rrffi

'i{cer

SFANTA scRIFTuRA *i srAur:a LITURGHIE

izxaare ale vietrii vegnice

Carte tiparita cu binecuv6ntarea

inaltPreasfrn{itului
TEOFAN
Mitropolitul Moldovei qi Bucovinei

FeC

Editie ingrijitd de Pr. Lect. Dr' Mihai Vizitiu

o rR.rNnAS,2ooB TRINITAS
I&2
IEBN; 978-973-155-l Ia$i' 2oo8
*oi{ro SfAnta Scripttrr'i 9i Sfinta Liturgtrie - izvoare ale vielii vegnice

titlul rnesajului tri[ris:

,,cuvantul lui
aoest gaucl bun se reclrnoa$te din i[suqi
viata ve$nicd". Poate acesta este un
D,,,]-,,ieze,"r este sAmenta cle sfintenie ;i
Si
anului paulin cele-
ser.nr altitnpulilor noastl'e (cJ' Mat' 16,3) qi un prim rod al t1t'"tt::-
bratcrtnrultagriiaaegisericilenoastre.Iat6urrfragmentclirrmesajultrimis: Biblia de la Bucureqti (168S) [
salutul Nostru cdlduros tutufof pa'- $crrpturr tr-r
,,Mai intAi a" iout* tlor irn sii transmitem
ricit,antilor prezen{i la cea de-a XII-a sesiuile a
sinodului Episcopilor Bise- versitulile ulterioare ate Sfintei
vee[ere filologic
rirnba r'mane. u" puncr cle
.I.ema
la Ronra. acestui Sinod,
Licii Calolice dirr irrtreaga lutne, in[trtrrili acurn
Bisericii>, se situeazi pe linia pre-
<<Cuvantul lui Dum,ezei in viata 9i misiunea
ocupaLiiComuneal]isericilornoastropentruasubliniaSireafirmarolulpecare
a inceputului de veac XXI- Eugen MUNTEANU'
il are cuvantr-rl durn[ezeiesc in dinarnica misionarS Ortodoxa de Studii-Filologice
i' acest sens va aducem la c,.oqtin{f, ctt brtcurie ca Biserica noastrd Qcoala Dr:ctorald
Rornatti,prirrglasulierarlrilors6i,adeclaratanul2008ca<ArrjubiliaralSfin- FacultateadeLitere'Universiiaiea"AlexanclruloanCuza"'laqi
legatura organica qi de
tei Scriptuii ii al sflntei [-iturghii>. Acesta subliniaza
I-irLrrghie, intre cuviintul lui Durn-
uerlesparlit inhe slhnta Scripttrra ;i Sfiinta este
hLi $erbcut Crilttcrcuzino
Euharistie, izrro.,rl llrauei celei inclispensabile fiintarii
oricarui Biblia
nezeu qi sflanta l. Biblia cle la Bilcunz,rll (l6BB) sau
de
de istorici ai culturii r-omhneSti'
c[e$titi,sirtgttraitrrtrlsutaslrAslrttntl6fbarneigiseteispiritualecareCalacto. socotita in mocl ,rurri* o"o""rr'.lrrrar"prute @
sP mi$c4 ceva in sd,ul Biseri- nrJr"ii ,l in general de publicul instrulljlli r.nonlent
rizeaz.ape o'tttl cor-,te,r,poro."'' i.tr-ttn crtvAttt' istorici ai Bisericii, o" literar de
primivara in pdmdnt' Aceasta tJ*a""qti qi deopotriva u11
cilor noastre $i acel ceva este shn'rlin{a care cacle cnroial in clevenirea
"tlloIlLltrelrt"
gi iutr-o mai
(r'l Mc' 4'1-20)' "tttttoii nu se reflectl' din nefcricire '
sAln6nt6 ntr pozlte sa url adrtci roatle importanta rnajorS' e"*" "o"'"s zil culturii ro-
reale ale ac"*iui toxt capital
brrn6 cunoaqt".q u ,**ritlcatiilor cultural-istor ic
{udsts
autentice in cunoapterea colltextului
mhneqti. Intre progresele a s frfitei sclipturi si
care s-a proclus ,*ir".r"u
integrald in limba romlind
in
tiparireaeiinsecoltrlurxvrrr"<inregistratemaialesirrcffmpulcelcOlalii ace stola se
rlecenii) $i clifuzare a i;i asirnilarea
filologice din ultimelJ.ai""u sau cofilento-
i" n""ul cd' mai ales ctt prilejLrri festive
constata o ,,defazare",
rative, sunt arr es e a'" " ;i;;; i"i;;1 : :JJt#f 'jlXi, l;
ll
; :','if,f; .;:
rezul:lrly:,::;:;:,";, ,.|i
ne propunem sa
vdrate. irr cele ce utmeaz1
p" il numim ttittlia clc la Buctrrcl'lr' sa
cercetitii
"ornpl""'lJf ""ii'*f "ut*t:i}:t'qi' in {inal' sn schit[r.r.r cAtcva
raportlm acest text la posteritate" :t imedtltl..
sau deziderate pentru cercetarea.viitoare ^,.-" ar fi de Ia
"ifiii Una dintre,;ti"'f" ntt*ite"' afirillata frecvent ca;i.., cttm
1.1.
sinein{eleasdsautlemonstratf,,esteaceeac6BibtiaclelaBttcure;liteprezrrrta
sau o a versiuuilor
gelieralliloL deinaintaqi "sintezd"
,jncununarea "fo'tt"li'Jr-
bibliceparfiale,careaufosttiparitesallaucirculatiulteriorzrnttlttil68B.Reali.
a textelor"este alta
qi poate
tatea faptelor, a$a curn ne
inclicd simpla compara[ie
fisintetizataastfel.CarlileNoulrri.f",t,,,*tdinBibliaelela]Sltctu.e,slisttnt
inrelatietextualf,directicutextele.o,"up.,*,.oareclinNottlTb'stantentdela
dpariturii anterioarre CAt
ior,$/
Ero adaptate a
Bdlgratl (1688), in 168B'
'"0;;;;"o '"ui^i'"
priveqte ins[ Vechiul Testament
cuprins in editia tiplritl Ia l3ucuregti
 13
Secliunea biblica 1

