupA ce au venit Ioann vodA la Ia§i, foarte s-au bucurat tirgovetii
§i toatA tam, trAgind nAdejde de domnia lui Nicolae vodA, vazind pe
20 frate-sAu sosit cu stapinirea la scaunul Moldovei. Carele dupA ce s-au
a§ezat in curte, IndatA au poruncit la tot zlota0i pe la toate
tinuturile, sA nu mai stringA rAmA§itele §i sA dea oamenilor pace, sA
nu<-i> mai supere. lar titulu§ul lui a§a,.. scriia la carp: Ioann
Mavrocordatu marele terziman al putdrinicii ImparAtii §i epitrop TArli
25 Moldovei i proci.
Si a§a, cu bind*, scris-au carp pe la tot boiarii pe unde sA afla
pen bejenii, ca sA vie fie§tecine la locul sau, fad nici o temere. Tot
intr-acest an la oct<omvire 7> zile, la 8 ceasuri din noapte, foarte tare
s-au cutremurat pamintul, in slava lui Dumnezeu, 'Ana in de doao ori.
30 Si huetul veniia despre rAsArit./
f. 282 MOLDAVIA.
V1<ea>to 7220, 1712. DOMNU 60. DOMNII 73. NICOLAE

ALEXANDRU VODA, INTIIUL CU ACEST NUME, CU A DOA
DOMNIE.
35 Wind a scrie a doa domnie a lui Nicolae vodA fac Incdpere de unde
au pArAsit Nicolai Costin, ce-au fost logofAt mare, carele au scris
domnia cea dintli a lui Nicolae voda. Si au scris pinA au mersu la
Galati §i au trecut DunArea, mergind la Tarigrad. Si acolo, pArAsind,
au Inceput a scrie de domniia lui Dumitra§co vodA Cantemir.
40 Incepind, dar, eu a scrie de unde au lAsat dumnealui, n-am lasat
nepomenit nici ale ce s-au intimplat §i s-au lucrat la mazilia lui
4 ad. marginal Sept<emvire> 20, 7220, 1712 A //28 ad. marginal 7220 A // 31
ad. marginal Moldavia A // 32-34 De a doua domnie a lui Nicolai Alecsandru vodl U //
256
www.dacoromanica.ro
Nicolae voda, vrednice fiind de pomenit. Si stiind a si de la ale ce sA
vAd a fi mici socoteli, pot cei intelepti a sa folosi si a lua lumina, am
lungit istoria si am Inceput a scrie dupa ce au trecut trei ani dintr-a doa
domnie a mAriei sale si am intrat Intru al patrulea an.
5 Sosind la Tarigrad Nicolae vodA la dechem<vrie> 25 si mergind
drept la casele ale parintesti ce avea la Fenar, ii era curtea deschisA si
f. 282' tot boerenasii lui strinsi in toatA / vremia; si mergea priiatenii de sA
impreuna in toate zilele. Trimitea si solii ce era in Tarigrad, pe
dragomanii lor, la Nicolae vodA de-i zicea complementuri si-1 mingiia
10 ca sA nu-s facA voia rea de acea intimplare a maziliei.
Trimis-au si veziriul de au chiemat pe Nicolae vodA indata cu
porunca ImpAratului si pentru ca sA -1 mingiie cA nu era cu voia
veziriului acea mazilie, precum am pomenit mai sus. Dar mai virtos
1-au chiemat ca sA -1 intrebe pentru besti despre partile acestia. Si an
15 fAcut tainA, scotind pre toti gall si au Minas numai amindoi. Multe
cuvinte de mingiiere i-au zis atunce veziriul si cum cA slujba cea cu
dreptate iaste cunoscutA de imparatul si sa nu-s facia voia rea, ca
MA zAbavA i sA va da domnia. Dupa aceia 1-au Intrebat pentru besti,
despre parcile crestinilor, ce sA aude si ce sA lucreazA si pentru ostile
20 moschicesti unde sA aflA. MAcar cA moscalii pinA atunce mai nici aflase
bine de stricarea pAcii. La aceastA IntrebAciune a veziriului, mAcar cA
socotiia si stiia Nicolae vodA ca rAspunsurile sint cu mare primejdie la
f. 283 o vreme ca aceia, nestiind la ce sfirsit va veni trebile,/dar precum i-au
luminat Dumnezeu mintea au raspuns la toate si au spus ce au stiut si
25 ce au socotit; care daca le-au spus veziriul imparatului spun cA i-au
placut foarte.
Impreunarea aceia a lui Nicolae vodA cu veziriul si mai virtos a au
fAcut taina cu dinsul (neobicinuit lucre iaste la veziriul sA facA tainA cu
domnii mazili) an zadarit zavistie domnilor si celor mazili din Tarigrad
30 si celor cu domnii. Si au inceput a-1 zavistui nu numai moldovenii, ci
si muntenii si cerca mijloace ca sA-i poatA strica. Care mijloc 1-au si
aflat Dumitrasco vodA Cantemir, sfatuindu-se cu o sama de boiari carii
nu era voitori de bine lui Nicolae voda, adecA sa trimita la PoartA §i sA
facA mare jalbA precum Nicolae vodA au fAcut multe nedreptati in tail
35 si au prAdat boiarii. Si pentru poclonul bairamului (ce era sA-1 dea
Dumitrasco vodA, ca un poclon it didese Nicolae vodA Intr -un an ce au
domnit) sA zicA cA 1-au luat din tail si 1-au oprit la sine, socotind cA cu
acestia vor face mare stricAciune lui Nicolae vodA: cit, una, i sA va
strica numele cel bun si cu greu i sA va mai scoate domnia, iar cu
40 ceialalta socotiia ca-i vor face mare paguba si saracie, ca ce are sa dea
f. 283" tot/0 la mare datorie sA incapA, cit sA nu mai poatA lua niciodatA
domnia. Dar, zice un cuvint, altele sint sfaturile oamenilor si altele
porunceste Dumnezeu.
Facindu-se primavara au orinduit Dumitrasco vodA pe Manolache
45 Ruset vornicul si pe loan Sturza vor<nicul> si pe Gheorghita
11 ad. marginal Nicolae, 7220, 1712 A // 27 ad. marginal Nicolae, 7212, 1712
A // 44 ad. marginal DurnitraFo, 7219, 1711 A / Manulache A //
257
www.dacoromanica.ro
pAharnicul cA acestia au priimit sA facA aceasta slujbA si le-au
fAcut izvod de Ora ce era sA facA. Le-au dat si izvod de toate veniturile
ce sA strinsese in domnia lui Nicolae vodA, din card, la care izvod doao
lucruri era fAcute afara din cale si din omenie: unul cA pusese
5 imprumutarea ce luase Nicolae vodA de la boiari de doao on si anume,
de la fiestecare ce au luat si toatA suma deosebi, al doilea pusese cA au
luat poclonul bairamului Nicolae vodA din tad. Si asezase si izvoadele
ce era la vistierie, de banii birului ce strinsese si trimisese la PoartA, si
au stricat unde zicea banii birului si au scris in locul birului, ai
10 bairamlicului. Care izvoade au cazut toate pe mina lui Nicolae vodA,
daca au luat domnia.
Pornit-au Dumitrasco vodA pe acei boiari la Tarigrad, zicindu-le el
f. 284 vor lua InvAtAtura si de la Jane, care era capichehaia./Carii daca au
ajuns la Tarigrad au gasit pe veziriul gata sA iasA cu ostile sA margA
15 impotriva moscalilor. Au apucat boiarii de s-au impreunat cu veziriul si
au spus jalobele lor; le-au rAspuns veziriul intr-acea data ca vor avea
dreptate. DupA aceia au esit veziriul din Tarigrad si au mers la Daut
pasa, dupA obiceaiul ce au cind vor sA margA la oaste; sed acolo eiteva
zile ca sA-si aduc5 aminte si sA se grijascA cu toate ale trebuitoare de
20 cAlAtorie si de ostire.
Mers-au dar boiarii si acolo de s-au impreunat cu chehaiaoa si cu
veziriul si iar s-au jeluit de Nicolae vodA si s-au rugat sA aibA dreptate.
Iarl veziriul, aflind socotelile si stiind cA-1 phase fArA dreptate, le-au
rAspuns sA margA cu ordia pinA la Odriiu si apropiindu-se de Moldova
25 le va lua sama; cA au fAcut vechil Nicolae vodA pe frate-sAu Ioan vodA
terzimanul. S-au fAcut boiarii bucurosi si de aceasta si au zis cA vor
rAminea la Tarigrad sA se mai gAteascA. Si purcegind veziriul, ei au
rams in Tarigrad. Si vAzind cA nimica n-au putut isprAvi si socotind cA
f 284" de vor merge la ordie vor isprAvi si mai rAu, cunoscind pe/veziriul ca
30 are in dr?goste pe Nicolae vodA si sfAtuindu-se ce vor face i-au
indemnat acel lane sA dea ruca, adecA rAvas de jalbA la singur
imparatul.
Si intr-o zi, venind imparatul de la Uchiudar (el mersese sA se
Inchine dupA obiceaiul ImpAratiei turcesti, carii merg in toate vinerile
35 la cite o geamie de ale mari) i-au tinut calea boiarii si aprinzind o
rogojina in cap au dat ruca. Spun sA fie zis imparatul cAtrA bostangi
basa: Aceia, pre cum sA vAd, saminA sA fie niste telpizi, de vreme ce
au aprins rogojina in cap". Lucru afarA den cale si far-de socotealA au
fAcut acei boiari si, precum sA zice, cu capetele for au vrut sA joace. CA
40 cine dA ruca la ImpAratul sA chiamA cA nu bagA mina pe veziriul, care
lucru iaste de mare primejdie; cA veziriul oricum ar fi, poci zice cA
poate tocma cu ImpAratul. Dar osebit si de aceasta, a sA pune in price
cei mai mici cu cei mai maxi iaste nebunie. Cu cel de o potrivA de sA
apucA cineva in price si Ina nu sA poate sA nu sA pAgubeasca amindoi.
3 ad. marginal Nicolae 7219, 1711 A // 22 ad. marginal Nicolae, 7219, 1711
A // 29 ad. marginal Nicolae, 7219, 1712 <sic> A // 36 ad. marginal Boiarii pirlsc pre Nicoale
vocla la imparatul A //
258
www.dacoromanica.ro
Precum §i cind sA luptA doi ce sint intr-o virtute §i inamplindu-se de
biruia§te pre altul, dar IncA §i cel ce au biruit suflA tare de ostenealA qi
f. 285 slAbd§te foarte;/cu cit mai vIrtos cind sA apucA ne§tine in pricinA cu cel
mai mare §i mai putincios decit dinsul. De una ca aceasta au zis
5 inteleptul Sirah: Oa la qi cu cAldarea nu poate sA se loveascA, cl de sA
vor ciocni, iar oala sa va sparge."
Asdmene iaste §i pira boiarilor cu domnii. De cite on au mers
boiari sA pirascA pre domnu mazil la PoartA, nici odatA n-au putut
isprAvi mai nimica. CA domnii, on cum ar fi, au priateni oameni maxi,
10 de sA pun pentru din§ii §i nu le pot strica nimica cu pira. Ada n-au putut
strica nici lui Nicolae vodA, avind priiateni multi. CA mai toti cei cu
diregAtorii la PoartA ii era voitori de bine. DarA lAsind ajutoriul
omenesc, zic cA-i ajuta Dumnezeu la toate trebile lui. CA multe
bunatAti fAcuse in tail la sAraci §i la sfintele biserici. Pentru acdia cei
15 ce au mers sa-1 pirascA s-au intors inapoi cu ru§ine, iar Nicolae vodA in
scurtA vreme au luat iarl§i domnia Moldovei.
f. 285v Daca au luat ImpAratul ruca §i au vazut jaloba acelor/boiari, au
poruncit caimacamului sA scoatA pe Nicolae vodA la divan. IarA
caimacamul temindu-se sA nu sA dea cumva Nicolae vodA in laturi,
20 intelegind de aceasta, §i sA gindeascA ImpAratul cA i-au dat el Mire de
au dosit, au poruncit lui ceau§ bap ca sA margA fAr-de veste la Nicolae
vodA, sA nu apuce sA se ascunza. Si aflind cA iaste Nicolae vodA la
casele ce avea la ArnAut-chioi, pe Bogaz, au luat §i un hasichiu de la
bostangi bap; cad nu poate nime sA calce casele ce sint pe linga mare,
25 fArA §tirea bostangi bassi. Si aka mergind acolo, unde era Nicolae vodA,
cA sA intimplase de era la casele frA ;ine -sAu, loan vodA, s-au supus
acolo, aproape §i au a§teptat pinA s-au de§chis poarta, vrind sA iasA un
om cu treabA; §i aka au intrat ceau§ bap §i hasichiul cu taifaoa lor. Iar
Nicolae vodA, prinzind vdste cA s-au cAlcat curtea §i-1 cautA sA-1 prinzA
30 au incuiat up odAii intru care era §i au §ezut acolo. Mers-au ceau§
bap. Mers-au ceau§ bap Si cu hasichiul intru o odae intru care era o
sama de boerena§i §i din slugi §i au intrebat de Nicolae vodA. Ei au dat
seama cA nu iaste acolo. Zisu-le-au sA descue §i odaia cea IncuiatA; iar
f. 286 ei au spus cA iaste IncuiatA de terzimanul §i cheile sint la dinsul./ Si cu
35 atita s-au dus de acolo, luund doi boerena§i §i doi copii din casA, pre
carii i-au dus la opreala bostangiilor.
A doa zi au mers ceau§ bap §i la saraiul cel de la Fenar §i iar alta
cercatura n-au facut, fdrd cit au intrat intru <o> odae de cdle de jos §i
au intrebat pe boerenaqi unde iaste Nicolae vodA §i pentru ce sA dA in
40 laturi cind it chiarnA ImpAratul. Iar ei au rAspuns cA nu iaste acolo, nici
§tiu unde iaste; §i aducindu-i cahve §i §erbet, s-au dus cu atita trimitind
pe, vreo doi, trei boerna§i zicind sA fie zis boiarii el au pill §i cu unii
din boiarii lui Nicolae vodA.
lad Nicolae vodA vAzind cA 1-au cercat noaptea la ArnAut-chioi
45 s-au temut on pentru ca sA nu stea la pirA cu din§ii, cA socotiia a fi fAr-
11 ad. marginal Nicolae, 7219, 1712 <sic> A // 22 ad. marginal Nicolae,

7219, 1712 A // 40 ad. marginal Nicolae, 7219, 1712 A //
259
www.dacoromanica.ro
de cinste sg stea cu unii ca aceia la divan si ca sg nu-i graiasca
ni<s>care cuvinte Impotriva au socotit de au dat in laturi, sezind citeva
zile tainuit. §i au scris carp la frate-sgu Joan vodA la ordie $i la veziriul
cum ca au dat boiarii ruca la impgratul si cum cg au trimis caimacamul
5 de 1-au cercat noaptea la gazdg.
Care intelegind veziriul foare i-au pgrut du si au scris la
f. 286" caimacamul cu banat zicind ca nu s-au cazut sa facA una/ca aceia si au
instiintat si pe imparatul de aceasta, adecg cum ca au mers si la dinsul
acei boiari moldoveni cu jalba si le-au zis sa margA cu ordia si
10 apropiindu-se le va lua seama; cg au fgcut Nicolae vodg vechil pe frate-
sAu terzimanul si i-au dat toate dresele ce avea si nu s-au cazut sg mai
supere pe Impgratie. Care spun sg fie zis impgratul: Daca iaste asa,
s-au cgzut sg marga acolo, sa le ia seama veziriul".
Fgcut-au si la Impgratul ruca Nicolae vodg si au dat-o singura
15 doarnna, intru care scriia cum el si pgrintele lui Nicolae voda si el, din
copilgrie au slujit cu mare dreptate ImpArAtiei. i aceasta Ora ce au Mut
boiarii iaste mincinoasa; cg numai 9 luni au domnit si cum ar fi putut sa ia
doao pocloane ale bairamului?! §i intr-acele 9 luni ce au domnit, au pia&
si birul deplin si bairamlicul al acelui an $i balgi baslilcurile si miiarea si
20 ceara ce sa da la mutcapul imparatescu, si toate poruncile le-au facut
deplin. Iar acestia sInt mestersugurile lui Dumitrasco voda, el el are gind
sa se facA hain si sa se inchine moscalilor. §i pentru ca sa-i ramiie lui
f. 287 banii bairamlicului si alp bani ce ia din targ scorneste aceste piri./Cg nici
vreo strImbatate sau tirgnie, precum au pi lit acei boiari, n-au fgcut. CA
25 cind au mers cu domnia au ggsit tam foarte slabd si rasipita si in citg
vrdme au domnit au inceput a sa tocmi si a sa stfmge oameni din toate
pArtile; care acestia, unde iaste tirgnie si nedreptati, nu pot sa fie.
Acestia si allele au scris imparatului. i i-au exit raspunsul cum cg
in zilele imparatiei sale nimenui strImbatate nu s-au Mut; nu sa va
30 face nici lui stilmbatate. Au mai cercat in 2, 3 rinduri acei boiari la
divanul Impargtescu si da arzuhaluri; dara alt rgspuns nu le-au exit.
Carii vazInd ca nici cu ruca ce-au dat, nimica n-au isprgvit si cum cg
au Incaput la mare primejdie, pornind pe veziriul asupra for cu urgie,
s-au intorsu in ;mg cu multa groazg, cit unii s-au temut a merge pre
35 uscat, ci au mers cu corabia pre mare. Iarg carii au mers si pe uscat
s-au amestecat pentr-alti calatori, ca sa nu-i cunoasca nimenea.
f. 287" Ajungind veziriul cu ostile la Oblucita au aflat/ de hainia lui
Dumitrasco vodg si cum cg an intrat moscalii in Tara Moldovei si cite
s-au lucrat aicea de moldoveni. i au socotit de au orinduit pe Joan
40 vodg, fratele lui Nicolae vodg, sg mearga la Braila; si au scris si
ferman la tori lacuitorii Orli ca sg flu sg potriveascg lui Dumitrasco
vodg, ci sg fie supus si plecati Imparatiei, precum au fost. i au
mersu Joan vodg cu acea porunca a veziriului si poate sa fie avut si alte
porunci. i au scris la unii din mazili, ce intelesese ca sint la margine,
45 dar n-au vrut sa Inteleaga, ca era umflati mai toti pamIntenii cu
ngdejdile cele desarte. i cind sa Linea ca slut scapati de suptu jugul
14 ad. marginal Nicolae, 7219, 1712 <sic> A /1
260
www.dacoromanica.ro
robiei, atunce era sd cazd nu numai <la> robie, ci si la perire
desdvirsit, de nu le-ar fi ajutat iar mila lui Dumnezeu, care nu lasd pre
crestini sd piard desAvirsit.
Nevoitu-s-au in tot chipul veziriul ca sd nu marga aceasta veste la
5 impdratul, cum cd s-au hainit Dumitrasco vodd, ca sd nu sA intristeze.
Dar neputIndu -se tdinui un lucru ca acesta au aflat si impAratul si s-au
adus aminte de cuvintele lui Nicolae von ce-i scrisdse in ruca, precum
s-au pomenit, cum cd are gind Dumitrasco vodd sd se haineascd si
opreste poclonul bairamlicului si zicea cum cd i-au luat Nicolae vodd.
f. 288 10 Si i-au parut rau imparatului cdci au mazilit pe Nicolae von./ Si
ajungind vestia aceasta la toci, huliia pre hanul carele au fost pricina de
s-au mazilit un domnu ce slujia cu dreptate ImpAratiei si au fAcut pre
un hain. Si punea la socoteald tot cum cd de va rdminea Moldova pe
mina ImpAratiei nu iaste altul ca sd se trimita domnu, WA numai
15 iards Nicolae vodd. Pentru aceia au Indemnat pe Nicolae von
priiatenii sd nu mai sazd tdinuit, ci sd sazd la casa sa. Carele stiind si
pentru &ate-sat' loan von cum cd 1-au fost trimis veziriul la Braila ca
sd traga pe moldoveni sd nu sd haineascd, A/kind si indemndrile
priiatenilor au exit si sedea la saraiul sau.
20 Intelegind Joan vodd cd sd intoarce veziriul, ispravind cu moscalii
ale ce au vrut, pre carii cuprinzindu-i de toate pArtile cu multime de osti
si dindu-le nal/aid nepardsit, neldsind sd le meargd in obuz nici un fel de
hrand de cai, sau de oameni, le-au cdutat moscalilor a cere pace, cu
vArsare de sudori, cu avutie si cu agaduiale a vor face toate fAgAduialele
25 turcilor, care au fost acostia: sd dea Azacul, sd strice Samar cetate si altd
cetate si sA nu lasd in Tara LesascA osti moschicesti si alte ponturi, care le
f. 288" zicem pre scurt, de vreme ce le-au scris allii mai nainte de/mine.
Daca au trecut veziriul Dunarea si au sosit la Canal, acolo au mers
si loan vodd de s-au impreunat cu veziriul. Iar acolo au mers si Lupul
30 Costache vornicul si 1-au imbrdcat cu caftan de caimacanie. Si de acolo
iar au trimis de 1-au luat din Iasi, dimpreund cu Antiohie Jora si cu
Maxut postelnicul, de i-au inchis in cetatea Varnei. Si de acolo au
trimis pe loan von caimacam si socotitoriu Tdrii Moldovei,
adeverindu-i cum cd si domniia sd va scoate lui Nicolae vodd.
35 Nevoitu-s-au unii din boiari ca sd aduca domnu pe Mihai vodd,
fAcind magzaruri cum cd toatA tam it pofteste domnu si le-au trimis la
1mi:di-dile; dar n-au putut ispravi nimica.
Trimitind veziriul pe capichehaiaoa lui la imparatul cu vestia
isprdvii si a biruincii ce fAcuse impotriva moscalilor, mers-au la dinsul
19 ad. marginal Nicolae, 7219, 1712 <sic> A / dupa sau ad loan vodd, dacA au
mers la Braila au sezut pinA cind au inlales ca vin °stile moschicesti sa o ea, si atuncea au trecut
DunArea in ceea parte $i au mers la MAcin ear a doa n au si sosit moscalii si au inceput a bate cetatea,
care au si luat-o pinA in trei zile, mAcar ca au stAtut si turcii foarte bine la razboiu si s-au apa rat si din
cetate cum se cads, dar neputind suferi focul moscalilor si satea, ca le luase apa, a triia zi au inchinat-o.
i au dat moscalii voe turcilor sA easA numai cu cit va hi pe dinsii si cu cit or putea rAdica; dar esind
turcii din cetate prin oastea moschiceasca, cit se departa ceva de capite da navala dragonii si-i jecuia.
Ear a doa zi, dupa ce au luat cetatea, au si sosit trimisii cu veste cum ca s-au facut pace; si au lisat
moscalii cetatea, precum s-au scris la domnia lui Dumitrasco vodd U //
261
www.dacoromanica.ro
Nicolae voda de s-au impreunat, carele i-au spus atunce cum cA va
Imparatul sl-i ceara 50 de pungi pentru poclonul bairamlIcului ce nu
1-au dat Dumitra;co vodA. Putea atunce Nicoale vodA sa se dea in
laturi, daca au inceles cA va sa -i ceara ImpAratul aticea bani; dar pusese
f. 289 5 end sA nu sa mai ascunza, cA ;i priiatenii a;a-1 indemna: /pe de-o parte
nadAjduind spre mila lui Dumnezeu ;i weptind din zi in zi sa-i scoa;A
domniia Moldovei ;i sa-1 chiiame sA-1 'imbrace cu caftan, precum ii
scriia frate-sAu loan vodA ;i alti priateni, pe de alts parte era cuprins de
mihnire ;i intristat ;tiind ca va sA-i ceara imparatul atIcea bani. N-au
10 rrecut multe zile ;i au trimis caimacamul un ciohodar la Nicolae von
ca sa-1 chiiame la Poarta; care chemare macar ca Nicolae vodA o ;tiia
pentru ce iaste, dar nevrind ca sA <se> mai dosascA s-au sculat de au
mers la Poarta.
ToI au inceput a zice cA-1 chiama sA-1 imbrace cu caftan pe
15 Nicolae von, ca aka sA purta cuvintul la toti cum ca de iaste sA se mai
trimita domnu cretin la Moldova nu sA va trimite altul, fad Nicolae
vodA. CA venisA lucrul la cumpana sA se faca pa;A la Moldova ;i sa nu
mai trimita domnu.
Mergind Nicolae vodA la PoartA i-au zis caimacamul cum ca
20 porunca ImpAratului iaste sA dea 50 de pungi de bani, poclonul
bairamlicului ce nu s-au dat; intr-alt chip sA nu fie. RAspuns-au Nicolae
vodA cum ca acel poclon 1-au luat Dumitra;co vodA din tad ;i s-au dus
cu banii la moscali. Dar de vr6me ce iaste a;a porunca ImpArAtiei va
f. 289w vinde ce are ;i/ va plini cit va putea coprinde; iar cit nu va putea plini,
25 ce ya fi mila imparatului. Si zicea Nicolae vodA a in cilia vreme au
domnit ca sA nu ramie jos nici o porunca impArAteascA s-au indatorit ;i
au plinit ;i birul ;i bairamlicul ;i toate cite s-au dat din tart ;i au rAmas
plin de datorii. CA din ;ad n-au apucat sa is cit au dat, domnind numai
9 luni. Spu<su>i-au caimacamul ca porunca ImpAratului iaste sA ;azA la
30 oprealA pins va plini acei bani. Si 1-au intrebat unde-i iaste cu voe sA
;azA. Si a:, poftit ca sA-1 orinduiasca la ceau;lar Emini, fiindu-i casa
aproape de casa lui Nicolae voda. Si de acolo au mers la casa acelui
ceau; la opreall.
VAzindu-se Nicolae vodA la opreala ;i cum cA-i are atitea bani au
35 Inceput a sa lasa de nadejdea domniei. Si dedese porunca sA-i scoap
odoarale ;i alte lucruri ce mai rAmasese nejelojite, la vinzare. lar pe
afarA intre unii oameni era voroave tot de rAu de Nicolae von, zicind
ca nu va mai vedea domnia niciodatA. CA nu iaste lucru prost a sA da
cineva in laturi cind i-ar porunci impAratul sA marga la judecata ;i cum
40 cA acestia le-au fAcut cu me;tepg turcii de au scos cuvint ca vor sA-i
dea domnia, ca sa iasA de unde era ascunsu ;i sa-1 dobindeasca in
f. 290 miinile lor, precum /s-au ;i fAcut. Dark precum zice Daniil prorocul,
gindurile oamenilor sint toate fricoase ;i cu greplA cugetele lor. Altele
gindia oamenii ;i altele era orinduite de la Dumnezeu A se facl. CA
45 intr-aale zile ce era inchis Nicolae vodA, iata au sosit la imparatul
I ad. marginal Nicolae, 7219, 1712 A // 10 ad. marginal Nicolae, 7219, 1712
A // 25 ad. marginal Nicolae, 7219, 1712 A // 45 ad. marginal Nicolae, 7220, 1712 A /
262
www.dacoromanica.ro
talhis de la veziriul, carele 11 trimistse cu sfatul tuturor pasilor de la
ordie, intru carele scriia sA trimis domnu la Moldova pe Nicolae vodA,
cA altul nu iaste de trimis domnu cA si impArAtiei iaste credincios si tara
it va; si cite 1-au pirit acei trimisi de beiul col hain au fost toate
5 minciuni. i sA-1 trimitA fArA zAbavA ca sA stringA raiaoa $i sA caute de
poruncile ImpArAtiei.
Care talhis, dacA au mers la ImpAratul si socotind si impAratul cA
cu adevArat nu era altul de domnie, a ceilalti domni ce era mazili in
Tarigrad avea top cite o pricinA: Antiohie vodA era frate cu Dumitra§co
10 vodA, hainul; Mihai vodA avea nume cA era sA fugA la moscali $i au
adus osti moschicesti in lard, de au luat pe o samA de svezi de la
CernAut; Costandin Duca vodA avea nume cA au adus pe lesi de au
omorit pe un capigi bas ImpArAtesc, ci au socotit sA dea domniia iarA
lui Nicolae vodA. i au trimis de au intrebat pe muftiul de iaste
f. 290v 15 obiceaiu sa se/dea cuca la domni de la imparatul, nefiind veziriul
acolo.
IarA muftiul fiMd priiaten lui Nicolae vodA si cu tatA-sAu,
Exaporiton, au rAspuns imparatului cA si cuca sA se dea sA cade si a sA
zAbovi trimisul domnului la Moldova nu iaste bine si sA cade ca un
20 ceau§ mai nainte sA -i dea domnia $i sA -1 porneascA spre tall, zicind $i
alte laude pentru Nicolae volt Atunce au trimis si imparatul de 1-au
adus, de unde era inchis, ca sA-1 imbrace cu caftan de domnie.
Nu sint sfaturile mole ca sfaturile voastre, nici cAile mole ca cAile
voastre. Ci precum iaste depArtat ceriul de pAmint, asa sint depArtate
25 sfaturile mole de sfaturile voastre si gindurile mole de gindurile
voastre", zice Dumnezeu prin Isaia prorocul. i intr-alt loc iarAs
zice: Dumnezeu ceartA si iarAsi tAmaduiaste". Pentru aceia tot
inteleptii si dascAlii ne invatA, nici sA ne prea bucuram cind vedem
toate trebile cA sA fac pe voia noastrA, nici sA ne prea IntristAm cind nu
30 urmeazA ale ce vom dupe pofta noastrA. Cind sa afla Nicolae vodA la
acea mai mare intristare, pierzind nAdejdea de a mai lua domnia,
cuprins de multA voe rea pentru inchisoare, insplimat cA nu va putea
plini, cu tot ce avea, ac6le 50 de pungi ce-i cerea ImpAratul si fAr-de
1. 291 nadejde, din bogatA mila lui Dumnezeu, carele/nu truce rugAciunile ale
35 celor ce sa tern de dinsul si dA platA fAcAtorilor de bunatAti nu numai in
ceia lume, ci §i intr-aceasta, s-au dAruit lui Nicolae vodA toate ale
bune si dorite. i din inchisoare s-au scos si domnia i s-au dat si acele
50 de pungi le-au lAsat. i nu iaste de mirat de i-au trimis Dumnezeu si
oarece intristare cu acea inchisoare: poate fi gresit ceva ca un om. CA
40 nimenea nu iaste in lume si sA nu gresascA si pentru gresalele lui sA-i
fie trimis Dumnezeu acea intristare.
CA la luna lui septe<m>vrie in 25 au chemat ImpAratul pe Nicolae
vodA sA imbrace caftan de domnie. i mergind la saraiul ImparAtesc,
ImbrAcindu-1 cu caftan si dindu-i cuca, iaste obiceaiu, cind merg
45 domnii sA sarute poala, sau pAmintul ImpAratului, atunce zic imparatii
A //
263
www.dacoromanica.ro
domnilor, prin mijlocul vezirilor, citeva porunci. Dupg aceia le zic si
cu laudg, de nu vor face asa. Iar lui Nicolae vodg i-au zis intr-acesta
chip: Iatg, cg iargsi to -am miluit cu domnia Moldovei. SA caut
iargs sg ne slujesti cu dreptate". i asa s-au intors la gazdg cu alai
5 mare si frumos, cum sg cade.
f. 291v IndatA dupg ce an Imbrgcat caftan Nicolae vodg, incg ping/a nu
veni sangeacul de la Poartg, au Invatat sg scrie carp in targ. i avea
gInd sg orinduiascg caimacami pe Lupul Costache vornicul si pe
Antiohie Jora; cg nu stiia cg s-au trimis caimacam de veziriul Joan
10 vodg, si acei boiari au cazut la urgie. Dar Intr-acel ceas au sosit carti
din targ, de la Joan vodg, instiintind de toate acestia, cumcg au trimis
veziriul de au luat pe Lupul vor<nicul> si pe Antohie Jora si pe Maxut
postelnicul si era sg le tae capetele si cum ca au pus nevointg de i-au
mintuit dintr-acea primejdie. Dar n-au putut sg-i scoata de tot si i-au
15 trimis veziriul de i-au inchis la Varna. Scris-au Nicolae vodg Intr-
acesta chip: Iubite frate, /1 muljemim foarte cgci ai pus nevointg
de n-ai lgsat sg piarg acei boiari. Vei avea de la Dumnezeu platg si de
la not multemitg".
Au scris si la loan Buhus, biv vel log<ofgt> si la Gavriil Milescul,
20 vor<nic>, ca sg fie Impreung cu frate-sgu Joan vodg, sg poarte grija de
trehile tArli. Scris-au cArti si la tot lgcuitorii ca sg iasg din bejenii si
sg se asaze pe la casele sale si sg n-aibg nici o temere despre nimenea.
f. 292 Scris-au si la boiarii carii vor fi pribegit, stiindu-se/ vinovati cad
au mers de 1-au Orli la Tarigrad, sg nu sg teamg, cg i-au ertat pe
25 tot, ci sg margg pe la casele for si cum cg Ii va avea pre toti in
dragoste, zicind cg ale trecute le-au dat uitgrii. Scris-au si la cei ce
vor fi facut niscare gresale impotriva turcilor, cind era moscalii in tail,
adeverindu-le cg nu vor avea nici o nevoe. Fgcuse voia rea Nicolae
vodg pentru acei boiari ce-i trimisese veziriul la Varna. Dar avea
30 nAdejde cg impreunindu-se cu veziriul pe drum cg sg pornise de
mergea spe Tarigrad si socotiia sg-1 intimpene dincoace de Odrii,
precum s-au si intimplat si acolo avea gind sg se roage veziriului ca
sg-i iarte si sg trimitg sg-i scoatg de la Inchisoare si sg-i aducg cu sine
in targ.
35 Venitu-i-au lui Nicolae vodg sangeacul de la Poartg, iarg cu alai si
cu obiciuita teremonie. i avind poruncg ca sg purceazg fgrg zgbavg, au
inceput a sg gAti de ale ce sInt trebuitoare la cglgtorie. La octom<vrie>
10 zile au purces Nicolae vodg din Tarigrad; si mergind pe drum se
Intilniia cu pasii ce veniia de la oaste si impreunindu-se cu dInsii fAcea
40 voroavg si-i argta tot multg dragoste, grgindu-i cuvinte dulci si
argtind ca le 'Area bine cgci merge domnu. Iar daca s-au apropiat de
1.292" Odriiu, Intelegind cg nu iaste/departe, n-au vrut sg margg, pentru
zgbava si mai multa chieltuialg. Pentru aceia de la orasul Haysa au
purces sprinten, fgr-de agarlic, la 4 ceasuri din noapte si tgind de
45 cunnezis i s-au fgcut zio dincoace de Odrii, la satul Derventchioi. De
15 ad. marginal Nicolae, 7220, 1712 A // 38 ad. marginal Nicolae, 7220,