i2 Sfanta Scripturd 9i SfAnta Liturghie - izvoare ale vielii ve$nice

para.digmaconjugdriiverbale)qilexicale(coocrrren{aelernetrtelorlexicalerror.
acesta feprezilrtd o traducere iutegral noua,
ihra o relatie textualf, directa cn
dicetiacelorsudice,maimultefonrredeadaptarealenumelorpropriidirr
versiunilelomafle$tipa{ialeanterioare,Paliadelaorastie(1582)Saunume. ;;;;;;astica biblica etc.). Exist6, i' epoc6, cle alte texte, inclusiv biseri-
Psaltiri',rrnus".i*" sau tiparite. Daca o astfel de continuitate textuah mui mult decat iit'tio lct Bttcure$ti de idealul
*4e roasele cegti, care se aprople
'n'lt unei lirnbi literare! Acest aspect liug-
Con0ret[llupoateficloveclim,l]Llesteinslmaipu{inadevaratctrautoriinoii exe,rplarita{ii, ,nitailiEi nonnativitalii
sau un limbaj biblic, ci s-au Br.turre$/i are 6oud explicagii principale'
versiuni nu au trebuit s6 ilveptez.e iltegtal trn stil vistic compozit al text*iu i Bibliei de la
conferit consistentd qi repere
iilcadrat intr-o traditie i[cipient[, careia i-au EstevorbamaiintfiideunaCucaractergeneral:linrbaromdndliterarivechein
unor capaci- cloua explica{ie este de or-
,ir* p*r"r,a un nivel scizut rle nonnalivitate ' A
pre-existenta
;;;i;;ibile. hr acesr se*s ge,eral referitor la
autor care cunostea qi practica traditia
rA{iexpresivealerorrrAneiliterare"peCare,exercitfindu-leasupraunuitextde
'I-estament in integralitatea lui' autorii ti- din particular. Redactat mai intai de nn
aurploarea qi dificultatea Vechiului literara moldovenear* lNi""r* Milescu
spatarul), texttl Bibliei a {'bst revi-
de rafinament si efi- (Fra{ii Radu;i $erban Greceauu)
pftrirurii de la Bucureqti le-au ridicat la un grad superior zuit inainte de a fi tiparit de cartrrari munteni
cieri{6, defini rea Bibtiei tle la 1688 ca o sit1teza a
experieir{ei cultr'rale anterioare moldovean (Mitrofun); se n-rai adaugd'
ui.Ji*"ti*" i., cel" di" urmd cle un alt r@
poare fi accePtata. faptdelocderreglijat,timpulrelativscurtpecareeclitor.iidelaBucure$til-au
Acest caracter sir-rtetic $i lblrrjator al Bibliei de la Bucure,sli
se refer6, cunoscute, prectun 9i lipsa u'ei
avut la dispozi{ie. e"*ri" fupt" conjuncturale
o parte' qi Ia punerea in circulatie
t'epetdrn, cloar la cadr-ul cultural general, pe de ,,autocenzttri",auneipreo"t'pa'iconqtientizatepentrullon'Ilelingvisticeunice
a textului biblic cornplet cal'e, prin prestigiul sau sirrbolic
rnaxim, prin nume-
au contlus la rezurltatut pe c?tre il coustatf,*r:
Biblia de la Bucuresti nt
iiu.ritur"
r-oasele sale calitati lit"ra.., p|in tlirnensir'rni 5i
prin autoritatea indusd de pres- normelor literare'
este unitard sub aspecful
tigiul editonrlui, principete tarii l{ominegti, s:o prltut impune ca model 9i re- o opgra
l.l. Biblia de la Buo.uregti este collsiderata, in motl corect, prilejuri
colectiva'