1712 A //
264
www.dacoromanica.ro
acolo mergind la un sat, ce sA chiarna VacsilA, au sosit seara si veziriul
acolo si hanul Dovlet Gherei si au mers Nicolae vodA de s-au
impreunat cu amindoi si 1-au priimit cu dragoste, arAtindu-i mare
prietesug; cl veziriul era priiaten Inca cu rAposatul Alexandru
5 Exaporitul, tatAl lui Nicolae voda. Hanul iaras, stiindu-se cA au fost
pricina maziliei lui Nicolae vodA, on cA s-au cAit de ce au facut,
hainindu-se ciracul lui, Dumitrasco voda, on cA-i era si mild, fAcindu-i
atita pagubA, i-au aratat multA dragoste si prietesug.
Aceste lucruri, dragostea si prietesugul, la crestini sa dau
10 fiestecarui om, de la cel mai mare la cel mai mic si mai de jos. Dar la
turci iaste lucru mare cind aratA unui crestin, mAcar sA fie si domnu,
niste oameni marl ca aceia, han si vezir, dragoste si prietesug; cA la
ImpArAtiia Turceasca iaste multA marire si o numesc dumnezeire pre
parnint. Imbracatu-l-au veziriul cu caftan, find si hanul acolo, dar
f.293 15 n-au cheltuit la amindoao portile nici o sutA de lei,/ puind pricinA cA
iaste in drum si au purces degrab. i cu fAgaduintA numai au potolit
lAcomia turcilor cea nesatioasA.
Rugamintea cea dintIi ce au fAcut Nicolae vodA cu veziriul au fost
ca sa sloboaza pre acei trei boiari, ce sA trimisese la Varna. Dar au
20 raspuns veziriul cA nu sA poate, cA au facut stire impAratului pentru
dinsii si trebuie iar cu stirea imparatului sA-i sloboaza. Numai s-au
adeverit cA mergind la imparatul ii va spun si va trimite de-i va
scoate. Dar n-au ajuns la impAratul acel vezir, Baltagi Mehmet pap. Ci
mergind la Odriiu au trimis impAratul de 1-au mazilit si luundu-i toatA
25 averia, 1-au trimis la inchisoare si putin au lipsit sa si-1 si omoarA. CA-1
Wise hanul si craiul svezesc la imparatul cum cA ar fi putut sA ia la
robie pre tot moscalii si cu WW1 lor, cu cite puteri avea si la ce
slabiciune si strimtoare au fost ajuns, de n-ar fi lAcomit sA ia multi
galbeni si sA faca pace cu dinsii. i in locul lui au facut vezir pe Iusuf
30 pap.
Purcepind de acolo Nicolae vodA 1-au intimpinat carti de la loan
vodA si de la boiarii ce era caimacami, scriind cum cA nu vor sA iasA
oamenii din bejenii; unii temmndu -se pentru datoriile turcilor, altii
pentru jafurile ce facuse turcilor cind veniia moscalii in 4ar5 si pentru
f. 293" 35 oastea lui voevoda Chievschii cum cA au intrat/in tail si sau asezat de
la Orheiu Ora la Hotin. Care intelegind Nicolae von au trimis pe
useriul cel mare la PoartA, scriind la capichehaiale sA sileascA sA scomA
fermanuri ImpArAtesti pentru toate pricinile ce s-au pomenit, sA n-aibA
nevoe pamintenii nici pentru jafurile ce s-au Mut turcilor pe vremia
40 moscalilor, nici pentru datorii si pentru oastea cea lesascA, ca sa se
rAdice din tail. Care fermanuri toate s-au scos si s-au adus la Nicolae
vodA, precum au pohtit. ,Si scriia, pentru cele ce sA va fi lucrat pe
vremia ostirii, nimenea sA nu supere raiaoa si datornicii sA pAsuiascA
pe oameni pia in trei luni. i pentru rAdicatul ostii lesesti, numai acel
45 ferman n-au vrut sA -1 arate, socotind a nu fi vreme.
4 ad. marginal Nicolae, 7219, 1712 <sic> A //31 ad. marginal Nicolae, 7219,
1712 <sic> A //
265
www.dacoromanica.ro
Daca au trecut Nicolae vodA muntele, au trimis la Costandin vodA
Basarab, domnul muntenescu, . pe Manolache aga, scriindu-i §i
fAcindu-i §tire cum cA din mila lui Dumnezeu §i a impAratului i s-au dat
domnia Moldovei. Si i-au trimis §i putindele daruri: un ceasornic de
5 aur, panzehuri §i tenzuhuri, de care §i BasarabA vodA, dupA ce au venit
in Ia§i i-au trimis cArti, bucurindu-se caci i s-au dat domnia. Si i-au
trimis §i ni§te cAlimAri de argint, dar./
f. 294 La octom<vrie> 29 au sosit Nicolae vodA la DunAre; §i trecind la
Galati nimeni din boiarii tArii nu i-au e§it Inainte, fiind boiarii rasipiti:
10 unii pribegi, altii cu bejeniile spre munte. Si IncA nici conacele nu era
grijite bine, mAcar cA pentru conace au trimis inainte pe lamandache
Suto, biv cAminar, la toate conacele cite t<a>1 <eri> 50, pinl in Santee
§i s-au cumpArat de ce au trebuit. Care nici un domnu aceasta n-au
fAcut, sA vie spre tad Si sail cumpere conace cu banii sAi. Mare jale §i
15 durere la inima avea Nicolae vodA daca au purces din Galati spre Iasi,
vazind Cara, cu un an mai nainte o lAsasa tocmitA §i Imbiv§ugatA, nu
numai robitA §i pustiitA de oameni, ci §i casele §i bisericile rAsipite §i
arse. Si ofta de la inimA vAzind pe ticAlo§ii pAminteni, ce scApase din
robie, goli, lipsiti §i despArtiti bArbat de fAmei, pArinti de feciori §i
20 frat de surori, carii in toate zilele §i la toate conacele veniia §i
cadea la domnu cu lacrAmi, tinguindu-se §i jeluind de pradl §i de robie
ce li s-au fAcut. De carii fAcindu-i-sA mill ii mingiia cu cuvinte bune,
adeverindu-le cum cl, cu ajutoriul lui Dumnezeu, at va putea va sili
pentru scosul robilor §i pentru odihna lor.
1. 294" 25 Purces-au Ioan vodA ca sl-i iasA inainte. Si trecind de Vasluiu/§i
apa Birladului, drept Baba Rea, s-au impreunat cu Nicolae vodA. Si
daca s-au apropiat, i-au trimis un cal turcesc cu podoabe frumoase, pre
carele incAlecind au mers §i au descAlecat unde-1 a§tepta Nicolae vodA.
Si acolo impreunindu-se s-au imbrAti§at §i s-au sArutat. DupA aceia,
30 incalecInd, mergea alAturea, vorovind amIndoi.
Jar la noem<vrie> 8 au intrat Nicolae vodA In Ia§i cu alai §i cu
pompA domneascA. Si mergind la sfetii Nicolae i-au cetit molitva de
domnie Pahomie, episcopul de Roman, Wind rugAciune la
atotputernicul Dumnezeu ca sl-1 intAreascl cu ajutoriul cel de sus. Si
35 e§ind din hisericl an mers la curte §i stind in divanul cel mare s-au cetit
fermanul cel de domnie; a brat IncA nu sA scosese. DupA aceia,
sezInd in scaun, au mers toti de i-au sArutat poala, urindu-i sl
domneascA cu pace, intru multi ani. Si trecind ateva zile au impArtit
toate boeriile; §i fAcind masA mare i-au ospAtat pre tot, la care au
40 §ezut §i Joan vodA. Si foarte s-au veselit intru acea zi toatl curtea,
sculindu-se boiarii de au jucatu in casa cea mare. Si dupA aceasta an
f. 295 dAruit Nicolae vodA tuturor boiarilor/cite un postav §i cite un atlaz §i
altora cite un postay. DupA aceia n-au zAbovit loan vodA §i au purces in
cai de olac la Tarigrad, grAbindu-se sa meargA la PoartA. Si iar au mai
45' scris cArti la boiarii ce era pribegi, adeverindu-se cu jurAmint cA pre
A // 31 ad. marginal Nicolae, 7220, 1712 A //
266
www.dacoromanica.ro
carii i-au gre0t, i-au ertat §i sl vie farA nici o temere in tad. §i le
adeveriia §i pentru alte gilcevi §i pentru datorii cl nu vor avea nici un
supar §i cum cA vor avea de la domnia sa cinste §i cAutare. Carii
§tiindu-1 din domnia dintii cA iaste stAtAtoriu la cuvint s-au Incredin;at
5 0 au venit to ; . DupA aceia au pus mare nevointA pentru scosul
robilor §i au orinduit oameni de au mers cu fermanul ce-1 scosese de la
Imparatie, ca unde vor gAsi moldoveni robit sA fie volnici sa-i ia.
Scos-au §i de la hanul iarlim asemene cu fermanul §i au dat §i siimeni
hane§ti ca sa marga impreuna cu oamenii cei domne§ti sA umble prin
10 Bugeac, pe la Chilia, pe la Smil §i la Braila §i pe unde gasiia robi,
f. 295" barbat, fAmei, copii Ii lua §i-i trimiteatin tad. i sA scotea sute de
oameni §i de mueri §i fete §i copii mici §i-i aducea inaintea domnului §i
porunciia de li sA fAcea ImbrAcaminte §i aka -i trimitea pe la casele lor.
MAcar ca la purcesul lui Joan voda i-au adus aminte §i s-au rugat,
15 mergind la Tarigrad, sa pue nevointa la PoartA pentru slobozitul
boiarilor de la Varna, dad Inca §i cind au socotit ca iaste ajuns in
Tarigrad i-au mai scris carp pentru aceasta. A0jderea au scris §i la
capichehaiale ca sA sileascA sa faca ispravA pentru acei boiari. Dar
intimplindu-se schimbare veziriul n-au putut face ispravA in grab.
20 Wear cA era pe atuncea.sDovlet Gherei hanul mare §i putincios,
vazind ca are trecere mare la ImpArAlie, dar scriindu-i Nicolae vodA cu
rugaminte §i trimitindu-i i oarece poclon au facut toate pe voia lui
Nicolae vodA, dind tare poruncA §i pentru scosul robilor §i pentru ca sA
goneascA Math din pa, carii Intrase cu vite pinA aproape de Iasi §i
25 fAcea man supArAri §i nApa§ti pamintenilor; §i alte gilcevi ce avea
nohaii cu Cara, toate le-au potolit, arAtindu-se cu dragoste qi cu priintA
lui Nicolae voda. Scris-au hanului, pentru Nicolae voda §i
f. 296 musaipii/impAratului: silihtar aga §i ciohodat aga §i rechiptar aga, ca
sa-1 aiba in dragoste, cace .0 el §i parintii lui s-au socotit vrednici a
30 avea cAutare §i cinste de la Imparatie. Care daca au cetit hanul spun sa
fie zis: Noi §i pinA a nu veni aaste card 1-am avut in dragoste pe
Nicolae voda; jar de acum, scriindu-ne ace§ti fii ai no0ri, ii vom avea
§i in mai multA dragoste." i aka, precum am zis, de cite it poftiia,
toate ii fAcea pe voe. i au lipsit §i supararile ale multe ce fAcea tAtarii
35 pAmintenilor.
Iusuf pap veziriul, care statuse in locul lui Mehmet pap
Baltagiul, inca-1 avea in dragoste §i-i scriia adese mectupuri; dar nu
aka cu marire, precum scriu alli veziri, ci foarte cu blindete,,, ca cum ar
scrie la un priiaten, numindu-1 priiaten §i voitoriu de bine Imparatiei.
40 Care titulupri nu sint obicinuite a sA da domnilor cre§tini, nici le-au
scris vreodatA aaste cuvinte la vreun domnu alt veziriu. §i-1 poftiia pe
f. 296v Nicolae vodA ca sA-i trimitA vesti din pArtile/cele de sus. i nu numai
vesti, ci §i sfat cerea de la Nicolae yoga, zicindu-i sA-i scrie ce ar §ti §i
ce ar socoti ca iaste pentru folosul Imparatiei, cA-1 crede imparatul,
45 §tiind ca nu scrie minciuni.
A //
267
www.dacoromanica.ro
Dar lui Nicolae vodA foarte-i era cu greu a rAspunde la acestia; cA
de o parte cuno§tea pe veziriul cl era poftitoriu de pace, pe de altA
parte vedea pe hanul §i pe craiul §vezescu cA umblA cu feliuri de feliuri
de me§te§uguri ca sA strice pacea care asezase cu moscalii, scriind la
5 PoartA multe minciuni: cum cA moscalii nu sA tin de cuvint, nici fac
ale adeverite, cA nu scot o§tile ce au in Tara Le§ascA §i cum cA sA
pogoarl §i alte o0 moschice§ti, §i alte minciuni ca sA indemndze pe
imparatul sA rAdice oaste asupra Moscalului. i muftiul ce era intr-acea
vreme, Ebezade efendi, incA au scris la Nicolae vodA mectup §i-i da
10 titulupri foarte de cinste, care §i aceasta iaste lucru neobicinuit la
turci; el muftiul nu scrie carte niciodatA la vreun cre§tin, mAcar de ar fi
domnu cit de mare. SA mira qi Nicoale vodA de atita socotinA ce-i da
f. 297 stApinii, dar nu sa in Alta cu firea nimica pentru aastia, ci cu/smerire
zicea: Acestea sint vint §i fum; Dumnezeul mieu, la tine-mi iaste toatA
15 nAdejdea."
De multe ori, cind 11 lauda vreun boiariu pentru vreo treabA cum cl
au chivernisit-o bine §i-i zicea aceasta: Cu intelepciunea mAriei tale
s-au fAcut", rAspundea cuvintele prorocului David: Eu sint viiarme §i
nu om"; mila lui Dumnezeu isprAvd§te toate ale bune.
20 Foarte cu greu era lui Nicolae vodA a plini poruncile ImpArAte§ti,
flind Cara prAdatA §i robitA. i de altA parte intrase oastea lui Halitchii,
de sA asezase in tad pe ernatec, precum s-au zis. Pe de altA parte, la
tinutul Orheiului luase citeva sate un Studinschii, liah §i un Geaun bei,
tAtar, carii ace§tea, aflind vreme, dupa ce s-au dus moscalii, mergind
25 la PoartA §i spuind multe minciuni au luat ferman ca sA stApineascl acel
loc. Pentru care lucru, mAcar cA scosese Nicolae vodA ferman sA se is
iarA§i inapoi acel loc, sa fie al Orli, cum au fost §i mai nainte, dar
vAzind cA nu dA vremia indemina, n-au vrut sA-1 arate. CA acel
f. 297" Studinschiii §i cu Geaun au fost isprAvit cu mijlocul/hanului. Hanul,
30 fund putincios pe acea vreme, s-au temut Nicolae vodA a mai pomeni
ceva, ci ;inea fermanul qteptind vreme ca sA-1 poatA sluji.
Avea ferman §i pentru scosul openilor lui Halitchii §i 1-au trimis la
Cara Mehmet pa§a, serascheriul de Tighina, carele sa §i apucasA ca sA
plineascA porunca §i sA scoatA le§ii din card. Dar rAdicindu-1 de la
35 Tighina §i trimicind pe Ismail pap serascheriu, nimica nu s-au ispravit.
CA Ismail pa§a nu numai cA nu i-au scos pe oteni din tad, ci le-au dat
voe sa §i ernfte, veghind voe craiului §vetescu. CA sA purta cuvintul,
clt veziri §i pa§i sa mazilesc, tot pentru voia craiului §vezescu ii
schimbA Impair. Alia §i sA temea de dinsul pa§ii. Scris-au §i craiul
40 §vezescu la Nicolae vodA, poftindu-1 ca sA lasA oastea le§asca sA erntze
in Moldova qi nu vor face nici o supArare lAcuitorilor, cA §i hrana for §i
a cailor 4 vor cumpAra cu bani; numai cite putintel fin sA se dea
acelor ce n-au prilej. RAspunsu-le-au §i Nicolae vodA cum cA cara iaste
a ImpAratului i au dat ferman sa iasa o§tenii din tad gall i cum va
f. 298 45 putea sA dea voe sA intre o§tenii in raiaoa ImpAratului?/ Trebue intli sA
A //
268
www.dacoromanica.ro
dea stire Imparatiei si precum va veni porunca, asa sa se faCA. Dar n-au
asteptat pins le va merge raspunsul, ci indata au trimis ordinant la toil
ostenii le i, lipcani, cazaci, sa se radice sa marga sa erneze unde le va
plAcea la Moldova. Vazind si Nicolae voda cA s-au apropiat de Iasi si
5 trag spre ;inutul Suceavei si a Romanului, neputind ca sA-i goneasca,
au poftit pre capeteniile for ca sa nu sA Imprastiiaze, asa, fiestecum, ci
sa se asaze precum ii vor orindui boiarii ce sa trimisese cu acea treaba.
Deci ei, daca s-au vAzut volnici in tad, n-au mai asteptat sa-i
orinduiasca, ci s-au imprastiiat precum le-au fost voia i s-au umplut
10 toata tam de sus si pina la Roman. Si nu numai fin, ci si graunte si de
mincare si de baut lua de la paminteni. Si Inca cei ce sa pusese pe la
Hotin si pe la Cernaut aruncasa i untava, precum zic ei, si lua bani
de la oameni, de cal cite <un leu> intr-o luny si facea man supArari si
rautati pamintenilor. Si au inceput a veni de toate pArtile jalbe la
f. 298" 15 Nicolae vodA de rautatile ce fac lesii, ca bat, caznescuJomoara pre
oameni $i -si rid de fameile oamenilor si de fete si jefuesc nu numai de
pin casa, ci si pre calatori. De cite on veniia jalobe pentru rautatile ce
fac ostenii, de toate on trimitea Nicolae vodd la razidentul craiului
svezescu de-i spunea de toate si-1 poftiia ca sa scrie la ministrii craiului
20 sa scoata vreo porunca la acei osteni ca sa nu mai facA acel <fel> de
rautati si totdeauna trimitea razidentul, dar nimica nu sa ispraviia .
Scris-au si la craiul svezescu i sd ruga, sa trimita sa carte pe acei
facatori de rail i sa le dea porunca sa nu mai facA suparari si rautati
oamenilor. Si nici o ispravA nu veniia, fdrd numai adeverinta cum ca va
25 triniite de va lua seama i va face certare acelor facatori de rele.
Trimis-au craiul si o carte ce sa chiamA manifest, intru care
porunciia ostenilor sA nu facA nimica afara din cale, darA nici dintr-
acela nici un folos n-au fost; ca ei fAcea mai multA rautati. Mare urgie
dumnezeiasca era pe lacuitorii Orli ernatecul acelor osteni. Care vAzind
f. 299 30 Nicolae vodA cA de aiurea/n-are leac, macar cA era lucru de primejdie,
dar pentru folosul de obste, nesocotind primejdia sa, au scris cu mare
jaloba la PoartA de toate raotatile ostenilor ce fac in Ora. Si acea jaloba
au mers la miinile imparatului si IndatA, milostivindu-se, au trimis
hatiserif groaznic la Ismail, pasa de Tighina, ca sa scoata pe tot
35 ostenii din Tara Moldovei, ca de nu-i va scoate nu va fi bine de dinsul.
Daca au mers hatiseriful. impArAtescu la pasa si au aflat si craiul
svezescu si voevoda Chievschii s-au miniat pe Nicolae vodA Si foarte
bAnuia pentru jalba ce-au Mut la Imparatie. Deci macar ca pasii era
far-de voe aceasta, dar ii cAuta a plini porunca, fiind cu hatiserif. Si au
40 inceput a zice svezilor si lui voevoda Chievschii sA trimica sa radice pe
osteni de la Moldova, dupa porunca Imparatiei. Dar ei cu povesti si cu
pricini au tot delungat vreme, pins s-au fAcut primAvarA. Si atunce s-au
radicat lesii si lipcanii si cazacii, fiind reimentar peste toatA oastea
Gruginschii, starostele Rayschii si au intrat;in Tara Lesasca, de au
f. 299" 45 inceput a prada/satele hatmanului Sinayschii. Intli au dat navala la casa
lui Costandin Turculet, biv vel medel<nicer>, care era moldovean si
4 ad. marginal Nicolae, 1712 A / 18 ad. marginal Nicolae, 7220, 1712 A //
269
www.dacoromanica.ro
slujiia recipospolitei, polcovnic. §i prinzind veste au apucat de au fugit
§i au scApat. De acolo au mers la Sneatin Si s-au nevoit sd facA pe
drAganii ce era in lAuntru sA Inchine zamca. Dar nimica n-au isprAvit,
raspunzIndu-le cA sA vor bate pinA vor peri toti §i nu o vor Inchina. Iar
5 daca au trecut Gruginschii cu oastea au e§it drAganii din zamcA §i s-au
tras spre Stanislav, unde mai era oaste qi drAgani mai multi §i citeva
tunuri. Iar Gruginschii s-au Invlrtit pe acolo citeva zile, pradind §i
jefuind satele lui Sinayschii, pinA ce au trimis §i hatmanul citeva
steaguri cu un reimentar asupra lor. De care prinzind veste
10 Gruginschii, s-au tras spre apa Nistrului §i au Inceput a trece dincoace.
Si ajungindu-i gonacii, au apucat o samA de agarlIc §i i-au luat pre
tot. Iar Gruginschii cu oastea sa au venit iara§i in tall.
Dupa aceia, daca s-au mai odihnit oastea §i caii, gAtindu-se §i mai
bine, au luat §i oastea ce mai rAmAsese in tarA cu un Zagvoischii
15 strajnic §i luund §i pe ceialalli cazaci cu asaulul lor, anume Mirovici,
f. 300 au intrat/ cu oaste mai grea iar In Tara Le§asca, avind gind sa rAzbatA
in sus, pinA la Pomeranie, sA se Impreune cu craiul Stanislav §i cu Cras
gheneral, ce era cu o§ti §veze§ti acolo qi sA is pe craiul Stanislav s5-1
ducA cu o§ti §i sA-1 pue craiu in Tara Le§ascA.
20 Inceput-au a sA ingloti acea oaste, dac-au intrat in Tara Le§ascA. CA
mergea multi la Gruginschii de-i scriia la steaguri, cit s-au fAcut ca la
20.000 de oameni, tot Inarmati, carii prAdind pe unde mergea, au
ajuns pinA supt Var§ay. §i atIta s-au Ingrozit cetAtenii, cit §edea cu
portile tot Incuiate. Si scriia in gazeturi cA au acea groazA ce au avut
25 troadittnii cind au vazut pe greci supt zidurile Troadei §i rimlenii cind
§tiia pre Anibal lingA portile Rimului.
Trimis-au §i hatmanul Sinayschii In preajma lor oaste Cvartana §i
alte steaguri mai sprintene, dar nu sA cuteza sa le dea rAzboi, ci a§tepta
sA-i dobindeascA la vreo strimtoare §i acolo sA le dea ndvald. Mers-au
30 darA Gruginschii cu oastea in sus pinA aproape de Toruni. i acolo,
dInd peste ni§te moscali ce fusese la ernatecu, i-au lovit fArA veste §i pe
multi au stricat. Dar find mai nainte §i alte o§ti moschice§ti §i
1. 300V prinzind/ veste au IncAlecat cu totii §i au mersu asupra lui Gruginschii
§i dindu-le rAzboi i-au infrint §i au inceput a fugi. Iar moscalii s-au luat
35 dupa din§ii a-i goni. Si vAzind Gruginschii cA-i gonesc §-au strins toatA
oastea §i au Inceput a-i tocmi ca sa se batA. Prinzind de veste aceasta §i
oastea hatmanului, carele mergea tot dupA din§ii, le-au dat rAzboi tare
de napoi. Si a§a puindu-i la mijloc §i dindu-le rAzboi de doao pArti
IndatA un polcovnic ce-i zicea Softie s-au Inchinat cu steagurile ce era
40 supt ascultarea lui. VAzind aceasta Gruginschii s-au spAimintat §i au
plecat fuga. Asemene au fAcut §i alte capete; iar al au rAmas au
inceput a-i tAia §i a-i §pircui §i pre unii au prin §i vii. lard cei ce au
scApat, unii prin Silezie §i prin Tara Ungureasca, a1 ii §i prin Tara
Le§ascA, strecurindu-se, au venit de au intrat iara§ in tarA §i au
45 apucat a face obiciuitele rAutati pAmintailor.
1 ad. marginal Lucruri streine A // 35 ad. marginal Lucruri streine A //
270
www.dacoromanica.ro
MAcar cA avea Nicolae vodA grije multA de toate pArtile, cA
totdeauna sA lAuda le§ii cl vor trece §i vor lovi pe ace§tea ce era aici,
de ai lui Halitchii, on sA se arte sA nu mai Intre nici ei in Tara Le§ascA
f. 301 §i avea mare grijA sA nu sA facA vreun lucru ca acela/ cA totdeauna
5 porunciia lesii prin starostele de CernAul §i prin pircalabul de Hotin
cA nu vor suferi cAlcAtura o§tenilor lui Halitchii §i le va cluta §i for a
trice sA-i lovascA, on sA le dea poruncA sA nu mai supere §i el. Pe de
altA avea voe rea a nu putea dAjderii sA stringA ofinduialele vistieriei,
cA nu-i lAsa pe tArani sA umble sA insame banii, nici lAsa le§ii pe zlota§i
10 sA facA trAsuri oamenilor, cA sAriia dupA din§ii cu arme.
Avind aceste griji domnul §i allele, dar tot nu uita nici pe boiarii ce
era Inchi§i la Varna ci totdeauna scriia la fratele sAu §i la
capichehaiale, ca sA sileascA pentru scosul acelor boiari. CA adese
veniia la domnu §i jupinesele for i cAdea cu lacrAmi, rugindu-se sA se
15 milostivascA pe acei boiari. Jar Nicolae vodA le arAta cinste §i le zicea
de §edea §i cu cuvinte bune la mingiia cum cA are nAdejde fArA zAbavA
sA vie i dumnealor pe la casele sale. SA arAta cu mild spre acele
jupinese, fAcindu-le pe voe de ale ce sA rugs, on pentru scAderia
oamenilor, on pentru alte strimbAtAti.
f. 301" 20 Scris-au in clteva finduri la Nicolae vodA acei boiari/ darA rAspuns
nu le-au fAcut, socotind a fi lucru cu primejdie, fiind ei supt urgie
ImpArAteascA, ca sA nu cazA cArtile In miinile cuiva. Numai siliia prin
mijlocul terzimanului sA se ispraveasca, sA-i iarte ImpAratul. Carii daca
au vAzut cA de la Nicolae vodA nu be vine rAspuns, au inceput a sA teme
25 §i mai rAu, socotind cA be iaste cu urgie.
Pentru acdia Lupul vornicul, avind cuno§tintA cu Dovlet Gherei
hanul, au ajuns cu scnsoare la dinsul, fAgAduind §i citva bani, dupA
obiceaiul lor, la care nici o treabA nu sA poate isprAvi fAr-de dare.
Scris-au §i hanul in doao finduri la impArAtie, mArturisind cl nu sInt
30 vinovat acei boiari §i rugindu-se ca sA -i sloboazA de la Inchisoare.
Spun sA fie intrebat ImpAratul pe veziriul sA nu cumva sA aibe lara, sau
domnul Moldovei, vreo pagubA, slobozindu-se acei boiari. i dind
sama qi veziriul cum cA iaste §i cu voia lui Nicolae vodA, au poruncit
impAratul sA le dea itlac-ferman de slobozenie.
35 Sfatuit-au atunce unii ca sA nu is acei ferman capichehaialele, ci sA
mearga la hanul, de vreme ce scrisese la ImpAratul, cA de sA va trimite
f. 302 la Nicolae vodA va bAnui hanul;/ §i s-au trimis fermanul la hanul §i au
trimis de i-au scos din cetatea Varnei. InsA §i aceasta au scris priiatenii
lui Nicolae vodA, ca sA scrie cu multemitA hanului pentru scoaterea
40 acelor boiari, care au §i scris mectup cu mare multemitA la hanul.
Daca au e§it de la Inchisoare acei boiari, on din Indemnarea cuiva,
on dintr-altA socotealA, n-au vrut sA vie in tad, ci s-au dus intli la
hanul §i de la hanul s-au pus intr-un vas §i s-au suit pe DunAre de au
mers in Tara MunteneascA la BasarabA vodA. PArutu-i-au rail lui
45 Nicolae voila de aceasta, daca au inteles §i sA indemna sA arunce minie
1 ad. marginal Nicolae, 7220, 1713 <sic> A // 15 ad. marginal Nicolae, 1713
A // 24 ad marginal Nicolae, 1713 A // 39 ad marginal Nicolae, 1712 A //
271
www.dacoromanica.ro
§i scirbA pe din§ii §i sa le facA mare rAotate, ca unor nemultemitori. CA
Lupul Costache vor<nicul>, cum au e§it de la inchisoare, au scris o
carte la Nicolae vodA §i nimica nu multemiia, ci incA oarecum scriia cu
semetie. CA scriia intr-acest chip: IatA cA ne scoase §i pre noi,
5 Dumnezeu, dintr-aceastA inchisoare, cu mina mAriei sale hanului,
fiindu-ne mAria sA stApin vechiu §i aflindu-ne dreptate..." §i allele ca
1. 302" acestia. Dar n-au vrut Nicolae vodA sA mute gindul cel bun ce pusese
din/ ceput pentru din ii, ca sA le facA bine §i vrea sA fie binele deplin,
zicind cA de nu va fi cunoscut binele de din§ii, va fi de Dumnezeu; dar
10 inca§i §i ei mai pe urmA vor cunoa§te, precum s-au Si facut. CA
mergind in Tara MunteneascA §i scriind la Nicolae vodA cArti cu
ponturi, toate le-au priimit §i la toate le-au fAcut rAspuns pe voia for §i
intdrindu-le cu adeverinA domneascA Si cu giurAmint cum cA venind in
tail nu vor avea nici o nevoe, ci Ina cinste §i cAutare.
15 Carii vazind aceste raspunsuri au venit in tara §i far-de zAbavA pe
Lupul 1-au pus vornic mare de Tara de Gios §i <pe> Jora log<o >fAt
mare. Si atunce sA cAia cAci n-au venit drept in Lard, ci au umblat pe la
hanul i pen Tara MunteneascA. Cind s-au fost fAcut fermanul pentru
scoaterea for au fost uitat sA pue §i pe Maxut postelnicul §i au limas la
20 inchisoare. De care intelegind Nicolae vodA au scris la capichehaiale $
au scos Si alt ferman pentru scosul lui §i 1-au trimis la Nicolae vodA,
care 1-au trimis cu un postelnicel la Varna de au scos §i pe Maxut. Si
venind in Lard 1-au pus vornic de Boto§ani.
Acestia i allele isprAviia Nicolae vodA de la PoartA, avind trecere
f. 303 25 §i nume bun §i priiateni./ DarA lucrurile tArii it fAcea sA fie trist §i Cu
voe rea, fiind Cara rAsipitA. Pe de altA parte cAzuse lacustele i stricase
mai peste tot locul piinile; pe alta le§ii minca §i jafuia tot ce mai
gAsiia, de rAmAsose lAcuitorii tArii la mare lipsA §i sarAcie. Birul,
pocloanele §i alte dAri obicinuite ale tArli §i cheltuialele nu sA mai
30 scAzuse nici cum, ci cAuta sA fie toate deplin. N-au supArat, drept
aceasta, Nicolae vodA pe lAcuitori cu niscare dAri grele, ci numai
orinduialele lua, dupA obiceaiu §i acelia nu niscai sume maxi. Care §i
aceasta era cu mirare cum luundu-se aka bani putini sA putea plAti toate
poruncile impAratep.i.
35 Intr-acest an au rAdicat Nicolae vodA un obiceaiu rAu, ce sA fAcuse
de citva ani, de da deseatinA tArAn4te tot boiarii §i mAnAstirile.
Si au fAcut carte cu mare blestem sA nu mai fie acel obiceaiu. Nu sA
punea tenchiu sau hotar suparArilor §i nevoilor ce veniia tArii, ci cu
trecerea zilelor sA indoia §i sA adAogea alte nevoi, mai proaspete. CA
f. 303" 40 tot intr-acel an pornindu-se din zavistie un alai ,..bei/0 cu citva
cAminiceni s-au dus la Tarigrad §i au cer§ut de la Imparatie sA le dea
cetatea Sorocii §i cu o parte de loc §i sA dea oarece venit ImpArAtiei.
Carii dusese acolo izvod cum yin locurile marginii, arAtind socotele cA
ar fi mai de folos sA fie turci la acea cetate, decit moldoveni, carii
45 lesne sA hainescu. Si fiind vremile turburate, venise lucrul la cumpAnA
272
www.dacoromanica.ro
sA fie pe voia lor, de n-ar fi pus mare nevointA Nicolae vodA scriind la
stApini ale ce sA cAdea §i la capichehaiale ca sA cheltuiascA §i sA dea ce
vor putea, numai sA nu sA facA acest lucru.
Avea §i aceastA bunAtate Nicolae vodA, nu obosiia cInd i sA inglota
5 nevoile §i trebile, nici avea pr6get, ci afla feliuri de feliuri de mijloace
pentru ca sA isprAveascA trebile ce era pentru folosul tArii. Scrisu-au,
dar, atuncea la PoartA multe socotele asupra ace§tii trebi, cum cA
aceasta iaste impotriva ponturilor ce s-au legat la Carlovita, intre
ImparAtie §i intre alte crAii cre§tine§ti. CA a§a sa a§ezase, ca sA nu ia
10 din pAmintul Moldovei nici odinioarl. Arata §i alte socotele. tiia de
1. 304 la rAposatul/Exaporitul, pArintele sAu, zicind cA trebue sA se tie §i sA nu
[sA] strice ImpArAtia adeverintele ce au dat acei trecuti ImpArati
raialelor §i celor ce li s-au supus §i sA nu-i scoatA din obiceaiurile lor,
ca sA nu sA fereascA Si alte limbi §i Ari a sA supune ImpArAtiei. i
15 precum face acela ce are gind sA prinzA pasAri: hrane§te o pasAre Intr-o
cu§cA §i o grija§te ca sA amageascA §i sA prinzA §i alte pasAri, a§a sA
cade sA facA §i Implr Alia cu ceia ce sint supu§i supt stApinirea sa.
Aastia §i allele asemene scriind Nicolae vodA, care §tiia cA plac
turcilor, cheltuind §i citva bani §i nefiind voia lui Dumnezeu sA sA
20 ia acea cetate, au isprAvit de nu s-au luat Soroca, precum s-au zis.
FAcuse §i netntii o palangA la Dorna, pe BistritA, unde sA hotAresc
cimpulungenii cu ungurii, aflind vreme, c'ind era rAzmiritA in tarA, de
venisA citva n6mti §i Incepuse a lua §i vamA de la negutAtorii ce
trecea cu povarl §i nu lAsa pre pAmInteni sA dea ajutoriu la nevoile
25 tArli, nici sA plAteascA gor§tina. Scris-au Nicolae vodA la comendatul
de la Maramori§ pentru aceasta, cA nu sA cade sA facA palangA pe locul
tArli §i sA trimitA sA o strice. El au rAspuns cA dau sama maramoro§anii
f. 304" cA acei loc/iaste ungurescu §i zic cA au §i direse §i alte pricini ca
acestia. DupA aaia au scris gheneraliul de Sibiiu pentru acea palangA
30 cA, s-au fAcut cu IndemnArile maramoro§anilor, ca sA fie pricinA sA se
inceapA niscai vrAjbi intre ImpArati. Pentru cA la ponturile pAcii scrie §i
aceasta: la margini sA nu sA facA palange nici despre o parte, nici
despre alta. i scriia gheneraliului sA socoteasca sA nu cazA mai du pe
urmA, daca sA va auzi la Imp ArAtie; ci sA nu sA potrivascA
35 maramoro§anilor, cA ei ar fi bucuro§i sA se InceapA niscai amestecAturi.
Ii scria Si aceasta gheneralului sA trimitA numai sA rAsipascA acea
palangA, cA <de> nu va trimite dumnealui, va trimite Nicolae vodA §i o
vor strica de pe locul tAiii. Care cArti daca au mers la gheneraliul, au
trimis IndatA de an rAdicat acei (temp Si an rAsipit palanga §i alte case
40 ce mai fAcuse acolo.
Totdeauna turbura cu scrisori hanul §i craiul §vezesc pe Imparatul
§i sA nevoia sA strice pacea cu moscalii, scriind cum cA moscalii n-au
f. 305 e§it din Tara/Le§eascA, precum s-au fost a§ezat Si cum cA au gind rAu.
i multe ca aastea scriia, ca sA se Indemne Imparatul sA o§teascA iar
45 impotriva moscalilor. Trimis-au ImpAratul pe un imbrohor in Tara
4 ad. marginal Nicolae, 1713 A // 16 ad. marginal Nicolae, 1713 A // 37 ad.

marginal Nicolae, 1713 A //
273
www.dacoromanica.ro
Le§easca cu solie. Trecind pe aicea pen Ia§i §i impreunindu-se cu
Nicolae vodA au spus cum cA morgerea lui Taste mai mult ca sA afle
e§it-au moscalii din Tara Le§eascA, au ba? Inaintea acestui imbrohor
mersese in Tara Le§eascA §i un marzac de la hanul §i un agA de la
5 Ismail pa§a, pentru aceastA pricinA. Pre carii priimindu-i 16§ii cu cinste
§i daruindu-i, i-au trimis Inapoi. i au gAtit §i despre partea le§ilor sol
mare, pre Homintovschii, voevoda Mazovetchii, §i 1-au trimis la
PoartA. Cu citAva vrome mai nainte sA fAcea cuvint de mergerea acestui
sol mare la PoartA, despre partea recipospolitei §i a craiului Avgust,
10 dar s-au trAgat vreme mai trei luni pine au purces. CA tot mergea din
tirgu in Virg gAtindu-se qi cumpArind de ale ce-i trebuia, ca sA facA
zAbavA. CA nu §tiia bine cum umblA trebile la ImparAtie cu lo§ii, fiind
14ii impArecheati: cA unii tinea cu craiul Avgust, al ;ii cu
f. 305w craiul/Stanislay. Cei ce tinea cu Stanislav sa afla la protectia ImpAratiei
15 Turce§ti, impreura cu craiul §vezescu,adecA voevoda Chiovschii,
Viqnovetchii, Tarlovin stolnicul, Crispin starostele Bobrouschii, §i
alpi mai mici, carii zicea end ImpAratie cA toatA recipospolita le§ascA
iaste cu dinOi la un cuvint §i to ; voescu craiu pe Stanislav, numai
una cA sA tern de moscali. A dooa Si craiul Avgust are oaste sAsascA pe
20 IMO dinsul. Pentru aceia, neavind ce face §i far-de voia for sl supun
craiului Avgust. Dar c'ind ar o0 ImparAtia impotriva moscalilor,
atunce §i ei §i tot le§ii, impreunA cu o§tile impArAte§ti, vor merge
asupra moscalilor. Care voroave au fAcut de n-au dat aundientie
ImparAtiia solului Mazovetchii vreo 8 luni. Sosit-au acel sol in Ia§i,
25 oct<omvrie> 8 §i i-au fAcut Nicolae vodA alai frumos, cum sA cade,
trimitind Inainte boiari §i slujitori §i 1-au adus cu mare cinste. Venit-au
la curte de s-au impreunat la curte cu Nicolae vodA cu multe ;eremonii
§i cu mare politie, au fAcut voroavA. i la purces iarA§i cu alai §i cu
mare cinste mergind §i insu§ Nicolae voda, de 1-au petrecut pinA la
30 un loc./
f. 306 Daca s-au plinit anul din domnia lui Nicolae vodA au chiemat pre
tot boiarii in casa cea mare §i aducind catasti§ele vistieriei le-au
arAtat cite dAjdi §i cite venituri domne§ti s-au strins intr-acel an. Au
arAtat i catastihul de cite cheltuialA s-au fAcut cu domnia noao §i cite
35 s-au dat la obiciuitele dAri ale Orli §i la alte cheltuiale ce s-au fAcut cu
vezirii, cu hanul §i cu pa0i ce veniia de la Tighina.
SA mira boiarii carii §tiia rindul cind sA cetiia anume condeele de
die ce s-au dat pentru domnie noao, cA sA didese foarte pe putin de
cum s-au fost dat la alte domnii. Dar mAcar cA prea multe cheltuiale nu
40 s-au facut, tot n-au cuprins suma veniturilor toate cite s-au cheltuit §i
s-au aflat mai multe date de Nicolae vodA pungi de bani. ArAtat-au
atuncea Nicolae vodA boiarilor §i suma domniei lui cei dintii, a era in
vistierie toate izvoadele de cite sA scosese pe tad atunce §i de alte
venituri. Era izvoade §i de cite sA cheltuise §i la acea domnie §i la toate
f. 306" 45 trebile §i dArile tarlil i luundu-le seama s-au aflat cheltuite mai multe
274
www.dacoromanica.ro
pungi de bani.
Atunce au zic Nicolae vodA boiarilor: Boiari dumneavoastrA,
vazutu-s-au sumele domniei noastre cei dintii §i a anului ce am domnit
pinA acum, din mila lui Dumnezeu. RAspundeti dumneavoastrA de sA va
5 fi mai luat vreun venit §i nu s-au pus in samA, sau de iaste vreun
condeiu afarA din cale."
RAspuns-au §i boiarii Intr- aceasta chip, cum cA toate veniturile sint
puse §i cheltuialele sint toate mai pe putin de cum sA fAcea alte dAti.
Zis-au Nicolae vodA boiarilor sa-i facA zapis pe banii ce era cheltuiti
10 mai mult. Si s-au fAcut zapis; qi iscAlindu-1 tot boiarii [0] s-au dat
la mina domnului.
DupA ce au trecut toamna, in al doilea an al mAriei sale, in postul
CrAciunului, iarl au Intrat in Lard toata oastea craiului svezescu §i a lui
voevoda Chiovischii. Si s-au a§ezat pe ernatec la Hotin, la Cern Auti, la
15 SuceavA, la Neamtu. Ajunsese unii §i la Bac Au; §i fAcea multe rAotAti in
tail. Nu avea ce sA le mai facA §i Nicolae vodA vazind la citA socotintA
f. 307 avea ImparAtiia pe craiul svezescu/ §i sA temea §i Ismail pap de dinsul.
CA de curind mazilise Imp ArAtiia pe veziriul Iusuf pap §i au fAcut vezir
pe Suleiman pap. SA purta cuvintul cum cA craiul svezescu §i cu hanul
20 au fost pricina maziliei lui. CA tot indemna pe ImpAratul sA strice pacea
cu muscalii, iarl Iusuf pap tot punea piiadecA si sA nevoia sA nu sA
strice pacea.
DupA aceasta, dorind ImpAratul ca sa iasa dinsTarigrad, la Odriiu,
pentru ca sA trimitA qi pe craiul §vezesc la Cara lui, cu cinste, precum sA
25 adeverise, au dat poruncA sa se stringA toate o§tile, cA va sA o§teascA
impotriva moscalilor. Si la noem<vrie, loc gol> zile au purces din
Tarigrad de au mers la Odriiu. Dar multe semne rele i s-au intimplat la
acea cAlAtorie. CA au ploat in citeva zile tot ploi maxi §i reci, de au
pent multi oameni.
30 Mare parere de bine avea craiul svezescu, intelegind cA au venit
ImpArAtia la Odriiu si cum cA va sA oveascA impotriva moscalilor,
socotind cA va infra §i el cu o§ti impArate§ti in Tara Le§eascA §i va face
ce va vrea. Dar bucuria lui au fost in desert; nici §tiia ale ce era sA -i
f. 307" vie asuprA, precum sA va scrie/la iindul sAu. Trimis-au ImpAratul
35 poruncA la hanul §i la Ismail, pap de Tighina, pentru craiul svezescu,
ca hanul sA aducA tot tAtarii de la Crim, iar Ismail pap sA poarte
grija de toate ce ar trebui pentru catatonia craiului, §i amindoi sA-1
ducA cu o§tile pen Tara LepscA. Si de vor vedea cA le§ii dau cale si nu
sA pun impotriva nimica, sA opreasca §i ei o§tile qi sA nu lasA sA facA
40 vreo stricAciune in Tara LepscA. Iar de le vor e§i inainte on le§i, on
moscali, wind sA-i zAticneascA, atunce §i ei sA se apuce de acme §i sA
dea rAzboi. Si oricum ar fi, numai sA facA cale craiul svezescu §i sA-1
ducA pinA la Pomerania.
Trimisu-i-au craiul, ImpAratul, toate cite ii era trebuitoare: bani de
45 ajuns, cai, podoabe, carA si alte lucruri. si -i scriia ca sA se gAteascA sA
marga la Cara lui, ImpreunA cu o§tile ce s-au rinduit.FAcutu-s-au toatA
275
www.dacoromanica.ro
gAtirea pentru purcesul craiului §vezescu. $i au venit multime de tAtari
f. 308 de s-au tAbArit Imprejurul Tighinii./ VAzInd §i craiul cA toate sInt gata
§i numai la purces au rAmas lucrul, au inceput §i el a arAta semne cA sA
grija§te de purces §i au trimis ofiteri in tad, cu bani, de umbla
5 cumpArind cai. §i acestia le facea ca sA se prelunge vremia, cl a§tepta
sa soseascA craiul Stanislav de la Pomeranie, la care trimisese pre un
secretar sA-1 aducA; dar foarte pe tainA, cit nime sA nu §tie de aceasta.
Iar hanul §i Ismail pa§a, daca au venit vreme care socotiia sA
porneascA pe craiul, a treia zi dupA bairamlicul turcesc rinduise §i
10 scrisese qi conacele. i sA gAtiia §i Nicolae vodA sA le iasA inainte la
Tutora. §i era sA purceazA §i hanul cu tAtarii Inainte, iar craiul §i pa§a
mai pe urmA era sA margA, pe alt drum §i sA se impreune la Tutora, cu
totii. §i acolo era sA le scoatA Nicolae vodA conac i daruri.
Dar deaca au venit vremia §i i-au zis craiului sA purceazA, el au
15 rAspuns cA nu poate, asa in grab, sA purceagA, puind multe pricini. Dar
pricina cea adevAratA era cA a§tepta pe craiul Stanislav, numai nu vrea
sA spue. Scris-au hanul carte la ImpAratul cum cl au fAcut toatA gAtirea
f. 308v pentru purcesul craiului §vezescu §i tAtarli/ -au lAsat casele §i au venit
pentru dinsul §i el acum aflA pricini §i indelunga vremia §i nu va sA
20 purceagA.
Miniiatu-s-au foarte ImpAratul, daca au vAzut cartea hanului. Dar §i
mai nainte Incepuse a sA cAi de die ce Muse pentru craiul, de au
stricat pacea cu moscalii §i au cunoscut cl nu plAcea aceasta nici
umalelor nici cwenilor. i socotiia cl de nu va vindeca aceasta poate
25 sa se faca 0 vreun zorbalic. Pe de altA parte adeverindu-se cA nevointa
craiului vezescu nu iaste pentru folosul Imparatiei, ci pentru dinsul,
iar Imp Aratiia sA aiba §i pagubA, Indemnind sA o§teascA asupra
moscalilor, acestia au inceput a gindi §i a prepune ImpAratul. i la
acest prepus <1-au pus> mai mult armistritie ce sA fAcuse $temboc,
30 gheneral §vezescu, in Holsatia cu moscalii i cu sasii, carii atunce
avind rAzboi acolo pentru Pomerania au dat parola, in 15 zile sA nu sA
apuce de arme nici unii, nici altii. Care spun sa o fie fAut §vezii ca sA
poatA scoate pe craiul Stanislav pentru °stile moschice§ti 0 sA-1
porneasca tiptil spre Tighina, precum s-au §i fAcut.
f. 309 35 Pentru aceastA pricinA dar §i pentru altele ne§tiute, / ca sa zice:
Inima Imparatului iaste flntina adIncl", au schimbat §i ImpAratul
socoteala §i dragostea ce avea cAtrA craiul §vezesc spre prepusuri §i spre
uriciuni, precum s-au §i arAtat mai pre urmA. §i i-au scris Insui
ImpAratul name craiului ca sa se scoale 0 sa se ducA in tara lui pen Tara
40 LepascA, cu Wile ce s-au rinduit. Iar craiul, §tiind in Cita dragoste 11
avea ImpAratul mai nainte, au socotit c5 §i atunce va lAsa pe voia lui.
Drept aceia au raspuns cA nu iaste gata bine, nici au putut asa, in
grab, sA se gAteascA ci sA mai trimitA ImpArAtia §i alti bani de
cheltuialA; §i gAtindu-se bine, sA va scula §i va merge la ;ara.lui. i cu
45 vorbe ca acestia socotiia sa Intoarca pe ImpAratul sA-1 mai lasA. Dar §i
ImpAratul socotise §i alesese pentru craiul §vezescu, numai sA-1 pue in
40 core ctat craiul A //
276
www.dacoromanica.ro
mind, on cu voe, on fAr-de voe. Si daca i-au mers veste cum cA nu va
sA purceazA si pune pricini, s-au aprins impAratul de minie si au trimis
pe imbrohorul cel mare si pe ceaus basa si au scris si la craiul
hatserif sA caute sa se ducA far-de zAbavA in Cara lui cu ostile ce i s-
f. 309" 5 au rinduit./ Iar de are alt gind, ca sa facA intr-alt chip, sA socoteascA ca
apoi sA va face si amintrilea; ci numai sA se ducl.
Asa scriia hateseriful dupe care s-au scos suretul si s-au trimis de la
Tighina. Scris-au si hanului poruncl sA faca cum va sti si sa-1
porneascA; sifie n-ar vrea de buns voe, sA-1 prinzA si sA-1 trimitA unde
10 era porunca ImpArAtiei. Dupe care poruncl au trimis hanul la craiul
svezescu si i-au zis sa se scoale sa purceazA. Iar el au rAspuns cA de 1-ar
omori, nu sa va duce nicAirea.
Atunce au poruncit hanul de i s-au tAiat obroacele ce i sA da si s-au
radicat si odAile ale iniceresti ce-1 pAziia si au pus de i-au Incungiurat
15 curtea oastea tAtArascA si turceascA si le-au poruncit nici apA sA nu lasA
pe svezi sa ia. Si iarA au rApezit hanul la ImpArAtie cum ca nici intr-un
chip craiul nu va sa iasA, ci zice ca acolo va peri.
Daca au pornit la ImpAratie pasa si hanul si acest mai de pre urmA
rAspuns al craiului au trimis si aicea in tad agii si beslii si siimeni
20 hAnesti si au scris buirultauri la Nicolae vodA, ca sA scoatA din tail pe
f. 310 tot lesii. i scriia sA orinduiascA slujitori de ajunsu, ImpreunA/ cu
cei trimisi de la Tighina, ca sA-i poatA goni si pre lesi si pre svezi din
tarA. Iar de sA vor pune cumva impotrivA, fAr-de nici o milA bAtindu-i si
omorindu-i, sA-i scoatA din tad afarA. Si au chiemat pasa pe chehaiaoa
25 lui de 1-au invatat sA scrie la Nicolae vodA sA pue nevointA la aceastA
treabA si sA trimitA oaste multA, macar si singur sa incalece si sA
margA, numai sA scoatA pre osteni afarA. CA de nu va putea sa -i scoatA
iaste mare rusine dovletului si apoi va vrea sA dea seama; ca s-ar fi
trimis si mai multA oaste de la Tighina, ci pentruca sA nu facA cAlcAturA
30 tArli, nu s-au trimis.
Sosit-au cArtile capichehaialei mai nainte agilor. Care vAzind
Nicolae vodA au chiemat pe Antiohie Jora, vel log<ofAt> si pe Ioann
Bats, vel ban si pe Gheorghie, vel paharnic si pe Iamandi, vel clucer si
le-au dat ponincA sA se gateascA sA margA cu agiii si cu oastea ce venise
35 de la Tighina, sA scoatA pe ostenii ce erna in WA, orinduindu-le sA ia si
din siimdnii de curte si din siimdnii hAtmAnesti i agesti si din cApitani.
CA avea atunce Nicolae vodA un steag de slujitori sirbi de/ sedea in
f. 310" curte si din cAlgras; s-au orinduit sA dea si boiarii si manastirile cite
o samA de oameni.
40 Diipa ce au dat porunca la acei boiari au scris cArti to mazili si la
pircAlabii de la tinuturi, la care era lesi mai putintei, la Cimpulung, la
BAltAtesti, la Tirgul Neamtului, la PiatrA si pe aiurea, cum cA au venit
poruncl tare sA scoatA pe lesi din tad; ci sA caute sa -i scoall de pe
acdle locuri. Si mAcar ca in buirultAuri scriia bAtindu-i si omorindu-i
45 sa-i goneascA din tad, dar Nicolae vodA, avind inimA crestineascA, taxi
porunci trimitea, nimenea sA nu-i jAfuiascA sau alt supAr sA le facA, ci
277
www.dacoromanica.ro
numai sA-i scoata din Lard afara.
Mare bucurie §i pArere de bine au fort tuturor cind au aflat pentru
scosul le§ilor, cIt fAr-de indemnarea nimenui, intr-acea zi, seara, au
tras clopotele la toate bisericile §i s-au fAcut paraclis §i acathist.
5 A§ijderea §i a doa zi, dimineata §i lAuda pre Dumnezeu cA au mintuit
Cara de le§i, fAcind litanii §i rugAciuni pentru sAnAtatea domnului.
PentrucA mari §i nesuferite rautAt incepuse pe urmA a face
ticAlo§ilor pAminteni. CA mincind §i istovind-tot de la bietii Omni - las
f. 311 a zice ale mai mari/ grozAvii ce facea - incepuse de mergea §i pe la
10 casele mazililor §i ale boiarilor §i pe la mAnAstiri §i istoviia tot ce
gAsiia.
Mergind, dar, poruncA le mazili pentru o§tonii ce era
ImprA§tiat mai cite putintei, au uitat porunca ce le-au dat Nicolae
vodA, puindu-i in butuci §i jafuindu-i de ale ce gAsiia la din§ii. De
15 care intelegind Nicolae vodA, iarA§i, a doa oarA §i a treia au trimis
poruncA ca sA nu jAfuiascA pe le§i, ci numai sa-i scoatA din Lard. Dar
de§i intelegea unii, iar cei mai multi fAcea cum §tiia ei: lua tot ce
gAsiia la din§ii §i-i ducea goli §i desculti, numai cu un sucman, §i-i da
peste hotar la unguri, pe altii la 16§i.
20 Au mai venit §i altA carte de la Tighina, intru care scriia cA
incungiurindu-se curtea [curtea] craiului §vezescu an prins ni§te carp
ce le trimisese ()Willi din Lard, care cetindu-se scriia intr-acesta chip:
Iata cl trimite hanul §i pa§a oaste ca sA vA scoatA din Tara Moldovei.
Dar voi sa nu bAgat samA, ci sA vl stringet la un loc; §i de vor
25 veni asupra voastrA voi IncA sA vA apArati, cAci ace§tia ce fac ei nu sint
cu §tirea ImpAratului". Si scriia capichehaiaoa cum ca au scApat mai
f. 311w nainte/ §i alte cArti §i sA-i fie aminte de acesta.
Trimis-au Nicolae vodA IndatA de au chiemat pe razidentul craiului
ce era in Ia§i §i 1-au intrebat de i-au venit niscareva cArti de la craiul?
30 El an spus drept cl i-au venit §i le-au trimis indata la CernAut.
Atunce an poruncit Nicolae vodA sA nu mai fie slobozi §vezii ce era in
Iasi. Si au orinduit pe un bulucba§ cu slujitori de pAziia la gazda ce
era, ca sA nu margA la din§ii nime, iar nu cu vreo altA necinste §i
obrocul ce avea li sa da deplin.
35 RAppit-au Nicolae vodA indat5 ca sA intoarcA cArtile ce au trimis
la CernAut, dar n-au putut sA le ajunga, cA §vezii avea cai de po§te
la toate conacele, din Tighina pinA in Ia§i §i din Ia§i pina la
CernAut §i la OcnA, numai pentru purtatul cArtilor. Sosit-au agiii §i
oastea de la Tighina in Ia§i la ghenarie 17 zile §i au §ezut trei zile de
40 s-au odihnit caii §i s-au gAtit bine. Dupa ac6ia au purces impreuna cu
boiarii §i cu altA gloatA §i mergea spre Cernaut, ca acolo era toate
cApeteniile o§tii le§e§ti: Zagvoischii strajnicul, Becherschii,
Rosohayschii polcovnicii §i altii, carii prinsese de veste cum ca merg
f. 312 sa-i scoatA. Si au trimis de s-au strins/ tot slujitorii, carii era mai
45 pe aproape, §i sta gala, grijiti.
Intelegind de aceasta boiarii §i agiii carii mergea cu oastea au scris
15 ad. marginal Nicolae, 1713 A 1/ 35 ad. marginal Nicolae, 1713 A //
278
www.dacoromanica.ro
la Nicoale voda sa le mai trimis §i pe hatmanul §i sA mai dea §i alti
slujitori, cA le§ii au prinsu de veste §i sA string la un loc §i au end sA
nu sa dea, ci sa se apere. De care intelegind Nicolae voda au orinduit
§i pe Ioann Buhu§ hatmanul cu o samA de slujitori de cei de curte 0
5 din cei de afarA §i citva boerena§ de curte. CA pe hatmanul 1-au
poftit §i mai nainte boiarii; cA unde este hatmanul asculta §i wile mai
bine. i alta, ca are tobe §i trimbite, de sA da §tire o§tenilor la purces
§i la alte trebi.
Purces-au, dar, §i hatmanul. Dar pins a sosi acolo acei trimi§i,
10 intii apropiindu-se spre Cernaut §i luund veste adevAratA acei
o§teni ce era strin§i acolo, carii era ca vreo 2.000 de oameni, le§i cu
lipcani 0 cu moldoveni, ce sa scris6se in leaf/ au socotit intii sA
trimill podghiaz sA is limbA sA afle city sums de oameni vine §i ce
socoteala iaste; ca alte ve§ti de la Tighina nu le mai veniia, fiind
1. 312w 15 craiul/ incungiurat, numai acele cArti ce zic ca au scapat, de li-au
mers. Apoi iarA au socotit de n-au trimis podghiaz, ci au trimis un
ofiteriu sved de s-au impreunat cu agiii §i cu boiarii la Boto§ani. i au
intrebat pe agii cu ce poruncl merg in sus? Agiii au rAspuns ca au
venit porunca de la puternica Imparatie, cit o§teni vor fi de ai lui
20 voevoda Chiovschii in Moldova sA iasA tot din tad 0 sa se ducA
unde vor vrea; iar cIt vor fi §vezi sa marga la craiul for §i sA vor da
oameni de vor merge cu din§ii. Raspuns-au §i el ca nime nu sa va clati
din loc pinA nu va veni urdinant de la craiul §vezescu. Pre carele, daca
au rAspuns intr-acesta chip s-au miniiat agiii §i 1-au dat sA-1 tie cu
25 paza..Venise cu dinsul §i citva lipcani; ci pe aceia i-au luat be§liii
pa§ii in samA. i intrebindu-i noaptea au spus ca acel ofiter au venit in
chip de straja, ca sa vaza citA oaste iaste §i de ar putea sa is §i limb/.
Apoi, dimineata, agiii §i boiarii au socotit de au scris carte la cei
ce era la Cernaut §i au trimis-o tot cu acel ofiter, intru care scriia
f. 313 30 intr-acesta chip: IatA cA au venit/ poruncA de la puternica ImparAtie sA
e§it dumneavoastrA din Tara Moldovei. Trimis-au spre aceasta §i
oameni cu noi, ca de nu vet intelege dumneavoastrA sA e§it, §i
far-de voe sA va gonim §i sa vA scoatem din jars afarA. De care nici
domnul nostru, nici noi, n-am poftit sA petrecet dumneavoastrA
35 vreun rau. Pentru aceia prietene§te sfAtuim pe dumneavoastrA sA vA
sculat sa va ducet in tam dumilorvoastre, on Intr-altA parte,
unde vet vrea §i sA nu va pune ; imponiva poruncii imparate§ti."
Raspuns-au, Bard §i le§ii mai in scurt cum cA cinstea domnului o
feresc,,dara nici din loc sa se rAdice far-de urdinan ;ul craiului nu vor
40 putea. Ins/ s-au rugat sa-i mai a§tepte, pia le va veni rAspunsul, ca
au scris §i ei la Tighina.
Criqpin, staroste Bobrouschii, fiind la Tighina, s-au apucat
inaintea hanului pentru ulan polcovnicul cu to;d> lipcanii, cum ca
nu sA vor pune ImpotrivA §i sA va inchina lui. i au trimis sA nu sa
45 pue impotrivA, ci sa se inchine, carele mergea impreunA cu agiii §i
cu boiarii. Apropiindu-sa, dark de Cernaut agiii 0 boiarii cu
o§tile, Gavriil Milescul, biv vel vornic, fiind acolo staroste, macar/
f. 313' a era cuprins de le§i §i cu varti imprejurul gazdei lui, darn tot
279
www.dacoromanica.ro
sA ajungea cu moldovenii ce era scris la 160 si-i indemna sA se
osebascA din lesi si sA ramie in tad, cl-i va erta domnul de gresala lor.
Trimisu-le-au aceastA poruncA si agiii si boiarii ce era cu ostile;
asijderea au trimis cuvint si lipcanilor sA nu sA pue ImpotrivA, ci s5 se
5 Inchine. i macar ca Intr-acea zi sA gAtise si era sa se batA, iar a doa zi
dimineata au exit intii moldovenii si s-au inchinat. DupA aceia au exit si
lipcanii tot, cu care s-au amestecat $i 160, zicind ca sA vor inchina
si ei. Iar cIt lesi au mai rAmas, i-au trimis cu clt beslii si cu
slujitori ca sa-i treacA peste hotar. Asijderea si pe ling lipcani au pus
10 beslii si slujitori ca sa-i ducA la Tighina. Iar pe o samA de drAgani 160
in port svezescu, carii era de tot 70 si 150 pedestri, pre acestea i-au
luat agiii cu sine si cu boiarii, ca sA-i dila la Tighina.
Mare grip avea Nicolae vodA de acei osteni, daca au inteles ca sA
f. 314 string la un loc si au gind sA se pue impotrivA./ IarA daca i-au venit
15 veste cum cA s-au isprAvit o treaba mare ca aceia s-au bucurat foarte si
au dat laudA lui Dumnezeu.
CilVD AU NEMERIT CRAWL STANISLAV LA MOLDOVA.
Fiind IncungiuratA curtea craiului svezescu, precum s-au scris,

trimis-au hanul la Nicolae vodA pe un Eiup bei aga, fAcindu-i stire cum
20 cA au luat veste adevAratA pentru craiul Stanislav ca cu bunA samA intr-
aceste zile iaste sA treacA pen Moldova; ci sa-i fie aminte si sA-1
popreascA. Nu stiu aceastA veste din carii ce prindea, fiind incungiurat
craiul svezescu, au de la alt cineva aflase hanul. MAcar ca aceastA veste
o sim ;ise si Nicolae vodA din niste avizii, ce scriia cA craiul Stanislav
25 au purces din Holsatia, de la Miclemburcu si mergea cu poste si unii
zicea cA mergea sA mai aduca oaste svezascA, altii cA merge spre
Tighina, dar tot nu credea Nicolae vodA sA facA una ca aceia craiul
Stanislay. Pentru aceia au rAspuns si lui Eiup bei si hanului, cA aceasta
poate sA fie si minciunA si poate sA se facA aceasta si cu mestersug; dar
30 IncAsi ii va fi aminte. i cu aceste raspunsuri/ au pornit pe Eiup bei
f. 314" Inapoi. Dar au Intrat acea grijA in inma domnului si au dat poruncA in
toms pArtile, once ofiter sved ar nemeri, sA-1 trimitA la Iasi.
Intr-acele zile, iatA, au venit si niste carii de la Manolache Ruset,
vornicul, carele sA timplase la satul fiiu-sAu, Stefan stolnicul, ling
35 tirgul Bacaului. Scriia intli pentru lesii ce era la BacAu ca cerea multe
priviianturi de la oameni si fac multe supArAri oamenilor si sA laudA cA
vor aprinde si curdle stolnicului Stefan si cum cA au IncAlecat cu cit
oameni au avut si cit au mai putut stringe. i lovindu-i fAr-de veste
cu gloatA i-au spart si i-au prins pre tot si cum cl-i aduc pre foci in
40 butuci si cu steagurile lor si cu ofiterii lor. Dupa aceasta scriia sA fie
mai nemerit acolo trei ofiteri svezi si cu 4 slugi si sA vad a fi oameni de
treaba. i cum cA vAzind aceste turburAri cu prinsul lesilor i-au fAgAduit
galbeni sA-1 treacA in Tara UngureascA, de unde au venit, si sA nu-i tie
nimeni. i cum dupA aceia le-au zis vornicul cA aceia nu sa poate, ci
13 fi 23 ad. marginal Nicolae, 7221 A // 17 lipsefte U //
280
www.dacoromanica.ro
trebue sA marga la domnu. Au priimit, numai s-au rugat sA nu-i duca
f. 315 zioa in Ia§i §i vor merge §i la domnu./ Si scriia vornicul cl vine cu
dinOi §i-i va aduce la mAnAstire la Galata §i sA aibA rAspuns de la
domn.
5 VAzind Nicolae vodA scrisoarea vornicului Manolache, indatA au
prepus cA intr-acei oficeri va fi §i craiul Stanislay. Si au dat rAspunsul
vornicului sA-i duck §i, sosind noaptea la Ia§i, sl-i facA §tire. Ei,
venind, au mers pe la Galata Si au intrat cu totii acolo. §i lAsind pre cei
mai maxi acolo, cu fiiu-sAu Stefan stolnicul, au venit Manolache
10 vor<nicul> cu unul in Ia§i. §i mAcar ca trecuse citva din noapte, de sA
culcase domnul, dar viind postelnicul cel mare §i fAcindu-i §tire au
trimis de i-au chiemat la curte pe vornicul §i cu acel °filer. InsA intii au
chiemat Nicolae vodA pe Manolache vornicul §i 1-au intrebat cu
amAruntul; dupe aceia au chemat Si pe ofiteriul acela §i 1-au intrebat ce
15 oameni sint Si dincAtro yin §i unde merg. El au dat seams pentru sine c5
iaste §ved, iar pentru cel ce ramasese la Galata cum cA iaste frantoz §i-i
iaste numele Laurentie, colonel §i sA aflA §i el in slujba craiului
svezescu §i vin din Pomeranie §i au trecut din Tara Ungureasca in Tara
MunteneascA, fiindu-le aminte sA cumpere §i nescareva cai. §i acum
20 merg spre Tighina, la craiul lor. Au intrebat domnul pentru ce n-au
f. 315" venit/ §i celalalt. El au dat sama cA iaste can boliac §i au rAmas la
mAnAstire, iar dimineatA va veni §i el.
N-au vrut sA-1 ispiteasca mai mult Nicolae vodA, ci 1-au trimis sA
mie la gazda lui Manolache vornicul, pinA a doa zi. §i au inceput a
25 gindi §i a socoti de va fi craiul Stanislav ce-i trebuie sa facA §i unde
sA-i dea gazdA. Socotiia intr-u<n> rind sA-1 aduca in curte sA-1 pue in
casa cea mare. Apoi iar au socotit sa-1 ducA in mAnAstire in Trei
Sfetiteli si cum va socoti va face. §i sA vazA intli iaste acela, au ba. §i
de iaste acela, vrea-va sa se spue, au ba. §i a doa zi au trimis domnul
30 la Trei Sfetiteli §i au zis egumenului sA iasA din casele cele igumene§ti,
ca vor sa vie ni§te oaspeti §vezi. §i au mers iarA vornicul Manolache la
Galata sA-i aducA pe tot, dartot n-au vrut sA vie zioa, ci au a§teptat
ping au Inoptat §i atunce au venit de au Intrat in Trei Sfetiteli, unde li
sa gAtise gazdA.
35 Trimitea domnul oameni de casA cAtrA carii spunea taine ca acestia,
ca sa is sama, aratA somne a fi acel om ce era prepus? Lua sama acei
trimi§ §i mAcar cA siliia despre o parte sA se ascunzA, dar tot arunca
f. 316 §i cite un cuvInt/ zicind cA de va ajuta Domnul pe not va avea priiateni
doi crai putincio§i.
40 Poftitu-s-au acela ce sA Ikea frantoz de au venit §i s-au Impreunat
cu Nicolae vodA; la care Impreunare numai atita au lipsit sA zica cl eu
sint craiul Stanislav, dar toata voroava lui 11 arAta cine iaste. §i 1-au
cunoscut domnul indatA, §tiind pe tatA-sAu Lescinschii de la Tarigrad,
cind au mers cu solie. Dar n-au vrut sA-i zicA cA-1 cunoa§te, fAra cit
45 i-au zis: Eu pe dumneata ca pre un colonel al craiului §fezescu te
socotescu. Iar de-mi vei spune ales cine e§ti atunce te voiu cAuta intr-
281
www.dacoromanica.ro
alt chip." El atunce alt n-au raspuns, fArA at au zis: Eu sint un colonel
nenorocit §i sint in mina domniei tele. i de ma vei cauta §i de ma
ajutori, vei avea ca pe o slugA pe craiul §vezescu." ySi s-au intors iar la
gazdA.
5 A doa zi s-au poftit de au mers la biserica cea ungureascA sA asculte
liturghia §i sA se pricestuiasca. Iar dupA liturghie au trimis pe preotul
acela la Nicolae vodA ca sa-i zicA a va sA trimila pe acel °filer ce
mersese §i intii, care ofiter era secretar craiului pvezescu §i sA -i spue
toate tainele lui (ca poftiia ca sa se descopere catra Nicolae voda, sA -1
f. 316" 10 §tie/cine iaste) §i sa-i ceara sfat ce sA cade sA facA. CAci socotiia a
venirea lui va conteni furtuna ce venise craiului §vezescu. Iar Nicolae
vodA, daca au vazut a are gind sA spue cine iaste §i sA cearA sfat, au
priimit pe secretariul carele mergind la Nicolae von i-au spus cum a
acel ce sA Ikea colonel iaste craiul Stanislav §i cum a 1-au trimis
15 craiul §vezescu pe dinsul de 1 -au adus de la Pomeranie, ca sA-1 duck la
Tighina. i au zis cA seara va veni §i singur tiptil §i vor vorbi cele ce sa
cade.
DupA ce au inoptat §i au e§it tot boiarii din curte au venit i
craiul Stanislav la curte, cu secretariul, tiptil. §i apropiindu-se de casa
20 cea mica au e§it §i Nicolae vodA §i inchinindu-se pia la pAmint 1-au
priimit cu mare cinste. i au Mut numai cite trei: craiul, domnul §i
secretariul, vorovind vreo doao ceasuri. Zis-au craiul Stanislav sA facA
§tire la PoartA pentru venirea lui. i spre aceasta 1-au indemnat §i
Nicolae vodA sA scrie. Dupe aceia mergind la gazda au scris carti la
25 veziriul §i la hanul §i la papa de Tighina §i le-au trimis cu omul sAu §i
cu un om al domnului toate la hanul, ca sA trrimiA la PoartA ale ce
scriia la veziriul.
f. 317 Orinduit-au Nicolae von toate ce-i trebuia ale mesei/ §i allele toate
deplin, ca sa nu cheltuiascA un ban. si -i trimitea in toate zilele pre acel
30 preot fran ;ozcan de-i fAcea liturghie in casa. i orinduisA Nicolae vodA
pe Spandonie vel carnanar, pe cupariul, pe vataful de copii, pe
carnara§ul de dulce ;i §i pe cahvegiul §i pe un cApitan de catane, oameni
de casa lui Nicolae voda, ca sA fie pururea ling dinsul. DupA aceia au
mers Nicolae vodA in doao rinduri de s-au impreunat la gazda lui, in
35 Trei Sfetitele.
CAND A U LUAT PE CRAIUL SVEZESC TURCII, NEVRiND SA