per pentm csea ce s-ar^putea r-rrrll- i traclilia biblica

romaneasca. conceptul de pro,r.,r(it cLr oarecale
Afirtrrancl acest adevdr, rnuiti clintre cei care
se
,,,ruiiti",,il in{elegern ui"i ir-, sensul siu cel mai concret, acela de paradigma
acest monllment al vechii noastre culfuii
au iu veclere *, fel de efort
despre
constant in versiunile cifiurari care all corttribuit itt vt'erur
stilisticl li lexical-semauticA lelativ stabill, mentintrtd colectiv gi anonim al tuturor genera{iilor de
lor textuale' Este a textelol bisericegti ftlrrda-
biblice snccesive in limba rr.rtnflrtf,, privite iu iuterconexiunile fel oarecare la traducerea 9i"p,,,,e,ea in circulatie
timp de mai la cei care pur pe sealna a
vorlra, cLllll voul incelca s6 aratlm nrai jos, despre conservarea, mentale. O alta eroare de apreciele se regaseqte
de Biblia de la versitt,i
bine de dou6 secole 5i jumatate, uu numai a orientlrii initiate Fratilor Greceni *"ritJ pti"cipal in trad-ucerea qi eclitarea pri,rei
textuale (optiuni de traducere, isto'ice concrete' stlcce-
BucureSti,ci $i a unei mari cantitati de elemente romanegti integrale a Sfintei Scripturi. imp'ejurarile
s t"rrninologie, seura'tici, fi'azeologie, topici, onomasticd biblic6 etc')'
siunea gi ponderea contr-ibu{iei diferitilor cf,r-turari
irnplicali, rnotivatia, com-
de la I6BB atr
Aici este mornel]tnl s6 atneudatn inc6 o afirma{ie eronati fi'ecvent rciterata, p*t"nt"i.'li contributia celor mai mulli clintre ,,autorii" Bibliei u[or i[vatati
prin contribufiile
lrotrivitcileiaBibliocleluBltcltregllarreprezentaunmodeldelimbdliterara fost ins6 clarificate cle n]llti vreme, in special
romfine literare
rorrdneasca veche si, in-rlilicit, llruclartrentul textr-ral al lirnbii precum Nicolae Iorga, Virgil Cindea sau N'A' Ursu'
insi alta. Dac[ acceptAm defini{ia clt speran{a ca vom ptilea
rxoderne. Realitatea irtoii.a a faptelor este
Vom prezenta pe scurt $i sintetic acoste date'
exemplara a lirnbii nafionale, con$tiinta publicd'
stiintific6 a lirnbii literare, aceca de varietate contribui astfel la difuzarea qi generalizarea
lor in
caracterizata prin ticceptarea con;tiertl6 Ei consensuala de cdtre
toti utilizatorii
Primulaspectcaretrebuieeviden(iatesteacelacdBibliadela]Juuu.esti
gi la toate paherele (lbnetic, mor{blogic, lexical, sintactic) a unor
nol'me relativ al cu-
nu a fost concepulri $i realizatl ca o calte bisericeasc[ in setrsul t'estrAns
stabile gi unitare, codificate in rnocl expticit sau cel pu{in
printr-un uz genera- saiislacerea utlor uevoi als
vantului, neavandu-Se nici un moment in vedere
,I4tt
Bibtiei de lu Bucure$li nu satisface aproape de relativ multa
lizat $i co[stant, constatlm c[ texttrl cultului liturgic. Pentru aceste nevoi, existau Ei circulau
cleja
filologi au demonstrat de multa
cleloc aceste exigen{e. cercethrile specialiqlilor vremeEvanghelttle,ApostolulqiPsaltirea'undepasajelevetero-saureotes-
vrerne c6, in aceastd perspectivl, Biblia rle la Btrcttre.sri nu a putut fi un model cerr-rtd de logica discurstrlui
tamentare erau selectate 9i prezentate in succesiunea
oricdrui cititor avizat interpretare, de limurire qi
de limbi literarl. SinrplalectLtri atetlta a textului ar arAta
lihrrgic. Existau, de asemenea, pi circulau clrtile c1e
in,:onsecven[e cle naturfl grafico-fonetica (unul qi acelaqi cuvant irnportanta dintre .acestea fiind ca-
ilnn-reroase de edificare morala a crcdincioqi lor, ceamai
coloall, in mod diflerit, accentuiri diferite ale cuvintelor
scris, a{esea pe aceeaq;i za,ia (laqi,l643) mitropolitulLii Varlaam al Moldovei. Deceniile de Ia sfiirqitul
etc.), morlologic6 (variante ilif'erile de pltrral la substantive,
fluctua{ii mari in
 115
Secliunea biblic5
- izvoare ale vielii vesnice ai locului' ntt
Sfanta Scriptura Ei Sfanta Liturghie qi desple alti palte ai no$tli oatnetti'
114
lui, pre allii care s-arr intimplat' avirrd Etiinla ca sa o 6l-
numai pedepsiti intru'a nourrli-fi*Ua, ce Si de li,iio "lineosca cu'cel elinesc
.Sec0luluialXVIl-leairrregistreaz6chiar,atAtinMoltlova,c6tpiinfaraRom6- f''"G Ei dentr-alte i"uuO" veclri i|^t'lT}-::
qi
m6ceasc6, carii luind
lleasca,ointensagiacceleratdactivitatedeelaborarsqitipxrireatextelorlitur- ;i-;;i", rb a" au"uri''o u'"u'"u tui D'*':11"";H:lH[|.iJfi
cu *'::".:'i'l:::::i^;',';,;'
:lrffid,"";lilf;
gicefundanrentale;iabsolutneoesalecultuluiEivietiibisericeqticurente, fie fost foarte
sd
cari c6la unele cuvinte precum acera a$a
talmacirodi tatinilor $i sloveariilor, ";".,
(Liutrghierul,Moliitvenicul,Triortul,octoihltletc.).liparireaintegralaaBibliei romf,nesti, iars incis ;;r;;;;;;; ( spre aceasta m-am tn-
ru se inscria in r6ndul prioritalilor unor
ierarhi lu- l"-uu taui p''""'u'' tit*'" la ccarclineasca ) $i
nn era o asrf.sl de ;;;;; $i ai no$tri 'a bine ca Durnrrezau au porunctt
cu.vint, Etiirrd
l)osoftei al Moldovei qi Teodosie al Tarii demnat ca si sd a"" r"l"iilr*nezdiescul sau la toata zr'
minati li erutliti pr"Ir,n r-nitropoli{ii apostolii pr"p"r.arirr.x pre lhcaitoriul de via1a, cttvinttrl
sfintilor sai sitr, care vedem p6nd itt
llomAne$ti.Realitateaistoricaafaptelornearatac6aceastisarcinddeoenorma n"tu*inn..de stralucirea rlarului
i,r* asutnat-o cfltiva dintre cei rnai direa, ca sa nu ramiieiin"i, citeasci intnt a sa linibd
nici o limUa ( ') ca sl l1u
ffi;ffi,;;;;i;d.*,oare de pi-estigiu $i-au sprijini{i de autoritatea politica su-
zioa de asffizi *
'-^tl''""i'iu"''"o*'
eru.ili c,rturari rr"i -i epooii, siimulati 9i dumnezdiasca ScriPtura"'
ale evenimentului editorial
pa-
: pre,rd, ,oi"roaui$"Jan'Ca'tacuzluu.
t'."oc.,iat de co,solidarea puterii poli- sen-rnificatile politi;; cultnrale gi na{io[ale doua
in de-a
gi;stul simtolic aletlitarii sfrntei scriphri
cea
so"t i""a qi mai explicit fonnulate
tice personale, pri[cipcle avazutln tronat de $erbu,, Cun'u"'oino dert trrila lui
major de conturare Ei afirmare a sta- si
in lirr.rba tirii pe ;;;;'; sthpffnea un lirilej nrefata a cirtii, adresata voievodului '"n"'utu 'ltr "Dosithett' Faptul nlt{
tnntlui .1. prin"lp" creqtirt lumit'ut
qi g"*'oJp" il viza tn mod sistematic 'Dumnezau
patriarh ;;*iii"'"t^ri*ului si a toat6 Palistina"'
""t cle
"l;;;;t
cdtre unul din capii proeminenti ai Bisericii Ortodoxe a

gipetoateciile.Nrrlipsitadeilrrp.ortarr{iinacestcontextestementionareafap. insugi al semn4rii elocveht

cantacuzino, se tipdrea lui $eiban qi a tiuniliei sale este
t,lui c[, strb autoritat"^ qi c., sprijinrrt accluiaqi $erban la Bucure'rli, in con- acestui text encomt"';;il;;t"sa a momentului' Re-
r--rn arrr inairrte a Bibliei
de
pentru autoritatea a" u""utu *" bucura in lumea ortodoxa
la venefia, i,l r otri, oaica "xact """ Constatrtin
dactat rnai nrult ca
un'orl al^tocutui"' ltrobabit acelaqi
*'*;;;;";;
rlitiietlitorialesimilarecairnpozan[l,textrtlintegralalBiblieiinlirnbagreacl argruuente de jus-
(Septrtctgitfia qi Nou'l Tbstamint)'Corelateintr:
J"'i"': O:T evenimente edi- cantacuzino stolnicul, acest
text con{ine, in seria e,l,rditelor
o tbr'-
textului sacm irr liu"rba v-eilramrlard,
toriale va6esc in mocl limpeile arnbilia
lui $ertran cantacuzino de a-Ei illarca tificare a tegitimita{ii i;;";"rii
cle lidei politic al lurnii ofiodoxe
balcanice 9i deopotrivl a
Ei legitirlla ,ruturu utularesubtilaadirnerrsirrniiurriversaleaUlluiactrlcculturAna[iotral,dedicat
inrparatrtltti Constantin
i',-r t:"-t:*t exctlrplui
iarrrilieisale,catloqtetritoat.eatrzrditieiirrrperialebizantine, inffeprlui popo"o"lanita"i "'o"anq cliil constantinopol
scriphrra prir,,.. trisericile
t]ruditagiterlactatd(probabilde:itolniculCorrstantinCantacuzino,fi.atele care a l)rrs sa se rlifirzez" siant,
tburnitoruh.ri)intr-unstiluratru'siprt:ois,crroretoricdbogatriqinuau{ata'pre- saualepiscopuluigottJlfilacareatt.allsplrsirllirrrbapoporultris6uopatlea
s6i,
fata adresata de voievod, in orrlinea
i"raihica medievah, tuturor supuqilor Bibliei,prefafatorularuthc|t,,maivirtosVfoZlrltrit:rlemiirlelaudeeqtilrririiata,
mitropolit
surpt stapirrirea uoastrd' preastin{itrrlui carelaunnorodintregdaicuvinhrl.lt,iDtrrrrrlczarr(..)ctrsllurrrineazecelor
,,celor ce sd al'li lacrlito;i proac.uvioqilor egutneni' ru'rinilor, rrrolcl0' cnilor;i u,grovlahil0r"'
iubitoriL:r tle l)unrrezhu episcolri, den casd ai BeseariciiTruruu,l",
chir Theoclosie,
qi lrrt'r-rror (.trl'rralalti pravosla'*rnici creg- UnaldoileaaspectcaretrebuiementionatsisublirriattirredeaceeaCatextul
smerililor pr-eo[i, blagorncl0icilor boiari pe detaliate mai sus, nu leprezintl
tradu-
sprijirra ;i jlstiflrc[ interpretarea tiparit la Bucuregti Irl6BB,'ir, "copurile
tini,,, contin* aut. Eiaetatii precise care
$s' ;;;-;; r.r,*,,lat-o rnoi strs' Despre tra"spo"*'"u in limba
poporului a '"dum- cereaFratilorGreceni,cums.acrezutmultiivrtrrrt:.Ace5tir]oicirhrrari,aflati cum ar lt
ilustra ulterior Priu t'pereinrpo':'11tt"'
la inceputul calierei ;, ;;'"t
rrezaiegtiiScripturi,,Sevorbe$tecatlL:spreo,,t:r:feasc6.filtlsofie',,undarspiri-
traducereainrorrrflneqteafuItirtttrisiriio-rttttloxe;tIuiPetruMovill,aMar.
deloc
tual s,t'e,,roro*',ior"i":ll:
f :::"-:,',;Tlt'*ili ::::,*ti,llJilTi,:1il::';; qi Mine elor'.littrd a dinrl-tlastfel
spasetll gtiritarelorlui loan itt'a O" Aur a I

s?ri, ,,spre a tloasttd spAsente $l i

dat, ci ir-l sp<irr 9i i[rparli "celoL ce sint supt ascultarea Statulaqimeritelelorreale,trebuieinsa'sptrscieisr-rntinevenitrrentulcultrrral