IASA DE B UNA VOE.
DupA ce au incungiurat saraiul craiului qvezesc §i au dat iarA Mire

la Imparatie cum cA craiul nici intr-un chip nu va sa asculte porunca qi
4.0 cum cA are gind sA se §i Ina (cA tocmise imprejur palatului sau unde
§edea, umplind toate vasele cite avea, barilci §i allele, cu pamint, ca
sA se poatA supune oamenii lui §i sa dea cu sinetele) pina a veni
raspunsul de la imparatul. Au trimis pap §i imbrohor aga cuvint la
10 ad. marginal Nicolae, 7221 A // 33 ad. marginal Nicolae, 7221 A // 36

lipsecte U //
282
www.dacoromanica.ro
f. 317w
craiul ca sA/ nu sA pue impotriva poruncii impArAte§ti, ci <sA> iasA,
sA-1 duel. Craiul le-au dat rAspuns cA mai rail ii va aide acum §i pe
hanul §i pe pap, de vreme cA i-au fAcut atitea rAotAti, de nu-i lasA
oamenii nici apA sA ia. Dar sA nu socoteascA cA sA va increde sA se dea
5 in miinile lor, ci mai bine va peri acolo.
Era cu el qi Iozef Pototchii, voevoda Chiovschii §i Xenje
Vipovetchii §i Tar lo §i Cripin, carii vAzind cA nu sint semne bune
pentru craiul au e§it de la dinsul §i au mers la hanul §i pap §i le-au dat
gazde in varo§ §i afara din cetatea Tighinei. Si au §ezut citeva zile.
10 Apoi, intr-o noapte, nu §tiu ce s-au socotit, au fugit Si iar au intrat la
craiul. Ghenarie 30 au sosit §i rAspunsul de la PoartA cu Iusuf aga,
capigi ba§, carele au adus hat§erif ImpArAtescu ca sA ia pe craiul
sA-1 ducA la Selenic. Iar de nu va vrea 0 sA va pune impotrivA, sA-i dea
rAzboi, on sA-1 omoarA, on sA -1 prinza viu.
15 Si iar au trimis pap pe Siliam agasi §i hanul pe un Sefer ph m'irza,
de au fAcut ctire cA au vent hatprif impArAteascu, ci sA iasA sA
margA unde iaste porunca ImpArAtiei. El tot aka au rAspuns, el acolo va
f. 318 peri, dar nu va eci./ Atunce au poruncit pap de s-au strins tot
ciorbagiii §i iniciarii §i toatA oastea; §i au pogorit tunuri din cetatea
20 cea veche §i le-au tocmit ca sA batA asupra casei craiului.
Si a doa zi au ecit hanul cu tAtarii §i incins cu sahaidacele §i pap
cu pistoale la cal 0 cu toatA oastea cAlArime §i au inceput a da din
tunuri asupra casei, unde era ca la 700 de oameni cu craiul. Dar nu
credea nici intr-un chip craiul cl-i vor face pina intr-atita. Si au
25 poruncit pap inicerilor sA nAvAleascA asupra cvezilor §i sA le dea rAzboi
cu foc. Ei au rAspuns cA la oameni ce nu radicA arme asupra lor, nici ei
nu vor rAdica arme. Si a§a au inceput a zice: Alah, Alah, 0 s-au intors
toti inicerii spre cetate Si pe la gazdele lor.
RAmas-au hanul cu tAtarli §i pap numai cu ciohodarii §i cu putinA
30 calArime, plini de minie amindoi. Apoi s-au intors §i ei in
cetate.Aceasta ce au fAcut inicerii §i n-au vrut sA dea rAzboi cvezilor au
fAcut-o on cA nu sA indura de craiul, cAci le da mult baccic, on cA
ajunsese craiul cu daruri la capetele inicerilor §i pentru aceia n-au vrut
f. 318" intr-acea/ zi sA -i dea rAzboi.
35 A doa zi, dumineca, fev<ruarie> 1, diz de dimineatA, chiemat-au
pap iar pe ciorbagii §i pe inicdri §i pe tot bAtrinii lor §i pe inicear
agasi §i au scos hatpriful de 1-au cetit §i 1-au auzit tot. RAspuns-
au §i ei cA aceia ce au fAcut simbatA, de n-au vrut sA dea rAzboi
craiului, nu s-au pogorit de la din§ii, nici iaste vina lor, ci iaste a
40 emacilor, cA n-au vrut sA se batA. Si au zis sA margA §i ei la craiul sA -i
grAiasca, doar ii vor crdde pre din§ii 0-1 vor lua ei asupra lor §i-i vor
face zapis cum cA nu vor avea nici o nevoe 0 sA-1 ducA pinA unde iaste
porunca impAratului. Si i-au pozvolit pap §i au mers tot ciorbagiii
§i odaba§ii §i au graft craiului cum ca-1 iau asupra lor, precum am zis.
45 Iar craiul le-au rAspuns cA nu-i erode nici pe din§ii; facA ce vor vrea, cA
nu va e§i.
Auzind 0 ei acest rAspuns s-au miniiat 0 au ecit inapoi tot
inicerii. Si au lAsat tunurile care adusdse intii §i au adus mai maxi
283
www.dacoromanica.ro
baliemezuri §i cumbarale qi au mers asupra craiului. Craiul incg
tocmisg §vezii §i sta supuq la locurile ce tocmise, mgcar cg craiul
f. 319 avea mare ngclejde/ la iniceri cg nu-i vor da rgzboi, cg-i umpluse pe
tot cu darurile; dar tot ii tocmise pe ai sgi sA se apere.
5 Dar enicerii, cum s-au strins la un loc, indatg au slobozit citeva
tunuri §i au aruncat §i cumbarele; dar nici una n-au nemerit casa
craiului, ci o covir§iia pe deasupra; on cg nu-i vrea sg-i omoarg, au cg
nu era me§teri buni. Dupg acoia IndatA au dat iuru§ §i au intrat pe o
fereastrg in casg de au inceput a jefui §i a scoate pe §vezi afarg, cite doi
10 §i cite trei.
Craiul §edea intr-o casg mai inlguntru, cu cei mai ale§i §i sg apgra
de acolo §i nu putea sg-i facg nimica. Vgzind turcii cg n-au puare sg-i
strice §i sg apArg din casg, au poruncit sg dea foc casei. Iar §vezii cei
din lguntru paziia de stingea. §i aceasta s-au Mut citeva ceasuri, ping
15 au lut seama inicerii pe une es §vezii de sting focul. §i pkiia acel loc
acolo §i cit sg iviia vreun §ved sg stingg focul, da intr-in§ii cu pu§cile.
§i a§a s-au pgrAsit svezii de [a§irea §vezii de] a e§ire sg stingg focul. §i
s-au aprins acoperemintul §i au inceput a arde casa; §i craiul tot §edea
§i nu vrea sg iasg. Ping au mersu ni§te ghenerali de ai lui §i 1-au impins
f. 319" 20 afarg, zicindu-i ce §ade sg/ arzg in casg. i au e§it afarg cu arme §i au
inceput a sg bate cu turcii. 4i 1-au rgnit un turc la o ming, putintel.
Vgzind turcii cg sg apgrg, s-au strins mai multi §i acolo 1-ar fi prapadit
de n-ar fi strigat un gheneral cg iaste craiul. i atunce au dat ngvalg
inicerii de 1-au prins §i 1-au luat cu hainele incruntate. i 1-au mai
25 zgiriat un turc la nas cu o sulitg. i intr-acel ceas au strigat la meceturi
ezanul ce sg chiemg iat la 2 ceasuri de noapte.
Deci a§a cum au fost 1-au dus acei iniceri la pa§a; carele cum au
vgzut pe pa§a, razind 1-au inceput a-i zice: aferim, aferim, adecg bine
m-at chivernisit. §i 1-au trimis intru <o> odae a pa§ii, dind bac§i§
30 cite ug<hi> 10 §i cite 20 acelor iniceri ce 1-au dus.
Dupg ce au luat pe craiul,indatg au inceput a jecui ce mai rAmAsese
in saraiul craiului. 4i au aflat multe lucruri scumpe; rafturi Impgrgte§ti,
argintgrii §i alte odoarg, ping au cuprins de tot focul, de nu sg mai
putea apropiia. i a§a s-au pus streji imprejurul focului, ca sg nu sg
35 mai apropie nimenea. Iar §i §vezii §i cite mueri ale for §i copii au fost/
f. 320 i-au luat pe toti vii; n-au petit nici z6ce oameni, numai s-au rgnit
citva. §i a§a inicerii ImpArtiia pe svezi, osebindu-i de mueri, carii
avea, §i de copii. Rapit-au §i tatarli cit le-au venit indeming §i i-au
ascuns pen gropi, dupg obiceaiul lor. 4i intr-o micg de ceas, acea
40 vestitg intru vitejie curte a craiului §vezescu venisg la atita, cit zicea
tot cg s-au stins de pe fata pgmintului. Pus-au pa§a a doa zi de au
intrebat pe craiul care oameni de ai sgi va sg-i ducg sg fie Bugg dinsul.
i au cer§ut pe doftorul lui §i pe Croton gheneral §i pe Muler
canceleariul. $i au trimis pa§a de i-au rgscumpgrat de la iniceri §i i-au
45 trimis la craiul. Iar ping in doao, trei zile s-au strins vreo 30 de §vezi la
craiul, tot rascumpgrati de pa§a. i au inceput pa§a a sg argta cu
bine catrg craiul: on cg i sg fgcuse mill de dinsul vAzindu-1 la ce au
ajunsu, on cg socotiia cg poate sg intoarcg iar spre bine trebile.
284
www.dacoromanica.ro
IarA vineri, fev<ruarie> 6 au IncAlecat Mustafa pap, carele era
acolo la Tighina cu imbrohorul ce venise mai nainte cu porunca
f. 320" ImpAratului ca sA porneascA pe craiul/ §i batindu-§i meterhaneoa, pap
au mers la saraiul lui Ismail pap §i au IncAlecat §i el §i sta cAlari
5 amIndoi, a§teptind sA iasA craiul §i <sn> intre intr-un rAdvan ce i sA
gAtise sA -1 ducA. Si sta §i inicerii alai 0 multe gloate de oameni, carii
a§tepta sA iasA craiul, sA-1 privascA. Si au weptat acolo pa.ii amindoi
mai bine de un ceas cAlAri §i craiul nu e§iia. Dupe aceia 1-au scos §i pe
craiul. i era InfA§urat intr-un mendir, cit nu i sA vedea nici capul, nici
10 picioarele. $i-1 rAdica 6 oameni ca pre un mort. Si bagIndu-1 intr-un
rAdvan 1 -au acoperit §i cu alte bo<a>rfe, cit numai bo<a>rfele sA
vedea, iar alt nimica. Si au Intrat §i Crotos gheneral cu dinsul in
rAdvan. Si ap au purces pa§ii alAturea inainte §i pe urma lor rAdvanul
acela. Si dupA rAdvan mergea chehaialele pa§ilor, apoi metherhaneoa,
15 Mind, mergind Ismail pap ping la un loc §i s-au Intors Inapoi. Iar
imbrohor aga §i capigiul purcesese mai nainte cu un ceas. Si au mas la
CAupni. Si de acolo 1 -au tot dus, cAtenel, IAA lingA Odriiu.
Si daca s-au apropiat de Odriiu au poruncit ImpAratul de 1-au dus la
f. 321 Demerde§ §i de acolo 1-au mutat la/Dimotiha.
20 Facindn-se acestia pinA a nu <veni> %/este ce s-au ales de craiul
§vezescu, find in Iasi cItva sfezi carii sA fAcea cu slugi cu tot ca la
40 de oameni §i auzind cA <pe> craiul 1-au bAtut cu pu§cile §i au aprins
casa asupra lui §i 1-au prins viu, fAcindu-le unii §i spaimA cum cA yin
tAtarii sA-i robascA §i pe din§ii, s-au Intr -armat acei §vezi §i au
25 IncAlecat top §i au e§it la marginea firgului din sus. Trimis-au Nicolae
vodA pe aga sa-i IntoarcA §i sA be zicA sA nu sA teamA. Dar ei nu
intelegea, ci zicea, decit sA-i robascA tAtarii, sau sA-i cuprinzA sA-i
omoare pen case, mai bine vor muri in cimpu ca ni§te o§teni.
Au nevoit aga de au chemat pe cApitanul care era razidentu in Iasi
30 §i 1-au dus la domnu. Intrebatu-l-au domnul pentru ce s-au sperit §i fac
lucruri care nu sA cad. El au rAspuns tot acOle cuvinte ce zisese §i cAtrA
aga. Domnul 1-au mingiiat §i i-au zis sA nu sA teamA, luundu-i asupra
sa pe tot cA nu vor petrece nici un rAu daca s-au timplat aicea §i 0-1
creazA cA precum li sA adevereazA, ap va fi. El tot de craiul Intreba,
35 iaste.viu, on ba §i sA fie petrecut craiul ceva, sau sA fie perk, lor ce le
f. 321" iaste mai bunA viata, numai/decit sA-i omoare pen casa sau sA IncapA la
robie, mai bine vor peri in cimpu, ca ni§te openi §i oameni de cinste;
iar de viata lor nu le iaste grijA nimica. Si adevArat ni sA pare cA nu vor
fi alp oameni in lume a nu sA tdme de moarte ca §vezii §i a avea atita
40 dragoste catra craiul lor, cit de le-ar fi zis cineva tuturor sA moara
pentru folosul craiului lor,tot, pe loc, ar fi murit. Imlinzitu-l-au
domnul zicind cA §i craiul iaste viu §i ei nu vor petrece nici un rAu. Si
ap au mers acel cApitan de au spus celorlalp §i s-au Intorsu cu topi iar
la gazda lor.
45 DupA aceia au trimis Ismail pap la Nicolae vodA pe un frate al lui,
anume Ahmet aga, capigi bas, cu un cal de 1-au trimis dar, ca sA cerce
25 ad. marginal Nicolae, 7221 A //45 ad. marginal Nicolae, 7221 A //
285
www.dacoromanica.ro
si pentru unatele svezilor. Care le, venind, alt nimica n-au aflat MA cit
niste cai ce sA cumpArase pe bani crAesti. Dus-au domnul §i pe cit
°feted era popril in Iasi ca sA mArturiseascA inaintea agAi de sint
niscai lucruri svezesti. i mergind inainte,a agli nici unul n-au zis c5
5 iaste sved, ci altul c5 iaste frantoz, altul englez, altul neamtu; §i a§a
f. 322 i -au scris aga pe tot anume, si caii crAesti/si s-au intors la Tighina.
Intre acei ofiteri era si gheneral mighelschii, liah, ginerile lui
voevoda Chiovschii, carele venise §i el tiptil §i - §i pusese numele
Amilton. Era §i un colonel al craiului Prusii, anume Sferin, carele
10 venise cu ve§tile izbindei ce au fAcut tembec gheneral cu °stile
svezesti Impotriva ostilor Daniei. i trimitind cArtile la Tighina, el s-au
poftit de au rAmas in Iasi. Atunce §-au apropiat §i capigilar, chehaia a
pasii si Mehmet aga cu be§liii §i cu slujitorii carii mdrsese in sus de au
gonit openii ce era in Lard §i aducea si acei 220 de draguni cu §vezi, ce
15 am pomenit. Pre carii s-au socotit sA nu-i mai aduc5 pen Iasi, ci i-au
trecut drept spre Tighina. Numai Mehmet, aga al hanului au venit
inainte §i au adus un °filer, obersteleitian, anume Ion 1- Iristian Su Itu,
cu patru ofiteri mai mici. i i-au poprit Nicolae vodA vreo 3 zile, apoi
i-au slobozit si pe aceia si s-au dus dupA ceialalti la Tighina.
20 Craiul Stanislav, daca §-au pornit cArtile la Tighina si au rAmas in
Trei Sfetiteli, socotit §i grijit cum s-au zis, au Inceput a pofti §i allele,
f. 322" adecA sA se arate tuturor cum iaste craiu si A facA curte/si sA trimitA s5
aduca °stile cite au rAmas qi sA nu mai fie nestiut §i tiptil, precum il
apucase vrernia. RAspunsu-i-au Nicolae vodA cA aceasta nu-i in mina.
25 CA de ar fi fAcut tire ImpArAliei cind au vrut sa intre in tail §i de ar fi
intrat ca un crai atunce i-ar fi esit inainte la margine si 1-ar fi adus cu
alai si ar fi petrecut ca un crai. Iar de vreme ce singur au poftit de s-au
fAcut tiptil si au intrat necunoscut in tall, tot cu acel chip trebue sa
rabde si sa astepte, ping va veni rAspunsul de la ImpAratie. Spuindu-i
30 pilde cA §i alti crai, vrind sA treacA pentr-alte Oh tiptili, n-au fost
nepoprit, ci domnii acelor tad i-au poprit §i au dat tire la impAratii
lor, den cuvinte ca acestia s-au potolit craiul, a§teptind raspunsul
cartilor de au scris.
Daca au mers cArtile craiului Stanislav la hanul si la pasa, fiind ei
35 Intr -acea vreme asupra turburArii, cind s5 nevoia sa facA ce vor face
craiul <ui> svezescu §i socotind ca venirea lui Stanislav crai poate sA
schimbe cumva lucrurile, au pus gind Mu si pentru dinsul. i an trimis
f. 323 hanul un tAtar si pasa un turc, oameni/prosti, ca sA is pe craiul
Stanislav ca pe o iscoadA adecA, si sA-1 ducA la Cetatea AlbA. i scriia
40 domnului multe politice §i -i da laude ca acestia, cum cA nici un domn
n-au fAcut slujbe ImpAratiei ca acesta §i de acum sA nu sA mai teamA de
mazilie cit va trAi. i acestia ii scriia ca sA se bucure, sA-1 dea pe
Stanislav craiu pe mina trimisilor.
Dar Nicolae vodA, una, vAzind ca in scrisoarea ce-i trimisese de-1
45 cerea nu pomeniia nimica de numele lui Stanislav craiul, ci numai
18 ad. marginal Nicolae, 7221, A // 24 ad. marginal Nicolae, 7221 A //44 ad.
286
www.dacoromanica.ro
scriia: sA dai pe acei oameni ce ne scrii ca an nemerit acolo pe miinile
acestor trim4i, alta, nu putea sA dea nici intr-un chip pe craiu cretin
pe miinile acelor doi oameni, ce era asemene cu aceia ce pierd
vinovatii, ci an socotit de au fAcut rAspuns Intr-acesta chip, cA nu poate
5 sA dea pe craiul in miinile a doi oameni, fiind Inca atitea o§ti le§e§ti de
ale for in card §i cum cA-i trebue scrisA porunca §i sA scrie intr-insa
anume: sA dai pe craiul Stanislav in miinile agiilor ce s-au trimis si sA
f. 323' scrie qi numele agiilor. i sA trimis agii/de ispravA si cu oameni mai
multi. i an poprit aicea pe acei doi ce venise, zicindu-le cA a§teapta
10 sA mai vie un rAspuns de la hanul §i de la pap §i sA mai a§tdpte §i ei.
Daca an mers acest rAspuns a lui Nicolae vodA sA isprAvise §i joaca
craiului svezescu, ca-1 pornise spre Odriiu, precum s-au zis. §i vAzind
hanul cA pap au apucat cu bine pe craiul §vezescu, poate §i dintr-alte
pricini care eu nu le §tiu au Inceput a sA InvrAjbi intre sine hanul cu
15 pap. i s-au §i cAit hanul cAci s-au amestecat in treaba craiului
Stanislav de an trimis om ImpreunA cu al pa§ei ca sA-1 ia. $i multemiia
lui Nicolae vodA cAci nu 1-au dat atunce pe miinile acelor oameni,
zicind cA nu sA va mai amesteca la aceasta 'Ana va veni rAspunsul de la
Imparatie. Si n-au fAcut rAspuns nici craiului Stanislav, nici la Nicolae
20 vodA, numai au slobozit pe omul craiului, ce mersOse cu carti, de s-au
intors la Iasi. i au zis §i capichehaialei hanului cA el nu sA amesteca la
aceastA treaba ping ii va veni rAspuns de la ImparAtie, nici va trimite
om ca sA -1 ia. CA poftiia pap pe hanul ca sa trimita tin om ImpreunA cu
f. 324 omul lui, ca sa ia pe craiul §i sA-1 ducA la Tighina./Dupe ce au mers
25 rAspuns de la Nicolae vodA Inca §i aceasta au zis hanul capichehaialei,
sA facA stire domnului cA de va mai trimite pap sA -1 cearA pe craiul
Stanislav, nu sA poate sA facA domnul intr-alt chip, ci trebue sA-1 dea;
cA pap iaste un vezir §i nu sA cade sA -1 minie, nici sA se pue Impotriva
poruncii lui. Jar el nu va bAnui cAci it va da, mAcar cA i-au parut bine
30 cAci nu 1-au dat intii.
Ap sA vedea la ivalA hanul a fi voitoriu de bine lui Nicolae vodi;
dar de la inima nu-i era. CA scrisese la Imparatie can cu pira pentru
Nicolae vodA. AdecA cum cA au trimis §i el §i pap oameni ca sA ia pe
craiul Stanislav §i n-au vrut sA-1 dea. Dar nu i s-au tinut in seamA
35 nimica, una ca acum it urise §i ImpAratul, alta a trimisese Nicolae
vodA la PoartA suretul acei carti ce-i trimisese hanul §i pa§a, cer§ind pe
craiul Stanislav §i scrisese toatA povestia. Si au cunoscut ImpAratul
cA-i sluja§te drept Nicolae voda.
Dupa aceia iarA au trimis pap un aga qi cu cItva beqlii qi scriia
40 lui Nicolae von ca sa trimitA pe craiul Stanislav la Tighina. Mers-au
f. 324w Nicolae vodA §i cu acel aga §i s-au impreunat cu craiul/ §i i-au spus c5-1
pofte§te pa§a la Tighina. PArutu -i -au rau craiului cAci nu i-au scris pa§a
rAspunsul cArtii ce scrisese, nici hanul. Si oarecum vrea sA se mai
45 zAbovascA in Iasi, zicind a Inca nu s-au &it bine. Dupa aceia au mers
§i a dooa zi Nicolae vodA cu aga si 1-au indemnat sA nu facA zAbavA, ci
11 ad. marginal Nicolae, 7221, A // 31 ad. marginal Nicolae, 7221 A // 35

dupa urise fi anulat hanul A 11
287
www.dacoromanica.ro
sa purceazA cu un ceas mai nainte. Si mergind la Tighina, de acolo i sA
vor indrepta toate trebile spre bine; §i ap au priimit.
Si a doa zi, dumineca fev<ruarie> 18 au purces cu acel agg §i cu
vel comis i vel jicnicer §i cu doi boerena§ de curte §i cu cApitanul
5 de catane cu tot steagul lui, de 1-au petrecut pinA la Tighina. Daca s-au
apropiat craiul Stanislav de Tighina i-au trimis pap inainte un cal
turcescu cu podoabe frumoase §i i-au e§it citva agii inainte §i
cAlArimea ce sA chiama sagcol si solcul §i au pus inicdrii de la poarta
cetatii pina la gazdA, de i-au fAcut alai. Si apropiindu-se au dat 7 tunuri
10 din cetate. E0-au inainte §i voevoda Chiovschii §i Vipovetchii si
Tarlo §i alti 14i, de 1-au adus cu cinste pinA la gazdA §i i-au fAcut §i
f. 325 obroace. A doa zi au chiemat pap pe boiarii ce mersese cu craiu1/§i
i-au ImbrAcat cu caftane.
Mintuitu-s-au oarece, dupl aceasta, ticAloasa de tail de le§i §i de
15 svezi qi au avut oarece rAsuflare si domnul de supArgrile ce-i fAcea acei
o§teni si de jalbele pAmintenilor. Dar pe de altA parte nu-i lipsiia
supararea, cA oamenii ramAsese foarte sAraci, nevoile era toate pe locu.
La Odriiu IncA era turburAri. CA ImpAratul vestise cA va sA o§teascA iar
impotriva moscalilor §i s5 fAcea gatire de oaste.Pe de altd parte iarA sA
20 purta voroava cum cA nu-1 va lAsa pe ImpAratul sa facA razboi cu
moscalii. Si sta lucrurile in cumpAnA, ne§tiindu-se rAzboi va face, au
pace.
Dovlet Gherei hanul, mAcar cA de la inimA sa arata voitoriu de bine
§i priiaten qi cerea de la Nicolae vodA sA-i trimitA ceva poclon, zicind
25 cA n-are de cheltuialA, iar domnul, mAcar ca §tiia cA nu-1 iube§te si
cum ca au scris cu pirA la PoartA, cAci n-au dat pe craiul Stanislav §i
§tiia cA nu va lungi mult cu hAniia, dar IncA neavind ce face, i-au
trimis poclon bani de i-au fost de cheltuialA la maziliia lui §i la vreme
f. 325' de nevoe. Si ap au cumpAtat Dumnezeu, de la cela ce i-au fAcut/rAu §i
30 cerca sA-i mai facA, de la acela sa aibA bani de cheltuialA la vreme de
nevoe, gindind aceasta sa se odihneascA. N-au trecut multe zile §i,
iatA, au sosit de la ImpAralie un capigi bas la hanul ca sA margA la
PoartA. Cum au e§it aceastA veste, indatA au pus la socotealA cei
Intelepti ca iaste hanul mazil. CA-1 urise tot, pentru ca era om
35 neticnit §i mai virtos ImpAratul, pentru multele rele ce au facut. Dintru
care o vinA era §i aceasta, de nu cea dintii la rinduiala, dar o doa vinA
§i greplA poate sA se socoteascA, cAci au fost pricina de s-au mazilit
Nicolae vodA §i s-au dat domnia lui Dumitra§co vodA, carele s-au
hainit. Iar de au §i avut hanul prepus cA vor sA-1 mazileascA, dar
40 socotiia cA-1 chiamA §i pentru sfat. CA atunce scosese §i pe voevoda
Mazovetchii, solul cel le§escu, ca era ca-n chip de oprealA §i s-au
Impreunat cu veziriul.
Purcegind hanul §i cu capigi bas de la CAupni, incA pinA a nu
ajunge la Odriiu, fiind la sat la Chioi, au trimis de 1-au luat §i 1-au dus
45 la Rodos surgun. Si in locul lui au fAcut han pe frate-sAu Caplan
15 ad. marginal Nicolae, 7221, A // 38 ad. marginal Nicolae, 7221 A //
288
www.dacoromanica.ro
Gherei. DupA ac6ia au trimis impgrAtia la Tighina un capigiu ca sA
rAdice pe Ismail pa§a de la Tighina §i sg margA la Azac. i in locul lui
f. 326 s-au orinduit Apti pap, de au venit la Tighina./ Iar dupg o sgpaming
au sosit §i alt capigiu la Ismail, pa§a de Tighina, cer§indu-i 70 de
5 pungi ce au fost trimis impArgtia de cheltuialA, cind era sA rAdice pe
craiul §vezescu. $i-i cerea §i alte lucruri ce i s-au trimis de la
ImpgrAtie. Mai pe urmA, luundu-i toate averia, au trimis de i-au tAiat i
capul.
Fiind aceste premenele, cu maziliia hanului §i a lui Ismail pa§a §i
10 altele la PoartA §i cei ce nu §tiia pricinile pentru ce sA fac acestia
socotiia cA le face impgratul pentru voia craiului §vezesc; §i mai virtos
160i ce tinea cu §vezii, numaidecit au inceput a sg inglta §i iarA au
trimis o§teni in targ de s-au wzat la Hotin §i la Cernguti. Nicolae von
mAcar cA avea ve§ti §i inviintare de la capichehaiale cA craiul §vezescu
15 iaste tot la Dimotiha §i n-are nici o socotinA, numai li sA dg cite
putinel tain, cit sA -§ tie viata §i cum cg s-au poftit solul fran ;ozescu
sA se Impreune cu craiul pezescu §i nu 1-au lAsat, mAcar cg toate
acestia le Stiia, dar Wind chivernisealA au lAsat de au mers o§tenii 160
§i lipcani la Hotin §i la Cernguti, ping va vedea cum merg vremile,
20 mAcar cA scosese §i alt ferman, ca sA -i goneascg din tug pe tot. i
a§a Intrind au inceput a supgra pe pgminteni, iar nu ca intii./
f. 326w N-au trecut zile multe §i au mazilit impgratul §i pe veziriul,
puindu-1 capitan paid. i vezir au pus pe un Mola Ibraim papa, carele
era capetan pa§a. Acest Mola Ibraim au fost un caicciu la Tarigrad. i
25 intimplindu-se de au intrat impgratul tiptil odatA in caicul lui s-au luat
impgratul a vorovi cu acest caicciu §i plAcindu-i voroava lui, dupg ce
au mers la saraiu au trimis de 1-au chiemat §i 1-au fAcut capetan pe o
catargA. DupA aceia 1-au fAcut capitan pa§g; mai apoi 1-au fAcut §i vezir.
Dar n-au vezerit mult, cA tre,cind 20 de zile au trimis impgratul de i-au
30 luat pecetea §i i-au tAiat §i capul.
Pentru multe lucruri ce s-au intimplat intr-aceste vremi iaste sA se
mire omul de judecAtile lui Dumnezeu. CA intii la craiul §vezescu sg
vedea judecata lui Dumnezeu. Care le viind in protectia turcilor §i fAcind
acele turburAri man de au scornit atita vrajbg intre turci §i intre moscali
35 §i au intrat tgarimea Intr -acea iarnA in Ucraina §i ping supt Chiov, de au
robit mii de suflete. DupA ac6ia s-au fAcut batalie §i aicea la Prut de s-au
vgrsat singe nevinovat. DupA ac6ia s-au intimplat §i aceia in targ atita
f. 327 pradA §i robie. Care le nici cu atita nu sA odihniia, ci iarg§i
fAcind/amestecgturi au Opt pre impgratul turcescu spre wire impotriva
40 moscalilor. i iarA au intrat o sumg de tgtari in Ucraina, supt stgpinirea
Moscului, pe postul cel mare §i nu puting pagubg au fAcut crwinilor ce
lAcuesc pe acolo. i an poftit o§ti turce§ti §i tgargpi ca sA intre pen Tara
Le§ascg, sA margg la tarn lui, sA nu rgmlie nici Tara Le§ascg necAlcatA
de dinsul §i stricatA de o§ti ca acelia, turce§ti §i tgarg§ti. Las a zice acum
45 de cite rguati au fost pricina, de s-au fAcut aicea in targ.
1 corectat de la Tighina A // 13 ad. marginal Nicolae, 7221, A // 32 ad.

marginal 7211 A // 40 ad. marginal 7221 A H
289
www.dacoromanica.ro
Pre acela§ craiu 1-au judecat Dumnezeu §i acei protectori ai lui,
turcii, 1-au incungiurat [turcii] in casA §i-1 bAtea cu pu§ci §i cu
cumbarale, ca pre un du§man, cit §i casa preste dinsul au aprins-o. i
on pentru cAci iaste Dumnezeu indelung rAbdAtoriu, on pentru alte
5 taine ne§tiute a lui Dumnezeu, au scApat dintr-acea primejdie §i au
IncAput ca un rob pe mlinile turcilor, i-1 ducea la ImpArAtie InfA§urat
in boarfe, precum s-au scris, pre acel craiu, vestit viteaz. A§ijderea
§i craiul Stanislav, dorind sA intre la mo§ia lui cu o§ti turce§ti §i
f. 327" tAtAr5§ti §i sa dobindeascA/ scaunul Craiei Le§e§ti cu vArsare de singe
10 cre§tinesc, cu miini pAgIne§ti. Cum au intrat in Tara Moldovei, unde-
i era o§tile, indatA au privit cu ochii lui un thriamvu groaznic,
precum zicea cAtrA unii cind mergea trimi§i de domnu, fiind la Trei
Sfetiteli: Am vAzut un treumfu terebele". CA cum au sosit la Baal'
au dat peste acea gilceava cind au fost lovit moldovenii pre acei 160
15 ce era la Bac Au, precum am scris. S-au uitat in ochii lui trecind pe
ofiteri §i pe o§tenii lui golf §i in butuci. Iar dupe ce au venit in Ia§i §i
au inteles hanul §i serascheriul de venirea lui au trimis pre acei doi
gealati, adec5 uciga§i de oameni, ca sA-1 ia precum s-au scris pe
largu, Wear cA s-au mintuit dintr-acea primejdie prin nevointa lui
20 Nicolae vodA. DarA lucru mai de mirat iaste pentru voevoda
Chiovschii, cum 1-au rAbdat Dumnezeu de nu i-au trimis vreo urgie
sau pedeapsA mare. CA pricina a multe rAotAti au fost el, aducind atita
oaste le§ascA aicea, care au ernatu doao erni aicea in 1.arA §i multA
pagubA au fAcut Orli.
25 DupA aceia au mai fAcut necaz mitropolitului Orb §i episcopilor de
RAdAu; §i altor mazili de la Suceava, pentru ni§te unate ce i s-au
f. 328 jAfuit la vrernia cind venise/ moscalii in tad, precum sA va pomeni mai
nainte. Care acest voevoda Chiovschii atita era de du cit nu pot alege
cui sA fie fost mai urit: le§ilor celor ce wise din Tara Le§ascA cu
30 dinsul, au le§ilor carii Linea in partea lui Avgust, au moldovenilor? CA
moldovenii II hulia §i-1 blestema cAci au fAcut atita rAotate 0 pagubA
Orli, el §i oamenii lui. Le§i ce Linea in partea craiului Avgust it
hulia §i-1 afurisiia, numindu-1 Iuda, cAci au trimis o§tile lui intr-atitea
rinduri in Tara Le§ascl, care-i era mo§iia, de au fAcut multA pradA §i
35 stricAciune. Le§i ce era cu dinsul IncA-1 blestema §i-1 fAcea pAgin
fAr-de suflet §i fAra Dumnezeu. CA avind multi bani, for nu le da
nimica, ce-i lAsa s5 se hrAneascA cu rapitul qi cu tilhu§agul, sau sA
moarA de foame, precum §i muriia, cit nici a patra parte n-au mers
inapoi. Atita bine avea numai la sine, cit era de neamul Pototce§tilor.
40 Dar §i §lethicia 0 blagorodia, cind nu iaste cu fapte bune nu cinste§te ,
ci mai virtos ocAra§te pre om . Nu sA poate sA nu-§ ia §i el platA. Pre
Dumnezeu, oamenii cei de demult 11 zugrAviia cu picioarele de ling 0
cu miini de her./
f. 328" Daca an mers craiul §vezesc la Dermirde§ n-au trecut multe zile §i
45 au trimis veziriul de au intins citeva corturi afarA din Odriiu. i a doa
zi mergind veziriul §i cu hanul la corturi au trimis pe reiz efendi la
www.dacoromanica.ro
290
craiul §vezescu de 1-au chiemat ca sa marga acolo, din porunca
imparAtiei, ca sA facA voroavA §i sA pue la o cale trebile lui. Iar craiul
au rAspuns cA nefiind impAratul acolo, nici el nu va merge, ci, de vor
priimi, va trimite ghenerali de ai sAi §i cu sfetnicul lui §i cu aceia va
5 grAi ce va fi de grAit. i aka s-au intors hanul §i veziriul, fAr-de ispravA.
DupA aceasta trecind 3, 4 zile, au trimis impAratul de au luat pecetia de
la acel Mola Ibraim, vezir, §i i-au tAiat capul. Zic unii sA-1 fie omorit
singur ImpAratul, cu mina lui.
Cit au fost craiul Stanislav la Tighina li scriia Nicolae vodA
10 citeodatA, zicind cA §i de acum inainte iaste gata ca sA-i
slujascA.A0jderea cum CA ji frate-sAu, terzimanul, la Poarta Ii va sluji
§i alte complimenturi. Ii fAcea §i craiul rAspunsuri, scriindu-i
prietene0e. lard mai pre urmA, daca sau adeverit din multi cA Nicolae
f. 329 vodA an fost pricina de s-au ferit dintr-acea primejdie mare/nalindu-1 la
15 acei doi gealati, ce au trimis 0-1 ia. Daca i-au mai scris Nicolae vodA
§i i-au trimis §i un cal turcescu, i-au Mut §i craiul rAspuns foarte
frumos intr-acesta chip qi an scris cu mina sa, care scrisoare am scris-o
aicea, latine0e/ <: Celsissme Princeps. Si ex parte celsitudinis tuae,
quotidie erga me augetur amicitia, jam meam profiteor ad ilium
20 pervenisse perfectionis gradum, ut nihilo ipsam maturiorem reddere
possum, nisi constantia, de qua dubitare non potest celsitudo tua. Cum
ex divina providentia tot casibus acquisita, muftis celstudinis vestrae
firmata, ex ipsa itaque justitia perennis erit benevolo affectu
cooperante. Generosus dominus Georgius Cuparius attulit mihi donum
25 gratissimum; utinam ille feliciter equus adducat me ad propria, et
adducer certe, si opera celsissimis tuae et fratris ipsius via mihi
parabitur apud perfulgidam Portam. Cura carissme princeps, ut hoc tibi
debeam. In coeteris D. generals locum-tenens et dapifer regni
Smigielski erit menus meae interpres facilis. Maneo semper
30 addictissimus, STANUSLAUS REX.>
f. 329w A cAriia cArti tAlmAcirea iaste aceasta: Prea InAltate Printipe. De
vreme cA din partea InAltimei tale in toate zilele cAtra mine sA adaoge
prietesugul, al mieu acum mArturisescu s5 fie venit la mAsura cea
desAvir0t, cit cu alt nimica a-1 face mai deplin nu poci, MA numai cu
35 stAtAtoria de care nu poate sa se indoiasca inaltimea ta. De vreme ce
din dumnezeiasca pronie cu atit<e>a tImplAri dobindit §i cu atitea
faceri de bine a InAltimei tale IntArit Si pe dreptate va fi neclatit, fund
ajutorit cu buna Invointare. Dumnealui Gheorghe cupariul mi-au adus
dar prea dragAstos. SA dea Dumnezeu acel cal sA ma ducA cu fericire la
40 ale mele. i, adevArat, mA va duce, de mi sA va gAti cale prin silinta
InAltimei tale §i a fratelui sau la prea luminata PoartA. Nevoia0e,
preaiubite printipe, ca sA flu datoriu cu aceasta. De altele dumnealui
gheneraliul §i stolnic mare imeghilschii va fi credincios tAlmAcitoriu a
voii 'nee. i rAmii pururea nedespArtit Stanislav crai"/.
f. 330 45 AceastA carte §i allele asemene scriia la Nicolae vodA, flgAduindu-
se cA nu-i va uita prietesugul nici odatA. Dar mai pe urmA nu s-au tinut
291
www.dacoromanica.ro
de adeverinA, ea s-au cunoscut a nu fi voitoriu de bine.
DupA pierzarea lui Mola Ibraim au lamas caimacam Ali pap
silihtariul carele era §i ginere impgratului. Si sA arAta cA nu priime§te
vezeriia §i tot aka au fost, caimacam, pina au mers imparatul la
5 Tarigrad. Si in Tarigrad in citava vreme tot cu nume de caimacam au
petrecut. larA mai pe urmA au inceput a merge la divanul ImparAtescu
cu calevi, adecA cu cealmaoa ce poartA vezirii, care vine in trei
cornuri. Si de atunce s-au incredintat tot cA iaste deplin vezir Ali
pap.
10 Acest vezir atita era de invatat la lucrurile politice§ti §i istet la
minte, cit poci zice ca n-au stAtut nici odatA la Impargtiia TurceascA
vezir ca dinsul. Si-1 iubiia ImpAratul foarte §i nici o treabA nu fAcea far-
de §tirea lui. Si cel mai de mirat lucru cA mita sau daruri, afarg din cele
f. 330w obiciuite nu lua nici cum. Si nici o treabA nu sA fAcea cu daruri/§i cu
15 mita, cA sA temea top sA is de la cineva mizda, §tiind pe veziriul ca nu
ia./
f. 331 AICEA SCRIEM CUM AU LUAT IMPARATHA HOTINUL DE

SUPT ASCULTAREA TARII MOLDOVEL
Nu iaste nevoe sau urgie dumnezeiascA a cAriia greul sa nu-1 poata

20 purta firea omeneascA ", zice Eurepid scriitoriul de tragudii. Multi
fiind nascuti din parinti blagorodnici §i crescindu-se cu multe
dezmierdAri in mare fericie sA intimpla de cad la robie §i petrec multe
grele necazuri i chinuri. A§ijderea §i multe cetati slobode ;i tad, ce le
era dintru sine stapinirea au cazut supt ascultarea altor stapini §i
25 plecind grumazii supt jugul robiei au suferit §i au purtat toate nevoile
i greutatile ce le-au venit din porunca stapinitorilor. Unele ca acestia
mai cu sporiu s-au intimplat de la o mina de vreme in pamintul
Moldovei, precum sA vad in letopisetele tarii §i Intr- aceastA istorie. Dar
poate cA nu s-au plait cu cite s-au intimplat pia in vremile acele ce
30 am pomenit §i am Insemnat intr-aceasta istorie, ci ii era orinduit sA -i
vie §i altA ranA mai mare §i mai cumplitA decit cele ce i-au venit luarea
f. 331" adecA cetatii Hotinului./ CA precum cind are un trup o ranA in vreo
parte,bolnave§te tot trupul §i slabe§te §i Inca cind nu sA grijate acea
ranA §i incepe a sA lati, aduce tot trupul la primejdie i la moarte, ap §i
35 luarea Hotinului, ca o ranA tarii, multg slabiciune Si scadere i-au Mut,
precum sA va arAta la aceastA istorie. Numai vraciul tuturor sA o
tamaduiasca aceastg rang i sa insangtopza Si tot trupul.
Fiind 1mi:di-Atha la Odriiu §i avind gatire ca sA vie cu toate o§tile
sa margA asupra moscalilor, sA dobindeasca cetatea Chiovul,
40 nevoindu -sA craiul §vezescu ca sa pue pe Stanislav craiu in Tara
Lepsca, cu puteria imparatiei Turce§ti, cariia fagaduisa sA dea
Camenita §i o parte a Tar li Le§e§ti ce sa chiama Podolia qi sA -i fie
ajutoriu craiului svezescu §i craiul Stanislav, cu toata oastea lepsca,
17-18 lipsesc U I/
292
www.dacoromanica.ro
cind va merge impotriva moscalilor.
Nu sA poate §ti bine ce au socotit imparatul §i au poruncit sA se ia
cetatea Hotinului §i sA se tocmascA: on socotind cl la o vreme va fi de
folds find pe seama turcilor, on numai ca sA afle aceastA pricing cu
f. 332 5 tocmitul Hotinului §i sA trimitA o§ti In sus/cA n-au vrut sA facA rAzboi
cu moscalii; §i de va face §i pace, dar sA o facA moscalii pe voia
impAratiei, vazind o§tile turce§ti apropiiate. $i avea gind impArAtiia sA
aFze pe Stanislav la crAiia TArii Le§e§ti i sl ia Camenita §i Podolia,
ce le fAgaduise §i <A> intre §i craiul §vezesc in Tara LepscA §i sA-i vie
10 §i toate o§tile cite avea la Pomeranie. i on intr-acel an, on la al
doilea, de nu vor face moscalii pace cu turcii, sa se apuce cu totii de
din§ii.
Deci pentru act ste pricini, sau §i pentru altele, au orinduit
imparAtia toatA oastea, ca sa margA asupra moscalilor: pe Caplan
15 Gherei han cu toatA tAtArimea §i 5 pa§i cite cu trei tuiuri, pe beiul
Misiriului cu §apte ogeacuri de misirlii §i alti 16 pa0 cite cu 2 tuiuri.
Pre ace§tea i-au orinduit sA margA la Hotin §i sA stea acolo la tocmitul
cetAtii. .
Dac-au venit aceastA veste cum cl va sA ia impAratiia Hotinul, mult

20 s-au amArit Nicolae vodA. Au scris la capichehaiale ca sA pue nevointa
cu tot feliul de mijloc sa nu sA facA aceasta. Au scris §i la alti priiateni
cu mare rugAminte. Au scris §i la stApini cu lacrAmi §i cite socotele au
f. 337 §tiut, toate le-au pomenit Si le-au arAtat. Care pentru/lungirea vorbei,
nu be scriu cite una. Dar puind gind impAratul ca sA trimitA °pile la
25 margine, precum s-au zis, ca sA poatA face pace cu moscalii, precum ii
era voia, sau find voia lui Dumnezeu ca sA se certe §i cu aceasta
pamintul Moldovei, nu s-au putut isprAvi nimica.
Iunie 15 s-au fAcut sfat mare la impAratie. Strinsu-s-au tot
vezirii i ulemali §i ogeacurile §i tot agiii §i s-au sfAtuit mult.
30 Dupe aceia au trimis de au adus §i pe solii moschice§ti i au aqezat iar
sA fie pace intre imparAtiia TurceascA §i intre moscali. i a doao zi au
ImbrAcat cu bland de sobol pe Caplan Gherei hanul, ca sA purceazA la
Crim. Dupl aceia au socotit sA margA la Hotin §i 1-au §i pornit.
Iunie 30 au sosit la Tighina canigilar chehaia al veziriului §i au
35 adus ferman la Apti pa§a cum c5 I-au fAcut Imparatiia serascheriu peste
toate o§tile Anatolului §i a Rumelii §i 1-au orinduit sA margA la
Hotin cu hanul dinpreunA. Sosind §i banal la Tighina au mers de s-au
impreunat cu Apti pa§a serascheriul §i au fAcut voroavA. i intorcindu-
se hanul i-au e§it inainte craiul Stanislav §i descAlecind amindoi, au
f. 333 40 fAcut voroavA./ Atunce s-au rugat craiul Stanislav hanului ca sA-i fie de
ajutoriu sd ia Craiia Le§asca. Hanul i-au raspunsu cA pentru aceasta nu
poaate sA-i dea rAspunsu de la sine, ping nu sA vor stringe mirzacii ce
sA chiamA ereni; iar daca vor veni aceia la Tighina atunce sA dea scrise
poftele lui.
45 Cine poate sA scrie cite una poruncile ale grele ce veniia totdeauna
lui Nicolae vodA, dupa ce s-au fAcut aceastA socotealA a Hotinului?
293
www.dacoromanica.ro
Porunci pentru cars, pentru salahori, pentru zaharea, si altele multe. Si
in toate zilele trecea si in sus si in jos agii si ciohodari, cu carii fAcea
multA cheltuiala; a li cAuta sA-i dAruiasca pe toci.
Iu lie 22 au esit Nicolae vodA cu alai frumos de au mers la corturi,
5 care era intinse despre Prut, aproape de tug, si seara iar s-au intorsu
numai cu curtea sa. Si la iulie 31, mergind iargsi la corturi, au
ImbrAcat cu caftane pe caimacami. Si tot intr-acea zi au mersu la
Zagarancea. Si a doa zi au sosit si hanul si serascheriul acolo si au
tAMrit peste Prut. Iar a treia zi au mers si Nicolae vodA cu boiarii si cu
10 curtea sa si s-au impreunat cu hanul. Au mers si boiarii cei marl de i-au
I 333' slrutat poala, sezind vreo 2 ceasuri/la voroavA. Dupa aceia au venit
veziriul hanului si au imbracat pe Nicolae von cu cherache si peste
cherache cu caftan foarte frumos. Si sculindu-se sa margA i-au adus si
un cal cerchezescu cu sa ferecatA cu argint, dar de la hanul; si,
15 inalecind, s-au intors la corturi.
DupA aceia au mers Nicolae vodA de s-au impreunat si cu Apti,
pap serascheriul si cu ceilalti pasi, fAcindu-i toci cinste, mai osebit de
cum iaste obiceaiul turcilor a face domnilor crestini. Si fAcea tainA,
ciindu-1 multe ceasuri la voroavA; si oarecum nu sA putea sAtura de
20 voroava lui, fiind ei tori insetat ca sA stie vesti si stiind pe Nicolae
vodA deplin la minte si intreg la socotealA.
Intr-acele zile au venit la serascheriul un capigi bas cu hatserif
ImparAtescu intru care scriia cum cl are prietesug cu lesii si porunciia
sA se fereascA sA nu dea pricinA de glIceava sau vreo turburare la
25 margine. Si pe craiul Stanislav sA-1 rAdice de acolo si sA -1 duel iarA la
Tighina, c5 mergea cu oastea si craiul; cA-i didese corturi frumoase si
era si el acolo peste Prut cu toatA curtea lui ce avea, asteptind sä margA
la Hotin si sA se facA acele ce nAdAjduia./
f. 334 Mers-au, dar, hanul la otacul serascheriului si au trimis de au adus
30 si pe craiul Stanislav de i-au spus porunca ImpArAteascA si i-au zis
numai sA se rAdice sA margA la Tighina. Iar a doa zi, zAbovind cu
purcesul au trimis de 1-au incungiurat si-i surpa corturile cu necinste si
cu mare grab5 1-au pornit spre Tighina, cu pazA tare.
Mai in toate zilele trecea peste Prut Nicolae vodA, cit au sezut
35 ostile acolo, la Zagarancea, si mergea la serascheriul si la pasi.
Asijderea si de acolo de la ordine trecea agii mai in toate zilele si
veniia la domnu de fAcea mare cheltuialA cu dinsii, daruindu-le cai,
postave, atlazuri si alte daruri. ZAbovind a veni zahareaoa le-au dat
Nicolae vodA si citva saci cu fainA si orzu; dar pentru aceasta ii
40 fAcea tot mare mullemitA.
Sezut-au serascheriul la Zagarancea pinA au venit tot pasii. Iar
la avgust 22 s-au rAdicat toatA oastea si au purees pe Prut in sus. Si
Nicolae vodA pe dincoace si fAcea popasurile tot Impotriva ordiei
turcesti. Iar la avgust 28 au trecut Prutul la Zalucea si au tAbArit la
45 Ruqin si serascheriul cu misirlinii au tAbArit linga Hotin si hanul si
16 ad. marginal Nicolae, 7220 A //31 zobovind A // 34 ad. marginal Nicolae,