,,talandtrl" calc i-a fost traduceri lrt*sr*t" a vechitilui
Testaruenl,tradu- tA
aceast6 prciap meritA-sA fie reprodus
in de la 168g doar revizori ui**i
noastl'A". Un pasaj inrpoltant din evoluatf,, de decenii inainte de criroscutul
clfiurar Nicolae Milescu
Ca atesta firptul ca nrentalitatea cere efectuata indirecte
intreginre, intre altele !i lrerrtru "r, "at"u*Acest
SpdtarLrl (1736-1708)'
**:,d:Ieclit' pe lAnga unele referiri
orietrtarenrorogi.aqirrmarrist.cretirrlalraclucdtoriloreracunoscttiaqirecunos- ?pt
qiiincolo de ceronl fbarte restrAns al citturarilor: dinepocl,deexistentaunei.a]te,",*i..,,,',o,,-,a,,estiintegraleaVeclriulr,riTes.
Filialei din
cuta ca atare rnultil nevoinl6 qi
tament, pastrati lntr-un ingrijit
*un"sc'is' Ms' +j ae la iliblioteca
,,Aceasta aur thcut la
tihnicirea acestii sfinte scripturi, ficind cle tm anume Dunitru din
CAmpuhurg pentru
destulaChelttlialii'despreopartepuinddasc6liqtiulifoartedenlirnb[elineasc6,pre Cluj a Academiei Rom0nelCtpiot
Ghermano Nisis, ti, dupS petreacerea
pr"ni,r1"r.i,ri'""r'a.,.,t.u anr"^li aies $i ar.hiereu
 117
* Secliunea biblic6
1 16 Slirnta Scriptura gi Sfirrta Liturghie izvoare ale viefii veqnice