7221 A //
294
www.dacoromanica.ro
E 3341"
ceilalti pa.§ tot in preajmg./ §i indatg au pus serascheriul de s-au apucat
a curAti cetatea si a sgpa santul si alte lucruri ce mai trebuia. Atunce au
mai sosit si alt capigi bas de la ImpgrAtie 0 au adus name hanului si blang
de sobol. Asijderea si serascheriului i-au adus bland si ferman. §i le scriia
5 impgratul sg pue nevointg sg tocmascg cetatea mai de grab, de vreme ce
s-au apropiat iarna si sg se fereascg sg nu dea pricing lesilor, cAci cg sint
priiateni Impargliei. Pe moldoveni i-au pus de au tgiat lemne si muntenii
le scotea, iar spahiii sgpa santurile. i altii, cu mesterii, lucra la cetate.
Av<gust> 31 au sosit sol de la tariul Moscului la Odriiu.
10 §ezut-au Nicolae <vodg> la Hotin ping la octom<vrie>. Iar la 24 au
venit ceau§ bap de la ImpAr dile, cu ferman, ca sg rgmiie Apti pap
muhavizea la Hotin si serascheriu si sA ramie si pap de Bursa si beiul
Misiriului cu to ; misirliii si inicerii si topciii si 100 de salahori
moldoveni si 200 de munteni. Iar celialalte osti sg se intoarcg inapoi pe
15 la locurile lor. Atunce au mers Nicolae vodg de s-au luat zioa bung de
la serascheriul, ca sg vie la Iasi. i 1-au ImbrAcat cu caftan si pe 16
E 335 boieri. §i au isprAvit un fermen ca sg/ aibg a sedea la Hotin pircglab
precum era si mai nainte si sg asculte de dinsul oamenii cei de lor si ca
sg nu sg scrie moldoveni la steagurile turcesti.
20 Iar la octom<vrie> 30 an purces Nicolae vodg spre Iasi cu tot
boiarii si cu slujitorimea. Hanul incg au purces spre Buceag. i
ajungind la Tutora au mers si acolo domnul de s-au impreunat cu
hanul, chiemind si pe boieri de i-au sgrutat poala si le-au zis: Pentru
voia domnului vostru, carele nu iaste asemene cu alti domni, voiu
25 cguta Cara voastrg". i 1-au imbracat cu caftan ce-i trimisese impgratul
si i-au dgruit un cal si sa ferecatg cu argint si cu toate podoabele lui. i
la noem<vrie> 11 zile au intrat in Iasi.
Nevoitu-s-au mull Nicolae vodg pentru stile turcesi care era sg se
intoarcg de la Hotin ca sg margg pe de ceia parte de Prut, pe unde
30 venise si sg nu margg pe Siret sau pe Bir lad. i s-au ispravit ferman si
pentru aceasta si au mers tot pasii si oastea pe unde au venit. Numai
o samg de de bosneni fiindu-le drept a merge la Cara lor, pen Tara
Munteneascg, n-au ascultat de poruncg, ci au intrat pen targ si au mers
f. 33? pe Siret si an Mut citgva pagubg pe unde au trecut./ Scosese si
35 muntenii ferman ca sg nu intre ostenii in tam lor, ci sg meargg la
Braila, sg tracg Dungrea. i adusese si un agg de sedea la Focsani, ca
sg nu-i lasg sg intre prin Tara Munteneascg pe acolo. Darg ei, nu numai
cit nu bgga in samg fermanul, ci -1 suduia si pe dinsul si pe cine 1-au
trimis si mergea pe unde le era voia.
40 Pre acea vreme mersese in Tara Munteneascg prea fericitul chir
Hrisanthu, patriarhul Ierusalimului. Vrind, dar, Nicolae vodg sa vie si
aicea in Sara, ca sg is blagoslovenie si sg se indestuleze de invAtAturi
duhovnicesti si politicesti, fiind un patriarh foarte invAtat, cit pociu
zice cg in tot crestinii nu sa afla pe atunce asemene cu dinsul la
45 invgtAturg, cg 1-au trimis unchiu-sgu, rAposatul chir Dositheu,

marginal Nicolae, 7223 A #
295
www.dacoromanica.ro
patriarhul, de au umblat mai toati Evropa, den Tara MoschiceascA pen
Tara Frantozascg §i ping la Englitera, scrisu-i-au, drept aceia, Nicolae
vodA cu poftA §i cu rugAminte ca sg osteneascg §i sA vie in (alt. Care le
§i pentru cAci 1-au poftit Nicolae vodg i pentru ca sg-§ vazA §i sA-
5 § cerce mAnAstirile ce avea in targ, care sint inchinate la Sfintul
Mormint, au scris inapoi cum cg iaste bucuros §i va veni dupg
sarbgtorile Naperii Domnului nostru Iisus Hristos. Iar dupg ce an
trecut Bogoiavienia <=Boboteaza> an trimis pe Costantin Costache vel
f, 336 stolnic i pe vtorii post<elnic> cu leftica inainte/ la Focani §i 1-au adus
10 cu mare socotintg 0 cinste ping in Ia0. §i foarte s-au bucurat Nicoale
vodA de venirea lui, venind om preainvAtat §i dint ca acela, in vr6mia
domnei sale.
De mutt avea gind Nicolae vodA sA facg doao lucruri bune in targ ce
nu era. Una, tipografie, ca sA tipgreascg carpi 0, a doa, sA facA §coale,
15 ca sg inv6te cine ar vrea, Par-de platg. §i aceastA socotealg pomenind-o
sfintiei sale patriarhului i-au dat blagoslovenie §i 1-au indemnat numai
sA roage pre Dumnezeu §i sg inceapg a face acaste doao lucruri lui
Dumnezeu plAcute, cg-i va fi Dumnezeu intru ajutoriu §i le va vedea
sAvir0te. §i aka an trimis de an adus me§teri tiparnici §i de slove
20 grece§ti, §i slovene0i §i au fAcut case bune la Sfetii Savva de au a§ezat
tipografia acolo. i in scurtg vreme an inceput a tipgri carti. Adus-au §i
doi dascali de carte elineascg §i altul de cartea cea de ob§te greceascg §i
un dascal ca sa Inv* carte sloveneascg 0 altul ca sA Inv* pe inteles
f. 336' moldovene0e. i le-au rinduit dascalilor platg precum sA cade, ca sA ia/
25 pe an din veniturile domne0i. i an Mut testamenturi cu mare blestem
§i leggturg, ca sA fie stAtAtoare §i neclintite §i §coalele §i tipografii,
dindu-le in sama preafericitului patriarh ca sg le fie purtAtoriu de grijg ,Si
chivernisitoriu. §i cind sg va duce din Lard sA le poarte grija epitropii
sfintiei sale carii orinduisg din igumenii mAngstirilor ce slut inchinate la
30 Sfintul Mormint §i dintr-altii dupe la alte mAnAstiri./
f. 337 AICEA SCRIEM iNTiMPLARILE CELE CE AU VENIT LUI

COSTANDIN BASARAB VODA, DOMNUL MUNTENESC.
Trimis-au impgratul turcesc, sultan Ahmet, pe un capigi bad la

Costandin Basarab von, domnul muntenesc, sg-I mazileascA. Carele
35 sosind la martie in 23 in Bucure0, a doa zi miercuri au mersu la curte,
find sgptamina cea mare a postului §i stringind pe toti boiarii le-au
argtat porunca impArgteasca ce scriia de mazilie, puindu-i pricing cg an
trimis de au luat BrAila cu moscalii §i altele. §i porunciia tgrii ca sg-1
dea cu toatA casa lui §i cu toatA averia lui, sA -1 ducA la Impargtie. Iar a
40 doa zi an sosit §i imbrohorul cel mare, imparAtescu. i stringindu-se la
dinsul toatA boierimea tgrii, au pus domnu pe Stefan Cantacuzino
spAtariul. Iar pe Costandin vodA 1-au pomit la PoartA cu doamna 0 cu
coconii lui §i cu tot ginerii lui §i cu toatA averia. §i imbrohorul au
rAmas in Bucure0i ca sA afle toatA averia ce mai rAmAsese §i sg-i vinzg
13 ad. marginal Nicolae, 7223 A 1131 -32 lipsesc U//
296
www.dacoromanica.ro
f. 33711 toate bucatele/ §i sA ducA banii la ImparA ;ie, precum s-au §i Mut.
Iar pe Costantin vodg, ducindu-1 la Tarigrad, 1-au bAgat in
Edicule, cu toatA casa lui §i averia au luat-o Impgrateaseg. Si dupA ce
au trecut citgva vreme, au trimis de 1-au scos de la Edicula, de 1-au
5 Inchis la bostangi ba§a §i 1-au ;inut §i acolo citva, Ingrozindu -1
totdeauna cA -i vor da munci ca sA -§i spue averia; §i ineg spun sA -1 fie
§i muncit. Iar la avgust 15, in zioa praznicului Adormirii Precistii, I-
au scos de la inchisoare §i pe patru feciori ai lui: Constandin, carele
4 luase sotie de aicea din Lard, o fatA a lui loan Bal§a, vel ban;
10 Stefan, carele tinuse pe fata lui Ilie Cantacuzino vel visternic; Radul,
carele era logodit cu o cocoang a lui Antohie vodg §i i sa gAtiia atunce
§i nunta §i Matei, acel mai mic, dar §i acela era voinic. Si intli au tgiat
pe toate beizadelele acelia, Inaintea ochilor lui, incepind de la cel mai
mare §i pe rind ping la cel mai mic, apoi au tgiat §i pe Ianache
15 Vgarescul, vel paharnic, §i pe urma tuturor au tgiat §i, pe batrinul
Basarabg vodg. Care v6ste viind la Nicolae vodg mult i-au pgrut rgu §i
f. 338 foarte s-au 1ntristat. Iar ginerii lui, cu doamna §i cltva/ boiari au
rAmas tot la oprealg.
Acest sfir§it au luat acel vestit domnu BasarabA vodg, carele au
20 domnit ani 24 p<o>l, cu multA fericire §i s-au fAcut Tara MunteneascA
§tiiutg §i vestitg in multe Orli ale lumii. Si nu iaste de mirat, cg toate
ale lumii sint de§arte, Si boggiiile §i slava. Si ferieiti §i intelepti sint
aceia ce le socotescu ca cum ar fi fum, sau umbrA §i 4 intArescu
nAdejdia la singur Dumnezeu, precum zice prorocul David: Mie Ina,
25 a mg lipi de Dumnezeu bine iaste §i a pune spre Domnul nAdejdia
mea".
Cind au luat Nicolae vodg a doa domnie, find lucrurile negezate,
§-au lAsat doamna §i coconii la Tarigrad. Iar daca au trecut doi ani §i au
cunoscut eg iaste pace au trimis de §-au adus doamna §i cu tot
30 coconii §i au sosit in Ia§i dupe Sfetii Gheorghie.
Daca au trecut at doilea an, iarg§i au argtat Nicolae vodg sama
vistieriei, find de fatg §i sfintia sa patriarhul de Ierusalim §i toti
arhiereii §i boiarii tgrii. Si iar s-au aflat mai mult cheltuit de Nicolae
vodg in trebile tArli, neputindu-se toate coprinde den venituri §i iar au
35 luat zapis iscAlit de arhierei §i de boiari. Avea grijg Nicolae vodg eg-i
E 338v va veni porunca Intr-acel an sg/ margg la Hotin; iar nu i-au venit, ci
numai sA trimitg salahori §i earl. Intr-acea varg au socotit Nicolae vodg
ca sg nu mai umble orinduialele pe tug §i au arzat Cara cu rupt, de da
oamenii pe ciferturi.,s
40 Dacg au Math ImpgrAtia iarg§i pacea cu moscalii §i cu 16§ii au
vorovit cu solul nemtescu pentru craiul §vezescu ca sg-1 lasg penTara
Ungureascg sg margg la Cara lui. A§ijderea §i pentru craiul Stanislav, ca
sg margg unde ar vrea pin Tara Ungureascg. FAcuse a§ezarnint §i pentru
domnii le§e§ti ce era cu craiul §vezescu ca sg margA §i ei la Cara lor.
45 intr-acea vreme voevoda Chiovschii, vgzind cg au rAmas numai sA se
ducg, mult s-au nevoit ca sg-§ plineascg paguba dirt call ce i s-au
297
www.dacoromanica.ro
fAcut and venise moscalii de i-au jAfuit ni§te bo<a>rfe §i oboarA §i alte
unelte ce tinea ascunse la mAnastire la Sucevita. Pentru care IndatA ce
s-au fAcut pace cu moscalii, pinA a nu sA trimite domnu in tarA, au fAcut
jalbA la PoartA §i au scos ferman. Si au venit un agA ca sA facA cercAturA
f 339 5 0 s5 acolisiia de Ghedeon mitropolitul/ i de episcopul de RAdAut qi
au incAput la poprealA citva mazili de Suceava. Si venind Nicolae
vodA cu domniia, de multe on an trimis sA-i plineascA paguba. Dar nu
s-au putut arza, de vreme cA cerea mai mult de 15 pungi. Iar daca au
vAzut cA va sA margA la tam lui au pus §i mai multA nevointA §i iar au
10 fAcut jalbA la PoartA Si au isprAvit un ferman, dar nu dupe voia lui, ci ca
sA vie aicea in tad §i sA se aqaze. Si venind aicea an stAtut tare Nicolae
vodA Si nu i-au dat mai mult decit cinci pungi de bani.
Intr-acea primal/ad §i Mazovetchii, solul lerscu, s-au impreunat
cu ImpAratul. Si iarA au intArit pacea Intre ImpAratiia TurceascA i cu
15 recipospolita, precum sA legase la Carlovita. Si purcegind au venit pe
aicea de s-au impreunat cu Nicolae vodA, fAcindu-i cinste precum sA
cade. Si an trimis boiari §i slujitori de 1-au petrecut 'Aril la margine.
Tot intr-acea varA an mai apArat Nicolae vodA jara de o pagubA ce
era sA o plAtescA din domnia lui Costandin Duca vodA, care viind pe
20 acele vremi cu slujbe un Mubaegi aga Si avind a lua bani pentru
treapAdul lui §i mai imprumutind §i cu alti bani pe Costandin vodA i-au
fAcut zapis de pungi. Si trecind citAva vreme au apucat pe o samA de/
f. 339' boiari la Odriiu, de i-au tras la judecatA §i i-au fAcut de i-au mai dat §i
alt zapis cum cA iaste datoare jara cu acei bani. Si au fAcut §i hoget
25 dupA zapis. Murind, dar, Mubaegi Ahmet aga, au dat arzuhal copiii lui
la Ali pa§a veziriul §i IndatA an dat ferman §i au trimis un agA
bumba0r ca sA se plineascA tot banii. Aflind aceasta capichehaialele
au scris la domnu ca sA facA o chivernisealA, cA aceasta nu iaste
asemene cu alte gilcevi vechi §i veziriul acesta, unde trimite va sA §i
30 plineascA, sA nu sA intoarcA in desert. CA acea datorie iaste intAritA §i
cu al doilea zapis §i hoget. Si scriia sA nu cumva sA facA ImpotrivA, sA
scirbeascA pe veziriul. Iar dupA ce au venit vechilul §i cu bumba0rul
i-au oprit aicea, pinA va trimite la stapIni. Si au scris la veziriul,
precum sA cade, cA Ora nu iaste putincioasA sA plateascA datorii vechi
35 ca acestia 0 jArii n-au dat niscai bani Imprumut, farA cit i-au fAcut
Costandin vodA acel zapis, ca sA-i isprAvascA ceva de la ImpArAtie. Si
jara iaste sAracA qi de ar putea rAdica poruncile Imparate0i. Acestia §i
allele asemene scriind, au poruncit veziriul sA se rAdice acel bumba0r
f. 340 §i vechilul. Si s-au mintuit jara de/acea gilceavA.
40 Arzindu-se pacea cu moscalii §i cu altii, dupe cum s-au zis, au
slobozit Imparatiia caul toamnA pe solii moschice0i §i zAloagele ce era
poprit de cind au avut turcii bAtae cu moscalii, care zAloage era
Mihail Boris, feciorul lui Seremeat, acel vestit cneazul moschicescu 0
altul §i le-au dat ImpArAtiia voe sA margA la Cara lor. Deci luunduli
45 zioa bunA §i purcegind, cum au trecut Dun Area la Smil, feciorul lui
Seremet s-au rAzbolit i de grab i s-au intimplat moarte. Si grijindu-i
6 ad. marginal Nicolae, 7223 A // 20 corectat pe acele locuri A //
298
www.dacoromanica.ro
trupul cu balsam 1-au dus la taxa lui.
Intr-acea toamnA au venit poruncA de la impAratie la Apti pap, ca
sA se rAdice de la Hotin §i sA margA la Misir, fAcindu-1 pa0 acolo. Si
venind pe de cdia parte de Prut i-au e§it Nicolae vodA inainte, mai sus
5 de Zagarancea, de s-au impreunat cu dinsul. Si i-au grijit Nicolae vodi
conac, mergind pinA la Tu ;ora, ImpreunA. Acolo au odihnit o zi §i au
mai mers Nicolae von de s-au impreunat. Si 1-au imbracat cu caftan,
dAruindu-i pap un cal cu toate podoabele §i a treia zi au purces.
f. 340" Era acel Apti pap om numit la Impar Atie, fiind bltrin/ de virstA §i-1
10 cinstiia tot pa§ii §i vezirii. Si avea trecere mare la PoartA. Mare
noroc au avut Nicolae vodA de acest Apti pap, avindu-1 mai denainte
cunoscut, i priiaten. CA mult i-au fost IndeminA lui Nicolae vodA §i
Oa cu dinsul, venind aale porunci ggle, de and s-au inceput
Hotinul. Ci §i pins era pa§A la Tighina multe ispravi au fAcut tArii.
15 Pentru aceia mult i-au parut rAu lui Nicolae vodA de depArtarea acelui
om §i foarte-1 avea in dragoste pe Nicolae vodA, atita and s-au
despArtit i s-au umplut ochii de lacrAmi §i-i zicea sA nu-1 uite.
Intr-acel an, cu indemnarea prea fericitului patriarh chir Hrisanthu
au socotit Nicolae vodA §i au rAdicat dajda preotilor din toatA Ora, ca
20 sa nu mai dea acei doi ug<hi> ce a§ezase rAposatul Cantemir vodA, de
da preotii pe an. Si s-au fAcut testament cu mare blestem §i 1-au iscAlit
i sfintia sa patriarhul. Tot intr-acel an au pornit §i pe craiul Svezesc sA
margA la tam lui. Si au dat voe i craiului Stanislav sA margA unde va
vrea. Deci craiul Stanislav purcegind de la Tighina au venit la Iasi de
f. 341 25 s-au impreunat cu domnul. Si i-au arAtat multA/ dragoste §i multemitA.
Si deaciia au trecut pe Oituz in Ardeal §i s-au dus in Tara Svedului. Iar
domnii le§e§ti au mers §i ei in Tara LepscA, ca sA-q faca pace cu
craiul Avgust §i sA ramie la mo§iile lor.
Iar craiul §vezescu au mers cu o sama de turci §i au trecut pin Tara
30 MunteneascA. Si turcii de la hotar s-au intors inapoi, iar §vezii cit
rAmAsese in tad §i la Tighina le-au trimis poruncA de s-au rAdicat
tot §i au trecut in Tara UngureascA §i au tras spre Sara lui. Si atunce
s-au mintuit de tot Cara Moldovei §i de §vezi §i de 16§i §i de lipcani §i
au dat mare laudA lui Dumnezeu.
35 Intr-acea toamnA, fiind vAdrAritul cite 4 bani au rAdicat Nicolae
vodA doi bani §i au fAcut testament cu blestem, care 1-au iscAlit §i
sfinpa sa pArintele patriarhul Hrisanthul. Si mai nainte cu doi ani
ddicase §i pogonAritul viilor, care era cite t<a >1 <eri> 1, bani 20 de
pogon, ca sA nu mai fie.
40 Incepindu-se al patrulea an al domniei lui Nicolae vodA, fiind
f. 341w ImpAratia in Tarigrad, la dechem<vrie> 1 au trimis/ de au chiemat pe
solul venetiianilor la PoartA §i i-au poruncit in 15 zile sA nu sA afle
acolo, ci sA se ducA IncAtro va vrea. Iar dupA citeva zile au trimis §i
1-au inchis la Edicula, cu toatA curtea lui §i s-au trimis porunci in toate
45 partile ca sA se stringA toate o§tile de grab, ca sA margA de primAvarA la
Morea. Si la dechem<vrie> 18 au scos tuiurile §i an inceput ImpArAtiia
18 ad. marginal Nicolae, 7223 A // 34 ad. marginal Nicolae, 7223, A //
299
www.dacoromanica.ro
a face mare gatire de o§tire. Mers-au poruncA §i la Mehmet paqa, ce era
la Tighina, sA se rAdice de acolo §i sA margA la Hotin. Si fiind sA treacA
prin Ia§i i-au eqit Nicolae vodA inainte la Tutora, la dechem<vrie> In
28 §i cu alai frumos 1-au adus la Iasi, fAcindu-i multA socotintA §i i-au
5 dat frumoase daruri §i, odihnindu-se o zi, au purces spre Hotin,
petrecut iar4 cu cinste qi cu alai. lad <lui> Mustafa pa§a, carele
era la Hotin i-au mersu poruncA sd margA la Bosna in cai de olac. Si
fiindu-i §i lui drumul pen Ia§i i-au fAcut §i lui tot aceiaq cinste.
DupA acestia au Inceput a veni porunci grele pentru oaste de
10 Morea, ca sA trimitA cai, card §i altele, osebit de poruncile ce era
pentru Hotin: salahori, card §i alte porunci, care sA vedea a fi peste/
f. 342 putintA a sd plini, la ce ajuns6se Sara. Dar cu ajutoriul lui Dumnezeu §i
cu nevointa lui Nicolae vodA s-au plinit toate. Si IncA carele ce s-au
trimis au avut noroc de nu le-au luat veziriul pinA la Morea, ci au
15 rAmas cu ordiia ImparAteascA; §i dupa ce s-au Intors oastea au venit
tot oamenii Inapoi, cu foarte putinA pagubA. Iar carele den Tara
MunteneascA ce trimisese Stefan vodA, mergind Ora la Morea, s-au
prApAdit mai tot boii §i din oameni multi au perit.
La ianuarie 12 au purces din Ia§i §i sfintia sa preafericitul patriarh
20 ierusalimleanul spre Bucureqti §i au trimis iar pe Costandin Costache,
vel stolnic §i pe Iordache Ramadan vt<ori> post<elnic> de 1-au
petrecut cu cinste pInA la Foc§ani.
in 14 zile a lui fev<ruarie> s-au scos tuiurile de la Daut pa§a; dupA
aceia s-au fAcut alaiurile ale snafilor §i al enicear agasi §i al
25 ImpAratului, dupe obiceaiu.
Daca au ajuns ImpArAtia la Odriiu §i s-au steins toate ostile, n-au
a§teptat sa se facA vat-A bine, ci la april 7 zile au purees veziriul Inainte
cu toate ostile. Si dupa veziriul au purces §i ImpAratul, avind gind sA
f. 342V margA §i singur ImpAratul la Morea./ Ci fiind la Serez. i-au venit veste
30 cum cA au dobindit qi au supus veziriul tot Peloponisul, adecA Morea.
Si acolo fAcind dunaima s-au intors inapoi la Odriiu.
Intr-acea vreme Intimplindu-se de au avut man turburari §i supArAri
preasfintul patrierFcul scaun al Alexandriei, pentru care pricini au
IncAput la multA datorie preafericitul chir Samuil, carele vAzindu-se la
35 atita greu qi supArare despre datornici qi neavind putintA sA se upreze
au venit §i spre aaste pArri de locu, ca sA afle mingiiare §i ajutoriniA
din milostenia dumnealor boiarilor §i altor cre§tini dintr-aaste doao
SAri. Si din Tara MunteneascA au venit in Tara Moldovei, carele fiind
un patriarh bdtrin de vIrstA, InvAtat §i vr6dnic de evlavie i-au pArut bine
40 lui Nicolae vodA de venirea lui. Si au trimis la margine de 1-au adus cu
cAzutA cinste §i 1-au priimit cu mare dragoste. Si nu numai domnul 1-au
ajutorit cu milostenie, mai mult decat avea nAdejde sA-i dea, ci §i toatA
curtea lui §i tot boiarii cei marl §i cei mici 1-au ajutat, fieqtecare
f. 343 dupl puterea sa. Si [au] foarte au multemit./ Dupa aceia avind Nicolae
45 vodA rivnA ca sd faca §i mai mult bine acelui preasfint patriere§escu
scaun, ca sa aiba §i din Tara Moldovei vreun venit din an in an, au pus
300
www.dacoromanica.ro
gind sA-i inchine vreo mAnAstire de ale mai marl ale tArli.
Intr-acea vreme au exit la divan egumenul de la MAnAstirea
Hangul, ce iaste ziditA de rAposatul Miron Barnovschii vodA si fAcea
mare jalbA pentru jupineasa lui Ilie Cantacuzino cum cA-i stApindste
5 doao sate ale mAnAstirii, fArA dreptate, BAltAtestii §i Minjestii. Atunce
au poruncit Nicolae vodA sA iasa la alt divan si au trimis poruncA §i la
vistiereasa lui Ilie ca sA vie sa stea de fatA cu egumentul. Si au dat §tire
de s-au stens tot arhiereii §i Mind domnul divan, find de fatA si
sfintia sa patriarhul, chir Samuil si toatA boerimea, au inceput
10 Anastasie igumenul de la Hangul a face tot acdia§i jalbA, scocand §i
doao urice: unul de danie de la ctitorul manastirii, Miron Barnovschii
vodA si altul de la Vasilie voda, de IntAritura acelor pomenite sate,
BAltAtestii si Minjestii.
f. 343" Intrebat-au Nicolae vodA pe vistierniceasa lui Ilie ce/ rAspunde la
15 acestia si cu ce drese au stApinit acdle sate. Vistierniceasa au rAspuns
ca drese n-are si cum cA au avut §i s-au rAsipit, find trimise la ginere-
sAu, Stefan beizade BrIncovanul. Au intrebat Nicolae vodA §i pe
nepotii lui Ilie vistiiariul: Costantin Costache, vel stolnic §i pe
Iordache Cantacuzino, vel §etrar; §i nici ei n-au putut indrepta.
20 Atunce au inceput a intreba Nicolae vodA intii pe sfintia sa
pArintele patriarhul: de vreme ce au fost inchinate acdle doao sate, de
acel domnu, la sfinta mAnAstire §1 apoi s-au intArit acea danie §i de alt
domnu, poate sA se mai is de cineva acele sate? Raspuns-au sfintia sa
la aceasta intrebare din sfinta pravilA cum cA un lucru ce sA dA §i sA
25 InchinA la mAnAstire, sau la bisdricA, acela nu mai poate sA-1 mai
Instreineze nimenea, cu nici un mijloc, de la acel lAca§. Asdmene au
raspuns tot arhiereii, ca cu mare nedreptate s-au luat acele sate de
la acea sfintA mAnAstire. A§ijderea si boiarii to( , acel rAspuns au
dat. Si asa au socotit cu sfatul tuturor, cA sA cade sA tie acele sate iarAsi
f. 344 30 sfinta manAstire. Si atunce cu blagoslovenia arhiereilor §i cu/ sfatul
tuturor boiarilor au rAmas vistierniceasa de judecatA §i au dat acdle
doao sate ca sA le stApineasca iar MAnAstirea Hangul. 5i au poruncit de
s-au facut uric §i s-au scris toate socotdlele ce s-au pomenit la acea
judecatA, puindu-se mai jos si groaznice afurisanii §i blestemuri asupra
35 acelui ce ar strica acea judecatA, 'intru care s-au iscAlit si sfintia sa
pArintele patriarhul si ceilalti arhierei.
Avind, dad, rivnA Nicolae vodA ca sA inchine vreo manAstire la
scaunul Alexandriei si socotind cA de vreme ce MAnAstirea Hangul §-au
scos acdle doao sate, inchinindu-o la acel patriersesc scaon va putea
40 sa-i fie de folos s-au sfatuit cu arhiereii §i cu boiarii tarii §i au inchinat
acea Manastire Hangul, cu toate mosiile §i veniturile ei la preasfintul
scaun al Alexandriei. 5i au mers de i-au sArutat mina sfintiei sale
patriarhului, intli mitropolitul, apoi Nicolae vodA si episcopii §i tot
boiarii, rugIndu -se sA priimeascA acest putin dar si din Tara Moldovei;
45 carele cu bucurie au priimit si i-au blagoslovit si au multemit/
f. 344V MAcar cA sA fagaduisA Mustafa pasa cind au trecut pen Ia§i cum ca
301
www.dacoromanica.ro
mergind la Hotin ii va fi cu bine la toate trebile lui, dar nu s-au tinut de
cuvint. Ci cum au mers la Hotin au 'inceput a-1 supgra cu multe. Nu
numai cA lua oameni din tad cu bir §i-i fAcea sloboziiani §i nu-i lAsa sA
dea ajutoriu la nevoile tOrli, ci §i da<ca> s-au fAcut primAvara s-au
5 nevoit mull ca sA ia pe Nicolae vodA la Hotin. Dar nimica n-au putut
isprAvi, cA i-au venit poruncl de au trimis numai salahori §i altii sA
tragA §eicile ce veniia pe Prut in sus cu zaharea.
Daca s-au apropiat veziriul Ali pap de Morea cu toate o§tile §i
mergind la Corinthos au luat-o fArA zAbavA. DupA aceia au luat cetatea
10 Anapoli, Mothoni, Monemvasia §i Aghia Mavra; §i intr-o luny au
supus toatA Morea. Iar la avgust <loc gol> zile au purces spre
intoarcere §i <la> oct<omvrie> 24 au sosit la Odriiu, unde-1 a§tepta
impAratul. Atunce au murit §i valedeoa, muma impAratului. Si au trimis
de au ingropat-o la Tarigrad.
15 Mai nainte, pina a nu lua Morea, mergind veziriul pe drum au
trimis ferman la pap de Hotin ca sl ia tot tinutul Hotinului de supt
f. 345 stApinirea Moldovei §i cu/ to ; oamenii ce au fort intr-acel tinut §i cu
toate bucatele lor. Scris-au serascheriul la Nicolae vodA ca sa
orinduiascA doi boiari carii vor §ti iindul bine, trimitind §i pap doi agii,
20 ca sA umble sl scrie tot tinutul Hotinului, de jur imprejur cite ceasuri
iaste §i de curmezi§ cite, §i cite sili§ti sint cu oameni §i cite pustii. Si au
rinduit Nicolae vodA boiari de au umblat cu agiii §i au facut porunca
stApinilor. Si dintr-acel an s-au lipsit Tara Moldovei de acel minunat
',rout al Hotinului §i au lipsit §i pircAlab §i cApitan de acolo. CA de c'ind
25 sA luase cetatea era §i pircAlab la Hotin §i cApitan mare §i capitani mici,
trimi§i de Nicolae vodA. Iar daca s-au luat Hotinul s-au radicat toll.
Numai vama rAmAsese pinA s-au rotors veziriul de la Morea. Si atunce
au scris serascheriul la PoartA cum cA nu sA cade domnii Moldovei sA ia
vama de la carii merg la Hotin din Tara Turceasca §i din Tara LepscA
30 cu nego ;, nici de la cei ce trec pe la Hotin in Tara LepscA. Si era sA se
f. 34511 dea ferman de la impArAtie pe voia pa§ii §i s-ar fi facut mare pagubA in
vama Orli./ Numai au scris Nicolae vodA la frate-sau §i la capichehaiale
de au graft qi s-au mai osebit lucrul: numai carii trec la Zvancea sA nu
dea §i carii merg de la Chilia §i de la Smil la Hotin, aceia sA nu dea
35 vaml. Si asa s-au luat §i vama Hotinului §i s-au scazut §i dintr-acel venit
domnii Moldovii. MAcar cA vedea Nicolae vodA ca Sara merges spre
scAd6re §i toate veniturile domniei sA imputineazA, dar vAzind cl §i
scaonele arhiereilor §i manAstirile din intimplarile vremilor au ajuns la
lipsA, ca sA nu sa scape de podoaba §i de infrumosetarea lor, avind mare
40 evlavie spre bis6ricile lui Dumnezeu §i socotind cl §i cu cit bani sa
iau de la acele sfinte lAca§uri, putin ajutor §i folos va fi Orli, au ertat
dajdea arhiereilor §i a tuturor manAstirilor, fAcind §i testament cu mare
blestem, carele 1-au iscAlit §i sfintia sa patriarhul.
La oct<omvrie> au purces din Iasi §i patriarhul Alexandriei. Si au
5 ad. marginal Nicolae, 7223 A // 8 ad marginal 7223 A // 21 ad. marginal
Nicolae, 7223 A // 43 dulll patriarhul ad. intr-aces toamna s-au linut Nicolae vodA de cuvint precum qi
la altele cite flgaduise, §i au scos vaddritul, §i numai cite doi bath de vadri au ramas; qi au dat
Dumnezeu de au elit tot aceea suml, cit eqise 0 in anal cel trecut, cind era de vadra patru bath U //
302
www.dacoromanica.ro
mers pe la BAltAtesti si pe la Hangul de au vazut mAnAstirea ce i-au
inchinat Nicolae vodA si tam. i apoi au trecut in Tara Munteneascl si
acolo cu mare lauda pomeniia pe Nicolae vodA, zicind a 1-au cAutat si
1-au miluit mai mull declt au avut nAcI6jdel
f. 346 5 MergInd veziriul la Odriiu 1-au priimit ImpAratul cu mare cinste $i
i-au fAcut multe laude; cit $i la hat serifurile ce au trimis la hanul si
la altii, asa scriia de veziriul cA numai cit au mers la Morea si au cAutat
cu ochii asuprA-i, fu biruitA si supusA toatA. i purcegind de la Odriiu
la noem<vrie> au intrat in Tarigrad tot odatA cu alai si ImpAratul si
10 veziriul. Apoi au exit veziriul la alte saraiuri, despre Eiup si corturile
le-au intins la Ocmendan si au dat tuturor poruna ca sl fie gata, cA de
primavarA va sA ostascA iar asupra venetiianilor, sA mai supue si alte
locuri, cum iaste Dalmatia si altele.
CND S-AU MUTAT NICOLAE VODA DIN MOLDOVA LA

15 DOMNIA TARiI MUNTENEFTI.
Iar daca s-au plinit patru ani si 3 luni din domnia a doa a lui Nicolae
vodA, in zioa Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos an trimis de la
PoartA de au chiemat pe Dimitrache Guliano, capichehaia, si mergind la
veziriul i-au zis: IatA, domnului Liu, lui Nicolae vodA i-au dat putornicul
f. 34611 20 ImpArat domnia TArlii Muntenesti. Deci sA margl cu o zi mai nainte sA
stApineasca raiaoa. i 1-au imbrAcat cu caftan. §i mergind la gazdA
ImpreunA cu terzimanul, fratele lui Nicoale vodA, au scris cArti si le-au
trimis cu Mihalache Aristarho, in cai de olac, la Nicolae vodA, impreunA
cu capiglar chehaiasi al veziriului, ce 1-au trimis cu caftanul de domnie.
25 Carele au sosit la Iasi ghen<arie> 11 zile si esindu-i Nicolae vodA
Inainte cu toatA boerimea si slujitorimea au mers la curtea domneascl
si 1-au Imbracat cu caftanul de la impArAtie. i s-au cetit fermanul,
intru care scriia intr-acesta chip: De vreme ce ne slujesti cu dreptate si
to pui tare pentru raia, iatA cA to -am miluit cu domnia TArii
30 Muntenesti". i au mers tot de i-au sArutat poala.
i au inceput a sA gAti Nicolae vodA de drum, cl-1 grabiia si aga
carele venise ca sA-1 purceaza. Dar boiarii arAta putinA grijA pentru
gatire, mai Wirtos Lupul vornicul, fiind din fire nemultemitoriu, mAcar
cA vAzuse mull bine si cinste de la Nicolae vodA, si el si toate
35 rudeniile lui. Iar a doa zi au trimis pe Costandin Ciuchi, vel comis si
pe Costandin Ramadan, v<A>t<af> za aprozi, inainte, in Tara
f. 347 RumaneascAl i au scris carp la boiarii ;Aril, orinduind sa fie
caimacami Mihai Cantacuzino, biv vel spatar i Radul Golescul, vel
logofat si §erban Bojoreanul, vel vistiiar, scriindu-le sA nu fie nici cu
40 o Indoire si mihnire pentru venirea mAriei sale, ci toti sA aibl bucurie
si boiarii si Ora; ca mAria sa vine cu gind bun spre tot si vor avea
cAutare si mill de la mAria sa si altele.
GAtitu-s-au Nicolae vodA si au purces din Iasi, ghen<arie> 16 zile,
14-15 lipsefte U I/ 16 ad. marginal 7224 A // 25 ad. marginal Nicolae, 7224

All 43 ad. marginal Nicolae, 7224 A //
303
www.dacoromanica.ro
Wind multe bungtAt §i multe obiceaiuri proaste radicind, apgrind
Sara de multe rgotAti. CA intr-aceastg domnie a mgriei sale s-au fadicat
sg nu dea dijmgrit mangstirile, boiarii §i mazilii, s-au rgdicat
pogongritul viilor §i dajdea preo ;ilor, mai pe urmg §i a arhiereilor §i
5 tuturor mAngstirilor; s-au rgdicat doi bani din vadrgrit. Jupinesele
slrace nu numai nu da nici un ban, ci §i argati avea in scutealg. Boiarii
avea cinste §i trecere §i-§i ispraviia singuri trebile de la Nicolae vodg,
iar nu prin alii, sau prin mite. Cinul preotescu era cinstit, slujitorilor li
sa da lefile §i merticele deplin. Pre sgraci nu-1 calca nimenea, nici ii
f. 347" 10 minca, ca alte dAti. Si alte bungtAt/ multe era in Lard, care temindu-
se pgmintenii ca viind mutarea domniei lui Nicolae von sA vor piiarde
acele obiceaiuri bune. Avea toti intristare multg, care s-au §i vgzut la
Inceput. Cg cum au venit Mihai vodg in scaun, indatg au pus pe
preot sg dea cai de oaste. Foarte putintei din boiari era cu pgrere
15 bung de mutarea lui Nicolae vodg: aceia numai carii qtiia cg rgpiturile
§i strimbAtAtile nu-i plac. Iar ceilalti era tot tri§ti §i mihniti foarte.
Purcegind Nicolae vodg din Ia§i cu toatA slujitorimea au mers cu
totii ping la un loc. Si mergind boiarii sg-§ is ertgciune §i sg se
intoarcg Inapoi, le-au zis Nicolae vodg sa ramie sangto§i si cum cl ar
20 vrea sg aibg prietqug cu Mihai vodg §i cum cg poftepe binele §i
bunAstarea tgrii §i sg fie tot uniti la un gind §i in dragoste. Si de
acolo mergind pre Siret, spre Foc§ani, dar nu era conacele ggtite §i
grijite bine, din nesocoteala caimacamilor lui Mihai vodg. Pentru
aceia nici au orinduit sa margg cu Nicolae vodg vreun boiar, doi, ping
f. 348 25 la margine, ci numai pe Adam Luca slugeriul./ Si fiind aproape de
Focqani i-au exit inainte la Girlele Putnii, VintilA, vel cgpitan de
margine, cu toatA slujitorimea §i la o movilg ce iaste cale de un ceas
de Foc§ani i-au e§it inainte boiarii §i slujitorii carii venise din
Bucure0: PAtra§co Brezoianul, vel vornic, i Grigorie Baleanul, vel
30 log<ofgt>, i Radul Dudescul vel spgtar, i Radul Hriza, vel vornic za
Tirgovi§te §i alti boiari. Si tocmindu-se alaiul de acolo, din loc, intr-
acea zi au intrat in Focqani cu mare pompg §i cu multime de oameni.
Si intii au mersu la mangstirea Foc§anilor, dupg aceia la casele
capitane§ti.
35 Cade-sg sg pomenim Si tine au fost boiari mari la aceastg domnie a
lui Nicolae vodg in Moldova, ping cind i s-au dat domnia Tgrii
Rumane§ti. Logofgt mare flcuse pe Nicolae Costin, cel cu adevgrat
impodobit cu invatAtura qi-1 avea intru deosebitg dragoste Si socotintg.
Iar dupg ce au trecut un an, mergind la C,arA pentru trebile casei §i
f. 348" 40 bolnAvindu -se putine zile, s-au dat obqteasca datorie./ Tot pe acea
vrdme bolnavindu-se §i Nicolae vodg greu, nu mai putin cleat
rudeniilor i-au pgrut rgu pentru moartea acelui boiariu §i au argtat
osebitg mill casei lui. Si nelgsind coconi raposatul Nicolae, cu multg
nevointg pentru pomenirea lui au pus de au scris istoriile TArli
45 Moldovei, carele le scosese cu osteneala lui. Si in locul lui au pus
logofgt mare pe Antiohie Jora. Dar §i acesta nici doi ani deplin n-au
15 ad. marginal Nicolae, 7224 A /1
304
www.dacoromanica.ro
fost, cA slAbise foarte rAu din toate, nu atita de bAtrInete, cit din boalA.
Pentru aceia singur, de bunA voia lui intrind la Nicolae vodA, s-au
rugat sA -1 iarte §i sa facA pe altul in locul lui.
Vornic mare de Tara de Jos au pus pe Gavriil Miclescul. Dar dupe
5 un an, e§ind de la Inchisoarea Varnei Lupul Costache, de bunA voe
lasInd vornicia Miclescul §i s-au dat Lupului. Dar nici de la Miclescul
n-au lipsit cinstea cea dined §i socotinta, nici scuteala, ci toate le avea,
ping cind au lAsat logofetia Antiohie, cum am zis mai sus §i atuncea pe
dinsul 1-au fAcut logofat mare.
10 Vornic mare de Tara de Sus au pus pe Ilie Catargiul, de vreme ce
acel boiariu, mAcar cA gre§ise in domnia cea dintii lui Nicolae vodA,
pribegind in Tara UngureascA, dar la a doa domnie fAr<A> nici o
f. 349 indoire i-au e§it Intru/ intimpinare la Tecuci s-au cer§ut ertAciune; §i pe
lingA ertAciune au luat §i vornicfia cea mare.
15 Hatman an pus pe Ioann Buhu§, biv vel log <o >fAt, carele osebitA bunAta-
te avea cA nu s-au aflat la amestecAturile moscalilor. Postelnic mare au pus iar
pe Dimitrache Ramadan. Spar mare an pus pe loan Paladie. Ban mare au
pus pe Joan Bal§u, biv vel pahamic §i pahamic mare an pus pe Gheorghie
Apostol. Dar aproape de sfir§itul anului al treilea, venind in larA §i Iordache
20 Ruset vornicul §i dobindind amindoi multA dragoste §i socotinA de la Nicolae
vodA, ca §i ceilalti boiari, ca sA nu fie de tot neimpArtA§it de cinstea curtii §i
casa lui Iordache vornicul au pus pahamic mare pe fiiu-sAu Costandin. Iar pe
Gheorghita 1-au Ming/fiat du-i in sama capitAniia codrului.
Vistiiarnic mare au pus pe Grigorie Jora. N-au rAmas aceastA
25 oriel' iduialA neschimbatA, pinA cind au venit mutare domniei lui Nicolae
f. 349" vodA, ci s-au mai prefAcut./ CA murind §i Buhu§ hatmanul au pus
hatman pe Miclescul §i logofAt mare pe Ilie Catargiul §i vomic mare pe
loan Balsa. Murind §i Grigorie Jora, vel vistiiar, au pus vistiiarnic pe
Darie Donici, ce au fost serdariu.
30 $i au domnit Nicolae vodA cu a doa domnie ani 4, luni 4/
f. 350 VALAHIA.
V1<ea>to 7222, 1714. DOMN 50. DOMNII 56. TEFAN

CANTACUZINO VODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME,
FIIUL LUI COSTANDIN STOLNICUL.
35 DupA ce 1-au pus domn imbrohorul pe Stefan spAtariul §i au rAdicat pe