rlitlopolitul Theodosie, Ms. 45 confiue qii un ,,cuviut inainte cdtr[ cititori", re-
qcoliiPatriarhieidinConstantinopol,erucli{ia$italentulnativdoveditedin
cea rnai inhe
dactat cle cf,tre un cartural anouitu, care afirtn[ explicit cd ,,o am scosu-o pre piin prin scrierile ulterioare il fhceau per.soana poate -calificata
limba lrulileascir den izvoclul lui Necolae cartea aceasta ce sa chiam[ Biblia". contemporanipentnrointreprindeledeasemeneaamploareEidificultate.Iricd
Acest ciltru'ar auanirn, identifical dc cunoscutul filolog iegean N.A. Ursu in per-
nuputemspunecupreciziedacainitiativaiiapar{irreirrtegralsatlaltlcrat,,la
ramar dc asemenea 5i irnprcjura'ile in care lnanrscri-
soana lui Dosofiei, descrie pe larg in ce a constat interventiile operate in tex- forun.u,' cuiva. obscure
sul sAu olograf a ajuns in Moldova'
tul ilitial al lui Milescu. Aflarl astfel c[ a fost urmatl, in esenfi, metoda de
lucru a lui Nicolae Milescu, inclusiv iztroarele acsstuia: C6tpriveqteacummetodacletraducereasumatatleMilescugimeufitrrrtd
este cea literall (,,verbturt (1 verbo'"), cei mai
,,lara Nicolae, vrirrd sd aduci qi el cartea aceasta den elinie la runrtrnie, nefiind alt6 ;i cle revizorii sdi succesivi, aceasta
tlat6 scoasl la rul6nie, au socotit gi au ales un izvod carele-i mai ales decit toate altele, multiintefpre{iclinepocaaitextelorsacreimpartAqindconvingereacafideli-
tipArit in Fraugotbrt $i ales lbarte bine pre lirnba elineasca, pi dedesupt cu multe aritiiri 1ur"o fut, ie litera Silnt"i Scripturi este singura
sol,tie convenabilA pentrtr
de Milescu qi de colaboratorii
$i cuvinte puse cullt le-au 16lmicit altii. (...) zice el c?t pre lingd izvodul acesta au avut ovitarea erorilor. Problema izvoarelor folosite
iryp! $i izvodul slovenescu qi leteneqte qi au avut gi alt izvodu letenescu, ce au fost scos de succesivi la definitivarea textului pentru tipar este
ilustrativa pcntru orientarea
curild clel linrbajidoveascf,, adecii den izvodjidovascu (...). $i iard m6,rturisea$te el de in l]ibliei cle lct Buanresti'Ditt
erudit-umanistd a cdrtr-u'arilor iniplicali elaborarea
,@
zice cii de cel slovenescu l1u s-ai,l [inut, cA nurnai acest izvod iaste slovenescu, care optat ca baz[ pentlu sepLua'
acurn sd aflfl riparit la Ostrov (...). lara qi noi, pre linga izvodul lui Necolae am mai mentiunile clare din profete reiese lirnpede c6 s-a
legitimatA de
alaturat rii alte izvoadc gl'ece$ti, preu care izvoade tbst*au unuI carele au fost tipdrit la . ginfa,vechea versiune greceascd a caitilor Vechi,lui'l-esta,rent
libertate de op-
Epglitera, ci qi acesta nu sa potriviia cu cel de la lrrangofort (...). Apoi allindSi noi iz- iraditia Bisericii Ortocloxe. Fapt se,r,ificativ pcrtru relativa
vod grecescu, altul de ceale den Fangoibrt, dupre care au scris $i Necolae, am urmat {iunepecareqi-oputeapermiteuncf,rturatl,oit'-editiafolositacabazit'Sep-
'tuagintatiparita erLrdili e le-
aceluia perrtnr tocltrilea soloacelor gi deplinirea c.uvintelor 6i intiiritr.rra oxiilor den cit ta tlranrtlnrrt am Main in 1597 de c6{iva re putali
arr putut; (...) pentLu cici izvodul lui Necolae, pentru degraLra scriindu-I, n-au pus nici
nigti de orientare protestanti (T'[S LrfuS l-po\rt;
Ila)aiaq A'UAi rtri Niaq
lnile de aceastea, ci era pentnr neirrtocrnirea lui foar-te cu grell a s[ in{eleage vorba ctc Novi Testaruenli
talnricirei Ei abatetea cltviutelor". d'ta0rirrl6 dnc{irq- Divincte Scriphtrae nertxpe Veteris
vuriisque lectionibus
Acest text, revizuit cle un rloltlovean (Dosoftei?), reflecta, clin punct de omnia, Graece, a viro doctissimo recognita et eruendata,
wecheli haeredes,159'l)
vedere lingvistic, cu relativa fitlelitate $i consecven{d, normele traditiei lite- aucta et ilhtstra, Frankofirti ad Moenum, aptd Anclreae
filologica pe care gi-o cffgtigzise (,,izvod carele-i
rare lnoldoveresti. Relllgiindu-se Ia Llucureqti in 1686, ca Lrl'rnare a exih"rlui a fost aleas[ pentfu reputafia
mai ales decit toate aliele"). Din edilia mentionatl,
Milescu a preluat integral
tbrtat in Polonia aI protcctonrlui sau, rnitropolitrrl Dosoftei, Mitrofan, viitorul cin\lle Macabei III
gi ,,sumarLrl", adicd toate cdrJile ,,tleuterocanonice", iuclusiv
,,diortositor" al Ribliei cle lu Bur:rrre.tli, a adns cu sine, probabil, qi texhrl lui 'qi'Macabei-Itrl Pe langi textul de baza
(,,Tratahrl despre ra{iunea dominant6L").
IVlilescu, revizrrit, aga cLull apare el in Ms. 45. Este, de asemenea, foarte probabil clarificarea unot'
pcntru
ca acei ,,oarneni ai locului" de la Bucuregti (intre care Fratii Greceni trebuie al Sephnginref, Milescu gi revizorii sli au {Icut apel'
purui'" obl".rr", la singura versiune irrtegrala a Bibliei i,
lirnba slavona, tip6-
sa iEi f i asulnat sarcinile de editare principale), presali de timp qi cle voievodul
,ita ia ostrog in Ucraina (tiuraur , *rprur E!.r;6aro , lloaaro 3aer1.a
no ],s:|'r\rrs cno'EncKs
$elban Cantacuzino, doritor sa-qi vadh Biblia cAt mai curAnd tiparita, au gasit circula{ie a Vttlgalei latine'
(...) Ostrog, 1581), precum qi la o editie cle largt-r
fbarie conveuabil sa preia textul tratlucerii lui Milescu, revizuindu-l inc6 o data tipograf-editor Cristo-
iipr.ia6 h Ln ers (,tetatea Anryerpiei") de cnnoscutnl
pe baza acelora$i ,,izvoade" intrebniu{ate qi de Sp[tar. Comparatia dintre Ms.45 (...), ex
plantin (Biblia acl vetttstissima exemplat'ia castigata Antverltiae,
qi Biblia cle la l688 arah clal ca avem de a face cu acela$i text, dar substantial re- piror
,fficina ale Sepluttgitt.
*l*vizLrit. AEadar, in concluzie, Nicolae Milescu este tradllcatorul principal aI Bi- Christophori Plantitti, 1565),la alte erlitii occideltale
/Ji, prec,m ;i la unele h:aduceri renascentiste i, limba lati,6 ale
originalelor I