Costandin vodA cu toatA casa lui §i 1-au dus la Tarigrad, cum s-au scris
inapoi, s-au dus Mustafa aga cu dinsul. Iar imbrohorul au rAmas aicea cu
Stefan vodA de cAuta avdria lui Costandin vodA, pe unde sA afla pe la unii,
alcii, de o strIngea, multA nevointA fAcind Stefan vodA ca sA se gAseascA
40 toatA avdria lui, sA o dea la imbrohorul, sA-§ facA obraz §i cinste despre
dinsul. Si cdle ce nu le §tiia el §i ai lui oameni, numai cu prepusurile, ca
un ficlean, apuca pe boiari, pe negutAtori §i pe cAlugAri §i dindu-le
strinsoare mare §i groazA, de fricA, la cine era, le aducea §i le da
30 lipsefte U // 31 ad. marginal Valahia A /131-34 lipsesc P /
305
www.dacoromanica.ro
imbrohorului: galbeni, scule, argindrii si allele ca acestia, ce gAsiia si de
ale lui si ale ginerilor, toate le da In sama ImparateascA. CA intr-atita-1
f. 350" nebunise avutiia pe Costandin vodA, cit si/ argintArii pe deplin ce sA cade
unii mese crAesti Meuse, si tobe, tibial* de argint, ca acei crai
5 samoderjet si bogali. Galbeni de our Mel au diat in chipul si in numele
lui. Care toate acestia aflindu-se la el si ducindu-le la ImpArAtie s-au mirat
tot de bogAtia si de nebunia lui: un om supus la altA stApinire, sA facA
lucruri ce nu sA cad supusilor sA facA, era nebunie, nu intelepciune.
Ci, dar, sA venim iarA la cuvintul cel dintil. Dupe ce au luat tefan vodA
10 domnia, a treia zi indata au glut doi boiari mark pe Costandin tirbei, banal
si pe Radul Dudescul, logofAtul, si i-au trimis la Tarigrad, grAbindu-i ca sA
ajungA mai nainte decit a duce pe Costandin vodA acolo. i i-au invatat In tot
chipul ca sA nu scape Costandin vodA si feciorii lui, vii, mAcar sA cheltuiasca
cit de mull pe la porti. i asa au fAcut. CA mergind acolo nici cum n-au incetat
15 cu arzuri de pH ImpotrivA lui Costandin vodA si au sezut acolo pinA ce le-au
vAzut de peire. hr Stefan vodA adus-au cirezile de boi, vaci, ergheliile de cai,
turmele de oi, de rimAtori si le-au trimis pen tirguri de le-au vindut si banii i-
f. 351 au dat la imbrohorul. / Asijderea plinea, vinul 1-au dat pen sate, pen tirguri,
de le-au fAcut bani si s-au dat in seama impArateascl.
20 Cu atita oserdie era tefan vodA ca sA stingA casa lui Costandin
vodA, cit limba de om nu poate povesti; si nu numai casa lui, adecA
averia, ci si viata for s-au nevoit ca sA o stinga. CA intimplindu-se un
hasechiu ce venise aicea pentru trebile acelia de s-au dus pe la
Tirgoviste si pe la Potlogi, iarl spurcatul Stefan vodA mai nainte au
25 trimis boiari si slugi de ale lui de stringea oameni dupe-n sate si esiia
Inaintea hasichiului de sa veleta de Costandin vodA cl i-au sArAcit, i-au
pustiit si allele ce-i InvAta ei sA zicA. i inaintea imbrohorului IncA au
scos multi oameni de sa jAluia si cit au fost aicea In Jara. Decii lua
arzuri de la dinsii dupe pira mojicilor si le trimitea la ImpArAtie. i la
30 ducerea lui asijderea n-au lAsat ca sA nu scoatA pe toate drumurile
trimbe, trimbe de oameni din Bucuresti pinA la Giurgiov, de sl jAluia.
Acel fel de ajutorintA an fAcut Stefan vodA varu-sAu, lui Costandin
f. 351" vodA, in loc sA-i facA bine. Pentru / binele ce au avut casele for de la
dinsul, el cu de acest feliu de lucruri 11 ajuta si-i rAsplAtiia.
35 Cu toate acestia ce sA nevoia Stefan vodA pentru stingerea vAru-
sAu, lui Costandin vodA, n-ar fi putut ca sA facA sA piarA si el si feciorii
lui. Numai hotul acel bAtrin, o en kakis ghirasas, tata-sAu Costandin
stolnicul, stiind toate tainele nepotu-sAu, lui Costandin vodA (pentru el
le spunea toate, avindu-1 nu ca pre un unchiu, ci ca pe un tatA) an stiut
40 si cartile de la nemti si de la moscali, care ii fAcuse acei ImpArati
hrisoave sl fie si el si feciorii lui prentepi, cnezi. i luundu-le de unde
au fost, insusi bAteinul acela le-au dus la imbrohorul de le-au dat,
rugindu-se ca sa le dea in mina ImpAratului sA vazA ficlesugurile lui
Costandin vodA. i lingl alte piri rele ce va fi mai zis, si aceasta i-au
45 spas Inainte, cl de nu va omori imparatul pe Costandin vodA si pe
feciorii lui, odihna domnia si tara nu va avea si va amesteca multe de
9 ad. marginal Stefan, 1714 A // 20 ad. marginal Stefan, 7222 A // 33 dupa vodA
anulat n-ar fi putut ca sl facA sI piarl §i el A /I 35 ad. marginal yStefan, 1714 A //
306
www.dacoromanica.ro
va face vrajbA Intre ImpArati.
Ac6ste carti luundu-le imbrohorul ;i ascultind ;i zisele acelui rAu
bAtiin, daca s-au dus la Tarigrad le-au dat la ImpAratul ;i i-au spus ;i din
gura cite role au ;tiut. Decii ImpAratul, tare miniindu-se, au poruncit de
f. 352 5 au adus/ pe Costandin vodA qi pe feciorii lui cite patru Inaintea lui, unde
;edea intr-un foi;or de linga mare ;i le-au tAiat capetele Inaintea lui, InsA
'MI ale feciorilor, apoi al lui, in zioa de Santa Maria Mare. Si aka s-au
sfir;it Costandin vodA ;i feciorii lui $ cu avutia lui, viindu-i peirea de la
neamul lui, pre carii i-au cinstit, i-au ImbogAtit, de era ca ni;te domni;
10 iarA ei cu acest fel de multemitA i-au rasplAtit.
IarA aicea in tad s-au arAtat o minune mare, care iaste vr6dnicA de
scris. Fiind doamna lui Stefan vodA la MAnAstirea de un Lemnu
(mergind pentru evlavie), in zioa de SintA MAria Mare, cind au tAiat pe
Costandin vodA ;i pe feciorii lui la Tarigrad, intr-aceia; zi au ajuns
15 ;i pe doamna la mAnAstire o nevoie, de fAcea toate grozAviile. Si ei nici
cum nu socotiia cA au venit bAtaia lui Dumnezeu, de le plAte;te dupe
faptele lor, ci s-au banuit pe o mAtu;A a doamnei, sor<a> mine-sa,
anume Olimbiada, calugaritA de multi ani, cA i-ar fi facut farmece cu
alte mueri, de au ajuns-o nevoia. Ci pe mAtii;e-sa o au trimis la o altA
f. 352w 20 mAnAstire/ de calugArite, de au o zidit Intr -o chilie, iar pe doao mueri
le-au spinzurat.
Intru acest an <al> domniei lui craiul ;fetesc, fiind la turci de
citva ani, scApat din rAzboiul ce au avut cu moscalii la Poltava, in
Tara CazAceascA, fArA noroc umblind intr-acel razboi, pierzind toatA
25 oastea ;i averia, au fugit in stApinirea turceascA la Bender. Si acolo
citAva vreme au ;ezut. Decii viind ImpAratul turcesc sA-1 duc5 la
Tarigrad ;i el nevrind sA margA, s-au fAcut mare turburare, cl vrea cu
rlzboi sA se apere, ca sA nu-1 ducA MA voe, avind ;i el putintei sfeti cu
dinsul. RBA fiind hanul cu oaste tAtArasca multA ;i serascheriul cu
30 turci, vAzind cl intr-alt chip nu-1 pot lua, au dat caselor foc, unde era
de ;edea ;i dind nAvalA turcii ;i el de nevoia focului qind afara, 1-au
impresurat si 1-au prins. Si puindu-1 Intr-o cucie, rAnit fiind la o mina,
1-au dus la Tarigrad; ;i ImpAratul 1-au rinduit la Dimotiha de au ;ezut
acolo citAva vreme, cu cheltuiala ImpArAtiei. Decii, cerindu-se sA
35 margA la Sara lui, i-au dat voe ;i au orinduit pe Mustafa aga, carele au
f. 353 luat pe Costandin vodA, ;i al ;i turci, de 1-au dus cu conace, cum/ s-au
cazut. Si viind pinA la Giurgiov, au fost poruncA la Stefan vodA sA-i
gateasca conace pinA va trece in Ardeal. Si au orinduit domnul boiari
pe Radul vornicul Popescul, pe Draghici Strimbeanul, pe Grigorie
40 cApitanul, de 1-au dus pen conacele ce sA rinduise. Si mergind pinA la
Pite;ti ;i qezind citeva zile au petit dintre opi cu citva oameni ai lui
;i s-au dus tiptil, in cai de poste, pIna in Cara lui. Si nimeni nu 1-au
§tiut ca iaste craiul intr-acei sfeti ce mergea cu pope. Iar opile rAmiind
45 cu gheneralii lui acii §i cu turcii au purees de au trecut pe la
Dragoslavele in Tara UngureascA. Si de la hotar s-au intors turcii §i
boiarii IndArAt, iar gheneralii cu °pile lui s-au dus in Sara lor.
12 ad. marginal Stefan, 7222 A /1
307
www.dacoromanica.ro
Vara aceasta trecind cu acestia ce s-au zis mai sus §i viind iarna au
inceput turcii a face mare gAtire de oaste sA margg sg is Morea, care o
stApiniia venetiianii. Deci au venit poruncg §i Ia Stefan vodg sg dea o
mie de card §i o sumg mare de cai pentru treaba ImpArgliei. Pentru care
5 au orinduit pe boiari, pe mangstiri §i pe toatA Sara de le-au fAcut cu
mare greu Si nevoe. i au rinduit boiari apitani de au mers ispravnici/
f. 353' pe card §i pe cai. i pe zApadA, in luna lui fev<ruarie>, le-au trecut
Dungrea §i s-au dus unde au fost porunca, impreung cu veziriul, la
Morea.
10 Acolo mergind veziriul cu putere mare au ggsit Ora acoia fag nici
o oaste, au in cimpu, au pe mare, ca sg le stea turcilor impotrivg, fail
numai pen cetgli cite pu ;intei oameni de oaste. Carei vgzind atita putere
turceascA ca le vin asuprg §i nu au alt ajutoriu nici despre mare, nici
despre uscat, s-au Inchinat §i au dat cetAtile turcilor Si ap au hgladuit.
15 Iar la unele cetAti, ce au fost oameni mai nebuni, fArg minte stind
impotrivg, bgtindu-le turcii §i dind navgli i-au luat §i pe tot i-au
supus supt sabie. Insg dintii au fost minie mare i robie multi. Iar dupg
ce au venit vladica al locului §i cu o samg de bgtrini de au mers la
veziriul de s-au inchinat §i s-au rugat sg facg veziriul mild sg nu sg
20 robascg Cara, fAggduind cg vor fi robi impgratului, mgcar cg era Ali
pap vezir cumplit, au poruncit oOlor sg nu mai robascg §i incg au dat
paznici pe la tirguri §i pe la sate de le pgziia./
f. 354 Ci darg facind veziriul acea izbindg la o targ ce nu avea oqti i
ajutoriu despre nici o parte, s-au Intors Inapoi, priimindu-1 impgratul
25 cu cinste §i cu bucurie. Decii find lingi impgratul caimacam Richiab
imbrohorul, care luase pe Costandin vodg din Bucure§ti §i toatg avutiia
lui, avind veziriul bgnuialg pe dinsul cg-1 va pune cindva vezir,
iubindu-1 impgratul, au Mut mqte§ug veziriul de 1-au dezlipit de lingg
impgratul §i i-au dat paplicul de Bender. Si mergind ping acolo au
30 fAcut veziriul arzuri mincinoase de pe la conacele lui Rechiab precum
ar fi facut zulumuri §i dindu-le la impgrat 1-au miniiat §i au poruncit
sa-1 omoare. i aka au trimis veziriul ferman de 1-au omorit, acolo la
Bender.
Daca au auzit Stefan vodg de moartea arcalei lui §i a nadejdii lui,
35 adecg a lui Rechiab caimacam, carele it fAcuse domnu §i-1 sprijiniia
despre ImparAtie, s-au intristat ping in suflet. Darg norodului tot Si
argta vessel, precum iaste obiceaiul domnilor, numai inima lui tiia ce
era cernitg.
Aceasta trecind, iar nu prea multi zgbavg, pe la ghenarie in 9 zile
40 vine un capigiu de Ia ImpgrAtie §i i-au adus poruncg de mazilie. Care
f. 354' auzind el una ca/ aceasta n-avea ce sg mai facg. Ca sg fugg, nu putea,
cg era iarng grea §i zgpadg mare §i rumOnii Inca nu-1 vrea lAsa,
temindu-se de vreo robie. Ci aceste doao pricini vgzindu-le el cg nu le
va putea scoate la cale bung an plecat capul sg margg la impgrAtie. i
45 s-au gait cu toatg casa lui §i cu tatg-sgu, Costandin stolnicul, §i s-au
dus la Tarigrad. Iar ping a nu purcede din Bucure§ti de multe on an
308
www.dacoromanica.ro
mers Costandin stolnicul, tatal lui Stefan voda, la acel capigi ba§ ce
venise cu maziliia, de 1-au dAruit §i au vorbit multe, ce au §tiut ei. Ci
darA ling alte vorbe ce au avut, vrind ca sA se indrept6ze pre sine §i pe
fiiu-sAu Stefan vodA, cum ei Out cu dreptate ImpArAtiei, au zis §i
5 aceasta cA el in zilele frasine-sAu, lui Stefan vodA, cit 1-au cunoscut a
iaste cu dreptate cAtrA ImpArAtie nimica n-au zis. Iar dupA ce 1-au
cunoscut cA sa abate de cAtrA impAratul §i va sA se lipeascA lingA
vrajma§ii impAratului 1-au otrAvit §i au murit. A§ijderea §i un frate iar
al lui, Iordache spAtariul, carele au fost la Beci sol, adApindu-se din
f. 355 10 vorbele nemtilor §i vrind sA facA turburAri §i pe acela 1-au otrAvit/ §i au
murit. i pe Costandin voda, nepotu-sAu, in cea dupe upnA ce 1-au
vAzut cA sA alcAtuia§te cu moscalii §i cu alti vrAjma§ ai ImparAtiei t-
au dat in mina ImpAratului de au fAcut cum i s-au cAzut.
Ca de acdste vorbe au spus cAtrA capigiu Costandin stolnicul, mai
15 multe cleat cAtrA un duhovnic al lui Si pe dinsul sA indrepta cl iaste cu
dreptate ImpArAtiei. Care aceste cuvinte toate le-au spus veziriului §i
altor meghistani ai Portii de le-au auzit multi oameni de credinta. Mai
virtos Ianache dragomanul, fratele lui Nicolae vodA, ajungind mai pe
urmA §i domnu in urma fratelui mAriei sale, lui Nicolae vodA, aici in
20 Lard au mArturisit cAtrA tot boiarii, ca au auzit pe acel capegiu
spuind veziriului qi altor turci acestia ce s-au scris mai sus. La aceasta
sA adevereaza ca adevarat Costandin stolnicul an omorit pe erban
vodA. CA in vremia ce au murit erban vodA au e§it un cuvint de zicea
cei mai multi cA Costandin stolnicul, frate-sAu §i Costandin vodA
25 Brincoveanul 1-au omorit, iar n-au murit de moarte buna. i atunce era
amfivolie, indoiala, an cl va fi, au cA nu va fi, ne§tiind toate ascunsele
oamenilor. Iar de vr6me ce insu§i omoritoriul au mArturisit cA au/
f. 355v omorit pe frate-sAu erban vodA, tot omul sa creazA ca, adevArat, 1-au
omorit. A§ijderea §i pe Iordache, frate-sAu, daca el au mArturisit
30 insu§i, ce indoialA va sA mai fie, ca sa nu creazA cineva ca la <a>
amindurora morti s-au zvonit cA Costandin stolnicul i-au omorit? DacA
credintA nu era, necunoscindu-se adevArul, cum s-au zis mai sus. Iar
daca s-au marturisit Ocatul cAtrA turcu, nu la duhovnic, destul iaste sA
fie credintA la toti. Iara de Costandin vodA, precum cA iarrhotul
35 batrin, cu feciorii lui §i Mihai spAtariul 1-au vindut la turci §i 1-au dat in
miinile for nu ne mai trebuie mArturiile lor, cA not cu ochii no§tri le-am
vAzut Si cu miinile noastre le-am pipAit §i nu iaste nici o Indoire cA nu
1-au vindut Si nu 1-au omorit. Ci ei adevArat au fost stingerea vietii lui
0 a feciorilor qi a casii lui.
40 Stefan vodA ar fi fost qi el de laudA ca §i alti domni, de n-ar fi fost
mincinos, telpiz, jAca§ §i ghinecolatris; intrecea intre acestia pe toate
f. 356 rudele lui, Cantacuzinii./ FagAduia in toate zilele, unora §i altora
boerii, bogatii Si allele Ji nici cu anii nu le vedea. $i cu acest fel de
minciuni sA politisia. ImprumutAri dupe la boiari §i de la jupindse
39 dupil lui urmeazi: De va vrea cineva din cei ce n-au vAzut pe tefan vodA,
nici au trait cu el, nici au vorbit cu el, ca sl ale ce fel au fost $i ce fel de obiceaiuri avea, sl
citeasca aicea ints-aceste 3-4 rinduri ce am scris pe scurt si va afla si politiia lui P //
309
www.dacoromanica.ro
sArace si de la manastiri au luat, in trei sAptAmini 360 de pungi
(precum Bojoreanul, ce-au fost vistiiar mare marturisiia), cu zapisele
lui fAgaduind cA le va plAti curInd; si pe unnA top au ramas pAgubas
de bani. Si dAjdi gree punea in lark de o au sArAcit. PoartA mare sA
5 deschisdse si despre harem, de fAcea ale mai multe isprAvi. Acest fel
de politie au avut Stefan voda; si au domnit ani 2./
Fila 356' alba.
VALAHIA.
f. 357 V1<ea>to 7224, 1716. DOMN 51. DOMNII 57. NICOLAE
10 VOEVODA, UNUL NUMIT CU ACEST NUME, FIIUL
PREASLAVITULUI ALEXANDRU EXAPORITUL, MARELE
DRAGOMAN AL PUTERNICII iMPARATII A OTOMANILOR.
Nicolae vodA fiind domnu la Moldova Intru a doa domnie a mAriei

sale si in Tara MunteneascA find Stefan vodA Cantacuzino domnu, din
15 bunA voia Imparatului, fArA de nici 9 rugAciune sau mijlocire despre
partea mAriei sale, fiind credincios ImparAtiei, au mazilit pe Stefan
vodA, viind un capigiu ImpArAtesc de 1-au luat cu toatA casa lui si 1-au
dus la Tarigrad, mergind si tatA-sAu, Costandin stolnicul Cantacuzino
cu dinsul, si la Moldova au mers alt capigiu de au radical pe Nicolae
20 vodA, domnul Moldovei si 1-au adus in Tara MunteneascA, miluindu-1
cu domnia a acestii tAri.
Ci dad IndatA ce i-au vent v6ste cA va sA-1 mute in Tara
MunteneascA cu domnie, au trimis boiari de ai mAriei sale, pe
Costandin comisul si pe Costandin Ramadan, vAtaful de aprozi, cu
25 carti la boiari, la card, sA se bucure cl le vine domn bun $i milostiv,
f. 357' iinduind si caimacami pe Mihai spAtariul Cantacuzino/ si Radul
logofAtul Golescul si Radul spAtariul Dudescul si Serban vistiiariul
Bojoreanul, ca sA fie purtatori de grijA de ale ce vor fi trebile domniei.
Scris-au carte si la Costandin stolnicul, poftindu-1 ca sa sazA ca un
30 boiariu bAtrin sA nu sA ducA la Tarigrad si-1 va avea mAriia sa in loc de
parinte. Ci el n-au priimit, ci s-au dus cu fiiu-sAu Stefan vodA, lAsInd
multe covAsele intru boiarii lor.
Deci pe ceialalti boiari ce i-au gAsit in Bucuresti au priimit sA fie
purtAtori de grijA, dupl porunca domnului. Iar Mihai spAtariul, fiind dus
35 la tarA si prinzind veste de aceastA Intimplare, au plecat sA fugA la Tara
UngureascA. DarA fiind si zapadA mare si pazA la munte, 1-au prins
vamesii de la Cimpina cu plAiesii si 1-au adus la Bucuresti. Care lucru
macar cl au inteles domnul de fuga lui, dara tot nu 1-au osebit din
ceialalti caimacami, ci a doa carte i-au scris osebi, ca sA aibA bucurie de
40 venirea mAriei sale, cA-1 va cinsti si-1 va avea de bine, numai sA fie
purtAtoriu de grijA de trebile Orli si ale domniei, pinA va veni si mAria sa.
Si fAcIndu-i caimacamii gAtire de o mina de boiari si de cai, de
f. 358 radvane si de slujitori si de/ altele ce trebuia i-au trimis la Focsani,
8 ad. magi ra/ Valatia A // 8-12 Donina inkiei sale hiNicolw vodii, fiul pea slAviiuluiAlexandm
Exapadul, aledite sf6tnie de taint al pugSnicii ill pli4ii aokxnanIcr, lest '7224 P// 19 ad marginal Nrolae, 1716 A//
310
www.dacoromanica.ro
Inaintea domnului, rinduind §i conace pen mate tirgurile, pinA la
Bucure§ti. Domnul IncA, purcezind de la Iasi au venit caul Tara
MunteneascA. Si apropiindu-se de Foc§ani au e§it toatA boerimea §i cu
toatA slujitorimea citva loc in Tara Moldovei, intru intimpinarea mAriei
5 sale. Si inchinindu-se dupe obiceaiu i-au slrutat mina §i mAriia sa le-au
zis cuvinte frumoase, blinde, de bucurie §i de pace. Si top au venit cu
alai frumos in tirg in Foc§ani, veselindu-se tot.
De la Foc§ani, gAtindu-se, au purces catrA Bucure§ti. Si viind pinA
la Colintina, in malul despre Bucure§ti, boiarii caimacami cu toatA altA
10 boerime §i cu slujitorimea toatA sta in rinduiall de a§tepta sA se
Impreune cu domnul. Care viind pinA drept locul acela, unde era tot
adunat i s-au Inchinat §i i-au sArutat mina. Decii domnul iar cu
cuvinte frumoase i-au mingliat §i cu to ; <ii> au intrat in Bucuresti in
zioa de Tri Sfetitele cu alai foarte frumos §i cu cinste mare, precum sA
15 cuvinte domnului. Si intrind in casele domne§ti, in divanul cel mare,
£ 358" unde era/ gAtit scaunul, au §ezut. Si cetindu-se cartea impArAteascA de
domnie, care carte impArAteascA aga scriia, cA cunoscindu-1 pe Nicolae
vodA credincios IrnpArAtiei lui §i au chivernisit bine raiaoa Moldovei,
1-au dAruit cu domnia munteneasca i proci. Decii IndatA cu tunurile
20 dederA §i iara i-au sArutat mina domnului boiarii §i toate cApAteniile,
dupe obiceaiu. Apoi pe schimni aga 1-au trimis la gazdA §i domnul au
mers in bisOricA de i-au citit molitvele de blagoslovenia domniei §i s-au
suit in case la odihna mAriei sale.
Si aga doao [doao] zile au trecut, iar a treia zi au dat boeriile celor
25 ce li s-au cuyenit. Si aga s-au odihnit tot. Si s-au cunoscut domnul
la tot cA iaste intelept §i blind gi bun §i iube§te pe tot. A§ijderea
§i boiarii iubiia pe mAria sa, vAzind bunAtatea §i dragostea mAriei sale
ce arata cAtrA ei. CA pe spAtariul Mihai Cantacuzino, fiind boiariu
batrin §i de cinste, ca pre un pArinte II cinstiia. Pre ceialalti, carii dupA
30 virsta lor, sA zic adevArul, ca pe nipe fii ii avea §i-i cinstiia. DAjdile
f. 359 tArii nu afarl din obiceaiu sA scotea la lark / ci numai atita cit trebuia,
pentru plinirea poruncilor impArAte0. CA aceasta vrea mAriia sa
domnul: precum au fost numele mAriei sale in Moldova lAudat §i au
fost tol multemiti de mAria sa, marii §i micii (care §i not am auzit
35 din boiarii moldov6ni) Intr -acela chip §i aici in Tara MunteneascA vrea
sa fie tot multemiti §i odihni;i, precum §i era.
Trecind dara citAva vr6me in mijlocul acesta §i aflindu-se la
ImpAratie pe deplin toate ficlqugurile Cantacuzinilor, ce Muse
Impotriva stApinilor otomani, alcAtuindu-se cu streinii nemti, moscali
40 §i altii, a drora cArti, confirmatii §i previleghii, mergind in miinile for
au socotit cu multA intelepciune de i-au strins, i-au adunat cite pe unul,
unul §i i-au dus la PoartA de le-au fAcut ac6ia ce li s-au cAzut. CA nu
s-au indestulat in piinea cea ImpArAteascA ce le dedese in mind de o
minca, ci cerca de la alte monarhii bine, nevAzut, numai prin nAdejde.
2 ad. marginal Nicolae, 1716 A // 17 ad. marginal Nicolae, 1716 A // 36 dupa

era urrneaza 13 rinduri cu relatarea mortii doamnei Pulcheria, text care In edi(ia de fall este
afezat la p. 312, dupa rindul 35 A//
311
www.dacoromanica.ro
CA erban vodg cu umbletele lui ca acestia, de nu vrea muri, nu era
putintA ca sg scape de urgiia impgrtului, cg toate ficle§ugurile lui sg aflase
la turci. Costandin vodg cu multe feliuri de me§te§uguri sg nevoia/ ca sg
f. 359" nu dea ochi cu turcii cei man, nici in o§tire, nici alt undeva, clind
5 huzmeturi sute de pungi §i alte daruri, de stingea Cara §i el §edea spre
partea muntelui mai mult. Darg tot n-au putut scApa de sabia impgratului,
nici el, nici copii lui. Ci ca pre ni§te ficleni ai impgratului pre carii
dovedindu-i din multe, jar mai virtos din cArtile acestor monarhi, neamtul
§i moscalul, care le-au ggsit Costandin stolnicul Cantacuzino, unchiu-
10 sgu, §i le-au dat fiiu-sgu, lui Stefan vodg, de le-au trimis la impAratul,
care cetindu-se §i vgzind cg sg dezlipise de catra dinsul §i sg fAcuse
printep de imperiu §i cnezi de Moscovia, le-au tgiat capetele Inaintea lui.
Aijderea §i Stefan vodg, umblind cu acel fel de me§te§uguri §i
aflindu-se toate ficle§ugurile lui la ImpgrAtie, nu numai prin vorbe, ci
15 din scrisori dovedite fapte role §i ficldne asupra stApinilor 1-au §i
mazilit §i 1-au §i omorit, §i pe el §i pe tats -sgu, pentru aceste
ficle§uguri ce s-au auzit cg facea Cantacuzinii §i ai lor. Au luat §i pe
Mihai spAtariul §i pe Radul Dudescul de aicea §i i-au dus de i-au
omorit, socotind cg acdle ficle§uguri ce fgcea fratii §i nepotii lor §i
20 cumnatii lor, domnii ce dusdse mai nainte, cu neputintg iaste ca sA nu
f. 360 fie §tiut §i ei. Ci darg la mijlocul Pgrdsimilor au venit capigiu §V cadiu
de au scris toate averile lor, de s-au luat pe seama ImparAtiei, §i iarg
alt capigiu sg radice pe Mihai spAtariul §i pe Dudescul sg-i ducA la
Poartg. Care vazind domnul una ca aceasta §i boiarii, cu totii s-au
25 intristat, fiind lucruri ne§tiute §i nengdAjduite. i mai mult era
instristarea pentru Dudescul, cg era tit& §i cu co<co>ni mici. De care
intr-alt chip nu era putinjg a sg face de vreme ce era poruncg tare ca sg-
i ducA. Numai s-au rugat capigiului §i domnul §i boiarii toti ca sa stea
pentru Dudescul, sg nu piarg. i i-au flgaduit sg-i dea osteneala §i el
30 'Meg au zis cg va sta, va nevoi cit va putea. Domnul incg n-au lgsat
numai pe aceasta, ci au scris la fratele mgriei sale, Ianache
dragomanul, ca sg stea §i sg <si>leascg pentru acel boiar tingr, sg nu
piarg §i sA §i cheltuiascA zece §i 20 de pungi. Darg nici Intr -un chip
n-au putut isprgvi, fiind §i un vezir cumplit, Ali pa§a, ci i-au omorit §i
35 pe ace§tea, cum s-au zis mai sus.
Dupg lumina, intunerec; dupg veselie, intristare. Ma s-au intimplat
§i domnului Nicolae vodg intro acea vreme. CA fiind vesel §i cu mare
bucurie de toate ce-1 miluise Dumnezeu: domnie fericitg, jars bung,/
f. 36V casA intreagg §i blagoslovitg, iatA §i intristare i-au venit. CA s-au
40 razbolit prealuminata doamna mgriei sale, Pulheria, boalg grea, din
care s-au pristgvit in Domnul, lgsind mare intristare domnului §i
coconilor mgriei sale §i tuturor, fiind doamna bung §i inteleaptg §i
dumnezeiascg, pre care sa o fericim. CA pentru darurile bungtAtilor ce
avea crddem cg sufletul mgriei sale iaste in mina lui Dumnezeu. Dupe
45 acdia cg s-au pristgvit in domnie §i o au grijit cum sg cade unii doamne
§i o au dus cu mare cinste, cu toatA partea bisericeascg §i cu toatg
312
www.dacoromanica.ro
boerimea §i slujitorimea la Mitropolia din Bucure§ti. i acolo fAcindu-
se slujbe frumoase o au ingripat in rind cu alp domni §i doamne ce sint
acolo ingropati. VecinicA sa-i fie pomenirea.
Mini acest an al domniei mariei sale, dentru indemnarea All pa§ei,
5 veziriul, ImpAratul Turcul au stricat pacea ce avea cu nemtii,
neplinindu-se vremia hotarlrei ce avusese intemeiata cu scrisori prin
mijlocirea lui Rami, reiz efendi, §i a mariei sale Alexandru, marele
dragoman al ImpAratului, precum s-au scris mai indarat, la domnia lui
Costandin von. i glare mare de razboi au poruncit sA se faca asupra/
f. 361 10 nemtilor. i primAvara insu§i veziriul Ali pa§a au purces catra Beligrad
cu o§tile, ca unde ar gasi pe nernti sa-i tae, sA-i sfarame §i pe ei §i
cetatile tor, socotind a va face acea treaba §i la nemti, precum au
Mut in trecutul an la Morea, care gasindu-o far-de nici o oaste, nici
afarA, nici in cetAti au umblat colindind, cum i-au fost voia §i s-au
15 intors adecA cu izbinda. Dad 1-au in§elat socoteala lui, a la nemti
n-au fost a§a, ci intr-alt chip, precum sa va auzi mai nainte.
CA nerntii auzind cum pacea o au stricat cu ei, far-de vreme, au
Mut §i ei gatire mare §i §-au strinsu o§tile cAtrA Beligrad. i mai mare
cap o§tilor au pus pe printepul Evghenie, carele de multe on au fost
20 gheneralsimus la o§tile nemte§ti §i au fAcut minuni, Mind pe turci
totdeauna. Care o§ti la Beligradul turcesc s-au impreunat §i s-au lovit
viteja§te, cu ravaliri mad §i de o parte §i de alta. i in cea dupe urmA
au fost izbinda nemtilor. i Ali pa§a veziriul, lovit cu trei gloante §-au
dat sfir§itul. Turcii cei ce au scapat au fugit cum au putut, Wind toate
f. 36P 25 ale for in miinile/ nemtilor. i lumea toata ce era supt stapinirea
turceascA s-au mintuit de un om rAu §i crud ca acela ce era, de taia,
sugruma pe multi, MA pricinA. i nu numai ce facuse Tele mai nainte
era, ci Inca spun a s-au gAsit la dinsul, dupe ce au murit, multe
fermanuri gate, pentru sa omoarA §i sa faca multe raotAt.
30 Mai nainte, dara, pin/ a nu purcede veziriul la oaste au trimis
domnului Nicolae voda porund tare ca sA faca 3000 de oameni ostai,
sa-i trirnita la Dimircapi §i la Rusava, intru ajutoriul turcilor ce era rihduiti
sa pazeasca toate plaiurile, sa le intareasca §i sa be pazeasca, ca sa nu se
sloboaza niscareva osti nemte§ti, sa facA turburare Tani Turce§ti. i au
35 rinduit domnul din toate brdslele si s-au Mut acei 3000 de slujitori. $i,
facindu-le cautare, i-au trimis unde au fost porunca, puindu-le serdariu pe
Ianache Rusetul, cumnatul mariei sale, lui voda §i pe Petru Obedeanul,
vel sardar. Carei mergind acolo §i §ezind citava vreme, WA §i veste veni
f 362 dela Beligrad Ca ndmcii au batut pe turd §i au perit §i Ali pap, veziriul.
40 i in ml anire find pasii i tot, iata altA vdste vine ca pogoara catanele
nemtesti la Ruma. Care veste/ §i mai mult au turburat pre turci. i n-au
vrut sa mai §azA dincoace de Dunare de ft-id, ci au trecut de ceia parte,
caul Cladova; §i numai ai no§tri au ramas dincoace. i au Weptat pina au
vent catanele. DarA nici un razboi n-au facut, ci au inceput a fugi §i
45 slujitori i capetenii, indata ce i-au vazui i mai mult decit 200 de catane
n-au fost; §i ai no§tri 3000. Ca a§a i-au purtat Obedeanul, fiind ficlean.
4 ad. marginal Nicolae, 7224 A //30 ad. marginal Nicolae, 1716 A //
313
www.dacoromanica.ro
S-au fost ajunsu cu dIn0i §i i-au 0 Inv Atat in ce vreme sA vie, cind era
slujitorii rAsipiti §i MA grija, negata. Si aka, dintr-acel ficle§ug s-au
stricat acele Nti §i au fugit. Si catanele au venit la Cernet de au apucat
acel cornu de tad, mai inglotindu-se 0 altii cu din0i. JAfuia, ardea,
5 Pacea toate relele in pAmintul acesta spre Mehedinti.
Aceste ve§ti auzindu-se la domnu i la boerime foarte s-au intristat.
Deci Intr-alt chip n-au avut cum face, ci au trimis alti slujitori cu
cApetenii cAtra Jiiu, cAtre plaiul Vilcanului qi spre Ciineni §i la RucAr §i
la Cimpina §i la Teleajin, ca sa plz.eascA sA nu mai intie alte catane sA
10 strice tara. DarA diavolul ce nu va binele cre§tinilor §i odihna for an
f. 362' intrat in inima Barbului sArdariul Cornea §i/ Intr -a Bengescului §i i-au
indemnat de s-au ficlenit de cAtrA domnu §i de cAtrA tad §i s-au unit cu
catanele ce era in Ardeal §i s-au fAcut povatA de au venit far-de veste
pe plaiul Vilcanului §i au pogorit la Tirgul Jiiului §i MA %/este au lovit
15 pe slujitorii nowi de i-au tAiat §i i-au impu§cat qi le-au luat tot ce-au
avut. Si fiind Intr-acele parti §i alti oameni carii stringea dijmAritul §i
alte dajdi, pe la tot au trimis de i-au adus acei ficleni boiari de le-au
luat banii §i pe mai multi dintr-acei stringAtori de bani i-au omorit.
Decii atita ucideri §i atitea jafuri au facut <Inch> toatA partea de
20 peste Oh o au ingrozit, o au turburat, dentre carii unii de fricA §i de
groaza s-au dat §i s-au unit cu din0i, atita cit oameni domne§ti pentru
trebile tarii nici cum nu putea sA margA peste Olt. Acestia auzindu-se la
domnie, intr-alt chip n-avea ce sA mai faca, ci au trimis pe banul
Bojoreanul cu slujitori §i i-au dat intr-ajutor §i pe Obedeanul, ca sA
25 nevoiascA in tot chipul sA traga pe cei de ;ad ling dInsul cu cuvinte de
mingliare §i doar ar putea goni catanele. Ci dara pins an umblat banul
pe acolo iar alte catane sa sloboziia pentr-alte locuri de fAcea multe
rele: omoriia oameni, jAfuia 0 iar sA intorcea inapoi./
f. 363 IarA cind au fost la SintA Maria Mare s-au slobozit o samA de
30 catane pe la Clineni de au venit pe la Pite§ti. Decii capitanul §i vame0i
ce era acolo an trimis de grab carp la domnu, dindu-i tire de acele
catane, cA an venit pins acolo §i cum ca le iaste gindul sa tragA spre
Bucure§ti. Care scrisori viind a treia zi dupa Santa Marie s-au sfAtuit
domnul cu boiarii cA iaste bine domnul sA iasA cu toata boerimea §i cu
35 slujitorii data din Bucure0i, la Cotrociani, sau la CAlugAreni, sA lege
tabard acolo §i sa Gaza pinA vor mai vedea ce fac aceste catane ce
turburA tam aka rau. Si a§a au Mut; cA au e§it domnul din Bucure§ti §i
s-au dus pinA la CalugAreni §i acolo vrea sA §aza.
IarA vlAdica al /Aril, Anthim, au mers la domnu §i i-au arAtat o
40 scrisoare ce zicea ca i-au venit de la Bucurefi, de la un Avramie
dascAlul, ce era lAcuitoriu la Mitropolie, intru care scriia ca sa se
IntoarcA inapoi ca vine feciorul lui §erban vodA din Tara UngureascA
cu multi !tenni i catane, ca sA fie domnu tLtii (Care pe urmA s-au
dovedit toate minciuni §i me§ter§ugurile vlAdicAi Anthim, pentru ca sA
45 se IntoarcA inapoi el §i domnului sa-i dea speri<e>ciune, sA fug). Deci
6 ad. marginal, Nicolae7225 A // 9 Intre, explica marginal: pogoare a //22 ad.

marginal, Nicolae7225 A //34 ad. marginal, Nicolae7224 A //
314
www.dacoromanica.ro
f. 363' domnul auzind si vAzind cl acestia din gura unui/arhiereu, neviind
ascunsele inimii lui, s-au infricosat si ca sA nu cazA in vreo primejdie
mare au lAsat CAlugArdnii si s-au tras la Gihrgiov. VIAdica Anthim
mai mergind citva loc cu domnul s-au rugat ca s5-1 lase sd se IntoarcA
5 la Bucuresti. Domnul 1-au poftit ca pre un arhiereu ca sA nu sA
dezlipeascA de mAria sa pinA sA vor adevAra aceste lucruri la ce sfirsit
vor sA ias5. DarA el nu vrea nici cum, gAsind multe pricini. Una, cA
au venit numai cu carita cu doi cai si fArA asternut, fArA primendle si
fArA cheltuialA; alta si ca un pAstor ce iaste nu i sA cade sA lasA turma
10 si sA se ducA Intr-altA parte. IarA domnul, poftindu-1 sA marga cu
mAria sa, i-au fAgaduit ca de cite zice cA n-are si n-au apucat sA-s
is de la Mitropolie, de nici unele nu-i va lipsi, cA-i va da de toate.
DarA nici cum nu i-au putut intoarce socoteala lui cea plinA de
ficlesuguri ce o avea in inima lui, ci s-au intors la Bucuresti. DarA nu
15 s-au odihnit nici acolo, ci au inceput a stringe pe o seamA de boiari
mazili la Mitropolie si fAcea sfaturi impotriva domnului si-i indemna
ca sA se alcAtuiascA cu nemtii (precum au ficlenit §i pe Costantin vodA
in vrdme ce sA pogorise moscalii sl se bata cu turcii). CA cu multe,
rele, sfaturile lui ce fAcea cu Toma spAtariul Canta<cu>zinul $i cu o
20 seamA de boiari, indemnind sa lasa pe domnul si sA fugA la moscali,
f. 364 si/asa ascultind Toma spAtariul, dupe cum s-au sfAtuit, au fugit la
tariul si i-au dat osti cu Ren gheneral si au venit la BrAila de o au
batut. Dentru care sfaturi rele ale lui Anthim multA paguba si nevoe si
necredintA au venit lui Costandin vodA $i a toatA tam de la turci,
25 precum s-au vazut si sfirsiturile lucrurilor acestora, cA au exit tot cu
nevoi §i cu scirbe.
Domnul, darA, ingrozindu-se de cuvinte ca acdstia a unui arhiereu,
ce 1-au crezut ca vor fi asa, precum zice, au mersu pinA la Giurgiov.
DarA n-au zAbovit mull, ci au luat cItAva seamA de turci si s-au intors la
30 Bucuresti, pentru cA avea domnul fermanuri cu poruncA la pasi si la
toatA marginea turceascA dud le va porunci domnul Nicolae vodA sA se
rAdice osti intr-ajutor, cite va core. insA viind in scaon si cercind
lucrurile pe amAruntul au aflat toate Cite au grAit si le-au mestesugit
vlAdica Anthim, cA sint minciuni. Aflat-au si toate sfaturile ce fAcuse
35 cu o saml de boiari impotrivnici §i toate ponturile ce le asezase
impotriva domnului.
i dupA nestimpArarea lui Anthim vlAdicAi, fAcind sfat cu to ; 
f 364' boiarii, au trimis la Tarigrad la patriarhul/de i-au spus toate raotAtile si
amestecAturile lui, cum au fAcut sfaturi role Impotriva domnului $i a
40 Orli si de acolo i-au venit catheresis; si au pus mitropolit pe Mitrofan,
care mai nainte au fost Nisis.
Intru aceste vremi au venit veste <cA vine> hanul cu tAtarii sA
treacA pin Lard si sA margA la Timisvar ajutoriu. CA incungiurasa ndmtii
cetatea si o bAtea foarte tare si turcii nu putea singuri sA-i foloseascA
45 nimica. Decii IndatA au poruncit Radului Popescul, vel vornic si lui
erban Greceanul, vel pitar, de s-au dus degrab la Focsani sA
10 ad marginal, Nicolae, 1716 A // 31 ad. marginal Nicolae, 1716 A //
315
www.dacoromanica.ro
rinduiascg conacele hanului, precum sg cade i cind va intra in targ cu
oOle, sg se afle la Maxineni, sg-i iasg inainte §i sg-1 ducg cu bung
chivernisalg den conac in conac, sg nu lipseascg nimica den ale ce era
orinduite pe la conace intru atit cit sg fie multemit domnului, fiind §i
5 bun priiaten mgriei sale. i a§a s-au nevoit acei boiari, de i-au plinit
toate cererile, cit la Impreunarea ce au avut mgria sa vodg cu hanul la
conacul de la Cornatel, unde i-au edit inainte, foarte i-au multemit
domnului de chivernisealg bung. Iarg domnul, dupe impreunare,
dindu-i poclonul ce i s-au cuvenit, 1-au Si rugat sg-i fie milg de targ i
10 sg porunceascg tAtarglor sg nu sg tinzg in targ sg facg jafuri, cum le
f. 365 iaste obiceaiul. Si indatA au poruncit/tuturor mirzacilor sg dea poruncg
tare, sa nu facg jafuri. i s -au luat zioa bung domnul de la Dinte0 §i
au venit la Bucurqti, iarg hanul s-au dus in sus pe baltA, cgtrg Cernet.
i iarg au orinduit domnul pe Radul Popescul, vel vornic qi pe erban
15 Greceanul, pitariul, de au mersu cu hanul in sus, ping la Cernet. Acolo
ajungind, iatg $ veste de la Timi§var au venit, cg 1-au luat nemtii.
Decii tgtarii erau indoiti: unii zicea sg margg, altii zicea sg nu margg.
Carii fAcind sfaturi multe, s-au ggsit o samg de tatari ca vor merge cu
hanul, ping sg vor impreuna cu veziriul, sa vazg ce vor sg mai facg. Iar
20 nohaii s-au intors indgrAt §i multg rgotate au fgcut pen targ, trecind.
Iarg Radul vornicul aflind de aceasta au dat §tire degrab domnului §i
au trimis slujitori de i-au intilnit §i i-au bgtut §i le-au luat toate prgzile.
Decii n-au mai putut a face rgotAti, ping an e§it din targ.
Era §i citva pa0 cu oaste, a§teptind pe hanul sg-1 treacg. CA
25 fiind o samg de catane nemte§ti pe Cerna Si la Mehedie, find §i
locurile strimte Si cu nevoe de trecut, tgtarii singuri, numai cu
f. 36511 sahaidacele, nu vrea putea trece, farg/turci cu foc. Deci, mergind turcii
inainte, i depestra§ §i cglarime §i tgtarii incg mergea dupe din0i.
Ci darg le-au e§it catanele nemte§ti inainte, la Mehedie, §i lovindu-
30 se, i-au spart rgu pe catane, prinzindu-i vii §i omorindu-i; putini au
scapat. Si au tras hanul de s-au dus la palangg de au trecut Dungrea cgtra
turci. CA dincoace de Dungre, despre Timipar, find vile nemte0, nu
putea sa stea. i daca au trecut hanul la veziriul, 1-au mazilit din poruncg
impargteasca, facindu-1 surgun, vinuindu-1 cg n-au vrut sg margg mai
35 degrab, sg ajungg la Timi§var, ping a nu lua cetatea, sg fie de ajutoriu,
precum au §i fAcut; ca fArg inimg mergea §i conacele le fgcea dese, ca sg
se zaboveascg ping vor auzi cg au luat cetatea. i ap s-au intimplat, cum
au poftit el; jail §i cinstea iarg, aqa au luat, precum at auzit. Insg
tgtarii carii era supt mina lui, vrind veziriul ca sg-i tie mai aproape de
40 din§ii §i temindu-se sg nu aiba vreo primejdie pe lama, i-au orinduit sg
erneze in Tara Rumaneascg §i au §i venit in *tile Diiului.
Aceasta auzind domnul foarte s-au turburat, socotind cg daca vor
erna tgtarii in targ nu vor rgminea nici oameni, nici dobitoace qi sg va
pustii tara de tot. Ci indatg au scris cArti [carti] §i la IrrIpArAtie §i
f. 366 45 la/veziriul, cu mare ruggciune. i fiind mgria sa credincios ImpgrAtiei
§i fiind iubit tuturor celor mai maxi i s-au ascultat ruga (ca i la allele)
§i au oprit pe Mari ca sg nu vie in targ, sg erneze.
Intru aceste vremi ce s-au luat Timi§varul de la turci s-au pogorit
316
www.dacoromanica.ro
pe Dunare, de la Beligrad, Ianche dragomanul cel mare ImpArAtesc,
fratele mAriei sale. Si viind IAA la Nicopoe au e§it afarA la uscat §i cu
cai de olac au venit la Bucure§ti de s-au Impreunat cu mAria sa vodA,
facIndu-i cinste mare, e§indu-i Inainte cu to ; boiarii §i cu
5 slujitorime 1-au adus cu mare cinste in Bucure§ti. Si §ezind ca la 2
sAptAmini in primblAri §i in ospete §i vrInd sA se duel la Tarigrad
domnul 1-au dAruit cu daruri de mutt pret §i 1-au petrecut cu cinste pinA
la VAcAre§ti, carei luundu-§i zioa bunA unul de..catrA altul, domnul s-au
Intors la Bucure§ti, jar dragomanul s-au dus la ImpArAtie.
10 Catanele iarl nu sA odihniia, ci tot supAra Ora §i multe rele facea
peste Olt §i dincoace de Olt. CA pe banul erban Bojoreanul 1-au prins
numai 10 catane, unde era conAcit la Brincoveni, §i ducindu-1 pinA la
Zetreanul, cumnatul lui, lAsatu-l-au, au scApat-au el (Dumnezeu §tie)
au venit la domnu. Obedeanul a§ijderea, pe de altA parte, au venit §i
f. 366" 15 §-au spus/jalbele, cum au umblat §i cum n-au putut isprAvi nimica pe
unde au fost trimi§i, de rAotatea catanelor si altele. Domnul sA intrista §i
sa mira ce va sa facd, necunoscind ficle§ugurile care le gAtiia el §i
Golescul §i BAleanul Impotriva-i. CA-i credea ca pre ni§te boiari de
cinste §i socotiia cA toate ce zic sint adevArate, fArA nici un ficle§ug. CA
20 asemene pe toti ii iubiia domnul, iara ales pe Golescul peste samA it
avea in dragoste; §i on de ce sA vrea ruga domnului, nu-i trecea in
desert rugAciunea. A§ijderea domnul, cind vrea sA faca vreun lucru
mAcar cit de cit de micu, pia nu-1 Intreba pe dinsul nu fAcea; Intru atit
it iubiia. DarA au fost plinA inima lui de ficle§uguri §i au muncit in tot
25 chipul de au plecat spre pofta lui cea drAceascA pe Bojoreanul §i pe
BAleanul §i sA nevoia sa facA venin, sA-1 arunce asupra capului stApInu-
sau. $i sfAtuindu-se ei in tainA, de nu §tiia nimeni, s-au ajuns cu Barbul
serdariul Cornea, tilhariul cel mare, ce era cu catanele peste Olt., avind
mijlocitoriu pe cAlugarul, fratele Barbului sArd<ariul> §i pe alp boiari
30 ce nu i-am numit, de tnimitea oameni §i scrisori la Barbul serdariul,
Invafindu-1 §i povAtuindu-1 in ce chip sa umble §i cum sA se poarte.
Intru aceste umblete ale catanelor, ce-i Indrepta povAtuitorii, au
f. 367 venit o samA de catane cu un cApitan al lor, anume/Mihul, spre Pite§ti,
de fAcea multe r61e. $i afarA din jafuri ce fAcea §i boiari numili au
35 omorit pe erban clucoriul Priseceanul, pe Grigorie vistiiariul
ViAdescul §i pe Preda postelnicul Izvoranul §i pe alpi nenumit,
multi. Si gazda lor era VierAqul, mAnAstirea Golescului. De acolo s-au
pogorit la Gole§ti §i in curtea Golescului gAzduia §i e§iia de fAcea toate
relele intre boiari §i Intre saraci. Si dintr-aceastA pricinA sa poate
40 dovedi ca Golescul era povAtuitoriul lor, cA la olatele lui 4 gAsiia
odihnA §i paza lor. InsA domnul, ca un om fArA de rAotate (§i mai Winos
cA-1 iubiia nu mai putin decit pe coconii mAriei sale) §i aceasta nu o au
.socotit. Ci cum au auzit cA sint acole catane la Gole§ti, IndatA au gAtit
oaste amestecatA: turci, tAtari, rumani §i au trimis ca sA-i goneascA de
45 acolo.. Carii fiind inchi§i in curte, nu le putea strica nimica, nici putea
sA se batA cu ei. Decii tAtarii vazind cA Intr-alt chip nu pot sA faca, au
317
www.dacoromanica.ro
dat caselor foc de au arsu. i a§a, de nevoe, le-au clutat catanelor a
e§i. i dind razboi unii cu altii au perit multe catane, a carora capete
le-au adus la domnu §i pe altii i-au prins vii de i-au adus la Bucure§ti.
Putini ce mai scApase s-au depArtat dupe acele locuri.
f. 367v 5 Domnul, dara auzind cA au arsu casele Golescului, pentru ca/sA
nu-1 lasl obidit, avIndu-1 in dragoste mare, precum am scris mai sus,
i-au dat o mie de t<a>l<eri> pentru ca sa-§ dreaga acea arsura ce sA
fAcuse. DarA dracului de i-ai da fum de tAmie at de mult, el rAmine in
firea lui tot drac. A§a qi Golescul. Cita cinste §i cita mill §i cita
10 dragoste avea de cAtrA domnu sAu, iara el tot au rAmas in ficle§ugul
ce-1 avea in inima lui. i sa nevoia in tot chipul sA-1 savir§asca, precum
mai jos sA va arAta. Intru aceste IntimplAri vine §i Radul vornicul de la
Cernet, petrecind pe hanul cu tAtarii pina la hotar, pre carele domnul
cu cinste 1-au priimit.
15 Dara acei boiari ce incepuse sA facA ficle§ug, adecA Golescul,
Baleanul §i Bojoreanul, temindu-se de Radul vomicul ca fiind intre
clln§ii va afla ficle§ugurile for ce le Incepuse §i va spune domnului,
find cu dreptate mAriei sale au fAcut sfat Intre din§ii sA indemneze pe
domnu ca sA-1 facA ban mare §i sA-1 trimita peste Olt, la Craiova, cu
20 oaste sa stea impotriva catanelor, ca sA-1 deparaze de IMO domnu, §i
pe dinsul §i pe o§tile ce era la Bucure§ti. $i a§a, in tainA au mers de au
zis ca fiind om mai sprinten, mai levent, va putea face aceastA treabA.
i de nu va face el treaba sA izgoneascA catanele de peste Olt, altul nu
f. 368 va/putea. Domnul Inca, fArA rAotate fiind, au crezut vorbele for cA a§a
25 va fi precum zic ei. i au chiemat pe Radul vornicul §i i-au zis sA-1 facA
ban mare §i sA-i dea o§ti sA margA la Craiova impotriva catanelor i
proci.
Radul vornicul, ca sA nu iasl din cuvintul domnu-sAu, au priimit §i
acea ostenealA sA faca. i fAcIndu-1 ban mare §i dindu-i turci, tAtari §i
30 cItAva slujitorime de Lard §-au luat zioa bunA §i ajungind la Craiova au
trimis cArti pe la toti boiarii §i pe <la> igumeni §i la cApitani §i pe la
ceialalta tarA cu cuvinte nude §i cu fAgAduiale de mild despre domnu;
§i allele ca acestia. Ci, dara, boiarii acei ficleni atunce, gAsindu-§
vromia de sa dusese Radul banul §i cu o§tile ce Meuse la Bucure§ti,
35 IndatA au scris la Barbul serdariul el iaste vremia ca sA vie sl is pe
domnu, ca o§tile ce au fost s-au dus cu banul Radul; putinale o§ti ce
au mai ramas, le vor chivernisi ei, de nu vor sta nimica ImpotrivA.- i
mergind scrisoarea, s-au sfatuit cu Pivoda, cApitanul cel mai mare al
catanelor §i in tainA (ca sa nu-i sinitA cineva, sl dea §tire) au trecut
40 Oltul, lovind pen paduri, pen pustietAti, au venit in Bucure§ti in zioa
f. 368" de lAsatul secului, in luna/lui noemvrie, 14 zile, dis de dimineatA §i au
intrat in curtea domneascA, gAsind portile de§chise din porunca
Golescului §i toate strejile de petutindenea radicate cu trei zile mai
nainte. i gasind pe domnu §i pe top ai mAriei sale, atunce din somnu
45 de§teptat, §i fArA nici o gatire, au intrat in case §i in carnal-4 jefuind

318
www.dacoromanica.ro
toate averile mAriei sale.
Acolea IndatA vine §i Golescul spAtariul qi Baleanul logofAtul i
sotille for cu armele Incini §i cu pistoalele, cu toatA gAtirea ca nive
catane, carei IndatA au poruncit siimenilor ce era de paza cur;ii sa pue
5 armele jos, sA nu cumva sA stea Impotriva catanelor ImpArAte0i, ca vor
pen cu to ;ii. Carei auzind din gura unor boiari ca ace0ea: spatariu
mare, logofAt mare, au pus armele jos. Si ei au fAcut cum au vrut. Si au
luat pe domnu cu toatA casa mAriei sale de i-au dus la Cotroceani, cu
pazA tare. Iar Golescul §i BAleanul s-au dus cu Pivoda la casa
10 Golescului, fiind §i tilhariul cel mai mare, Barbul serdariul, cu din0i,
sa se sfAtuiasca ce sA mai facA. Decii IncArcind §i ei pen carite §i pen
cad ce au avut tot (cA avea toate gAtite, §tiind ale ce vor sA se
f. 369 intimple) s-au dus i ei la Cotroceni, dupe domnu./ Dad ce jale §i ce
tipete §i ce vaete era in tirgu de groaza catanelor, ce umbla cu sabiile
15 scoase §i cu pucile slobozindu-le. Cine le qiia inainte dia, omorlia.
Atita groazA era, cit limbA de om nu poate povesti. CA doao groaze
avea oamenii: de o parte de catane, de moarte, de jafuri; de altA parte
auziia cA vor sA vie tAtarii sA-i robascA. Si sa mira ce vor sA faca,
Inc Alm vor sa se ducl, ca sA scape de aceastA nevoie mare i groaznicA
20 ce le venise fArA vaete. Cili lua oamenii muerile, copiii de mini pe
altii in brate §ili 'Asa ce avea pen casA §i fugiia nemincati §i pe frig,
vAetindu-se ei, tipind copiii §i neavind alt ce face, blestema pre ceia
ce au adus catanele, de au fAcut atita nevoe. Care nici odata in Tara
MunteneascA nu s-au fAcut lucru ca acesta, ce s-au fAcut acum, sl ia pe
25 domnu hote0e, sA-1 ducA rob §i sA se fad atitea jafuri §i morti in
cretini. Dumnezeu sa le plAteasca celor ce au fost pricina!
InsA de la Cotroceani, fArA de nici o zAbavA 1-au dus pe domnul la
Tirgovi0e. Si ceialaltA tad, marii §i micii, cum putea fugiia la munti,
lAsind tot ce avea pen casele lor. CA poftiia sA scape numai cu capetele
f. 369' 30 for §i cu copiii, ca sA nu-i robascA tAtarii,/ cA toti asa socotiia. CA dupe
aceastA nebunie mare ce fAcuse acei spurcat de boiari, intr-alt chip
nu putea sa fie, numai ca sA vie tAtarii sa -i robascA Cara.
Deci de la Tirgoviste iarA, IndatA, fArA nici o zAbavA 1-au pornit pe
domnul de 1-au dus in Tara UngureascA, la Sibiiu, mergind §i Barbul
35 serdariul cu dinsul pinA acolo, arAtind slujbA la gheneraliul nemtilor
Staimvil. Inca gheneraliului nu i-au parut bine de aceastA intimplare
pentru cA au fost fAr-de §tirea lui purcederea catanelor de la Rimnic, de
au venit sa ia domnu. Care dacA au inteles gheneraliul cl au purces
catanele la Bucure0i, IndatA au trimis carp la Pivoda sA se IntoarcA
40 inapoi. DarA tilharii grAbise de isprAvise lucrul for §i cArtile
gheneraliului la intoarcere i-au intilnit pe cale, mergind spre Tirgovi0e
0 n-au vrut sa mai spue nimAnui altuia, fArA numai boiarilor, nici au
vrut sa sloboazA pe domnu, c5 era boiarii impotrivnici.
Si ducindu-1 la Sibiiu i-au &it gheneraliul gazdA bunA, cu de toate
45 ce trebuescu unui domnu. Si daca s-au impreunat gheneraliul cu
domnul, auzind din gura mAriei sale cuvinte frumoase §i cu
27 ad marginal Nicolae, 7225 // 34 ad. marginal Nicolae, 7225 A //
319
www.dacoromanica.ro
Intelepciune mare si vAzindu-1 ca iaste domnu vr6dnic §i de cuvInt §i cu
f. 370 toate/ darurile impodobit, intru mai mare cinste §i autare 1-au avut
pinA in city vreme au §Azut acolo, intru acea striinAtate. Si mAcar cA sA
pArea unora a fi in robie, darA cu cinstea §i cu cAutarea ce avea de la
5 gheneraliul §i de la tot mai marii nemte§ti era tocma ca cum ar fi
fost slobod.
Multi boiari nebuni de ai tArii mergea la gheneraliul de spunea
minciuni, pirind cA le-au fAcut nedreptAt in domniia mAriei sale:
darA nici unuia ascultare nu da, socotindu-i cA sint mincingi §i
10 scornesc vorbe care n-au fost §i cu rgine e§iia afarl, ca ni§te ciini
obraznici.
Boiarii, darA, ce ramAsese la Tirgovi§te cu vlAdica dinpreunA,
fAcea sfaturi ce sA facA. Ci o sand de boiari carii era mai cu minte zicea
sA se intoarcl sA margA la turci sA spue intimplarea ce s-au Mut, flr-de
15 §tirea lor §i s5-§cearA domnu de la ImpArAtie, ca sA nu sA
primejduiascA tara. DarA nu i-au ascultat acei spurcat de boiari,
carii sA numiia mai marl §i carii cu ficle§ug incepuse §i sAvir§ise acest
lucru ce s-au fAcut. Si IncA intelegind pa§ii dupe margini de aceastA rea
intimplare au trimis cArti la tot boiarii §i la tad ca sl nu sA tulbure,
20 ci sd margA boiarii la digii sa le dea domnu pre carele vor pofti ei. Si
cartile pa ilor i-au ajuns la Tirgovi§te. Dad nici cum n-au vrut sa/
f. 370' asculte, ci au fAcut sfat de nimica §i blestemAtescu ca sA se alcAtuiascA
de tot cu nemtii, fiindu-le capete<le> pline de fumurile de§ertAciunii.
Ci s-au ales Serban Bojoreanul vornicul §i Gligorie BAleanul
25 logl<o>fAtul de s-au dus la Sibiiu la Staimvil gheneral sa cearA o§ti §i
sa rinduiascA gubernatori 4 boiari sA apuce tam qi sA o dezlipeascA
despre turci. Carii mergind acolo nici o ascultare nu le-au dat de ale
ce gindiia ei cA vor isprAvi.Ci IncA le-au zis cA rAu au fAcut de §-au
lAsat tara pustie §i pe domnu §i de boiari §i cl au trebuit sA margA la
30 turci la stApinii lor, sA se gaze cu ei, ca sA nu sA primejduiascA tara. Si
altele ca aastia zicindu-le s-au intors indArAt ca ni§te ciini cu coadele
intre picioare.
Banul Radul IncA fiind trimis la Craiova cu o§ti, precum s-au scris
inapoi, auzind de luarea domnu-sAu, ca 1-au luat catanele §i-1 duc In
35 Ardeal, o§tilor turce§ti qi tAtArA§ti le-au dat veste in tainA §i s-au rAdicat
de s-au dus in tara lor, fArA pagubA. Apoii spuind osta§ilor tdrii v6stea
aceasta, rumani raj fiind §i pururea vrAjma§i boiarilor au fAcut sfat
intre dinsii qi 1-au luat cu necinste §i cu pazA foarte tare 1-au dus pinA la
Tirgovi§te, unde 1-au dat in mina catanelor nemte§ti. Si puindu-1 la
f. 371 40 arestu au §ezut/ acolo pia au venit Pivoda de la Bucure§ti. CA sA mai
intors6se den rugAciunea boiarilor ca sA-§ rAdice ce le mai rAmAgse
ne luat dintli. DarA atunce catanele au gash prilej de au jAfuit tirgul
pinA desAvir§it. Si glsind Pivoda pe Radul banul la inchisoare la
Tirgovi§te 1-au slobozit. Si vrind sA meargA la Rimnic, 1-au luat cu
45 cUnsul. De la Rimnic s-au dus la Sibiiu la gheneraliul, care i-au dat
cArti de odihna, unde ar vrea sa §azA nimeni sA nu-1 bintuiascA. De la
320
www.dacoromanica.ro
Sibiiu s-au dus la Brasov unde era fiiu -sAu §i altii ai casii lui §i unde
era tot nebunii boiarii Orli strIn§i pentru frica turcilor §i a tAtaralor.
Iarg cdialaltA tad sA bejenise toad pen munti cu patima rea qi cu
lAcrAmi ca de foc, blestemind pre cei ce au fost pricina ace§tii
5 nenAdAjduite primejdii. i intr-acesta chip ce at auzit au luat sfir§it
domniia lui Nicolae vodA, domnind an unul./
f. 371' VALAHIA.
Vl<ea>to 7225, 1717. DOMN 58. DOMNII <loc gob. JOAN VODA,
UNUL NUMIT CU ACEST NUME, FRATELE MARIE! SALE
10 NICOLAE ALEXANDRU VODA.
Mergind veste la PoartA cum cA au venit catane de la nemti in

Bucure§ti §i au luat pe Nicolae vodA au fAcut I mpArAtia sfat cu vezirii.
Si era sa dea Cara in pradA §i in robie, arAtind acest semnu de hainie de
au lAsat sd intre oastea vrAjma§ilor i sA is pre domnu din scaon. Numai
15 iarA§i au schimbat aceasocotealA. i §tiind casa lui Exaporiton cA s-au
arAtat tot credincioasA ImpArAtiei i §tiind slujba cea cu dreptate a lui
Nicolae vodA ce au arAtat §i la Moldova, meqind in doao rinduri cu
domnie, cit pentru cAci era foarte cu dreptate ImpArAtiei au inceput §i
la robie au socotit sA trimitA domnu iar dintr-acea cask adec5 pre
20 Ioann vodA, fratele lui Nicolae vodA, carele era atunce mare terziman
al ImpArAtiei, §i sA-i dea oaste de ajuns: cAlArime,spahii, arnaut §i
tAtari §i pedestrime eniceari 4-1 maze in scaon. i de va veni tam sA se
inchine §i sA arate supunere ImpArAtiei, bine; iarg de nu, sA dea voe
f. 372 o§tilor/ sA prade §i sA robascA tam §i prin tall sA intre §i in Ardeal.
25 ImbrAcat-au, dar, cu caftan de domnie pe Ioann vodA, veziriul
Halil pa§a, fiind atunce ImpArAtiia in Odriiu. i au purces in tarA cu
Husein pa§a, carele era §i enicer agasi §i sarascher, cu 12.000 de oaste
turceascA i cu 10.000 de tAtari.
Elise atunce din surgun doamna §i ginerii lui Costandin vodA, pre
30 carii nevoise de-i scogse Nicolae vodA. i au purces §i ei cu Ioann
vodA spre tarA. $i au venit de au §ezut citeva zile in Giurgiov, trimitind
inainte caimacam pe Done, scriind cArti [cArti] la tot. Dupl aceeia
au mers cu totii in Bucure§ti §i au arzat pe Ioann vodA in scaon §i au
descAlecat toatA in Bucure§ti, find toate casele pustii.
35 Intelegind tam cum cA au trimis ImpArAtiia domnu pe Ioann vodA
au inceput a e§i din grija ce avea, sa nu vie oastea sA prade §i sA
robascA, pentru care grijA §i fricA §i fugise tot: unii spre munte cu
bejenii, altii §i peste munti, in Ardeal. Ci eOndu-le frica aceia, au
f. 372" inceput a veni cite putintei/ la Ioann vodA; carele IndatA an trimis la
40 PoartA 2, 3 dintr-acei boiari §i au scris cum cA Ora nu s-au hainit, ci
iaste supusA la toate poruncile ImpArAtiei. i mergind la PoartA acei
boiari s-au Incredintat impArAtia §i an trimis caftan lui Ioann vodA.
lad. marginal Valahia A // 8-10 Domnia mAriei sale, lui loan vodA, vAleat
7225 P// 26 ad. marginal Halil pa§a A 11
321
www.dacoromanica.ro
DupA aceia, fArA zAbava s-au rAdicat si acel pass cu oastea lui din
Bucuresti si an mers la Rusciuc. S-au radicat si Otani carii era cu un
sultan si au mersu la BrAila. Numai ci an oprit loan vodA un turnagiu cu
putintei eniceari, carele sedea in curse si tinea cheile portilor si un
5 beiler bei cu vreo <loc gol> de arnAu ;. Boiarii si toatA Ora, daca an
vAzut cArtile lui Than vodA si fermanul ImpArAtesc au Inceput a sA
stringe si a veni dupe unde au fost. Si an dat Ioann vodA toate boeriile,
si cdle marl si cdle mici si s-au fAcut toatA podoaba curtii si cinstea
domniei si a sl cAuta trebile Orli si poruncile ImpArAtiei, dupe
10 obiceaiu.
Co same de boiari dintru carii unii stiia si de venirea catanelor care
au luat pe Nicolae vodA, aceia trecind la Ardeal si intrindu-le in cap
f. 373 fumuri si ginduri/ desarte, fiind capete Radul Golescul, Grigorie
BAleanul, Serban Bojoreanul, an tras si pe al ;i boiari in partea for si
15 s-au fAcut o cetisoarA, Incepind a sA sfAtui sfaturi vrddnice de ris.
AdecA ei sA Inchine tam ImpAratului nemtesc si sA cearA domnu pe
Iordache beizade, feciorul lui Serban vodA, carele sA afla supt protectia
nemtilor, de cind au murit Serban vodA si sA cearA oaste nemtascA sA
Intre in tarA sA goneascA pe turci si pe loan vodA din scaon si sA
20 cuprinzA Cara sa o stApfineascA cu acme; si de alte socotele ca acdstia,
desarte si vrednice de batjocuri, gindiia si sA sfAtuia. Carei au si mers
pinA la Beciu cu multA cheltuialA si an Instiintat pe ImpAratul de acdstia
ale for proaste [ale Ion] socotele. Si cu multA zAbavA le-au esit de la
curtea impAratului rAspuns ca acela, cit sA se poatA odihni usurarea
25 mintii for si sA poatA trAi cu naddjde; si s-au Intorsu cu acel rAspuns
iarl in Ardeal.
Ioann vodA au domnit cu pace si Intr-acea iarnA an scos si oeritul si
vAcArit si alte dAjdi in tarl si pliniia poruncile ImparAtesti, trimitind si
salahori si carA sa lucreze la Diiu si altele ce veniia de la Poartl.
30 Intr-acea varA pus-au gind ImpAratul nemtesc sA batA Belgradul si
f. 373v au trimis toate °stile acolo, ca la/120.000 [de mu] supt comenda lui
Evghenie. GAtise si Imp5r Atha TurceascA oaste si mai multA si an trimis
impotriva nemtilor cu Hail pasa veziriul si cu alp pasi. Si Int Arise si cetatea
Beligradului cu oaste de ajunsu, cu santuri si cu alte IntArituri. Oastea
35 nemoscA ajunsese mai nainte si au tAbArit subt Beligrad, IntArindu-si
tabAra Imprejur, dupe obiceaiul lor, cu priori adinci si In AltInd pAmint ca
o cetate, cu tabii si cu alte Int Arituri; si acolo astepta venirea ostii turcesti,
care, zAbovind, au inceput a slAbi oastea nemtascA la acea 'inchisoare de
boall. Si sfirsise si iarbA dupe aproape pentru cai si le era foarte cu greu.
40 DupA aceia, au sosit si oastea turceasca si an tAbAdt la <loc gob si s-au
Int Arit ordia cu santuri bune, doao si trei enduri si cu altele, precum sl
cade. Si asa sedea amIndoao °stile, tAbArite, si astepta vreme sA Inceapa a
sA bate. CA turcii Intelegind cA ndmtii an slAbit asteptind atita vreme inchisi
in tabArA, nu sA grAbiia a esi la c'impu sA InceapA rAzboiul. Si cetatea,
45 mAcar cA pusese nemtii dintr-un ostrov al DunArii de o bAtea foarte rAu cu
tunuri si cu bombe [ne] necontenit, carele ii fAcea mare stricAciune, darA
27 ad. marginal loan, 7226 A //
322
www.dacoromanica.ro
f. 374 tot sA apara/cum sA cade §i nu bAga samA. bit nemtii vAzind cA nu le
merge bine cu acea a§teptare multA au pus gind sA nu mai gtepte, ci sA
cerce ei Intl norocul rAzboiului. i aka Intro zi ce aflase cA au lipsit mull
cAlArime turceascA din ordie, carii e§ise sA aducA iarbA pentru cai, au dat
5 poruncl sA iasA o samA de oaste den tabArl, foarte de cu noapte qi sA dea
nAvalA §i rAzboi asupra ordiei turce§ti.
Turcii, daca prinseserA de veste CA vin nemtii asupra lor cu atita
IndrAznealA, s-au turburat, vAzind a be lipsiia §i atita cAlArime carii
mersese la iarbA. IarA insA§i tot au inceput a e§i §i oastea lor din ordie
10 §i a sA bate cu nemtii; a§ijderea §i enicerii din meterezuri. Iar nemtii
nAvaliia asupra §anturilor sA intre in ordie. §i s-au fAcut rAzboi tare §i
infricopt. CA Hall pap, veziriul, era un om foarte viteaz §i IncAlecase
singur pe cal §i e§ise la rAzboi de fAcea mare Indemnare o§tilor, cit s-au
fAcut intr-acea puling vreme multA vArsare de singe §i au cAzut multi
15 dintr-amindoao partile, citava oaste §i cApetenii. Numai turcii vAzind
f. 374' pre nemti cA sA inglotescu §i nAvAlesc/ap tare §i fArA fricA asupra ordiei
lor, n-au mai putut rAbda sA tie rAzboiu, ci au inceput a fugi cu totii §i
a lAsa ordia cum era, cu totul. i au rAmas nemtii biruitori §i au stApinit
toatA ordia. bra pap carele era in Beligrad, mAcar cA vAzuse pre turci
20 cA au fugit biruiti, iarA tot ar fi mai apArat cetatea. Numai s-au
Intimplat din bombele ce arunca nemtii §i s-au aprins erbAria cetAtii
care au omorit ma de oameni §i au rasipit multe case §i au fAcut mare
rAotate. Ci intimplindu-se §i aceasta Si vAzind cA vin in cetate
necontenit, zioa §i noaptea, bombele ca o ploae, n-au mai putut rAbda,
25 ci au Inchinat §i cetatea nemtilor, e§ind pap §i tot turcii dintr-insa,
cu toatA averia lor.
De acolo toatA oastea turceascA s-au tras la Ni§u. i impArAtia au
mazilit pre Hall pap, veziriul §i au pus vezir pe Mehmet pap. Iar
Hall pap, temindu-se sA nu-i tae ImpArAtiia capul, cind au trimis
30 ImpAratul la dinsul, el §-au schimbat hainele §i s-au ascuns; carele nu
s-au §tiut Inc Atro s-au dus §i ce s-au fAcut.
Intorcindu-se oastea turceascA de la Beligrad, cit va sultani cu
f. 375 tAtarii lor au intrat in tarA, peste Olt §i/au fAcut multA prada §i robie,
carii trecind Oltul §i dincoace, tot nu s-au lAsat, ci lua robi de pen sate
35 de pe unde mergea. Ci viind aceastA veste la Ioann vodA au IncAlecat cu
capul lui §i cu un pa§A ce era atunce in Bucure§ti §i au mers de au tinut
calea tAtarAlor la CornAtel, la podul de piatrA §i au scos vreo 1700 de
suflete din miinile qi robiile lor.
ImpArAtiia, vAzind cA intr-acei doi ani nu i-au slujit norocul cu
40 rAzboaele ce au fAcut cu nemtii, ci, osebit de multA cheltuialA ce au
fAcut cu gatirea acelor o§ti, au pierdut §i doao cetAti §i atita loc §i
vAzInd cA turcii nu vor sA stea la rAzboi sA se batA, ci fug, IndatA au
socotit mai bine sA facA pace cu nompi. i aka, alegind aceastA
socotealA cu sfat, au pus pe solul englezescu §i pe solul Fiamengului la
45 mijloc, ca sA stea sA se facA pace. Atunce au venit §i la Ioann vodA
45 ad. marginal Joann, 7226 A //
323
www.dacoromanica.ro
poruncA de la impArAtie ca sA margA la Odriiu pentru pricina
pAcii, carele au §i purces din Bucure0i, noemvrie 5 zile, luund cu sine
§i pre cItva din boiarii cei marl. Si mergInd la Odriiu au §ezut <loc
gol> zile §i iar s-au Intorsu spre lard, cA sA mutase qi indperea pAcii,
5 ca sA fie primAvara, de vrdme ce sA apropie atunce §i iarna./
f. 375" Domnit-au i acea iarra Joann vodA cu pace, sco%ind vacAritul §i
alte dAjdi in lard §i purta grija de poruncile ImpArAte0. 'ad primAvara,
la fev<ruarie> s-au aprinsu ha MAnAstirea Cotroceni. Si au ars tot
invAliqul i al caselor §i at chiliilor. Dupe aceia §i in Bucure0i dintr-o
10 casa micA §i proastA ce s-au aprins, mita s-au atitat foc mare, cit
mergind asupra curtii domneti au arsu toate casele, scApind numai
cele boltite. Si treclnd focul §i peste curte au mersu pinA la margine,
mind §i tirgul i mAnAstiri §i case boere0i §i tot ce era Inainte.
In luna lui martie iar au venit poruncA la loan vodA sA margA la
15 PojorovitA, unde era sA se adune tot solii carii mersese de la turci §i
carii venise de la amti §i mediatorii: solul englezesc i solul
Fiamengul §i solul venetiianilor; cl avea §i ei sa se Impace cu turcii,
aflind acel prilej §i acea adunare a solilor. Viind aceastA poruncA la
loan vodA, au Mat caimacami in Bucureti §i au purces cu curtea lui 0
20 cu o mina de slujitori; §i au mers la BojorovitA, sosind la april 25.
Adunarea solilor cea dintli la BojorovitA s-au fAcut mai 27 dni. Si
f. 376 IndatA s-au dat cuvint de armestitie/adecA sA pue wile armele jos de
amindoao pArtile §i sA stea pinA sA va al6ge de pace. Dupe adia au
Inceput a tractatelui de a pAcii.
25 Temeiul cel dintli al pAcii era ca cine ce au dobindit sA tie §i s5 nu
IntoarcA unii altora, nimica. Acest pont au stAtut de pagubA i Orli
noastre; cA fiind tam de peste Olt coprinsA, au rAmas in stApinirea
nemtilor §i nu s-au putut scoate. Si aceasta iarA din pricina acelor
boiari carii au rAmas la nemti. CA §i dupa ce au luat nemtii Beligradul
30 au mai mers la Beciu 0 au inchinat toatA Ora Imparatului nemtescu. Si
cerea sA le fie domnu feciorul lui 5erban vodA. Si iar5 li s-au rAspuns
c5 numai tara de peste Olt poate si se opreascA, fiind cuprinsA de mita
vreme, macar cA §i acea coprindere s-au fAcut cu multa pagubA §i
stricAciune acei pi. CA wind un Regep pap sa intre in Ardeal pen Ora
35 de peste Olt au arsu multe mAnAstiri 0 case boerepi §i au robit ca la
70.000-80.000 de suflete.
Intr-acea varA era In tad mare secetA §i nu sA fAcuse piine mai
nimic qi era mare foamete, de muriia multi oameni; nu numai la tad,
f. 376" ci §i In Bucure0i/, in toate diminetile sA gAsiia pe ulip oameni morti
40 de foame. Ci cu toate acestia iarA0 §i salahori §i card s-au trimis la
Diiu. Si s-au scos §i vAcAritul §i alte dAjdi.
intr-acea vreme au scos impArAtiia pre Mehmet pa§a veziriul §i au
pus vezir pe Ibraim pap, pre carele I-au fAcut §i ginere ImpAratul,
dindu-i pe sultana care era logoditA cu Gin Ali pap. Solii au avut
45 impreunari Intre din§ii de opt ori. Apoi s-au sAvir0t pacea intre turci §i
Intre Mimi §i intre venetiiani, ca sA fie pace stAtAtoare pinA <in 24>
14ad. marginal loan, 7226 A //
324
www.dacoromanica.ro
ani. i s-au fAcut capete de ponturi 20, carele mai mull coprind [mai
mull] pentru hotarAle §i pentru wzarea marginilor ca sl tie, §i sa
stApineascA fie§tecine cit au avut §i cit au dobindit. Dupe ac6ia s-au
mai fAcut un tractat cu alte 20 de ponturi. $i acelia coprindea ca sd fie
5 volnici nemtii a sl negutAtori in Tara Turceasca cu pace §i pe mare §i
pe uscat; gijderea §i turcii §i allele ca ac6stia. La acea adunare solii
turce§ti cu porunca imparatului, carii mers6se in doao rinduri, au cerut
§i pe Nicolae vodA, carele era la Carolina. §i s-au hotArit ca sl se
f. 377 slobozascl/§i sa-1 trimi cu cinste pind la hotarul Orli, precum s-au §i
10 fAcut.
Dupa ce s-au sAvir§it pacea, s-au intors solii fie§tecarele la locurile
lor. Au venit §i Ioann vodA in tail §i intelegind chi sose§te Nicolae vodA
la hotarul 'Aril au trimis inainte pinl la hotar boiari §i slujitori §i altele
cite trebuia §i 1-au adus cu mare cinste in Bucure§ti, e§indu-i inainte §i
15 Ioann voda. §i au §ezut citeva zile, de s-au odihnit. Dupe ac6ia au
purees Nicolae vodA sA margA pe la Odriiu, cA acolo era ImpArAtiia. Si
iarA§i Joan vodA au ofinduit toate conacele §i boiari §i slujitori §i 1-au
petrecut pinA la Dun Are, cu cinste, in luna lui septe<m>vrie.
Dupe ac6ia au mai domnit Ioann vodA §i acea iarnA §i au mai scos
20 un vacant. larA in luna lui fevruarie 1-au ajuns o boalA grea, lungoare,
§i zAcind <loc gol> zile s-au sAvir§it_ Si s-au ingropat, cu mare cinste
in MAnAstirea lui sfeti Gheorghie in Bucure§ti, find de virstS de ani
30. Si au domnit ani 2./
f. 377v VALAHIA.
25
V1<ea>to 7227, 1719. DOMN 51. DOMNII 59. NICOLAE ALEXAN-
DRU V ODA, INTIIUL CU ACEST NUME, CU A DOA DOMNIE.
Dupe ce au murit Ioann vodl, vestea s-au dus §i la impArAtie. Deci,

fiind Nicolae vodA la Tarigrad, de curind venit din robiia nerntilor,
insu§i ImpAratul §i veziriul, pentru dreaptl slujbA ce-au fAcut
30 ImpArAtiei sale: de catane §i de oameni cei rAi i s-au jafuit toate averile
§i ci§tigurile ce au avut ci§tigate din milele ImparAte§ti §i 1-au robit in
doi ani, §ezind la nemti, an binevrut ImpAratul s5-1 miluiascA §i i-au
dat domnia TArii Rum kiwi sA fie domnu, de vreme ce fratele mAriei
sale, Joan vodA, sA pristAvise.
35 Dupl ce, dad, au ImbrAcat caftan de domnie au scris cArti in tad,
rinduind caimacami ca sl poarte grijA de trebile jdrii, scriindu-le cu
blind* §i cu bune fAgaduiale ca vor avea mill §i cinste. A§ijderea au
scris §i la altA boerime a tArii, ca tot sA se bucure de venirea mdriei
sale, cA tuturor va fi cu bine §i cu mild §i cu cinste fie§tecAruia, dupe
E 378 40 cum sA cuvine./ Scris-au cArti §i la toatA Ora, ca sA aibl bucurie, cd be
va fi §i for cu mill §i cu bunA chiverniseall §i tuturor au scris de
24 ad. marginal Valahia A // 24-26 De domnia a doa a mAriri sale lui Nicolae
veal, vAleatul 7227 P //
325
www.dacoromanica.ro
°toe, de s-ar fi §i gre§it cineva, on din boiari, on den sujitori, on
dintr-altA rinduialA de oameni, sA se fie amestecat cu catanele in vorbe
§i in fapte, de au adus primejdie mAriei sale, nici unii nici o fricA sA n-
ail* ci sA fie tot ertat qi odihniti pe la casele lor, fAgAduindu-le
5 qi cu jurAmint cA nu vor avea nici o nevoe. Si Ina find qi patriarhul
Hrisanthu al Ierusalimului acolo la Tarigrad, carele §i cu mAriia sa
vodA au venit in tarA, au scris carp §i sfintiia sa la tot cu marl
fagAduiale §i ca sA nu aibA nici o grijA nimeni de lucrurile ale trecute;
ca toate ac6lia s-au pus jos §i s-au cAlcat.
10 Viind, darA, cArtile mAriei sale §i ale patriarhului, trimise pe omul
mAriei sale, Iorga slugeriul, n-au gasit pe boiari la Bucure§ti, find
rAsipiti incoace §i Incolea, pentru ni§te fumuri ale de§ertAciunii ce le
intrase in cap, de umbla ca ni§te oameni rAtAcip §i posomorit de
vin. InsA auzind top cA an venit boiarul maid sale lui Nicolae vodA §i
15 au adus v6ste cA ImpAratul au miluit pe mAria sa cu domnia ;Arid, IndatA
f. 378w le-au e§it fumurile/c6le deprte din cap §i s-au trezit §i tot cu o
inimA s-au strins la Bucure§ti. Si an dat laud5 lui Dumnezeu cA le vine
domnu bun §i milostiv. latA citva din boiari, nu prea multi,
neicredintindu-se fAgAduialelor an fugit peste Olt §i in Moldova. Carii
20 nici aceia iara n-au zAbovit dupg ce au venit mAria sa in scaon, ci au
venit i aceia supt protecpa mAriei sale, priimindu-i cu dragoste.
Ci, darA sA venim la prochimen. Daca au auzit cl vine mAria sa
domnu, cei mai multi n-au mai a§teptat venirea mAriei sale aicea in
;ark ca sA aibA impreunare cu alalti, ci s-au dus o samA de boiari
25 tocma la Tarigrad de s-au impreunat, Ina nepurces mAria sa de acolo.
Altii it Intlmpina pe cale, dupe purcedere. SA zic, mai la toate conacele
nu lipsiia ca sa nu sa afle boiari sa se IntllneascA cu mAriia sa: unii din
multA dragoste ce avea caul mAria sa, altii poftind cinste §i mild, altii
intr-alt chip, precum lumea poft6§te §i va. Si a§a au fost pinA au venit
30 domnul la Dun Are. Acolo i-au edit boiarii caimacami §i cu slujitorimea
Si jupinese multe au e§it Inainte (de vrerne,ce veniia i doamna mAriei
sale). Carii intilnindu-se boiarii cu domnul, jupinesele cu doamna, cu
mare cinste qi cu mare dragoste i-au priimit, avind tot bucurie./
f. 379 Decii an purees cu totii spre Bucure§ti §i cu pompA frumoasA au intrat
35 la scaunul domniei cum se cade, dind cu tunurile §i alte teremonii ce sA
cuvin, facindu-se, an sezut in scaon. Iar doamna cu jupinesele au
trecut la Cotroceni pentru frica ciumei ce sA izvodise in Bucure0.
Domnul, darA, citAva vreme §ezind in Bucure§ti cu frica de boala
aceia §-au gezat boiarii pe la boerii, fie§tecare cum s-au cAzut. D6cii
40 au .eqit cu topi la Cotroceani, de vr6me ce sA inmultise boala §i in
Bucure§ti qi in toatA jam. Numai de aceste doao lucruri rele sA intrista
domnul, adecA pentru ciumA §i pentru foamete, ce era InceputA din
zilele lui Ioann vodA. Ci domnul cu intelepciunea mAriei sale §i cu
indemnarea ce au avut de la Dumnezeu §i ac6stia le-au potolit. CA
45 pentru foamete au trimis de an luat fainA de la turci (cA la ei sA afla
multa) §i pe unde auziia in Lard cl iaste lipsA mare §i pier oamenii de
10 ad. marginal Nicolae, 7227 A // 43ad marginal Nicolae, 1719 A //
326
www.dacoromanica.ro
foame, le trimitea ca sA aiba de mincat, sA nu piarA. MAcar a multi
oameni den tail s-au dus In Tara TurceascA, ca sA-si scoati viata din
foame, iarA altii au murit, dara at s-au putut mAriia sa nu i-au lAsat, ci
f. 379w i-au ajutatipina ce au ajuns oamenii la socerea de grIu. D6cii cei ce au
5 ajuns pInA la acea vreme au inceput a sA bucura si a lAuda pre
Dumnezeu. Si pentru boala ciumei Ina au fAcut domnul o bunAtate. CA
vAzInd cA s-au Intins boala In toatA Cara de muriia multime de oameni
fArA numAr, au cAzut cu rugAciuni neincetate cAtrA Dumnezeu si au
trimis la Sfetagora de au adus niste moaste a unor sfinti, care s-au auzit
10 cA foarte sint folositoare la acea boalA. Care aducindu-le si fAcindu-se
cu dinsele os<fe>stanii petutindenea s-au vAzut minune mare, el au
Incept boala ciumei si s-au bucurat tot, multemind lui Dumnezeu.
Intru acest an dintli al domniei mAriei sale au venit poruncA de la
ImpArAtie la pap de la Nicopoe sA marga pe Olt in sus pinA la Ciineni,
15 sA asaze hotarAle Oltului cu nemtii, ca sA nu fie vreo gilceavA Intre Ora
ce o stipinescu turcii dincoace de Olt si Intre Cara de peste Olt, ce o tin
nemtii, de vreme ce (din pacatele noastre sau din judecatile lui
Dumnezeu, care Insus le stie) o au dejghinat si o au Inchinat
nemtilor acea parte de peste Olt, rAii, vrAjmasii patriei lor, boiarii
20 aceia carii s-au numit mai IndArAt, fAcAtorii de rAu; Dumnezeu sA-i
judece dupe faptele lor. Insa pasa dind veste colunelului, mai marele
f. 380 n6mtilor/ce era la Craiova, avind si el poruncA de la stApinii lor, ca sA
marga si el la aceastA hotArire au venit si ImpreunA cu pasa au purces
pe Olt in sus; pasa pe dincoace de Olt si colonelul pe dincolo.
25 Domnul Inca au trimis boiari despre partea mAriei sale de au fAcut
conace pasii si sA se afle la hotarul acela. Si avindu-1 domnul pe pap
foarte bun priiaten au scris si s-au rugat ca sA nu sA facA supArare
sAracilor despre oamenii pasii. Si asa au facut. CA au dat pasa poruncA
tare la tot oamenii lui sA nu facA cuiva vreo supArare, afarA din ce le
30 iaste rInduiala de la conac, cA be va face mare pedeapsa. Si au umblat
cu mare blind* si in ducAtoare si in viitoare, de n-au avut nimeni nici
o pagubA. Si hotarAle precum s-au asezat in scris s-au dat domnului ca
sA se tie si sA se pAzeascA asa precum s-au hotArIt.
'ail Intr -acest an boiarii du peste Olt, turburAtorii si stricAtorii
35 tarii, avind trimisi dintre ei pe Radul spAtariul Golescul si pe Ilie
Stirbei vist<ierul> la curtea chesariului au venit de acolo aducind si
decret dupe pofta lor, dupe cum zicea ei la Staimvil gheneraliul. Care
f. 380" gheneral vazIndu-i pre ei si decretul/au luat decretul si lor nu le-au dat
nici un rAspuns. Si asa s-au dus rusinati de la dinsul. Si asteptind din zi
40 in zi sA vie gheneraliul sA ceteascA decretul au rinduit pe Iordache
beizade sA se chiiame ban Craiovei, iarA nu domnu, sau gubernator
(din cal 1-au fAcut magariu). Si au rinduit $i 4 contiliari, din boiarii cei
mai de jos, sA fie IMO banul Iordache. Iar cei ce avea nAdejde sA fie ei
mai marl i-au lAsat in desert, de s-au rusinat ca niste oameni prosti. CA
45 au cercat ca cArnila sa-s pue cercei la urechi; apoi si urechile le-au
2 corectat oameni A // 13 ad. marginal Nicolae, 7227 A // 25 ad. marginal

Nicolae, 1719 A //
327
www.dacoromanica.ro
tAiat. Acest fel de bine §-au dobindit cu mintea for de la Multi.
Prin mijlocul acestor vremi au venit veste du peste Olt a Barbul
sArdariul, incepAtoriu turburArilor 0 a stricAciunii 'Aril §i capul hotilor
§i al tilharilor au crApat §i s-au dus la dracul; iarA cu moarte groaznicA
5 (precum am auzit de la ceia ce au fost acolo), cA in z6ce zile ce au bolit
s-au umflat §i i-au inegrit tot trupul §i IncA viu fiind ochii amindoi i-au
sArit din cap. IarA dupe ce au murit §i 1-au ingropat in MAnAstirea
Tismana de peste Olt, trecind trei zile, au inceput a e§i viermi din
mormint §i putoare mare, cit s-au umplut biserica. Care minune s-au
10 auzit petutindenea §i au trimis boiarii cei de la Craiova de le-au adus
f. 381 viermi de au vAzut,/ pentru credinta: au fost viermi marl, albi, cu
capetele negre. Cu aceasta au arAtat Dumnezeu dreptul judecAtoriu
tuturor oamenilor cA in ceialaltA lume 11 vor minca viermii neadormi;i,
pentru multe r61e fapte ce au fAcut. CA pe stApinu-sAu Nicolae vodA 1-au
15 ficlenit §i 1-au robit, ImpreunA cu catanele, Sara IncA s-au robit §i
dincoace de Olt §i peste Olt mai mull de 70.000-80.000 de suflete §i
mAnAtiri du peste Olt s-au arsu ale mai multe §i case boiere§ti §i ale
sAracilor s-au pustiit. Ci ca aceste rele multe fAcIndu -se din rautatea lui
§i a sotiilor lui §i molitve multe de la tot s-au auzit ca aastia. Cind
20 11 rAdica sA-1 ducA sA-1 Ingroape, tarA multA find acolo strinsa,
blestema tot §i zicea: Du-te sA dai sama inaintea lui Dumnezeu de
die ce ne-ai fAcut". §i credem adevArat cl §i el §i sotiile lui nu vor
scApa de mare urgia lui Dumnezeu. Dupa ce au trecut un anu dupe
moartea Barbului sArdariul §i de §taimvil gheneraliul au venit veste cA
25 an murit in Ardeal, cu moarte grabnicA; §-au dat sfr§itul §i el, om rAu
§i ficlean find in via lui.
Aicea darA, intr-aceastA lark Incetind §i boala ciumei, de nu sA
f. 381' mai auziia nicAiri sA moara oameni de aura §i/ lipsind §i foametea, de
vreme ce au dat Dumnezeu, prin norocul domnului, de s-au fAcut §i
30 griu mull §i mAlai mull, de era biv§ug in toate, au venit despre toamnA
domnul cu toatA boerimea Si slujitorii to ; in Bucure§ti pre la casele
for de sA odihnea. LingA alte bunatAti ce fAcea domnul cu boiarii §i cu
toatA tara, carele sA le scriem cite una, una, nu putem, find multe, au
fAcut doao bunAtAt mUri pAmintului acestuia, carele sint vr6dnice de
35 a sA scrie, ca sA §tie cei din urma noastrA cItA nevointA an fAcut acest
domnu, de au mintuit tam de aceste rAutati ce-i venise asupd. intIi
aceasta. CA turcii, brAilenii §i dirstoraii, trecuse hotarAle (cei care be
Linea tara de la inceput §i sA tindea brailenii ping la orgul Flocii, pe
baltA in sus, qi despre Rimnic §i Buzau sA tindea ping in apa BuzAului,
40 de stApiniia pamintul §i satele §i pus6se suba§ pen sate §i scauni pe
baltA de lua vamA din toate c6le ce e§iia din bAlii §i lua dijme de pe
mo§iile Orli. A§ijderea dirstorenii s-au tins de an luat toate bAltile de la
ora§ in sus, pInA la Greaca. §i pentru bAlti, pe unde iaste uscat, Meuse
tot sate turce§ti, cu suba§i, §i nu avea putere ai no§tri sl-§
Textul rfndurilor 2-26 este afezat la pagina 114 dept rfndul 2 P // 14 ad.
marginal Nicolae, 1720 A // 32 ad marginal Nicolae 7227 A / corectat alta A //
328
www.dacoromanica.ro
stapineasca mosifle, nici domnul ca &Ili ia vAmile. Ci sA Muse un
f. 382 lucru foarte du, carele sa incepuse din zilele lui Ioann vodA./ i au
nevoit Ioann voda ca sa ispraveascA acest lucru despre imparatie, ca sa
goneasca subasii si sA sparga satele den balti si sA ramie hotarAle iara
5 cum au fost din veac, dui n-au putut. Iarl domnul Nicolae voda viind
domnu in urma fratine-sau, avind si credinta si voe veghiata de la
turci si puind nevointA cu toata inima (mAcar cA si cu cheltuiala, ca la
turci) au ispravit precum i-au fost pofta inimii. CA au adus portmcA tare
de la ImparAtie la ballad, la dIrstordni, la naziri, ca sA-si rAdice
10 stApinirea de pe pAmintul TArii Romanesti si sa-si tie numai pinA la
hotarale ale Wine ce au tinut cei de demult. Care porunca viindu-le,
intr-alt chip n-au mai putut face, ci au Mat pAminturile Orli si au tinut
dupe cum au pnut si cei mai nainte si au lamas tara odihnitA de aceasta.
Al doilea lucru bun care au fAcut acest domnu ;Aril acestiia iaste
15 acesta: cA precum at auzit ca am scris Inapoi, Costandin von
Brincoveanul in domnia lui, pentru binele sAu si al casii lui au adaos
haraciul cu 240 de pungi, ingreuind Cara cu atItia bani. Care le dupe ce
f. 382`' au venit de la Odriiu, atuncea cind au adaos/ haraciul si trecind cltava
vreme, poate fi ca-s va fi venit in fire mai desteptatA, de-s va fi
20 cunoscut pacatul ce au facut, de care indemnindu-se el Insusi au
muncit, au nevoit in tot chipul ca sA-1 rAdice fagaduind multi bani; darA
nici cum n-au putut, fad cit d-abia cu un prilej ca acela au radicat 60
de pungi si eimasese 180. Care dupe maziliia lui Costandin vodA
puindu-se Stefan Cantacuzino, varu-sau, domnu si viind ImpAratia sA
25 ia si satele, viile, tiganii si alte ce era ale lui Costandin voda au socotit
Stefan voda ca mai bine iaste sa adaoga ale 60 de pungi de haraci ce
le mai scazuse Costandin voda din cele 240 de pungi, sa le faca lima
240 pungi, cum le fAcuse Costandin vodA si satele, \dile, tiganii si
altele ce avea aicea sa fie pe seama Oa ca sA le dea venitul acelora In
30 haraci, sA fie de ajutor cit s-ar putea la acea raotate ce au Mut
Costandin voda. i asa au Mut, dupe cum an socotit. CA au adaos si
aale 60 de pungi si an lamas toata mostenirea lui Costandin voda sa
fie in sama Orli. Insa sa venim iara la cuvintul nostru cel mai de sus; ca
au nevoit Costandin vodA cu multA oserdie ca sa Mice tot adaosul,
35 data n-au putut. 'al% maria sa, Nicolae voda, cu multa Intelepciune ce
avea, data de la Dumnezeu si cu credinta ce avea despre ImpAratie/ si
f. 383 cu dragoste ce-1 avea mai marii Portii au silit, au nevoit in tot chipul si
1-au rAdicat acel adaos al haraciului, de s-au mai usurat Ora de greul
haraciurilor.
40 Ca ac6ste bunAtAti man (afara dintr-altele multe ce nu s-au scris)
Mind mAria sA intr-un an si jumatate al domniei mariei sale si viind si
not cu sfirsitul istoriei pins aicea, iarasi cu inima curata si cu suflet
drept rugam pre putimicul Dumnezeu ca sa-i claruiasca mariei sale
sanAtate IntreagA, viatA IndelungatA, &A la adinci bAtrinete, ImpreunA
45 cu prea luminata casa mariei sale, ca sA stApineascA tara aceasta cu
5 ad marginal Nicolae, 7227 A // 35 ad. marginal Nicolae, 7228 A // 41 ad.

marginal Nicolae, 7228 A II
329
www.dacoromanica.ro
mill §i cu dreptate §i cu multe faceri de bine, ca sA se laude numele
mariei sale intru multi v6ci. Amin.
Intr- aceastA varne au fAcut impAratul, sultan Ahmet, nuntA, adecA
sunet dugun fiiului sAu, fiind de virstA de 21 de ani. La care nuntA au
5 venit soli de la Persia, de la Africa §i dintr-alte pArti, fiind §i solii cei
f. 38311 §ezAtori dupe la impArati §i crai de au privit la jocuri, zicAturi/ pombe
§i alte veselii ce s-au fAcut. MAria sa vodA, §tiind ca va sA se facA
aceastA nuntA au gAtit daruri frumoase, dupA cinstea mAriei sale §i au
trimis la impartie §i foarte bine le-au priimit, cit §i scrisoare de
10 mul;AmitA i-au venit.
Trecut-au pen tad §i Ipsir pa§a, rAdicindu-se cu poruncA
ImpArAteascA de la Bender, de au mers pa§a la Diiu. Si viind tire
domnului cA vine au trimis la cApitanul de Foc§ani de i-au e§it Inainte
cu slujitori §i i-au fAcut conace. Si de acolo purcezind §i viind tot cu
15 conace i-au e§it domnul Inanite, peste Colintina, cu toatA boerimea §i
slujitorimea, de i-au fAcut cinste mare §i au venit pen Bucure§ti de au
mas o noapte. Si vAzind cinstea ce i-au fAcut domnul, a dooa zi, and au
vrut sA purceazA, au multemit domnului de cinstea ce i-au fAcut,
imbrAcindu-1 pe mAria sa cu un conto§ cu samur foarte frumos. Si
20 purcezind iarAi cu slujitori, cu boiari din Bucure§ti 1-au petrecut
domnul pinA in deal Intre vii §i de acolo, luundu-§i zioa bunA, domnul
s-au intors in scaun §i pa§a s-au dus la Diiu.
f. 384 Docii trecind citAva vreme, au venit veste cA au murit/ Firmon
gheneraliul Ardealului, carele fusese la pace cind s-au fAcut la
25 PojorovitA §i in locul lui au pus pe Konic Secighen. Acestia darA
trecind, viind §i primAvara §i avind domnul fiicA a mAriei sale de virstA
ca de 13 ani, §i cunoscind pre Ianache cAmara§ul om de treabA §i
cuminte §i Invatat, au marital pe fiica mAriei sale dupe dinsul, fAcind
nuntA mare §i minunatA. Au venit sol de la Mihai vodA, domnul
30 Moldovei, Donici vornicul cel mare §i au adus daruri de au dAruit la
masA. Facutu-s-au jocuri la aceastA nuntA, care nu s-au fAcut altA datA:
hore de boiari §i de coconi, hore de jupinese §i de cocoane, tot
impodobite in podoabe, in mijlocul curtii domne§ti, de care podoabe
sA mira §i solul. Dad jocurile celialalte ce s-au fAcut! CA au trimis
35 domnul in Tarigrad de au adus jucAtori §i zicAtori §i au fAcut feliu de
feliu de jocuri §i pe pamint §i pe funii. Mdse in opt zile, tot cu zicAturi
0 cu tunuri §i era cu adevArat intr-acele 8 zile in gurile tuturor cuvintul
acesta: SA trAiascA tinerii, fiii mAriei sale". Si de veseli ce era cu totii
s-au sculat boiarii impreunA cu solul, de au jucat Inaintea domnului./
1.384 40 Decii isprAvindu -se nunta au ImbrAcat domnul pe sol cu conto§ cu
samur. Si altor doi ce venise cu solul le-au dAruit postave, atlaze §i
bani. Si a§a s-au intors la Moldova.
Domnul, dad, dupe aceasta fund vesel §i tot boiarii fAcea
primblAri §i sA ospAta pe la VAcare§ti, pe la Cotroceani, pe la Fund6ni,
45 cu tot boiarii. §i era de sus pinA jos o bucurie §i o veselie. Zice
6 ad. marginal Nicolae, 1720 A // 26ad. marginal Nicolae, 7228 A // 43 ad.