bliei de la Rucuresti, tllturor celorlalti cdl'turari, cunoscu{i sau inca anonimi, Snntem a$adar, in a cA
reverlindu-le meritcle de colaboratori $i revizori. Ram6n incd neclare resortur'ile ebraice, arnintite dar neprecizate de cdrturarii-traducitori.
cloua jumatate a seoolului al XVII-lea rotnanesc
in fata ull tip de tttitudine
gi niotivele psntru care taral-tll caltrrar Nicolae Milescu - tradncerea Vechiului
"l'estanrent a realizat-o la Istanbul, intre auii l66l-1664, pe cend era repre- Carturireascamaiapropiat,prinastlmareaunorprincipiialeinterprelariicri.
moderni
ri". ii a t"rt ri"l Slintei Scripturi, de eruditia filologicii
zerltant al domnitorului Crigore Ghica pe lAnga Poarta Otontand - ;i-a asumat "o*purative traclifional al traduchtorilor
decht de simpla raportare literala la textul slavon
o sarcina atAt de dificila. Iluna instmctie in limbile clasice, greaca, latini Si sla-
anteriori.
voua, plecrur-l qi in teologie gi filosofie, pe cal'e qi-o dob6ndise anterior ca elev al
 119
Sec[iurrea biblica
- izvoare ale vietii vegnice
118 SlAnta Scripruri $i Sfanta Liturghie Bibliei tle la
pe care le de{inem' "istotia"
1.3. in rezuInat, potrivit clatelor la Istaubul' tAndrul
Acesteop{irrnistrategicealeluiMilescu,adoptateqideceicarei.aLlpre- Bucure$ti(l688)
fti-iti""e dipiomatic6
luat versiuneu, nu ti*u, jioanele
traditionale al aborddrii vechiului Testament """ "'"i#"^'
CarfurarNicolaeMilescuefecttteazdintreaniircet-loeqotl,aducereirrtegrald,
tuturol cartilor deuterocanonice (cu folosind ca izvor principal Septuaginta'
ili traditia biblica romflireasca: includerea aVechiului f",to*"ntiiti"'na 'oma"a' editie din 1565 a
dominanta"' men{inut doar de Samuil
Micu iar ca instrumente auxiliare o
exceptia,,fintututuiaespre ra[iunea in"editia de la Frankflit' irSqD' lui Mi-
j
ta ss+- t 856), Sepntaginta
catext de bazl, apelul critic gibiiu ntavoua de la Ostrog (l5Bl)' Manuscrisul
la l7g5 ;i ile lrilorei Vulgateilatinesti gi Moldova de un
tratlitii' lescu ajunge in Moldova
in'l-u" Romineasca'?riT tt revizuit itl
gi
la versiunile altor de un clrturat
intrebuinlat ca nratet'ial auxiliar
ReferirincinclclielnicelattadtrcereainifialdaluiMilescu(,,izvodullui anonim (probabil oosoriri; 9i pentm realizarea altei
Andrean Panoneanul)
rnuntean anonim (pr"b;til'D;niil dat6 in Mol-
o
Necolae,,)r.egAsinritr,,cuvirrtulittaintecEtrf,cetitor,,dinfrunteauneiatreiaver-
'l-csta,e't, datand din aceeagi epoc[;i pas- T'extul lui Milescu' r'evizuit
trarluceri, pelsazau""i''nii uLuvone' munteni Ei ti-
siuni rornanegtl irrt"gloi" a Vechiului revizuiri de.cihe un gnu) cle czirturari
dova, este supus uner a dona al dornnitor-Lrlui
ffala,tleasetrrenea,intltatruscris(Ms.43BgdelaBibliotecaAcademieiRomane), porunca ;i cus.,poi't.,i material
parit la Bucureqti in 1688, Ia (lreceanu'
tlitrcarere{itretrrcf,tevapasajeintetesarrtepentnrCeeacerreintersseazdaici:
suflatd carte carea se cle cf,tre iratii Radu 9i $erban ,ddC
aceasti sfint6 6i de Durnnezeu $erban Cantacuano,
,,Nevoitu-ue-at" o 1'""1"'n"
cheatnatsiblia,adecatoaracaltealegiivechi$icuto{iprorocii,pr.elimbarumAneasca, 2.Vomf.aceinContinual.eoprezentalestl0cint.Iarprincipaleloreditiibi-
de-v1!ere al "ca-
caleapi,',aacurnitrlr-aceastiliLnbaanoasttflrutndtteascdnufoartese.auaflatprepus6, . blice rom8ne$ticare;; tiplriturii cle Ia 1688' Din puuct la traditie'
un izvod scris cu rnina, pre care l-au
fbst pr"epus Nicolae, spatariul mol- al lirnbii $i stilultri, al raporti:rii
fhri
'urnai nomrlui,,, al conti,ut*lui tex;ual,
|&l,srlovean,dascalqiirrvi{atirrlirllbaelilleascd,carelel.auizvoditdepreizvodrrlelinesc distirrgemrlouadirectiitlistincte,peoarclevorrrntllti.|iliertltraditiofiala$iJi-
CeSe'alllbsttip[ritin}'rarrgclfolt.Ceirrcdliizvodulacostapentrunrultapriptlaacelui
liera inovativd.
pr.eprritoriu,calese-augr.tibitcurirrda$iVilrnaci$iaq;iscrie,aflatu.s.aurnultegrqale(...).
s'iatnnevoitapleptlneaceastacal.tealegiivechiCareaseclriiarn2iBiblia,toatlt,cutoti 2.l.infrlieratraditionallcuprirrdemtoateeclitriil'rcare'clirectsauindirect'
oarecare' fie
ca(i toate, ce afll (te sA)' sau refleciii' t1t1:::..*'
provin dinBiblia d" lo'B'''u"sri
celelalte ale apostolilor,
prorocii (ca Leagea Noao, adeca Eva,rgl,eiia Ei
cultural[ geuerali.ir
tnulteprenbogatelocrrri'Eicutnitrascriseqiintipariurlateprelimbanoatr['rumi- struchrrile textnale, tie orientarea -o.llll"tn= ,
Veohi, noi, ruminii, foarte.sintem lipsili)' ( I 688) inslgt'
Drept
nea$re, iar,le lceasra carte a Legii in cetatea Incepem prezentarea cu Bibtia de lu Buctre'sli
carele au fost tipdrit in Rusiia cea mic6,
aceaea, alhturind izvoclul slovenesc
|'BibliaddecciDumnezeiascoscriptttriiaceiiVet:l'i;iuleceiiNoaoLeage,
Ostrovttlui,$iizvodulldtiuesc,careattfosttiparitincctateaAlrtverpiei,$iacelizvodru.
manesc,decaresespusetnaisus',.qutl"p"dtnselecurnult[socotintaatnpt'epus'Iar batecares.at,tfitmaciitluprelimbaelineasL:tisprei.ttlelegerealirnbiinlmd-
rlttrntr loan s(irhan canta'
totuqrnai.,',.,1tn"-...*[irrrrtdeizvodtllcelslovenesc$idecarearnumblatmaiaproape ne$ti, cu porlu.tca pr"ob,rrnrilrri creglirt $i ltunirtatu-ltLi
de dinsrrl"- cozintlBasat,abliVoievocl$ictlindenttlareadttrnnecthiCostandinBrttlcoveantt,
Dedataaceasta,autorulatlorritrtalversirtrriilintrebuin{eazlmanuscrisul marele logofat (' ' '), Bucureqti'
1688' -t ^+ .1., rt, l