330
www.dacoromanica.ro
vdchia parimie: Vine qi intristare". CA nu peste multA vreme s-au
rAzbolit fiiul mariei sale, Scarlat beizade, qi au dat ob§teasca datorie,
care au dat mare intristare qi domnului §i boiarilor qi a toatA ob§tea;
una cA era tinAr ca de ani 21 §i era §i logodit cu fata lui Mihai vodA,
5 domnul Moldovei, a doa cA era om foarte cu minte qi invAlat. Limbi
tiia multe: turce§te, elindoe, latineve, frantoze§te, frince§te §i tot cu
cArtile lor, carele cu adevArat putdm sA zicem el era frumuse(ea 0
caracterul pArintelui sau (in limba greacA). Pentru acdia, cum am zis,
au adus mare intristare moartea mariei sale tuturora. DarA de vreme ce
10 zice cuvintul acela, cu aseminare iaste cl qi dupl intristare vine
veselie. CA intelegind puternica ImpArAtie cum cA domnul sluja§te cu
dreptate §i chivernisd§te raiaoa bine, mai virtos mergind i vdste cA sA
f. 385 aflA tara lui mai bunA stare decit alte/ dAti, i-au trimis mariei sale
mucarem, adecA caftan ImpArAtescu de lnoirea domniei de al treilea an.
15 Si au [au] trimis §i hatprif, 'intru care scriia cA cunoscind imparatul
totdeauna dreaptA slujba mAriei sale §i intelegind cA chivernisd§te
raiaoa foarte bine Ii inoia§te domniia §i i-o dAruia§te pinA la sfirOtul
vie ;ii mAriei sale.
Decii viindu-i %/este de la capichehaiale cA vine acest mucarem
20 mare, au trimis boiari §i slujitori inaintea caftanului de au venit pinA in
Bucure§ti. Aicea iarA§i mAria sa cu tot boiarii i-au e§it intru
intimpinare qi 1-au priimit cu mare cinste i intrilid In divan s-au cetit
hat§iriful i 1-au imbAcat cu caftanul, Bind cu tunurile §i cu pu§cile
§i alte zicAturi dupe obiceaiu. Dupe acdia au sArutat tot mina mAriei
25 sale de domnie noao §i vecinicA.
Lucruri streine. Intru aceste vremi la Persia s-au fAcut mare
turburare. CA un turc anume Miruveis Mahmut han, care stApiniia o
parte din Persia s-au sculat cu osti asupra §ahului, adecA imparatului
Persiei, ca sA-i is ImpArAtiia sA o aibe el; care s-au §i intimplat. lad
30 ImpAratul, adecA §ahul, auzind acea veste au radicat §i el o§ti foarte
multe Si mergea asupra lui Mahmut han. DarA Mahmut han auzind cA-i
f. 385v vine asuprA o§ti/ maxi §i grdle au socotit cA nu va putea sta el ImpotrivA
cu o§tile lui la atita mulpme. Dad ce face? (Si sA vedet lucru de
mirare.) Pune §i face o carte despre partea boiarilor §ahului §i scria la
35 el ca avea 12 boiari chivernisitori ;Aril §i o§tilor, zicind cum cl au auzit
cA s-au sculat mAria sa asupra §ahului §i foarte s-au bucurat cu totii. Ci
numai sA grAbeascA sA vie §i ei it vor da in mind, ca iaste un om
netrdbnic §i de nimica. Si-i iscAle§te pre toci, puindu-le §i pecetile, cA
le avea gAtite mai de nainte, ca un om ce sA \rode a iaste foarte cu
40 minte mare. Si au pus cartea aceia in alte scrisori §i tefteruri ce avea §i
incarca o camilA cu dinse<le> §i InvatA pre ceia ce pAziia camilele,
cind sA vor apropiia o§tile qi vor incepe a sA lovi, ei sA se faca a scapa
cAmila spre o§tile §ahului ca sA o prinzA in oastea persieneasca. Si a§a
au fAcut. CA indata ce au slobozit-o asupra o§tii (poate fi §i norocul
45 slujindu-i), au Intrat cAmila in oastea §ahului. Si prinzindu-o osta§ii o
14 repeta au A // 21 ad marginal Nicolae, 7229 A // 26 lipsefte Lucruri streine P //
331
www.dacoromanica.ro
au dus la §ahul, indatA. DupA ce o au dus, §ahul au pus sA caute sA
vazA ce vor gasi acolo, in povara ei, ce purta. Si cAutind toate de rind
au dat §i peste cartea aceia, care, vAzindu-o, IndatA, necercat,
nedovedit, ca un om crud ce au fost, au pus de au tAiat capetele la cite
5 12. Care lucru vAzind o§tile cA au pent cei ce-i purta §i-i chivernisiia,
f. 386 au inceput a da indArAt./ Mahmut han vAzind cA se trag o§tile indArAt au
priceput cA s-au facut treaba. Ci indatA au dat inimA o§tilor §i au
inceput a-i goni §i a-i tAia.
VAzind, darl, §ahul a o§tile lui nu stau de rAzboi, au luat vreo
10 700, 800 de oameni cu dinsul §i au fugit la o cetate. Mahmut han,
bAtind rAzboiul desAvir§it §i vAzind cA lipse§te hanul, au cercat §i au
aflat c5 au fugit la acea cetate. Si mergind acolo, au luat cetatea §i pre
el, prinzindu-1, i-au scos ochii de viu §i au rAmas el imparat in Persia.
Care vAzind cl au dobindit ale ce au poftit au tipArit bani, intro care-i
15 scriia: Cu ajutorul lui Dumnezeu ajungind la soposul care am poftit
am tipArit in our numele lui Mahmut". Sahului celui orbit §i lipsit de
impArAtie i-au drum un fecior; darA ce sA va alege de dinsul nu sA §tie.
Tariul, moscalul, Inca auzind de persi cA s-au turburat intre din§ii,
rAdicind Miruveiz razboi asupra sahului, au gAtit o§ti multe §i el §i s-au
20 dus asupra persilor unde sA hotArAscu la o parte de Persia, ce o stApinea
Sehdaund han DagAstanlAs, care tilcuindu-se sA zice: lAcuitoriu in
munli. Si bAtindu-se ei cu razboi, cind o parte biruia, cind alta. Ins5
f. 386" intru acea/ nevointA ce au Mut tariul au luat doao cetati mari, vestite:
una sa veste§te Terhi, alta Dervent. Acest Dervent sA zice elineve
25 Alexandria, cetate a lui Alexandru cel Mare, iar turce§te ii zic
Demircapi. Si au lAsat phut o§ti intr-aceste cetAti ce au luat §i el s-au
intors la scaunul lui, la Petroburg. Intru aceste vremi aicea in tad din
toatA boerimea ce era odihniti s-au sculat un boiariu anume Barbul
Meri§anul §i an fugit la nemti, peste Olt, neavind nici o nevoe de
30 domnu; §i Inca cinstit boiariu mare §i miluit, ca §i altii §i mai bogat
decit alti boiari, numai din rAotatea inimii lui. Decii domnul, ping a se
dovedi unde sa aflA, au scris la pa§ii dupe margine §i la PoartA. Si de
petutindenea i-au venit ferrnanuri ca unde-1 vor gAsi in Cara impAratului
sA-1 prinzA §i sA-1 duel la mAria sa. Iara dupA ce s-au aflat cl iaste peste
35 Olt, la Craiova, au scriis mAriia sa la gheneraliul §i la colunelul §i 1-au
bAgat la inchisoare grea. Ca acest fel de cinste dobindescu acei
nemul ;emitori de cinstea §i de mila stApinului domnului tArl'i §i
umblind gonind vinturile, ca acesta ce §-au lAsat casa §i copiii §i s-au
f. 387 dus sA zacA/ la inchisoarea nemtilor.
40 TicAitul pitariul Meri§anul doao pricini 1-au adus pe dinsul la
aceasta nevoe: una, bogAtia; alta, fumurile de§ertAciunii, care-i intrase
in cap, precum odinioarg fumuri de de§artAciune intrase §i In capul
unchiu-sAu, lui Staico plharnicul Meri§anul. Care le umblind dupe
acele de§ertAciuni, acel sflr§it au dat. CA aducindu-1 Costandin vodA
45 Brincovanul in obezi din Tarigrad §i in cAtu§i, 1-au spinzurat la Tirgul
13 ad. marginal Nicolae, 1722 A II
332
www.dacoromanica.ro
de Afarl. Si acest nepot al lui, Barbul pitariul, mi sA pare ca jail acel
sfIr§it va da, ca unchiu-sAu Staico pAharnicul.
Era aicea in tarn pe acdste vremi un vistiiar mare, anume Grigorie
Halepliul, pre carele rAposatul Ioann vodA, fratele mAriei sale, lui
5 Nicolae vodA, 1-au radicat la aceasta boerie mare §i de cinste. Si fiind
Ioann vodA tinAr §i nepedepsit Intru obiceaiurile §i orinduialele tArii,
multe mincAturi §i jafuri au fAcut, neOind domnul sa -i is seama. Si cu
aastia au trecut acea vreme, pinA ce au murit Ioann vodA. Decii viind
domnu de la PoartA fratele mAriii sale, Nicolae vodA, iarl Grigorie
10 vistiiariul acesta au fugit peste Olt, la nemti, de frica faptelor lui ce
f. 387" Muse. Maria sa Nicolae vodA i-au scris cArti/ cu blindete ca sA vie §i
de nimenea nici o nevoe nu va avea. Si au venit. Si mAcar cA §tiia
domnul toate faptele lui ale rele §i mincAturile de la Ioann vodA, dar
toate acestia cAlcIndu-le, 1-au cinstit cu acea boerie ce o au avut:
15 vistiiar, iar mare. Si au fost cu acea boerie pinA la al patrulea an al
domniei mAriei sale in cinste §i intru tot binele, mai mult decit altii.
DarA precum lupul, cum sA zice, cAl leapAdA pArul, iar nu
nAravul; aka §i acest vistiiar, nAravul de jafuri §i de mite §i de alte
rAotAti nu-I ldsa. Ci de ce mergea mai mult sa lacomiia. Mite de la
20 tot lua, marl, §i nici o ispravA nu le fAcea; mai virtos ca in loc sA le
facl bine, le fAcea rAu. Inchidea pe la siimeni, in vistierie, pen grosuri.
Luase obraznicie mare. Nu bAga seama nici pe boiariu mare, nici pe al
doilea; ii Infrunta, ii Injura, bAtea, cit n-au mai putut rAbda cei
necAjit de el, ci au inceput a da jalbe la domnu, unii cu rAva$, altii
25 cu gura, de nedreptAtile lui. Si vAzind maria sa vodA cA iaste atita
boerime §i sAracime jefuitA de dinsul §i necajitA, viind sA facA dreptate,
f. 388 1-au pus la opreala §i i-au poruncit/ cui, ce au luat, sa IntoarcA; §i celor
jefuiti le-au poruncit sA margA sa-§i cearA cine ce au dat. Ci unii cerea
cai buni, cari-i did6se; altii cerea tigani, altii bani, altii lAstruri,
30 canavete, belacoase §i alte materii. CA nu era unul care sA nu-i fie dat
mita §i nici o isprdvA nu vAzuse.
Alta, darA, fiind la oprealA au pus domnul de i-au luat sama din
visterie §i 1-au gash cu multi bani mincat. CA domnul ii fAcuse
pecetluiri ca sa dea rinduialA unora, altora, ce cheltuise. Si el 4 da
35 sama cu iale, iar rinduialele nu le didese. 4i alte mincAturi fAcuse, care
cu adevArat avea vinA de cap. Dad domnul, ca un milostiv ce era, nici
un rAu nu i-au fAcut, MA cit au poruncit sA dea rinduialele acdlia §i
1-au lipsit de boerie, ca pe un nevrednic de cinste §i nemultemitoriu
milii mariei sale. La aceasta bucuratu-s-au toti §i marii §i micii, cA li s-
40 au luat acel lup de asuprA §i tot ruga pre Dumnezeu pentru viata §i
sAnAtatea domnului.
Tara, darl, precum s-au zis §i mai sus era in bunA stare, dintru
f. 388" build chivernisala mAriei sale, domnului./ InsA vrind mAria sa ca sa fie
§i mai in bunA stare §i rInduialA, ca sA fie multAmit cu tot de
45 ob§te, socotit-au mAria sa de s-au fAcut ruptori in toatA Cara pe satele
24 ad. marginal Tot streine A// 32 ad. marginal Nicolae, 7230 A //
333
www.dacoromanica.ro
de bir, ca sA dea de patru on Intr -un an. $i trimitind in toate juddtele
boiari man cu jurAmint, ca sd facA dreptate, dindu-le §i ponturi scrise
cum i in ce chip sA lucreze. Carei boiarii mergind, au cercat oamenii
de pin sate, clt sint qi ce putere au. $i aqa, dupA numArul oamenilor
5 §i dupe plAcerea lor, ii s-au dat ruptoare dupl puteria lor. Si s-au dus
tot odihniti pe la casele lor, multemind domnului de acest
arzamint bun. CA cu dAjdile cele ce qiia mai nainte avea sgracii mare
supgrare i nedreptAti. $i dose fiind, nu mai eiia birarii dintre dinsii,
facindu-le cheltuialg §i necAjindu-i in tot foliul. IarA cu aceastA
10 tocmealA daca - plAte§te ruptoarea intr-o lunA, deacii sa odihne§te
doao luni cautA trebile casii lor §i de agonisitele lor.
Intru al cincilea an al domniei mdriei sale, lui Nicolae vodg,
sAvlqindu-se mAnAstirea mAriei sale de la VAcArepi §i infrumosetindu-se
f. 389 cu toate podoabele/ §i pe den lAuntru qi pe den afarA, praznic mare au
15 fAcut domnul in zioa de Sfinta TroitA, ce iaste hramul mAngstirii.
mergind cu tot arhiereii §i egumenii §i cu tot boiarii §i neguAtorii
§i cu alt feliu de oameni, din toatA rinduiala, pre tot i-au ospAtat,
dupe cum sA cade. Insa into au ascultat toti sfinta Evanghelie §i
dumnezeiasca Liturghie. Dupe aceia avind mAria sa hrisovul gAtit, care
20 au fAcut sfintei mAnAstiri, 1-au dat in mina lui Panaghiotu gramaticul, de
s-au suit in amvon §i cu glas mare §i cu bung profora 1 -au cetit inaintea
tuturor, den ceput ping in sfir0t, de 1-au auzit tot. Intru care hrisov
multe rinduiale §i InvatAturi coprindea pentru folosul mAngstirii §i pentru
folosul sufletelor ctitorilor, care cu multA intelepciune le-au socotit §i le-
25 au kinduit mAria sa. Iar mai vIrtos pentru milostenie, care crOdem ca din
dumnezeiasca rivng le-au rinduit §i le-au poruncit sA se facA din
veniturile mAngstirii, neincetat: streinii sA-i primeascA, pe goli sA-i
f. 389v imbrace, flAminzii sa-i sature, bolnavii sl-i caute, pre cei din temnite
sa-i cerceteze cu mill./ Acestea toate le-au a§ezat in hrisov §i sA se
30 pazeascA ping va sta mAnA.stirea. Cu adevArat s-au fAcut mAria sa
ascultAtoriu poruncilor lui Hristos. Pentru aceasta nici cum nu and
indoesc, ci cu adevArat zic cA va auzi Nicolae vodA in zioa judecAtii §i
glasul lui Hristos, acela: Vino blagoslovitul pArintelui mieu,
mo§tene§te ImpArAtiia care-t iaste gAtitA de la inceputul lurnii" i proci.
35 N-au trecut multA vreme dupe aceasta §i au fAcut mAriia sa domnul
logodng fiiului mAriei sale, lui Costandin beizade, cu fiica lui Mihai
vodA Racovita, domnul Moldovei, la care logodng multe veselii s-au
facut. Si and au venit solul din Moldova de s-au Impreunat cu domnul
§i au dat inelul de schimbu §i alte daruri era mitropolitul tArli §i alp
40 arhierei §i tot boiarii cei man §i al doilea. dind inelul coconului,
tot arhierii 1-au blagoslovit §i i-au rugat bine §i coconului §i tatAlui
mariei sale, ca sA-1 InvredniceascA Dumnezeu sA le sArute cununiile. §i
1. 390 tot boiarii au sgrutat mina domnului./Dupe aceia solul, fund cinstit
§i ospAtat, s-au dus la domnu-sAu cu bucurie.
45 Intru acest an au vrut puternica ImpArAtie ca sA caute toate buhase
12 ad marginal Nicolae, 7231 A // 19ad. marginal Nicolae, 7231 A // 35 ad.

334
www.dacoromanica.ro
belele, adecA socoteala §i samA tuturor veniturilor impArAte§ti ce are
din toate Wile cite stApine§te, ca sA se lAmureascA toate semile §i sa se
stringA toate ramA§itele in vistieriia impArAteascA. s-au trimis
ff
hati§irifuri §i oameni ImpArAte§ti in toate pArtile ca sA vie tot

5 ispravnicii ce sint peste venituri §i sA-§i dea seama. Au e§it poruncA §i
la acdste doao tAri, cu domnii cre§tini, ca sA-§ dea seama de au
plinit toate (Wile obiciuite ce sa da la ImpArAtie. Ci semile TArii
Moldovei era necAutate bine §i nelamurite IncA din domnia lui
Costandin voda Duculet §i al lui Antiohie vodA, carii sA afla amindoi
10 mazili la Tarigrad. nefiindu-le semile lAmurite, i-au pus la
inchisoare pe amindoi §i au tras mare nevoe. N-au petrecut putintel
necaz §i capichehaialele lui Mihai vodA, pinA s-au Indreptatu.
Fiind §i sama ;Aril noastre necAutatA incA din domnia lui Stefan
f. 390" voda §i a lui Joan vodA, pentru intimplArile/ ce au fost, lipsind multe
15 seneturi, adecA rAva§a de mina, pentru multe porunci ImpArAte§ti ce
venise in tail, de s-au trimis salahori §i s-au fAcut pAlAngi §i s-au trimis
lemne §i altele, care toate sA plinise. Numai pentru unele n-au apucat
sa se scoatA seneturi. Pentru altele de s-au §i scos, dar sA pierduse In
vremile rAscoalelor. Pentru aceia sa incArcase multA sums de ramA§ite
20 asupra tarii, cit numai ramA§ita a unii domnii de ar fi rAmas sA o
plateasca, nici o putere n-ar fi avut sA o rAdice §i ar fi ajuns la mare
nevoe. IarA mAria sa domnul au trimis la Tarigrad §i de aicea un boiar
at mAriei sale §i 1-au invAtat in ce chip sA se nevoiascA ca sA tie in
seams toate slujbele ce au fAcut Cara din porunca ImparAtiei. ff au
25 trimis daruri pre la tot priiatenii §i an stAtut capichehaialele §i
tot ceialalp priiateni §i pentru cele ce nu era seneturi §i tescherele
de samA s-au aflat oameni de an mArturisit cum cA au fAcut Cara aale
slujbe §i an plinit toate poruncile ImpArAte§ti, cite venise §i din domnia
lui Stefan voda §i a. lui loan vodA §i din domnia cea dintii a mAriei sale
30 §i s-au cAutat §i s-au lAmurit toate semile pins la acest an al domniei
mariei sale. Cheltuit-au mAria sa pins a sa isprAvi aceastA socoteaW
f. 391 pinA la 160 de pungi de bani.
Iar incAli era tuturor cu mirare cum s-au putut ispravi a§a de bine
de s-au cautat o sama prea incurcatA ca aceia §i nu s-au pAgubit Cara.
35 De care aflind domnul ca s-au isprAvit au chiemat toatA boerimea §i le-
au spus §i s-au bucurat tot §i au sArutat mina mAriei sale §i au
multemit de acest bine ce au fAcut mAria sa, de au mintuit tam dintr-
atita greu.
Cercind acestia impArApa an luat seama §i haraciba§ei §i avea mare
40 strillsoare, pentruca sa ImpArtise hirtii de haraci mai putintele intr-acel
an. Atunce au dat jalba la ImpArAtia harAc6rii dupe marginea DunArii
cum cA toti oamenii din Tara RumaneascA ce trecuse in Tara TurcesacA
pe vremia rAscoalelor an trecut iar In Cara lor, tot, §i pentru aceia
s-au impartit hirtii de haraci putintele. Atunce §-au adus aminte
45 ImpArAtiia de banii ce radicase tariff, adaosul haraciului dupA rAscoale,

335
www.dacoromanica.ro
precum s-au scris mai indarat, care adaos al haraciului Costandin vodA
Brincoveanul 1-au adaos pentru binele §i folosul lui i al rudeniilor lui
§i pentru peirea i nevoia IA& CA multa nevoe au venit tarii cu acest
f. 391" adaos de haraci./ Mania sa Nicolae vodA cu multi nevointa ce an fAcut
5 1-au rAdicat in cinci ani de nu s-au dat. lar nu s-au rAdicat de tot, numai
pina a Indrepta tam §i sA va tocmi.
Auzind, dara, I mparatiia cum ca oamenii carii sA rAsipise din tail,
s-au strins iar la pamintul for an poruncit sa le pue iar la loe, precum
an fost a§ezat de Costantin von, 240 de pungi; de care auzind domnul
10 foarte s-au mihnit. §i iar cu intelepciunea mariei sale s-au nevoit pen
priiatenii ce avea la Poarta §i cheltuiala Inca au fAcut mai mull decit
100 de pungi, ca doar 1-ar rAdica de tot, darA nu s-au putut nici Intr -un
chip ca sA se rAdice de tot; ci au rAdicat numai 140 de pungi, iar 100 de
pungi au Limas la temei sa se dea in tot anii din adaosul haraciului.
15 Care i la aceasta putem sA laudam bunatatea mariei sale, lui Nicolae
vodA, cA nu numai ce au fAcut nevointa de au rAdicat tot adaosul
haraciului in cinci ani de nu 1-au dat Cara, care sA fAcea 1.200 de pungi
§i an fost mare uptrare 'aril, ci Inca §i acum an fAcut bine Orli, de s-au
rAdicat din temeiul ce pusese Costandin vodA 140 de pungi §i au limas
20 numai 100 de pungi sA se dea. De care avem a da multemita mariei sale
f. 392 de binele ce 0/ cunogte cA au fAcut tarii §i tara iar4i sA blesteme,
cum blestema, pe Costandin von, pentru nevoia ce le-au pus in
spinare. MAcar cA mAria sa ar fi vrut, cu tot sufletul, ca sA se poatA
rAdica de tot, precum mai sus zicem, dara n-au putut. CA toate lucrurile
25 ale role ce sA fac trebuiaVe la inceput sA be socotescA bine cei cc be
fac, fiind role i de stricAciune, iar daca apucA de sA fac cu nevoe iaste
a le desface. Ci vor da sama inaintea infricoptului JudecAtoriu cei ce
au fost pricina de au fAcut aceastA nevoe mare tarii. FAgAduitu -s -au
mAria sa la aceastA sutA de pungi de bani ce s-au pus adaos ca sA dea
30 Cara din an in an, cum cA va ajutori i de la mAria sa, dind intr-acest an
din venitul mariei sale 70 de pungi.
Intr-acest an au fAcut mAria sa nuntA frumoasa, maritind pe
cocoana Ruxanda, sora mariei sale doamnei, dupe Costandin, feciorul
lui Andronache de la Tarigrad, pre carele 11 Meuse gramatic mare;
35 dupa aceia §i cu boeriia agiei 1-au cinstit. Cununatu-i-au InsuO>
mariia sa cu doamna mariei sale in biserica domneascA. §i s-au fAcut
f. 392" veselie mare §i frumoasa, precum sA cade./ Fiind logodit §i Costandin
Dudescul, comisul, cu domnita Maria, fata lui Antiohie voda, domnul
moldovenesc ce sA afla mazilit in Tarigrad §i lasind tata-sau,
40 Dudescul, la petrecania lui, casa lui, in mila mariei sale domnului, Ca
aka scriia la casa lui, ca sa tie cu amindoao miinile de mAria sa,
Nicolae voda, i s-au arAtat mariia sa pe deplin facatoriul de bine §i ca
un parinte. i au trimis cu cheltuiala mariei sale de au adus pe domnita
lui Antiohie vodA aicea in Bucure§ti. i le-au fAcut nuntA cu multA
45 cinste, cununindu-i mAria sa cu doamna mariei sale. i dupA nuntA

336
www.dacoromanica.ro
multi mild ;i osebitA autare au arAtat casei Dudescului, ferindu-o
totdeauna de dAjdi 0 de alte supArAri.
Fiind ;i Barbul Meri;anul pitariul fugit peste Oltu, Ia nemti,
precum s-au zis mai Inapoi ;i vAzInd cA nu poate trai acolo cu
5 ticnA,c5-1 depArtase nemtii in sus, ca sA nu lAcuiasc5 aproape de
margine, dupe cum scriu ponturile pAcii ce s-au fAcut la PojorovitA, ca
sA nu fie bine priimiti pribegii ;i malcotentii ;i Ina temindu-se, cA-1
vor da nemtii din ceas in ceas sA-1 ducA la domnu, i-au cAutat a pleca
capul ;i a are ertAciune de la mAria sa. MAria sa Ina, ca un milostiv,
f. 393 10 i-au dat ertAciune; ;i viind in tad i-au dat/ toate ale lui sA ;i le
stApineascA. Dupe ace ia neodihnindu-se iarA0 ;i incepind a umbla cu
me;te;uguri au cAzut in miinile mAriei sale ni;te cArti ficlene ale lui,
pentru care fAcindu-i putin5 certare, iar s-au milostivit de 1-au ertat.
Intru acest an (au trimis puternica ImparAtie mucaremuri la toti
15 pa;ii cei man ;i cei mici) au trimis ;i aicea, mAriei sale domnului
mucarem de cinste. Carele apropiindu-se de ora;u1 Bucurepi, trimis-au
intru intimpinare pre Ianache vel post<elnic> cu alti boiari 0 cu
slujitori ;i cu cinste mare ;i frumoasa au intrat in curte. $i dupl
obiceaiu, qind domnul in divanul cel mare s-au cetit fermanul cel
20 impArAtescu, intru carele era multe cuvinte ce nu scriia la alti domni,
de lauda ;i cinstea mAriei sale, pre lingA care era ;i acestia, cum cl
slujind mAria sa ;i pArintii 0 mo;ii mAriei sale, ImparAtiei, cu mare
dreptate, i-au dAruit ;i i-au IntArit domnia TArli Rumane;ti in viatA sA o
aib5. i isprAvind fermanul de cetit 1-au ImbrAcat cu caftan ;i ;ezind in
25 scaun s-au fAcut ;inlic cu pu;cile ;i Cu tunurile, dupe obiceaiu, fiind
f. 393" tot ahiereii/ strin0, carii sA intimplase ca la 12, ;i boiarii cei mari
;i ceialalti ;i negutAtori 0 cApitanii au mers cu totii de au sArutat mina
;i poala mAriei sale ;i mare bucurie s-au fAcut Intr -acea zi. CA tot
zicea: SA trAiasca mAria sa Nicolae vodA intru multi ani".
30 Intr-aceastA vreme s-au sculat cI ;va turci de pe margine, care
avea dobitoace in tail, de sA punea ImpotrivA ;i nu vrea sA dea
vAcAritul dupe vitele lor. Ci mAria sa aflind de aceasta, cA sA pun
ImpotrivA, au scris la PoartA ;i au scos ferrnanuri cu tale mare, ca sA-i
apuce sA dea tot vAcAritul, fAr-de voia lor. Era un ferman la
35 serascheriul ;i la MO pa$ de pe margine, intru care porunciia
ImpArAtiia, pre carele s-ar pune ImpotrivA ;i n-ar vrea sl-§i plAteascA
vAcAritul, nu numai sa-i pedeptascA, ci ;i surgun sA-i facl. Care vAzind
;i ei fermanuri cu atita tArie s-au supus poruncii ;i au plait vAcAritul.
Pururea era mAria sa cu priveghiiare, nu numai in ce le mari, ci ;i
40 in ale ce sA vAd a fi mici. i ale ce socotiia ca slut de stricAciune tArii
nu lAsa nici intr-un chip sA se &a, ci sA nevoia in tot chipul, fArA
preget, de le indrepta, precum s-au vAzut ;i la altele multe, dar ;i la
aceasta: a find un vad de trecea peste Olt impotriva Izlazului, unde/
f. 394 sA chiarnA GIrle, care dupe ce s-au luat Oltul la nemti s-au fost inchis
45 0 nu umbla. Iar5 oarecare turc de Ia Nicopoe, anume Ali aga
lemongiul, pentru lAcomia lui ;i pentru ca sA aibA el folos au de;chis
28 ad. marginal Nicolae, 7233 A I/ 29 ad. marginal Nicolae, 1726 A //
337
www.dacoromanica.ro
acel vad de trecea si bun si rau peste Olt, fara nici o opreala, care si
nemtilor era de plaare. Iar maria sa vazind ca acel vad aduce paguba
tarii au scos ferman de la imparatie, cu mare tArie si s-au Inchis acel
vad, de s-au parasit de tot.
5 Intru acest an s-au ispravit si zidul Manastirii mariei sale de la
Vacaresti, de jur Imprejur, precum s-au cazut. Si an mai adaos mania
sa manastirii si aceasta mill, ca sa ia in toti anii din vama tirgului
Bucurestilor, din partea domneasca, din cit ar esi, al treilea ban. Si nu
numai la aceastA manastire au aratat maria sa mild, ci si la alte
10 manastiri si bis6rici, precum au Mut si Mitropoliei. CA vazindu-o
maria sa slabs din venituri si mai virtos ca ale mai multe si mai bune
mosii cu venituri au ramas peste Olt, mai ales Oreavita, de unde avea
si vii bune si lua si vinarici, lipsindu-se de acelia, i-au dat mosiia
Cararonii cu morile de acolo si i-au facut si hrisov domnescu ca sa tie
f. 394V 15 un sat la Fotoaia si sa fie far-de dajde/ si oeritul si dijmAritul satenilor
sA-1 ia Mitropoliia. I-au fAcut sA ia si din vama Grecii t<a>l<eri> 200 in
tot anii. Atunce s-au ispravit si paraclisul de la Mitropolie, care
s-au facut iar cu cheltuiala mariei sale. Episcopiei Buzaului Inca i-au
fAcut mill ca sA ia din vinAriciul Buzaului in tot anii cite t<a>l<eri>
20 200. Si acesti bani au dat maria sa Nicolae vodA porunca ca nu-i
cheltuiascA la alte trebi, far<A> cit sA faca scoala greceasca si
sloveneascA, care s-au si fAcut IndatA. Si unii manastiri de la Buzau ce
sA chiama Manastirea Banului, unde se aflA o icoana facatoare de
minuni a Precistii i-au Mut mAria sa vodA hrisov ca sa tie oameni cu
25 ruptoare si ca sa scuteasca vite de vacant, de oerit, de dijmarit.
Viind preotii de la Biserica DomneascA din Cimpulung, care iaste
facutA de doamna Mircii voda si jaluindu-se cum ca si biserica s-au
stricat si odajdiile s-au ponosit au dat mAria sa cheltuiala si au trimis de
s-au Inoit si bis6rica si s-au zugrAvit si s-au Mut si odAjdiile.
30 Ispravindu-se si biserica de piatra ce o au Mut Iordache Cretulescul,
vel vornic, aicea in Bucuresti, mah<alaoa> <loc gol> i-au dat maria sa
din locul domnescu Imprejurul bisericii cit i-au trebuii/
f. 395 Pentru aceste faceri de bine ce an Mut mAria sa la sfintele
lAcasuri, destule molitve si blagoslovenii i-au luat de la arhierei si de la
35 preot, carii ruga pre Dumnezeu pentru fericita sanatatea mariei sale
si pentru ca sa-1 invredniceasca Dumnezeu pururea a face mile si
bunatat ac6stia.
Viind porunca de la imparatie ca sa trimita =A si salahori la Diiu,
ca si alte dAti, n-au supArat mAria sa nici pe boiari nici pe mazili, nici
40 pe manastiri, nici pe tars, ci an dat maria sa bani gala de au fAcut
acestia si s-au trimis si tot au ramas multemit si odihniti.
Intru acest an, fiind logofat mare Iordache Cretulescul, 1-au mazilit
mAria sa si an pus pe Matei FAlcoianul logofAt mare. Dara n-au trecut
vreme multi, ci fiind vornic mare eu, Radul Popescul, in cinstea si in
45 dragostea mariei sale si viind la vreme de batrinete si de slabiciune,
Sad. marginal Nicolae, 1727 A // 19 ad. marginal Nicolae, 7233 A // 45 ad.

marginal Nicolae, 1733 <sic> A //
338
www.dacoromanica.ro
socotind ca §i ale lumii s'int toate de§arte, singur, din buna voia mea
am cer§ut voe de la mAria sa §i am mers de m-am calugarit la MAnAstire
la Radul Voda. 4i an pus mAriia sa vornic mare pe Iordache
Cretulescul. Scos-au din visterie §i pe Donie §i au pus vistiiar mare iar
5 pe Grigorie Halepliul.
Murind, peste Olt, VintilA ce-au fost capitan mare de Foc§ani,
f. 395" a§ijderea §i jupineasa lui, fats Diicului Buicescul/ ,Si ramiindu-le doao
fete, care cunoscind cl Taste rau a trai peste Olt, vAzind §i procopseala
ce an fAcut parintii lor, ca au rApus tot ce au dus de aici acolo §i an
10 murit qi far-de vreme de necazurile nemtilor, an pus gind sA vie in
tad, avind destule mo§ii dincoace. 4i au scris carte cu rugAminte la
domnu ca sa-§ arate mild §i catra dinsele, sa le priimeasca supt
umbra mariei sale. De care maria sa i-au pArut bine, ca era din fire
milostiv spre cei sAraci de parinti. Si aducindu-le in tad, indata pre cea
15 mare o an maritat-o dupe un var al mariei sale, anume Gavrila§co, ce
fusese clucear de arie. I-au fAcut mAriia sa nuntA foarte frumoasa. Dupe
aceia i-au fAcut §i hrisov ca sa fie odihnit totdeauna de dajdi qi sa tie
oameni scutit §i de tot feliul de dobitoace. Iar pe cea micA o au
logodit dupe feciorul lui Matei Falcoianul, vel log<ofAt>. Si le-au dat
20 sd stApineasca toate mo§iile parintilor, care era luate in seama
domniei, de cind pribegise VintilA, tatAl lor. AceastA mild au fAcut
maria sa, mai nainte i cu IonitA Rosetul, feciorul lui Iordache vornicul
de la Moldova, carele fund in Tarigrad au venit cu maria sa aicea in
tail §i Intr -acest an 1-au Insurat, dindu-i pe Ancuta, din fetele lui Matei
25 stolnicul Filipescul §i miluindu-1 cu hrisov ca sa fie odihnit de dAjdi i
proci./
L 396 Facutu-s-au i alte multe nunte §i veselii Intr -acest an de feciori de
boiari de tail §i de striini care au luat fete de boiari, pre carii i-au
miluit math sa cu hrisoave domne§ti sa fie nedajnici §i sA scuteascA §i
30 dobitoace.
Intr -acest an era sa vie de la Tarigrad preafericitul patriarh al
Ierusalimului, sfintia sa chir Hrisanth, a caruia venire cu multa bucurie
o a§tepta domnul, ca sa is blagoslovenie §i pentru ca sa se facA
tirnoseala manastirii mariei sale de la VAcare§ti. Si trimisese domnul §i
35 radvan §i cad Si siimeni, ca sa vie cu odihna §i cu cinste.1§ Meuse
qi sfintia sa toata gatirea de acolo §i era numai sA purceaza. Iara din
pricina unor oameni rai s-au zaticnit §i n-au putut sA vie intr-acest an./
1.396" CADE-SA SA iNSAMVAM AICEA $1. CiT COCONI AU

DAR UIT DUMNEZEU DOMNULUI CU DOAPMIA MARIEI SALE
40 ZMARANDA, DE CIND AU VENIT CU A DOA DOMNIE AICI IN
TARA.
Dupe ce au venit mAria sa cu aceasta a doa domnie, daruitu-l-au

Dumnezeu la al doilea an cu un cocon, carele s-au nAscut la
dechemvrie <loc gol>, leat 7228 <=1719>; §i 1-au numit din botez
339
www.dacoromanica.ro
Alexandru, pe numele mop-sAu Alexandru Exaporiton. Dupe na§terea
acestui cocon, trecind un an, iarl§i s-au nAscut mAriei sale o cocoanA,
care s-au numit domnila Sultana, pe numele moap-sa, doamna
pomenitului Exaporiton. Si la anul ce-au urmat iarA§i i s-au nAscut
5 mariei sale un cocon, carele s-au numit Stefan, a cAruia viatA fiind
scurtA s-au mutat cAtrA Domnul, in lAcaprile c6le vezinice §i fericite. Si
Dumnezeu, ca sa -i mingle mihniciunea ce au avut, 1-a bucurat cu
na§terea altui cocon, carele s-au numit iara§i Stefan. Ping intr-ace§ti ani
cu ace ti coconi au dAruit Dumnezeu pe maria sa Nicolae vodA, semnu
10 de dumnezeiascA blagoslovenie, precum zice prorocul §i ImpAratul
David: IatA, aka sA va blagoslovi omul ce sA teme de Domnul"./
f. 397 DIN MILA LUI DUMNEZEU ..FI DIN NOROCUL MARIEI SALE
DOMNULUI NOS7RU, A viND PACE IN TARA, M-AM
1NDEMNAT A SCRIE DIN CELE CE S-AU INTIMPLAT
15 PENTRU ALTE PAR TI.
Sah Tahmaz, feciorul Kahului Persiei, dupe nenorocita intimplare

ce au avut tats -sAu Miruveiz, precum s-au pomenit mai sus, scApInd,
au nAzuit la Tail! Moscului. PArutu-i-au bune de intimplarea aceasta
tariului caci cA neavind opire nici Intr -o parte doriia mult ca sa afle
20 pricing ca ac6ia sA intre in Tara Persilor. Si pentru aceasta s-au fAgAduit
lui Sah Tahmaz cum cA singur, cu °Ole lui, ii va fi de ajutoriu
impotriva vrAjma§ului sAu, lui Miruveizu §i i-au aratat mult priete§ug
§i mare mingiiare. Aflind de aceasta ImpArAtiia Otomanilor au intrat in
ipopsie §i era sA se <rAdice>, rAzboi Impotriva moscalilor §i IndatA au
25 dat poruncA cu fermanuri de gAtire pentru oaste. Au radical §i pe Bengli
Mustafa pap, care era din Diiu, de s-au trimis la Azac ca sA/ fie
f. 397' serascheriu acolo, fiind om vrednic la orinduialele o§tirii. S-au rillduit
sA string §i zaharea pentru treaba o§tilor Si aicea in Cara s-au orinduit
fAinA §i orzu, care s-au §i strinsu §i s-au trimis la Braila. Hasan pap, ce
30 era pap la Bagdat trimisese oameni de au iscodit, de au aflat de toate
ce sA lucreaza in Tara Persilor §i au Pacut §tire la ImpArAtie de toate;
cum cA Tara Persilor au rAmas de jaf: de o parte o pradA Miruveizul - §i
au dobindit §i citeva cetAti - , de altA parte tariul moschicesc.
Aflind de aceasta ImpArAtiia au orinduit pe acest Hasan §i pe
35 Apdula pap §i pe Ibraim pap §i pe alti pa§i cu doao §i cu trei tuiuri §i
au intrat in Persia, dindu-le poruncA ca sa nevoiasca sA dobIndeasca o
samA de cetAt, care zicea otomanii el au dreptate sA le stApineascA,
dentru care iaste §i Teflizul, scaunul domnului ghiurgiilor. Acest Tefliz
iaste zidit aproape de muntii Caucasului, mai de jos din unde se
40 impreuna Chirul §i Araxis, apele, cAruia dupe tablele ghiografice§ti a
lui Nasirtusi ii iaste lungimea 83 §i lAtimea 43. Acest Tefliz 1-au fost
arsu odatA Mutevechelul, fiind halif, la leat turcescu 230, iar de la
f. 398 Hristos 817. Au scobit/ multi cucunari §i i-au umplut cu smoalA §i cu
16 ad. marginal Lucruri streine A // 29 ad. marginal Lucruri streine A //
340
www.dacoromanica.ro
pucioasA i cu alte lucruri ce sg aprind §i aruncindu-le in cetate s-au
aprinsu §i an arsu 15.000 de suflete.
DupA aceia la leatul turcesc 620, iar de la Hristos 1.207 au luat
sultanul Gelas, din feciorul lui Moameth sah aceastA cetate [cetate] a
5 Tiflizului. <Acum> o au luat-o Ibraim pa§a §i fiind domnul ghiurgiilor
Vahtan fugit la moscali, Ibraim pa§a au pus domnu pe un fecior al lui
Vahtan. De care intelegind ImpgrAtiia cum cg au pus domnul la Teflizu
feciorul al unui hain al ImpArAtiei an trimis de au luat pe pa§a cu urgie
§i puindu -1 la Inchisoare au murit.
10 Dobindit-au §i Apdula pa§a o cetate a persilor ce sA chiamA Hui §i
alte cetA ; §i locuri dobindise o§tile impgrAte§ti in Persia. Si did6se
porunca, precum s-au zis, ca sA se stringg o§tile §i sA margg impotriva
moscalilor. Numai mania sa veziriul, fiind inteleptu §i poftind mai
mult pacea §i lini§tea decit turburgrile, au cerut sfat pen scrisori §i la
f. 398' 15 maria sa vodA. Iar/ domnul multe sfaturi bune pentru folosul pAcii i-au
dat, arAtindu-i mijlocirea cu care s-ar putea face pre lesne. IndatA s-au
fAcut sfat §i puindu-se §i- solul francozesc la mijloc, au trimis pre un
nepot al sAu, ce sA afla ling dinsul, impreung cu alti oameni
impArAte§ti, la Tariul Moscului. Care mergind acolo i-au priimit tariul
20 cu bucurie §i cu cinste. Si end sA cetiia cartile ce dusese de la
ImpArAtie poruncise tariul de tot da cu tunurile. Si impreunindu-se cu
aceqti trimi§i au arAtat cA priimd§te cu bucurie ca sA aibA pace cu
ImpgrAtiia. Si, intorcindu-se solii, iar au fAcut sfat §i s-au citit chile
lariului §i vazind cA au priimit tariul pacea i cu dobindA §i cu folosul
25 ImpArAtiei, s-au vestit §i in Tarigrad cA iaste pace §i s-au bucurat tot
§i au dat laudA lui Dumnezeu.
Dupe aceia s-au fAcut §i ponturi de pace, ce s-au legat iarAi Mtn
puternica Impgralie §i intre Tariul Moscului. Si au rAmas tariul
moschicescu cu o§tile in Persia §i o§tile turce§ti cu pa§ii ce s-au rinduit.
30 Si moscalii sA fie de ajutoriul lui sah Tahmaz impotriva Miruveizului.
Si cite locuri vor dobindi despre hotarul prii Moschice§ti, sA le
f. 399 stapineascA. Iar o§tile turce§ti/ sA se nevoiascA sA coprinzA cite locuri ar
putea despre locul ImpArAtiei Turcesti.
N-au trecut multA vreme dupa aceia qi an dobindit o§tile impArAte§ti
35 o cetate ce sA chiamA Nah§ivan. AceastA cetate iaste linga apa Araxis,
in poalele muntilor, ce sA chiamA Araratu, unde scrie Sfinta ScripturA
cA an statut chivotul lui Noe dupe potop. Si au zis a §i acum sA aflA
somne §i rAmg§ite dintr-acel chivotu. AceastA cetate sA numiia mai
nainte Nac§igehan, adecA Inchipuirea lumii. Zic cum cA dupe ce an e§it
40 Noe din corabie acolo sA fie lAcuit. Pentru aceia s-au numit cu acest
nume , de vr6me ce cu Noe era toatA lumea adunatA Intr -acel loc.
Intr-acest an au murit in Evropa citva oameni mari. Intii an
murit Filip, duca de Orleansu, carele sA trAgea de neamul craiului
frantozescu. Aceasta, dupA moartea lui Ludovid al patrusprez6celea,
45 fiind sA mo§teneasca coroana crAiascA strAnepotu-sAu, Ludovic al 15
15 ad. marginal Nicolae, 7233 A // 42 ad marginal Nicolae, 7233 A //
341
www.dacoromanica.ro
<lea> vi nefiind de virstA ca sa poatg chivernisi, s-au ales ispravnic vi
purtAtoriu de grijg crgiii. Acest duca de Orleansu, care au vi chivemisit
cu mare laudA ping s-au coronit craiul cel tingr, dupg aceia fu cinstit cu
diregAtorie care iaste mai mare decit toate, fgandu-1 vi ministrul cel
5 mai mare al crAii. Si au Omit aceastA cinste ping au murit de boala
f. 399' ce sa chiamg/ apoplipsie, trgind ani 49.
Filip al cincilea, craiul Spaniel, fiind de 41 de ani, de a lui bung
voe lgsind coroana crgiascg vi au mersu cu crgiasa lui intr-o mgngstire,
ca sa trgiascA acolo viall cu linivte, Mind craiu in locul lui pe fiiu-sAu
10 cel intii uncut, Ludovic al doilea, carele fiind tingr vi iubind vingtorile
in toata vremea, de multa cgldurg i-au arsu crierii din cap vi s-au stricat
vi din lguntru pluminii, ficatii; venitu-i-au peste acestia vi vgrsat. Si ava
au murit, find crai puling vreme. Mai iar au evit tats -sAu din
mangstire vi au luat crAiia.
15 PristAvitu-s-au vi Inochentie al 13 < -lea>, papa al Romei, care au
fort de neamul printipilor romani, ce sg chiama Deconti, fiind viata lui
ani 69 vi dupe ce s-au pus papg ani doi, luni vase.
Murit-au vi Antiohie voda, domnul moldovenesc, carele sa afla la
Tarigrad mazil mai mult de <loc gol> ani. Intr-acest an au murit vi
20 Dumitravco vodg, fratele lui Antiohie voila, la Tam Moscului, carele
era domnu Moldovei cinstit vi miluit de imparatul otomanilor cu domnie
vi cu alt tot binele. Iarg el ca om de nimica, viind tariul Moscului in
partile Moldovei s-au hainit de cgtrg stApinu-sau vi s-au lipit ling
tariul, socotind a va gAsi mai bine decum era in binele stApinu-sAu./
f. 400 25 Darg s-au invelat prea rgu. CA v-au pierdut vi cinstea domniei vi patria
lui vi mila impArateascg. Si mai pe urma vi sufletul v-au pierdut, ca din
pricina lui multa robie vi mult singe s-au vArsat in Moldova vi el au
murit In streingtate; pre carele Dumnezeu 11 va judeca dupe faptele lui.
Avijderea vi Toma spatariul Catacuzinul au murit vi el intr-acest
30 an, in streinatate, la moscali, lasindu-v cinstea spdariei cei mari
carele era cinstit vi miluit de Costandin vodg vi credincios lui, gindind
cA va civtiga de la tariul vreo bungtate mai mare. Dar acest fel de bine
au civtigat, ca au murit ca un om prost, lipsit de casa vi de moviile lui
vi de rudeniile lui. Ca acest feliu de sflrvit dau toti cei ce slut neodihniti
35 vi nemultemiti binelui vi cinstii stApinului sgu, ci umblg clutind alte
devertgciuni ale lumii.
Murit-au vi preasfintitul patriarh al Antiohiei, chir Athanasie. Si
mai nainte, ping a nu sa pristAvi, au lgsat in urma sfintiei sale sa pue
patriarh pe Silvestru, protosinghelul sat'. Si au scris vi la mgria sa
40 domnul 015 noastre ca sA nevoiasca la Poartg cu priiatenii mgriei sale
sg nu se pue altul, ci sg fie acesta, carele 1-au lAsat sfintiia sa diadoh.
f. 400v Si ava, cu scrisorile mgriei sale lui vodg, ce au scris pe la/ priiateni,
s-au avezat sg fie acel Silvestru care au zis preafericitul patriarh, chir
Athanasie. Noi Ina 1-am vazut pre acest sfint patriarh chir Athanasie,
45 cA au venit aicea, in Sara noastra vi in zilele lui Costandin vodg vi in
7 ad. marginal Lucruri streine A / ante Filip, anulat: Murit-au si A // 9 ad.

marginal 1724 A // 39 ad. marginal Nicolae, 7234 A //
342
www.dacoromanica.ro
zilele mAriei sale Nicolae vodA. Era un om dumnezeescu, blind,
smerit, ferindu-se de toate 'Cele atitea cit intrecea intru bungtAti pre
toti ceialalti carii i-am vAzut in viata noastra. FAcut-au §i cArti
biserice§ti pravoslavnice, cu slove hArApe§ti, tiparindu-le aicea in tarA,
5 care ducindu-le sfintia sa in Tara Antiohiei §i ImpArtindu-le pe la
biserici s-au umplut top de bucurie, multemind sfintiei sale de lucru,
care ei niciodatA nu vAzuse cArti date in tipariu cu slove harApe§ti.
Aicea in tart au murit un arhiereu, anume Malahia Vithlem. Si era
pus de Dositheu, patriarhul Ierusalimului ispravnic la MAnAstirea Sfetii
10 Gheorghie col Nou din Bucure§ti §i peste toate mAnAstirile §i metoaple
care sint inchinate la Sfintul Mormint al Domnului Hristos. Si au trAit
cu acea ispravnicie ca la 30 de ani §i cu totii s-au avut bine, cu domnii,
cu boiarii §i cu ceialalti mai de jos, fiind om bun, blind qi milostiv la
saraci §i la streini precum place lui Dumnezeu §i oamenilor.
15 Mull ne-am mirat toti de un lucru ce au fAcut igumenul Averchie de
f. 401 la Cotroceani, fArA cale §i afarl de ale/ ce poruncesc pravilele. Si
mAria sa vodA intelegind de acest lucru, find spre toate cu rivna
dumnezeiascA ca sA le indrepteze, mai virtos OVA case dumnezee§ti,
fiMd ca un ctitor adevArat tuturor mAngstirilor, nici aceastA paranomie
20 n-au IngAduit sa se facA. CA Serban vodA, zidind MAnAstirea
Cotroceanii §i inzestrindu-o cu multe sate §i cu venituri, i-au fost dat
lingA acelia §i satul Furdue§tii, care iaste din jos de VacAre§ti. Si au
stApinit toti igumenii §i pArintii cei ce au fost mai nainte la Cotroceani.
Iar intru acdste vremi fiind acest igumen acest Averchie, neavind
25 manAstirea nici o nevoe, sau vreo lipsA, ci fiMd IndestulatA §i la bunA
stare, au fAcut tocmalA cu Manolache pAharnicul pe tainA i i-au vindut
acest sat Furdue§tii drept t <a>1<eri> 1.000, fArA §firea domniei §i a
mitropolitului tdrii, neuitindu-se nici la pravile, nici avind frica lui
Dumnezeu. De care maria sa vodA auzind peste citAva vreme s-au
30 tulburat foarte, zicind: Pentruce igumenul sa vinzA satele mAnAstirii,
care ctitorii le-au inchinat sA fie de hranA calugArilor din mAnAstire, iar
sA nu is bani §i sA-i cheltuiasca in trebile for cele role. Si Inca pravila
nu sloboade nici cum ca sa vinzA sau sA instreineze satele, mo§iile, ce
sint date de ctitori." Ci darA, domnul ca un ctitor adevArat, au luat
f. 401" 35 sama/ acestui lucru, chemind pe sfintia sa pArintele vladica, chir Daniil
§i pe tot boiarii, chiemind §i pe igumen §i pe Manolache paharnicul
§i au fAcut mare cercare. Si au aflat §i pArintele vlAdica §i tot boiarii
ca fArA cale s-au fAcut acest lucru, care nu s-au cAzut sA se facA.
Decii aducindu-se §i zapisele ce fAcuse intre din§ii le-au luat sfintia
40 sa pArintele vlAdica de la miinile for qi le-au spartu. i au dat porund
igumenului de au intors banii ce luase de la Manolache pAharnicul qi au
rAmas satul sA fie iar al mAnAstirii precum le-au fost dat ctitorii. Dentru
aceasta sA vor indrepta §i alti igumeni, de la alte mAnAstiri, cum sA se
chivernisascA, sA nu vinzA i sA nu instreinOze cele ce au dat ctitorii, ci
45 sA le tie cum scrie pravila.

343
www.dacoromanica.ro
Intru acest anu au facut imparatul nostru, al otomanilor, trei
veselii, adecA nunte. Au mAritat trei fete: una au dat-o dupe feciorul
veziriului, ale doao le-au dat dupe alti feciori de pa§i marl, fAcind
veselii marl, cum sA cade ImpAratilor. Trimis-au toti cei marl, carii ant
5 supt stApinirea sa, daruri scumpe. Trimis-au i ,mAria sa domnul
Nicolae vodA daruri scumpe §i allele carele sA cuvin ImpArAtiei.
www.dacoromanica.ro
GLOSAR
A
Abate (a) = a dobori, a lovi.
acnamea = jurAmint, la turci.
acolisi (a se) = a se agAt.a.
adAmAsc = damasc (tesatura).
adetiu = uz, regulA, obicei.
adeveri (a) = a dovedi, a stabili, a preciza.
aduna (a se) = a se Intilni.
aferim = bravo!
agalar = slujba§ turc ce se ocupa cu stiingerea veniturilor pentru PoartA;
mic slujba§ pe ling vizir.
agareni = musulmani (urmasii Agarei, iitoarea lui Avraam).
agA = ofiter superior in armata tura.
agirlic = bagaj, calabaric.
agonisi (a) = a aduna avere.
agonisitA = agonisealA, avere.
ahusan = conducAtor, sef (la cazaci).
alai bei = comandant de unitate militarA, echivalentA unui regiment de azi.
altiA = cusAturA ornamentalA la umerii femeilor.
alurghidA = mantie de purpurA.
amAgele = amAgiri, InselAciuni, viclenii.
amestecare = incurcAtura, uneltire.
amfivolie = IndoialA, dubiu.
amistui (a) = a digera.
amistui (a se) = a se face nevAzut, a se ascunde.
analog, analoghi = pupitru InvIrtitor pe care clnaretii i§i in cArtile.
anevoie = greu.
antereu = hainA lunga si subtire.
apAra (a) = a opri, a impiedica, a interzice.
apAra (a se) = a se sustrage, a se eschiva, a refuza, a se opune.
apoplipsie = apoplexie, congestie cerebralA.
aprod = slujitor de curte.
arbAna§ = albanez.
arch = protector, sprijin.
aret = pazA, gardA, apArare.
areti = virtute, merit.
armas = dregAtor InsArcinat cu aplicarea pedepselor, inclusiv a celor capitale.
arz = memoriu, adresat Portii.
arzehal, arzuhal = memoriu particular adresat marelui vizir sau sultanului;
jalbA, plingere.
arzmagzar = plingere, memoriu adresat Portii Otomane.
345
www.dacoromanica.ro
asaul = ajutor de hatman la cazaci.
ascuti ( a se) = a se strAdui.
aspru = monedg turceascg de argint echivalentl cu un ban sau cu 1/3
dintr-o para.
astruca (a) = a ingropa, a inmorminta.
asezamint = invoialg.
atlaz = (esAturA de mAtase.
ataman, vezi: hatman.
austru = vest, apus.
avan = perfid, trgdgtor.
avizi = periodic tipArit in vechime, ce difuza stiri politice.
axion = imn in cinstea Maicii Domnului.
B
Baghineta = baionetg.
bahng = mlaving, smirc.
bairamlic = plocon, dare, fAcutg Portii la sfir§itul postului ramadan.
balgi-ba§a = insgrcinatul Portii cu stringerea mierii i a cerii.
balgi ba§lic = venit realizat din vinzarea mierii.
balimez = tun de mare calibru.
barabangic = tobo§ar.
barat = diplomg de investire in domnie.
bardisg = bardg, halebardg.
barilcA = butoias.
ba§cg, basil = redutg, intgriturg, fortgreatd.
bate (a) = a asedia.
bgia (a) = a mingiia, a dezmierda.
blibgrac = pieptar.
bgnat = regret, 'Were de rau, necaz, pagubg.
bgni (a) = a jefui de bani.
bgnui (a) = a se supgra, a regreta, a acuza.
bAnuiall = suspiciune.
barbatie = vitejie.
bdenie = priveghere.
becisnic = netrebnic, nemernic, neisprgvit.
beglerbeg, beglerbeiu = guvernator de provincie la turci, de rang inalt,
apropiat de vizir.
beizadea = fecior de domn.
bejenie = refugiu, fugg.
belacoasg = stofg de matase.
beldie = pilling.
beliturg = jupuiturg, cazng.
be§liu = cAlgret din garda vizirului.
bezmen = birul circiumilor de pe moOile domne0 §i boiere0; drept de
folosintg a unui imobil, mult utilizat, in schimbul unei chirii.
346
www.dacoromanica.ro
bihni§ = sm'irc, apA stAtAtoare.
bintui (a) = a vatAma, a strica, a deranja
bIntuial5 = supArare.
bolfA = umflAturA, tumoare.
boliac = bolnay.
bolnitl = spital.
bori (a) = a vArsa, a elimina.
bostangi-ba§a = comandantul osta§ilor de graniceri.
brodi (a se) = a se nimeri, a se intimpla.
buhase belele = socoteala veniturilor generale la turci.
buirulthu = memoriu.
buiurdum = hotArir. e, decizie.
buluc = deta§ament, grAmada.
bulucba§A = comandantul unui grup de o sutA de osta§i, de obicei din
garda domneascA.
buluci (a se) = a se inghesui, a se ridica impotriva cuiva.
bumba§ir, mumba§ir = slujba§ turcesc insarcinat cu incasari §i executii fiscale.
burzului (a se) = a se rAscula.
busurman = musulman.
C
CabanitA = mantie de ceremnomie ImblAnita cu samur.
cadiu = judecator turc.
cadina = sotie de demnitar turc.
caic = corabie de tonaj mic.
caicciu = proprietar de caiac, de corabie.
caimacam = locciitor.
calcan = scut.
calevi = un fel de turban.
calic = cer§etor, nomad, milog.
calo = cAlAu.
caminA = piatrA, greutate.
caminA = bir plAtit in vechime de circiumari.
canaf = ciucure.
canavata = tesAtura rail, canafas.
canjir = reprezentant.
cap = §ef, comandant.
cap (de) = de moarte.
capichihaih = reprezentant al domnului la Poarta Otomanl.
capigilar-baqa = §eful u§ierilor unui serai.
capigilar-chihaia = reprezentat, trimis al vizirului.
capi§te = templu.
caplan pa§a = comandant al caplanilor, oaste de infanteri turceascl ce
purta turbane din piele de tigru.
caritA = trAsurA.
347
www.dacoromanica.ro
carte de cale = pasaport.
catargA = galerA.
cataroi = darnbla, congestie cerebralA.
catastif, catastih, catasti§ = registru.
catheresis = caterisire, scoatere din scaun arhieresc.
cauc = cAciulA InaltA purtatA de unii osta§i turci.
cazan ahcesi = contributie tAtArascA pe grupe de zece persoane.
cazilbas = persan.
caitA = scufiA.
calca (a) = a asupri, a urmAri.
calcAtura = calcare, rupere.
cAlAc, cAlic = sabie.
cAmarA = arhiva.
caminicean = locuitor din Camenita.
casa§ = cu casA, cAsAtorit.
cAtucian = cAtun, sat.
cAuta (a, a-si) = a fi nevoit.
cealma = turban purtat de ostasii turci.
ceambul = detasament de pradA.
ceapraz = firet.
ceauslar emini = comandantul ceau§ilor, al curierilor,
cehAi, cehui (a) = a hArtui, a supAra.
ceir, ceair = ima§ pentru cai; loc neingrAdit, cu iarbA, unde se cre§teau caii.
cemetie, cimotie = rudenie.
cepArie = bir plAtit in vechime pe circiumi.
cerchezesc = georgian, gruzin.
cernealA (in) = cernit, indoliat.
cetlui (a) = a lega strins.
cherachea = hlamidA domneascA, mantie de galA.
cherbasagiu = negustor turc.
chervAsArie = casa vAmii turcesti in TArile Romane, depozit, vamA.
chieza§ = garant, rAspunzAtor.
child de CamenitA = obligatia TArilor Romane de a aproviziona garnizoana
otomana din cetate in anii 1672-1699.
chindia (a bate) = a cinta in curtea domneascA dupA-masA, spre apusul soarelui.
chindie = partea zilei dinainte de apusul soarelui.
chintesa = vesmint femeiesc.
chiverniseala = gospodArie, organizare.
chivernisitor = administrator, supraveghetor.
cimpoia§ = cintAret din cimpoi.
cioboti = cizmA.
ciohodar = lacheu, slujbas mArunt la curtea domneascA, ce avea grija
de IncAltAmintea domnului.
ciohodar aga = §eful ciohodarilor, care executa si poruncile domnului privind
arestarea si Inchiderea boierilor.
cioltar = cergA de Invelit caii.
ciorbagiu = comandant de regiment de ieniceri.
cirac = protejat, dependent.
348
www.dacoromanica.ro
ciritei, ceretei = tufi.
cirtA = nimica.
cislA = numAr.
cislui (a) = a numAra, a include.
ciuca = supraveghere, pazA, bAtaie.
ciudesA = ciudAtenie, minune, lucru de mirare.
ciuluc = piriu.
ciutac = turc din Peninsula BalcanicA §i Dobrogea.
cirlan = minz de un an.
ci§lA = sat tAtArasc.
ci§legi = carnaval; timpul de la Craciun Si pinA la inceperea postului mare.
cizlar agasi = demnitar turc mai mare peste eunucii haremului sultanului.
cleveti (a) = a vorbi de rAu.
cliros = cler.
clisernita = paraclis.
clucer = boier mare, InsArcinat cu aprovizionarea curtilor domne§ti.
cluxa = cursl.
cochii vechi = mezat, arendA.
colceac = man§on.
comis = boier mare, insArcinat cu supravegherea grajdurilor domne§ti.
comi§el = grAjdar.
cominac-= cAciull de linA.
conac = loc de popas; segment dintr-un traseu, in vechime.
conacciu = cel ce se ingrijea de conacele domnului sau ale armatei.
conAci (a) = a gazdui.
condeiu = socoteala
conta§ = haina lung boiereasca, ImblAnitA.
conteni (a) = a suspecta.
conteni (a se) = a se opri.
contenit = chibzuit, infrInat, cumpAtat.
copeica = moneda ruseasa divizionarA.
corcodel = crocodil.
cornet = deta§ament rusesc de cavalerie.
co§ = tabArA tAtArasca.
co§tei = castel.
covAseala = intriga, neintelegere.
covAsit = stricat.
crijeci = cruciati.
crunt = stropit cu singe.
cucA = cAciulA ornata cu pene de strut trimisA de la PoartA domnilor romani.
cucunar = fructul bradului mediteranian cu acela§i nume.
cuhnie = bucAtArie
cull = turn.
cumbara = mina, grenadA.
cumpAt (pre supt) = pe ascuns.
cupar = paharnicul particular al domnului.
CupAre§ti = Rusete§ti.
curteni (a se) = a se angaja la curte.
349
www.dacoromanica.ro
cvarceana = armatA de lefegii la polonezi.
cvartemistru = ofi ;er cu incartiruirea.
D
DabilA = amendA, gloabl.
dArAban = osta§ pedestru din armata TArilor Romane.
decindea = dincolo.
dejghina (a) = a desparti, a rupe.
deliu = soldat dintr-un corp de cavalerie u§oarl otomanA.
descAleca (a) = a infiinta.
desfrinat = neinfrinat, neoprit, peste mAsurA, dezlAntuit.
de§ugubinA = amendA pentru crima.
detuna (a) = a trasni.
dezbate (a) = a recupera.
diac = copist, gramatic.
diadoh = urma§, succesor.
dipaliz = dambla, congestie cerebralA.
diregAtorie = slujbA, demnitate.
dires = document, hotArire.
divan = judecatA.
doacA, doagA = scindurA.
dobindi (a) = a cuceri, a ocupa, a infringe.
dodeiala = deranj, amenintare.
donti (cazaci) = cazaci de la apa Donului.
dos (a da) = a se retrage, a fugi.
dovlet = stApinire.
dragoman = tAlmaci, traducAtor.
drAgani = dragoni (cAlAreti).
drAgAnia = cavaleria.
drese = acte, socoteli.
ducAtoare = dus.
duium = pradA.
dunaima, dunanma = iluminatie, petrecere in cinstea unei victorii, paradA
navall, flotilA turceasca pe Dun Are.
duret = huet, bubuitura.
dutcA = letcaie, ban mArunt, monedA divizionarA.
dvorean, dvorelnic = slujitor, curtean.
dvori (a) = a se grAbi, a se inghesui.
E
Ectenie = cintare scurtA rostitA de diacon.
effendi = titlu dat inaltilor functionari turci; invAtat, mArit.
el-agasi = dregator tAtar din Bugeac, insarcinat cu stringerea birului
350
www.dacoromanica.ro
de la locuitorii litoralului.
emac = ofiter, comandant, §ef.
epitrop, pitrop = curator, efor, membru intr-un consiliu bisericesc
de administratie, mandatar, tutore.
epingea, ipingea = hainl, surtuc, manta.
erbArie = depozit de iarbA de pu§cA.
eros = erezie, superstitie.
e§itoare = closet.
ezan = chemarea muezinului din turla minaretului pentru rugAciune.
ezovit = iezuit.
F
Fartat, firtat = prieten.
fA1ri (a) = a nedreptA;i.
fatArie = fAtArnicie, ipocrizie.
Mega = zdreantA.
felendre§ = postav (din Flandra).
felon = hainA preoteascA, fArA mineci, folositA la slujbele principale.
feredeu = baie.
fetfagiu = slujba§ turc InsArcinat cu comunicarea sentin ;elor.
fiameng, flameng = olandez.
ficlean = perfid, in§elAtor, viclean.
fire (de) = deosebit de, foarte.
firman, ferman = poruncA.
finar = felinar.
flinta = pu§cA primitivA, cu teavA lungA.
floturile = flotele, corAbiile.
frinceascA = frantuzeascA.
fumArit = impozit pe case.
fusta§ = sulita§, aprod.
G
GadinA = animal de pradA.
galion = corabie de rAzboi.
gazdA = locuinA.
gAleatA = impozit, dare pe grine.
gealat = cAlAu, gide.
gealep, gialep = negustor strein.
gebhana = arsenal, material de rAzboi.
ghiaur = necredincios, infidel.
ghimie = corAbioarA.
ghinecolatris = muieratic, curvar.
ghioagl, ghigA = mAciuca mare, sulitA.
ghiol = [mita, lac.
ghiulu§ = sfat.
351
www.dacoromanica.ro
gioseni = locuitori moldoveni din Tara de Jos.
giude% = judecata.
gilcevi (a) = a certa cu violentA.
gimba (a) = a prinde, a aresta, a InsfAca.
gloatA = multime.
globnic = strIngator de amenzi.
glogoaza = amestecAturA.
goanA = persecutie, opresiune.
gol (la) = la loc larg.
gomon = galagie.
goni (a) = a alunga.
gonitoare = vacs stearpA.
gonitor = taur.
gorstina, gostinA = dare, impozit pe of si pe porci.
grapy = steag (la banul Craiovei).
greime = grosul armatei.
griji (a) = a dota, a inzestra.
grobnita = mormint amenajat, cavou.
gros = inchisoare, arest, mitocan, grosolan.
grozav = urit.
gugiuman = cAciula domneascA.
H
Hac = dreptate, socotealA.
hadim, hadimb = scopit, castrat, eunuc.
haiduc = infanterist, dorobant.
haini (a se) = a trada.
halea = verigl.
haldei = chaldeieni.
hanger = pumnal mare, incovoiat, purtat la brit).
haraciu = bir, dajdie data de Tarile Romane Turciei.
hart = luptA, bAtAlie, hArtuiall.
hasechiu, hasichiu = ostas din garda ImpAratului, favorit, Insotitor.
hazna = folos, noroc.
hatiserif = ordin imperial turcesc.
hatman = boier mare, seful armatei in Moldova; comandant militar la cazaci.
hazna = vistierie, tezaur.
hAicAi (a) = a haitui, a alunga.
halAdui (a) = a scApa, a trAi in voie, a se feri.
hAmnisit = infometat.
hArAborie, hrAborie = putere, oaste, vitejie.
harazi (a) = a darui, a admite, a fi generos.
helesteu = lac, baltA.
here( = hartuitor.
heroglan = om, barbat.
herteg = duce.
352
www.dacoromanica.ro
hiam§ar = concetA ;ean.
hidropicl, vezi: idropicA.
hindiu = hindus, indian.
hiragrA = umflaturA la mlini, gutA.
hire; = vestit, ilustru.
hinsar = hot, tilhar, soldat de cavalerie u;oarA, fora leafa, ce trAia din jafuri.
hirtii cu pece ;i = impunere la bir pe persoanA, capitatio.
hitru = iste ;.
hochium = mesaj, poruncA.
hoget = act judecAtoresc de legalizare.
holotA = gloatA.
horilcA = rachiu.
horvat = croat.
hotnog = °filer, comandant peste o sutA de oameni.
hriamAt = freamAt.
huli (a) = a vorbi de rAu, a ocArt, a calomnia.
huzmet = dare, cadou facut sultanului sau inaltilor dregatori.
I
lalovitA = vaca grasA.
iarlim, iarric = porunca sau firmanul hanului tatArAsc.
iarmaroc = tirg, bilci.
iat, iad = chemarea muezinului la rugAciunea de noapte.
iazagiu, ezagiu = secretar.
iazer = lac.
idropica = boalA manifestatA prin acumularea de lichid in abdomen.
idropicos = bolnav de idropicA.
ienicer = infanterist turc.
ighemon = individ.
ijderi (a) = a da la ivealA.
imbrihor, imbrohor = demnitar turc, intendentul grajdurilor imperiale.
ipingea vezi: epingea.
ipopsie = bAnuialA, suspiciune.
iscoada = spion.
iscodi (a) = a cerceta, a spiona.
isnaf = meseria§, bresla§.
ispiti (a) = a cerceta, a scruta, a tenta.
ispiti (a se) = a iacerca.
ispravnic = slujba§ domnesc la ;inuturi, avind functii administrative.
istov (de) = cu totul.
itlac-ferman = adeverinta de nevinovAtie.
iu ;i (a se) = a se minia, a se infuria.
iuva haraci = bir pe casA la turci.
iuzba;A = comandant peste o sutA de osta0 de curte.
ivalA (In) = pe fa A.
353
www.dacoromanica.ro
ivi (a) = a arAta, a implica.
iznoavA (de) = din nou.
izvod = informalie, §tire, povestire, scriere, concept.
izvodi (a se) = a se deprinde.
I
Imbe = amindouA.
Imboldi (a) = a irita, a agita.
Imbulzi (a) = a IngrAmAdi.
Imbungtor = lingu§itor.
ImpArAcheat = dezbinat.
imponci (a) = a Intoarce.
Impotriva = in fata, dinaintea.
Impreuna (a se) = a se intilni.
Inadu§i (a se) = a se sufoca.
Incredintare = garantie.
Incruntat = pAtat de singe.
Indelunga (a) = a trAi, a petrece.
Indelunga (a se) = a se IndepArta.
in divuri, in chipuri = in foarte multe feluri.
Inductar = supraveghetor, aparator.
Ingloti (a se) = a se Inmulvi.
IngrecatA = InsArcinatA.
InsAmna (a) = a procura, a aduna.
insplima (a) = a InspAiminta, a infrico§a.
Intunereci = milioane.
inturna (a se) = a se inapoia.
intinat = abia tinut, aninat, gata sl se dezlarquie.
Invirteji (a se) = a se Inapoia, a se intoarce.
J
Jaca§ = jefuitor, rapace.
jalbA = plingere.
jari§te, jeri§te = vatrA arsA de jar, loc pustiit de foc.
jAlui (a) = a acuza, a reclama.
jecui (a) = a jefui.
jitnitA = magazie.
joimir = soldat lefegiu la polonezi, mercenar.
junc = bou tinAr.
354
www.dacoromanica.ro
L
Lado = mireasa (vocativ rusesc).
lagum = mina, explozibil.
lastri = tesatura de matase in patratele.
lavra = mbastire mare.
laz = locuitor din Asia Mica.
lati (a se) = a se intinde.
left = colier.
leftica, lectica = litiera, pat portativ.
legat = supus.
legatura = intelegere, conventie.
lemonagiu = negustor de lamii.
levent = viteaz, cavaler.
leventi = calarasi moldoveni in armata lui Matei Basarab.
liagan = trasura comoda.
liasa, leasa = impletitura de nuiele.
limbs = ostas prins pentru informatii cu caracter militar.
lipcan = lituanian.
lipsi (a) = a se sustrage.
litavra = darabana, tobl.
liubov = dragoste, iubire.
liubovnic = iubitor.
lingoare, lingoare, lungoare = febra tifoida.
logofat = mare boier, cel dintli demnitar laic, loctiitorul domnului
la conducerea divanului.
loitra = scars.
lotru = hot, §arlatan, haimana.
loza = salcie.
lunecos = nestatornic, nesigur.
M
Maghernita = bucatarie de minastire.
magupie = godpodarie.
malcotent = nemultumit.
mama = doica.
marfa = avere.
marghiol = haimana, §mecher.
margine = frontiers, granita.
marha = avere de animale.
mar§aric = marepl.
mascaragiu = saltimbanc, acrobat.
ma§teha = mama vitrega.
mazili (a) = a scoate din func ;ie.
madular = membru, articol, parte.
mare = mai, bre!
355
www.dacoromanica.ro
mascarici = bufon, paia;a. .
mecet = geamie de mici dimensiuni, corespunzatoare schitului cretin

sau capelei.
mectup = mesaj.
medelnicer = boier de mijloc, insarcinat sa toarne apa pe mlini domnului,
cind se arza la masa.
meghistan = demnitar.
megie§ = vecin.
mehter = muzicant militar turc.
meidan = ragaz, prilej, Limp.
meidian = cartier.
mendir = manta.
mertic = tain, portie, parte, venit.
metoh = schit, minastire mica dependenta de alta.
metrica = condica, registru.
mica de ceas = clipl, clipire, moment.
mieze-parese = mijlocul postului mare.
mijlocul (a-§i da) = a risca, a ceda, a renunja.
milosirdie = mild, Ingaduinta.
misirliu = osta§ in armata otomana originar din Egipt.
mirl = sarac, amArit.
mitarnic = luator de mita.
mita = ve§mint arhieresc pentru cap.
mihniciune = mihnire.
mina (de a) = obi§nuit, banal, de jos.
minca (a) = a deposeda de avere pe nedrept.
mineca (a) = a se scula dis-de-diminema.
mingiios = mingiietor, blind.
mirzac = capetenie tatarasca.
mirzacie = efie la Mari.
mizda = mita.
mlacos = mla§tinos.
moale = slab, netocmit.
mohor = planta ierbacee cultivata ca nutrq
molitva = rugaciune.
molo§i (a se) = a se face moale.
mortasipie = zeciuiala la cintarirea marfutilor.
mo§anca = persoana, reprezentantA.
motefel = prostanac, mototol.
mozavirie = calomnie.
mubaegiu = comisar turcesc insarcinat cu cumparari de vite §i griu In
'raffle Romane.
mucaremea, vezi: mucarer.
mucarer = confirmare in domnie a voievozilor Tarilor Romane.
muftiu = superiorul religiei mohamedane.
muhavizea = comandant de cetate.
mumba§ir, vezi: bumba§ir.
munci (a) = a tortura, a cazni.
356
www.dacoromanica.ro
muncitor = cel ce tortureaza, cel ce cazne§te.
musaip = sfetnic intim al unui domn sau al sultanului.
muselin, muselem = avangarzi militare ce construiau drumuri.
mutcap, mutfac = cAmara imperialA turceascA.
N
Name = scrisoare oficialA.
namesnic, namestnic = ajutor, vicar, loctiitor, reprezentant.
null. = comandant turc de cetate.
nadejde (Par-de) = pe neateptate, pe nepusA mass.
nAdragi = izmene, pantaloni.
Wiwi (a se) = a se pArea, a se nazui.
napaste = dare nedreapta, dare abuziva, suplimentare de bir.
naprasna (de) = subit, dintr- odatA.
noroi, noroi (a se) = a se InnAmoli.
nasli (a) = a nAzui, a sili.
nAvalA = atac.
navarnica = Insarcinata.
nazari (a) = a zari, a observa.
nAzui (a) = a apela, a recurge, a cAuta sprijin, a se refugia, a cAuta scApare.
neapestit = neintirziat, netrAgAnat.
nedodeit = nesupArat, nederanjat.
nemete ;, vezi: nimitez.
nemi§ = nobil.
neparasit = incontinu, neincetat, necontenit.
nepedepsit = nedeprins, necunoscator.
nestatatoriu = nestatornic, labil.
nevoe = plictiseala, deranj, rAu, opresiune, amenintare.
nevoi (a se) = a se sili, a se stradui.
nevointa = interes, rivna, silinlA, efort.
nevoitor = care l§i impune o viaA asprA.
nimitez = val, voal, naframa subtire.
niscaiva = oarecari.
nociago§, notceago§ = neme§ ungur.
nohai = trib de Mari nomazi din nordul Marii NAgre.
0
Obezi = catu§i de lemn.
obicina = obicei, obligatie.
obidi (a se) = a se plinge.
obidit = intristat, suparat, nedreptatit.
oblastie = obladuire, regiune.
oblici (a) = a pricepe, a intelege, a bAnui, a simti.
357
www.dacoromanica.ro
obir§i (a) = a sfir§i, a termina.
obroc = ratie de alimente, tain, intretinere.
ob§te = lume, mullime.
obuz = tabArA.
ocaianic, ocainic = nenorocit, amArit.
ocArit = defAimat, ru§mat, injosit.
ocinA = mo§tenire, patrimoniu, proprietate.
ocol = arzare.
ocop, ocup = §ant de aparare.
odaba§ = cApitan de iniceri.
ogeac = corp de armata la tAtari.
olac (de) = de curier, de po§tA.
olat = iinut dimprejurul unei cetAli.
oplo§i (a se) = a se adAposti, a se baza.
oprealA = arest.
ort = monedA de argint valorind un sfert dintr-un taler.
oserdie, osirdie = ardoare, zel, rivnA.
osfe§tanie = sfintire, slujba religioasA.
ostrov = insulA.
o§ti (a se) = a se bate, a se razboi.
otac = adApost, locuin ;A.
otcena§, ocinae = rugAciunea Tata] nostru.
oturac = popas, repaus.
(Orli (a se) = a se plictisi.
P
Paharnic = mare boier; avea in sarcinA umplerea paharului domnesc
§i gustarea continutului.
paic = aprod, osta§ din garda domneasca.
paji§te (din) = din temelie.
palancA, palangA = redutA, intAriturA cu lemne.
pancir = osta§ imbrAcat in plato§A; blindat.
panzeh = antidot, contraotravA.
paranomie = violare.
pardo§ = leopard.
parimie = zicalA, proverb.
pasA = pleaa, du-te.
patimA = necaz, pedeapsA.
pavAA = scut.
pacurar = cioban.
pArAsi (a) = a renunta.
pArcan = IntAritura militarA fAcutA din 'Arne §i scinduri.
pAresimi = postul mare.
paretar = covor, col de pus pe perete.
p4iturA = actiune.
patrunde (a) = a strApunge.
358
www.dacoromanica.ro
pazi (a) = a cauta, a incerca.
pedestrime = infanterie.
pehlivan = mAscArici, actor de circ.
pe§che§ = dar, cadou, plocon.
petrecanie = trecere (din viatA).
petrit = pAzit.
petianA = frunzA, podoaba, buchet.
pevet = cintaret bisericesc.
plaza rea = ghinion.
pil = biciu.
pioA, piva = mortier, tun scurt §i de mare calibru.
pisar = scriitor de acte.
pisarie = administratie.
pistreala = bAtaia unei sageti.
pistrelat = stropit, curs.
piine = totalul produselor cerealiere.
pingarit = dezonorat, necinstit, nemernic.
pircalab = dregator din mica boierime, avind in grije administrarea sub toate
formele a unei cetati §i a regiunii inconjuratoare.
plaie§ = osta§ de granita.
plean, plian = prada de razboi.
pleca (a) = a determina, a hotari.
plenui (a) = a devasta, a prada.
plocon, poclon = dar, ofranda.
pociltit = doborit, mort.
pocrovAt = Invelitoarea potirului, antimis, aer.
pod mereu = pod statornic.
podalghie = podagra, guta.
podan = supus, vasal.
podcomor = slujba§ polonez, subcamAra§.
poddamii = trimi§ii.
podghiaz = deta§ament ce fAcea incursiuni de prada.
podolean = locuitor al Podoliei.
pogonarit = dare pe pogonul de vie.
pogribanie = slujba inmormintArii.
pohvalA = fast, pompA, mArire.
pojar = foc.
pole = regiment, deta§ament.
politicesc = civil, laic.
politie = educatie, faima.
politisi (a se) = a se conduce, a guverna.
pomazui (a) = a investi, a unge.
ponoslu = mustrare, dojanA, invinuire, reclamatie, ocara.
pont = punct, articol.
popreala, popriala = deten %iune, arest.
popri (a) = a opri.
porucic, poru§nic = ajutor, locotenent, inlocuitor.
poslu§nic = slujitor, ajutor.
359
www.dacoromanica.ro
poticala = IntImplare, bucluc, necaz, supArare, Infringere.
potronic = monedA de argint, echivalentA cu o zecime dintr-un galben.
povarnA (de olovinA) = presA de ulei.
povatA, povoatA = IndrumAtor, ghid.
povAtui (a) = a indruma, a conduce.
povod = paradl.
povodnic = insotitor, responsabil de transport, cal de cAlArie.
povtori (a) = a exclama.
pozvolenie, pozvolire = permisiune, autorizatie, IngAduintA,
Invoke, incuviintare.
pozvoli (a) = a IngAdui, a permite, a hotAri.
prag = cataractA, cascadA.
prapor = steag.
praxim = cuno§tintA, §tiintA, practicA.
precupi (a) = a face negot.
preget = ezitare, §ovAire.
preget (fail de) = fArA de rAgaz.
prelesti (a) = a cI§tiga, a stApini, a subjuga.
prepune (a) = a bAnui, a suspecta.
prepus = bAnuialA, suspiciune.
pribegi (a) = a se refugia, a se exila.
price = ceartA, neintelegere, pricinA.
pricestui (a) = a impArtA§i.
priintA = bunAvointA, favoare.
priitor = favorabil, binevoitor.
prileji (a se) = a se Intimpla sA fie, a se nimeri.
prinde (a) = a ci§tiga.
pripi (a) = a se grAbi, a se precipita, a surprinde, a zAri, a gAbui.
prisacA = stuparie.
pristani§te = port, refugiu.
pristAni (a) = a tine cu cineva, a ocroti, a se deprinde, a se obi§nui.
pristAvi (a se) = a muri, aji sfir§i zilele.
privita (a) ..-- a saluta, a intimpina.
privitA = spAteazA, traversA (la car).
proa§cA = tintA, punct de ochit.
prochimen = subiect, vorba dintii.
proclet = nelegiuit, blestemat, Ain.
prodcomor = guvernator.
profora = rostire, pronuntare.
prognitic = prognostic, previziune.
prohodi (a) = a face slujba InmormintArii.
prostatec = neindeminatic, prost.
protosinghel = grad monahal superior.
protul = superiorul unei mAnAstiri; cel dintii.
proviant, priviant = provizie, mincare.
purcede (a) = a porni, a pleca.
pu§cA = tun.
360
www.dacoromanica.ro
R
Raft = harna§ament.
rahnA = rivnA, dorintA.
raia = supus.
raitar = cAlaret.
rAcealA = indiferentA, nepasare, dezinteres.
radica (a) = a indeplini, a satisface.
rAdvan = landou, trasurA mare, inchisa.
rApitor = lacom, rapace.
rApoasa (a se) = a se odihni.
rAscumpArare (cu) = cu vrednicie, in mod eroic.
rAschira (a se) = a se risipi, a se imprA§tia.
rAtez = zAvor, lant.
rAva§ = scrisoare.
rAvAsel = biletel.
rAzbi (a) = a infringe, a bate.
rAzboli (a se) = a se imbolnavi.
rAzima (a se) = a se mentine.
rAzmericA = rAscoalA, rAzboi.
rechiptar aga = comandant de cavalerie.
recipospolita = parlament (la polonezi).
rede = pAdurice.
refenea = contributie bAneascA, bani pe§in.
reimentar = comandant de regiment.
reiz effendi = ministrul de externe la turci.
rimAtor = porc.
rivni (a) = a dori mult, a jindui.
roatA = grupA.
roco§i (a se) = a se rAscula, a se revolta.
roestrov = inregistrat.
rohmistru = °filer de cavalerie la polonezi, cApitan.
rosu = cAlarec.
ruca = plingere adresatA direct sultanului.
ruptoare = impunere, bir fix.
ruscA = rusoaicA.
S
Sacalu§ = tun cu tragere scurtA; mortier.
sacos = ve§mint arhieresc de mAtase, cu mineci largi, lung pinA la genunchi,
care se imbracA peste stihar.
sagcol = aripa dreaptA a unei unitA0.
sahaidac = tolba de sAgeli.
saivan = cort deschis, adApost.
samA = socotealA, contabilitate.
sangeac = steag mare, verde, cu semiluna in virf, pe care sultanul
361
www.dacoromanica.ro
it dddea domnilor la numire.
saragea = vechi osta§, cdlAret la turci.
sarai = palat.
sarascher, serascher = comandant militar turc; generalisim.
sobor, sobor = adunare cu caracter religios.
sAciui (a) = a tAia.
sAmintie, simentie = urma§.
scald = port.
scaon de domnie = capitald.
scddea (a) = a cddea din, a scoate, a inldtura.
scddere = pierdere, frustare.
schilplu = firidA (?)
schimni (schimi) aga = demnitar turc insarcinat cu instalarea domnilor.
schimni ceau§ = demnitar turc InsArcinat cu schimbarea domnilor.
scirbd = grijA, teama, fried, supArare, ru§ine.
scirbi (a se) = a se mihni, a se intrista, a se supAra.
scirnav = urit, murdar.
scoabd = piesA metalicA folositA la fixarea scindurilor in unghi drept.
scociori (a se) = a se scormoni, a se trezi.
scopas = scop, tintA.
scuzA = parte, fracpune, segment.
seim = adunare, parlament (la polonezi).
seimeni, siimeni = osta§i ce formau garda domnului.
serachini, serachineni = arabi.
serdar = comandant de oaste.
serdenci = osta§i cazaci.
serdenghe§ti = voluntari turci de elitA.
serhatlau = osta§ de elitd turc.
sfdt = caldtor.
sfeti (a se) = a se arata, a se intrezdri.
siiald = fried, sfiiciune.
sili (a) = a incerca, a cduta.
silihtar = demnitar turc ce purta sabia sultanului in urma acestuia.
silnic = violent, dezgustAtor.
simbrie = leafd.
sineaA = purd cu cremene.
sinet = chitantd, adeverintA.
singega§ = osta§ turc din garda saracherului.
singerat = cu singele stricat.
sirg (de) = degraba.
sIrguiald = grabd.
slobozian = locuitor din sili§te, sAtean liber.
slobozie = arzare [loud.
slug (a) = a rAni, a mutila.
sminteald = rAtAcire, nebunie, piedicA, deranj, vAtAmare,tulburare,
stinghereald, pagubd, oprire.
smomi (a) = a atrage, a in§ela, a amagi.
sobol = samur; rozdtor cu bland foarte pretioasA.
362
www.dacoromanica.ro
sodomie = relatie trupeasca impotriva firii.
solac = arca§ in armata turceasca.
solcul = aripa sting a unei unitati.
solitoriu = sol, trimis, mijlocitor, protector, binevoitor.
soroc = termen, data.
sotnic = comandant cazac peste o suta de osta§i.
spahiu = soldat de cavalerie la turci.
sparge (a) = a impra§tia.
spara (a) = a speria, a impra§tia.
spatar = mare boier, insarcinat sa poarte sabia domnului la ceremonii.
spircui (a) = a nimici, a sfl§ia.
spodobi (a se) = a se invrednici.
sport (a) = a promova, a ajuta, a progresa.
sprijineala = ajutor.
sprijini (a) = a rezista, a face fats, a sus ;ine.
spuzime = multime.
staroste = pircalab, administrator, conducator, guvernator.
statie = articol, paragraf.
stegar = comandant de mica unitate military (cca 200 de oameni).
stepena = situatie, pozitie, treapta.
stol = deta§ament.
stoli (a se) = a se concentra, a se aduna.
stolit = ordonat, rinduit.
stolita = capitals.
stolnic = mare boier, insarcinat cu supravegherea mesei domne§ti.
strat = culcu§.
streleti, strelati = militari inarmati cu pu§ti.
stri§te = noroc, soarta.
strimbatate = nedreptate.
strinsoare = adunare.
strop§i (a) = a sfarima, a zdrobi, a strivi, a distruge.
suba§a = dregator marunt turc, administrator de sat.
sudui (a) = a injura.
suferi (a) = a rabda, a suporta.
sunetdugun = nunta la turci.
supus = a§ezat la pinda.
surguci = pompon (mot) de par sau pene, cu pietre pretioase, purtat la caciula
de capetele incoronate, sau de mari demnitari.
surpa = instrument de suflat in fanfara turceasca; fluier, flaut.
surpa (a) = a darima, a distruge.
suseni (boieri) = boieri din partea de sus a Moldovei.
gaga = gluma.
§avgau = baia§, mAgla§, taietor de sane.
363
www.dacoromanica.ro
§catulcA = casetA.
§eicA = galeatA, ciuturA, §alupA.
eitAne§tii = Cantacuzinii.
§ereni (mirzaci) = apartinind tribului i'rin, cel mai ales trib din hanatul
Crimeei.
§etrar = boier de rang mijlociu, care avea in grijA aranjarea corturilor domne§ti
§i a armatei in timpul deplasArilor.
§ican = observator, §icanator.
§ifae§ = mare, dezvoltat.
§inlic = manifestape.
§liahtA = nobilime polonezA.
§liav = drum.
§lic = caciulA inalta din bland sau postav; potcap.
§panga = sabie.
§tandart = fanion, stindard.
§terc = pai, fir sub ;ire.
§utele = In§elAciune.
T
Tabie = redutA, IntAritura.
tabulhana = fanfarA turceasca.
taifa = escorts.
tain = ratie de hranA.
tainA (pre) = in secret.
tainic = sfetnic, consilier.
talhaciu = trimis al sultanului cu mesajele.
talhi§ = hotArire, dispoz4ie de domnie.
tambura = instrument cu coarde de tipul chitarei.
tar = greutate, tarn.
tAbari (a) = a organiza tabArA militarA.
tArnAdui (a) = a vindeca.
tefter = condicA, registru.
telal = crainic.
telpiz = viclean, mincinos, InFlator, escroc.
temei = bug, grosul o§tirii, temelie, fundatie.
tenzuh = mirodenie (?)
terziman, vezi i: dragoman.
terziman = tAlmaci, interpret.
te§cherea = bilet, act, pungA, adeverinA, justificare.
tetrapod = analog, pupitru portativ cu patru picioare pe care se pune Evanghelia
cind se cite§te.
daft = amArit, necAjit.
tifla (a da) = a dispre %ui.
timf, tinf = moneda maruntA ruseascA.
titiulu§ = titlu.
tilhu§ag = tilhArie.
364
www.dacoromanica.ro
timbar = mantie femeiascA.
tirnosi (a) = a sfinti un lAca§ de InchinAciune.
tocmalA = ordine.
toi = tArAboi, IncAierare.
toiag = baston, bAt.
topciu = ostaq artilerist din armata turceascA.
tragan = zgirci, ganglion.
trapeza = salA de mese in minastiri, sufragerie.
trataj, tartaj = bro§urA, caiet, cArticicA.
trAgAnat = intins, lungit.
trAsurA = lichidare, socotealA.
treapAd = alergatura.
trece (a) = a elimina, a omite.
trece (a se) = a se lua in considerare.
trimbA = pilc, grupare, ceatA.
trufie = mindrie, orgoliu.
tui = steag turcesc fAcut din cozi de cal.
tulpan = muselinA, tesAtura de mAtase.
tult = monedA de argint valorind o jumatate de zlot.
tupila (a se) = a se ascunde, a se adAposti.
turnagiu = comandant de escortA (?)
T
Tacalq, vezi: sacalu§.
tenchiu = limitA, margine.
tiitoare = concubinA, ibovnicA.
titnar = mAsurA orientalA ce avea aproximatic 50 de kilograme.
U
Ucaz = porunc5, manifest.
ulan = cAlAret.
ulema = teolog musulman.
untavA = impozit, dare.
urgie = minie, pedeapsA, rAzbunare.
uric = act domnesc, poruncA, conventie.
urloae = olane, conducte de apa.
uqinic = matase, satin.
urzi (a) = a clAdi.
urzit = Intemeiere, temelie.
userdie, vezi: oserdie.
uzmet, vezi: huzmet.
365
www.dacoromanica.ro
V
Val = necaz, pericol, framintare, zbucium, neajuns.
val (a purta) = a lua in derindere, a batjocori.
varo§ = ora§.
vartA = escorts, pazA.
vacant = dare apAsAtoare pe vite.
vAdi (a) = a da la iveala, a arata, a denunta, a piri.
vataf de aprozi = §eful curierilor divanului, care se ingrijea de executarea
hotAririlor acestuia.
vechil = supraveghetor, administrator.
vecinAtate = dependentA.
velcopolean = osta§ din garda regelui (la polonezi).
venetic = strein.
veri, neveri = vrind, nevrind; cu once pret.
viitoare = venit, inapoiere.
vin5 (a da) = a repro§a.
vina de cap = osindA la moarte.
vinariciu - dare pe vin.
vistierie = tezaur.
vistiernic = boier marte, administrator at veniturilor Orli.
vizir = demnitar turc, asemeni unui prim-ministru.
voe veghiatA = protectie, partinire.
volnicie = libertate, vointA, mina libera.
vornic = boier mare, locciitor al domnului in probleme judecAtore§ti.
Z
Zacon = lege.
zahara = provizie pentru armatA.
zamca = cetate.
zapciu = executorul unei porunci, de obicei financiarA.
zapis = act, document.
zarvA = gAlAgie, ceartA, gilceavA.
zavistie = invidie, gelozie, pizmg.
zavistui (a) = a pizmui, a gelozi.
zAbavA = pierdere de timp.
zAbAvi, zAbovi (a) = a intirzia.
zadAri (a) = a intArita, a atita, a zgindAri, a cauta.
zAlog = ostatec.
zAticni (a) = a opri, a impiedica, a incomoda, a deranja.
zAveaza = perdea, draperie.
zburdat = zburdalnic.
zevchiu = chef.
366
www.dacoromanica.ro
zlot = monedA de our valorind aproximativ un florin.
zminteala, vezi: sminteala.
zmulte = scoase.
zorba = galAgie, rAzvrAtire.
zugrAvi (a) = a picta.
zugrAvitA (minie) = prefAcutA.
zulum = nedreptate, asuprire.
zvori (a) = a lucra, a indeplini o sarcinA.
www.dacoromanica.ro
CUPRINS
VALAHIA. Alexandru vodA Iliias cu a dooa domnie 5

MOLDAVIA. Miron Barnovschii Moghila, unul numit cu acest nume, carele au fost boiar
de tarl, hatman 5
Lucruri streine 5
MOLDAVIA. Alexandru voda al §aselea, fiiu Radului vodi cel Mare 7
VALAHIA. Leon voda, unul numit cu acest nume, feciorul Itii Stefan Tomqa voda 8
RAzboiul lui Leon voda cu Matei aga §i cu alti pribegi ........... ........ ........... ............. 10
MOLDAVIA. Moisei vodA, until numit cu acest nume, feciorul lui Simeon
Moghila vodA 12
Alexandru vodA Iliias cu a dooa domnie . 12
and s-au radicat boiarii qi sara asupra lui Alexandru voda ............. .............. ............... 14
MOLDAVIA. Miron Barnovschii Moghila voda 1 -au chiemat ImpArAtiia din Tara LepscA,
sa-i dea domniia a doa. Si mergind la Poarta i-au taiat capul 16
De moartea lui Barnovschii vodl 18
MOLDAVIA. Moisi Moghila vodA cu a doa domnie 20
Lucruri streine 21
VALAHIA. De domniia lui Matei voda 23
MOLDA VIA. De domniia lui Vasile voda 30
and s-au gatit Vasilie voda cu o§ti sa vie asupra lui Matei voda 34
Fugirea lui Vasilie voda de la Ojogeni 36
Lucruri streine 39
Lucruri streine 40
Pentru nunta ce au facut Vasilie voda fiicei sale, doamnei Mariei 40
RAzboiul ce era sa inceapa leqii cu turcii, care mai pe urma la mare scadere au venit 41
A doua parte iar de domniia lui Vasilie voda 42
Pentru a§ezamintul cazacilor 43
and au pradat tAtarii Tara Moldovii 48
Pentru nunta ce au facut Vasilie voda fiicei sale 51
VALAHIA. Costandin vodA Basarab, until numit cu acest nume, feciorul
lui Serban vodA 56
Razboiul ungurilor cu dorobantii §i cu siimenii la Soplea 60
MOLDAVIA. Stefan Gheorghie voda al zecelea, carele au fost fecior de boiariu
de tea, at lui Durnitrasco logora'tul 63
InvAtAtura 63
Al treilea ra.zboi, cind au mers Vasilie voda in Tara Munteneasca
asupra lui Matei voda 69
VALAHIA. Mihnea voda al treilea, feciorul lui lane Surdul, lacatusul de la Rumeli 81
De aicea inainte am scris eu Avxentie Uricariul, dupre cum mi-au spus Istoc comisul,
carele au fost slugs la Grigorie voda 84
MOLDAVIA. Ghiorghie Ghica voda, unul numit cu acest nume, carele au fost
de neamul lui arbAna§ 84
Lucruri streine 87
Pentru multe amestecaturi ce-au facut Racoti in Tara Munteneasca
§i in Moldova 89
and s-au hainit Mihnea voda de cAtra turci §i au omorit 30 de boiari 89
369
www.dacoromanica.ro
VALAHL4. Gheorghie Ghica vodi., unul numit cu acest nume, carele au fost arblina§ . ..... 95
MOLDAVIA. Stefan vodA, al unsprAzecelea numit cu acest nume, feciorul lui
Vasilie vocili 97
Cind au venit Costandin vodA cu oaste clizliceasci asupra lui teflinitA vodA 98
De prestivirea lui Vasilie vodA 101
VALAIHA. Grigore vodA, unul numit cu acest nume, feciorul GhicAi vodA dintii .... ...... 103
MOLDAVIA. Evstratie Dabija voclit, unul numit cu acest nume, carele au fost
boiar de lard, vornic mare 104
VALAHIA. Radul vodA al zecele, fiiul lui Leon vodA, nepot lui Stefan Tom§a voda.... 107
MOLDAVIA. Duca voda, unul numit cu acest nume, carele au fost
de neamul sAu arbAnq fi de copil rnic crescut in casa lui Vasilie vodi 111
MOLDAVIA. Iliiaq vodA, fiiul lui Alexandru voda, al treilea numit cu acest nume 112
VALAHIA. Antonie voda, unul numit cu acest nume, ce an fost boiariu mare,
din sat din Pope0i 113
MOLDAVIA. Duca vodA cu a dooa domnie 118
VALAHIA. Grigorie Ghica vodA cu a dooa domnie 120
MOLDAVIA. Stefan vodA al doisprazecelea, ce i-au zis Petriceaico, boiar de tarl 126
VALAHIA. Duca vodli, unul numit cu acest nume 128
MOLDAVIA. Dumitrasco vodA Cantacuzino, intiiul numit cu acest nume, carele
au fost grec tarigrAdean, capichehaia lui Petriceaico vodA 136
Dumitra§co vodA scoate hirtii in lard 139
MOLDAVIA. Antonie Ruset voda, unul numit cu acest nume, carele
mai inainte s-au chiemat Chirita Dracon 140
VALAHIA. §erban vodA Cantacuzino, al doilea cu acest nume,
feciorul lui Costandin postelnicul, ce era boiari de Ora ... 143
Duca vodA sA tocme0e cu le0i sa se rAscumpere din robie 150
Pentru nunta ce an fA.cut $erban voda fiicei sale, domnilei Zmaragdei ... ... . 152
MOLDAVIA. Duca vodA, cu a treia domnie, cind s-au mutat
din Tara MunteneascA la Moldova 153
De cometa, steaoa cea mare, ce s-au aratat pe ceriu in zilele Ducal vodA 157
Graiul lui lane hadimul ce au zis DucAi vodA pentru jupinesele cele inchise 159
Petriceaico vodA era cap cltilor lefe0i qi cAzAce0i cind au venit
a dooa oarl in Iasi ca sA fie domn qi au robit ti pe Duca vodA 167
Pentru moartea DucAi voda, find rob in Tara Leptsca 168
MOLDAVIA. Dumitra§co vodA Cantacuzino 1 cu a doa domnie .................. ............... 169
VALAHIA. Costandin Brincoveanu Basarab voevod, al doilea
numit cu acest nume, carele au fost boiariu de Lard 171
Pentru nunta doamnei StancAi 175
Zavistia lui Cantemir vodi ce avea asupra lui Costandin vodA Brincoveanul 176
MOLDAVIA. Costandin Cantemir vodA BAtriltul, al doilea numit
cu acest nume, ce au fost de la Tobac, din oameni de jos, Aldan 184
Cind au intrat loann Sobe;chii, craiul le§esc, cu toate o§tile in tad ........... ........ 185
Craiul Sobetchii au luat pe Sfetii loan Novii 185
Cind au ales Cantemir vodA pe preoli din tArani 0 le-au facut ruptoare
de nume cite ughi 2 186
Al doilea rind iara0 au venit loan Sobetchii, craiul lepsc cu opile
in lard 187
De moartea lui Cantemir vodA 188
Cind an rAdicat boiari 0 Ora pe Dumitrasco beizade la domnie, dupA moartea
tAtine-sAu, Cantemir vodA 188
MOLDAVIA. Costandin vodA al treilea, fiiul DucAi vodA 189
370
www.dacoromanica.ro
MOLDAVIA. Antiohie vodA, intiiul numit cu acest nume, feciorul
cel mai mare al lui Cantemir voda 191
MOLDAVIA. Costandin Duca vodA cu a doa domnie 194
MOLDAVIA. Mihai Racovita voda, unul numit cu acest nume,
carele au fost boiariu de Cara, spatar mare, de locul sAu de la Racova 197
MOLDAVIA. Antiohie voda Cantemir cu a dooa domnie, unul numit cu acest nume 200
MOLDAVIA. Mihai Racovita voda 1 cu a dooa domnie 204
Cind au intrat craiul §fetesc de au emat in Tara Cazaceasca 205
Cind au batut moscalii cetatea Baturna, unde era scaunul Mazepei 206
Razboiul ce s-au a cut la Poltava vedul cu Moscul, fiind cursul
anilor 7217, iar de la Hristos 1709, la iunie in 27 207
Izvod ce in vremea rAzboiului de la Poltava s-au luat in robie:
vezi, pu§ci, §tandarte, steaguri §i de altele 210
Pentru moartea Mazepei hatmanul 214
MOLDAVIA. Nicolae voda, unul numit cu acest nume, fiiul lui Alexandru Mavrocordat,
marele terziman i tainic al imparaliei, cu domnia intii 215
MOLDAVIA. Dumitraqco voda, al doilea numit cu acest nume, feciorul lui
Cantemir voda Batrinul 231
Cartea sultanului Ahmet catrA marele domnul Moscului Petru Alexievici 234
Cartea marelui domnu caul sultan Ahmet 237
RAzboiul lui tar Petru, imparatul Moscului, cind s-au lovit cu turcii
din jos de HuO, la Stanile§ti 246
Cind au luat moscalii cetatea Briila 248
Aicea scriem cind au venit Curt Mehmet pa.a in scaunul
Tarii Moldovei, pe urma lui Dumitraqco voda 251
Aicea scriem pecum au aimacanit Lupul vornicul i cu
Bechir aga al veziriului qi apoi cum au petrecut 253
Aicea scriem pecum au venit la scaunul tarii epitrop Ioann voda,
fratele cel mai mic al lui Nicolae voda 256
MOLDAVIA. Nicolae Alexandru voda, intiiul cu acest nume, cu a doa domnie 256
Cind au nemerit craiul Stanislav la Moldova 280
Cind au luat pe craiul §vezesc turcii, nevrind sa iasa de bunk' voie 282
Aicea scnem cum au luat Imparatiia Hotinul de supt ascultarea Tarii Moldovei 292
Aicea scriem intimplarile cele ce au venit lui Costandin Basarab voda,
domnul muntenesc 296
Cind s-au mutat Nicolae voda din Moldova la domnia Tarii Munteneqti 303
VALAHIA. Stefan Cantacuzino voda, unul numit cu acest nume,
fiiul lui Costandin stolnicul 305
VALAHIA. Nicolae voevoda, unul numit cu acest nume, fiiul preaslavitului
Alexandru Exaporitul, marele dragoman al puternicii imparatii a otomanilor 310
VALAHIA. loan voda, unul numit cu acest nume, fratele mAriei sale Nicolae
Alexandru voda 321
VALAHIA. Nicolae Alexandru voda, intiiul cu acest nume, cu a doa domnie ......... 325
Cade-sa sl insamnam aicea i citi coconi au dAruit Dumnezeu domnului cu doamna
mar' iei sale Zmaranda, de cind au venit cu a doa domnie aici in Sara. 339
Din mila lui Dumnezeu §i din norocul mariei sale domnului nostru, avind pace in tad,
m-am indemnat a scrie din cele ce s-au int1mplat pentru alte parli 340
GLOSAR 345
371
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Axinte Uricariul. Cronica Paralelă A Țării Românești Și A Moldovei PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Axinte Uricariul. Cronica Paralelă A Țării Românești Și A Moldovei PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

26 pe de altA II 27 pre / pin<A> 1-2 // 28 la] de / sultan calga / 29 corectat

I de] da // 2 dupe / greotatile // 3 veacurile // 4 domnu / far<a> / piry<a> // 5

DOMN 43. DOMNIE 47. Cap 43. ALEXANDRU VODA AL

Aceste trei domnii: a lui Alexandru vodg, feciorului Radului vocIA,

1 tarii / Patru / care // 2 lipsege cu (Mile / strinsu // 3 pintecile // 4 luindu-

Dupa maziliia lui Alexandru vodA Iliia§ au venit domnu de la

2 jumAtate / mazilie // 3 Barnovschi // 4 zilile domnii / Alixandru // 5

1 trimis / Patru / ad. marginal Leon, 1630 A // 2 lipsefte la / lipsepe ca // 3

Iar cind au fost la avgust 23 de zile s-au lovit o§tile de<a>supra

1-2 lipsefte C // 1 cu altii]boiarii // 2 pribegi // 3 av<gust> / ad.marginal

1 seams / BrAdescu // 2 sluge<rul> lipsefte i // 3 lipseste 01/ i i-au boerit

f. 424" MOLDA VIA.

DupA maziliia lui Alexandru von au venit cu domniia de la PoartA

Cum s-au vestit de domnia lui Alexandru voda mare mihniciune au

I si de la Diiu beslii turci si de la Nicopoe asemenea, de 1-au dus // 1-3 beslii

1 post<elnicul> / spat<arul> /1 2 visternic / logo<flt> / qi gull pin<A> // 3

CIND S-AU RADICAT BOIARII BSI TARA ASUPRA LUI

Si vazInd cu adevArat inceperea perirei for de Alexandru vodA, ca

1 Alixandru // 2 Afijderea // 4 Alixandru / dintr-acestea // 5 gindu Alixandru //

1 Fericiti // 2 carei domnescu // 4 deldin / diminetile // 5 Aduii // 6 far<A> /

7141, 1633. MIRON BARNOVSCHII MOGHILA VODA L-AU

10 Dupa ce s-au vazut boiarii si tara mIntuiti de domniia lui Alexandru

1 pin<A> // 2 scaun / luind post<elnicul> // 4 la]de la / lipsqte Domnit-au ani 2

1 la Tarigrad la PoartA / domniia // 2 dup<A> / poalii // 3 sarascherul // 4 numai

DE MOAR TEA L UI BARNO VSCHII VODA.

20 Au priceput Barnovschii vodA cu citeva zile perirea lui (c1-1

1 lase / gindindu // 2 vizirul / ajunsu // 3 rAva§<e> / vizirul / priimescu // 4

1 genuche / lipsefte la rugAciune / icoanii // 3 portu / ad. margianl 7142 A // 5 dupa

10 Dupg perirea lui Barnovschii vodg au mers top boiarii si gloatele la

1 post<elnicul> / bu<cu>rie / viziriul// 2 la]iar /inchiri> / v6stia]povesteall 3 pe//

L UCR URI STREINE.

15 Toall puteria le§ilor era cu craiul asupra Moscului. Ci cit au putut

1 Arile // 2 Cantimir // 3 Podoliia intorcindu-sA // 4 plean / prinzind // 5 craiul /

1 pin<A> // 2 speriia // 3 aceia // 4 prin]pre / corectat veste A // 5 NAdaborul //

<DE DOMNIIA LUI MATEI VODA.>

1 treaba]bani // 2 qoptea // 4 In anii / la luna lui noem<vrie> // 5 a§Azat / pira

CND S-AU GATIT VASILIE VODA CU O.FTI SA VIE ASUPRA

25 Au inceput gilceava cu Matei vodA, domnul muntenesc pentru

FUGIREA L UI VASILIE VODA DE LA OJOGENI.

Nu avea de ce sA apuca Vasilie vodA, fiind oastea rAsipitA in toate

In anul 7146<=1638> sultan Murat au luat Vavilonul, cu multA varsare

PENTRU NUNTA CE AU FACUT VASILIE VODA FIICEI SALE,

8-9 lipsepe M // 10 ad. marginal Vasilie,7153 A // 26 ad. marginal Vasilie,

La anul simtindu-se CrAiia Le§asca in putore, indemnati de papa al

1-2 lipsesc M // 3 ad. marginal 7154 A // 12 ad. marginal Vasilie voda

A DOUA PARTE JAR DE DOMNIIA LUI VASILIE VODA.

17 lipsege M / ad. marginal Vasilie, 7154 A // 33 ad. marginal .Lucruri

Acel craiu lesesc, vgzindu-i oameni cu viatg dreaptg de o§teni, i-au

1 lipseFte M // 19 ad. marginal Lucruri streine A //

3 repeta cind au trecut A //

21 repetlf crlesti M // 27 ad marginal Lucruri streine A //

30 CND A U PRADAT TA'TARil TARA MOLDOVII.

Ca la anul 7158 <=1650> sfatuindu-se Crimul sa rascumpere paguba

4 TabAra]Drimba aceia M // 5 dupg tirg ad. In la0; Hotinul, Dorohoiul, HIrlaul,

PENTRU NUNTA CE AU FACUT VASILIE VODA FIICEI SALE.

Si intr-acest an au cautat lui Vasilie vodA a face si nunta fedi sale

15 ad. marginal Vasilie, 1659 A //

7 ad. marginal Vasilie, 1638 A // 29 ad. marginal Vasilie, 1638 A // 34

8 i-au ] i-arn M // 10 ad. marginal Vasilie, 1635 A // 33 dupti s-au anulat

V1<ea>to 7162, 1654. DOMN 40. DOMNII 46.Cap 40. COSTANDIN

1-2 iar Costandin vodA, intelegind de aceasta, pogorit-au la Bucuresti C // 10

4 ruminesc] omenesc A // 19 ad. marginal and s-au rAdicat dorobantii $i