luiMilescudoarcaizvorauxiliar,oatsxtlnaflorpentruseptuaginla,orien- Textulfinaltiparitlalsuctrregtiinl638afostllrececlatdeclor-rflvelslunl
tArrrlir-seiu'.,-,o.lprior.itarSpleVeISit}tleaSlavonatipirit[laostroginl581, li- rdmase in manuscrts sl arlullrle:
vacleqte in multe privinte o calitate *
cmparata 1\ cu htlgatapla[iiniana. Degi 2. Vechir,il Testattent vetsiunea Milescu
terartsioirrteligibilitatcsrrlrerioalcVersiuniiluiMilescu,aceastatraducerein- ManuscrisulromAnescru.'45delaBibliotecalrilialeiClujaAcaderriieiRo-
-l'estaurlnt trtr a fbst luata in calcul cle editorii de la Buctv gruj; i*ar,""'"u irtegmla a vechhltti'nt!:',:'j:efechata
regr.al6 a Vechitil.i nrAne, fondur moldovean
l'l cullosout)' poate $i pentru f'aptul
ca' in plin[ expansiune a "oniir*
dupdt septuaginfi derqi"oro"
Milescu si revizuit5 cle uu nnonim @
re$ti (daca o Yor alXvll-lea'
D";oftei) in a doua jurnstate a secolului
orierrtal.iic6trenrot]elullirrgvisticgiculturalgrecesc,autorulSementineainc6 i;;;bil
anterioaro' Andrean Patloueanrtl
in cadrele slavonismului clorninant in secolele 3. Vecltiut Tbstamer$- versiunea Daniil
Academiei RomAne; con-
ru" 43Bg de la Biblioteca
Manuscrisul ro*an"'"
,,"*,,,-*eifilologicecr;Irrlrarative$iaunor.ra[ionamentedeislorieculturala,filo. {inetraducereaintegralf,aVechiltlui.ksfument,efectuat6'dupf,slavorr[sila.
o"*,t ono,,in, ar putea fi Daniil Andrean Arid..a,, Panoneanul), in a doua
logul iesean N.A' t]r.su a larrSat ipoteza ca |,,1'T.*: tin6 cle un anonirn #;;a;;"ur[1Daniil
prolesordeslavonxqilatinala$coalal)otrrneascidinTArgoviqteqiautoraltradrrceriicunoscutel
1652'
jumltate a secolului aI XVII-lea'
colec{ii de textecanottice lndrcltttrret /egil"ffrtgovilte'
w 120 Sfanta Scriplura gi Sfanta Liturghie * izvoare ale vielii vegnice Secliunea biblich
121

Iliblia cle lo Rttcure;ti (1688) a fost reeditati, in transcriere interpretativd romAni,; cf,ci, in afar6 de textul tip[rit la Btlcure$ti irt l688, surlt editate inte-
gral Ei celelaite doua versiuni contemporane, cuprinse in rns. 45 9i
rns. 4389.
din grafia chirilica in grafia latini actualS, de trei ori gi anume:
gi lingvistica, cele trei
a) ou titlLrl Biblia odicci Dumnezeiasc{t Scripturri a Vechiului ;i Noului'[u- bupa ample studii introductive de naturi filologicX
ver;iuni uitti"" romaneqti din secolul al XVll-lea sunt rlispuse, ,,in oglinda",
tamenl, tipriritti intiia oarti la 168B in timpul l'ui $erban Vodti Cantacuzino,
pe coloane paralele. Pe coloana I este prezentat iu facsiuil
textul chirilic oli-
tlontnul l'drii Romnesti, retipriritti clupci trei sute de ani in facsimil Si transcriere
folie-
cu ctprobareu S/iintului Sinocl si ctt binecuvdntarea Prea Fericitului Pdrinte ginal; coloan a all-aeste rezelvati aceluia$i text, transpus, in trauscriel'e
Ica interpretativd, din glafia chirilicd in grafia romAneascd actuala; ar [ll-a Si
a
Teoctist, patriarhul llisericii Ortodoxe Romdne, Bucurepti, 1988. Tiparit in con-
dilii tehnice de excepfie, cu un cuvAnt inainte sernnat de patriarhul Teoctist, IVa coloana con{in, in transcriere foneticd interpretativh, texhll biblic coles-
punzdtor din ms. 45 qi, respectiv, lns. 4389; in fine, pe coloana a V+
este tipd-
voluurul a fbst realizat de un arnplu colectiv filologi gi teologi (Teodor Bodogae,
respectivLrlui text biblic, destinati sa faci-
Valentin ChelarLr, l.C. Chilirnia, Alexandru Ciurea, Mariana Costinescu, Mag- iita o versiune adaptat[ do eclitori a
liteze cititorului accesul Ia dificultatile lirnbi vechi. Aparahrl critic al editiei este
tlalena Georgesc:tr, Anca Clistina.Gherman, Ivlihai Gherman, Ecaterina Io-
o alta sectiune de cotnen-
naqcu, Zamfira Mihail, Aurclia Mihailovici, Ion Radu Mircea, Mihai Mitu, alc[tuit dintr-o sec{iune de note Frlologice textuzrle 9i @{
Alexanclra Moraru, Mihai Moraru, Pandele Olteanu, Liviu Onu, Viorica Pam- tarii corrplexe (lexicale, traductologice, biblistica, ar-heologie biblici, ollorllas-
verset. Ur-
fi1, Iou Rizescu, Octavian Schiau, Sabina Stroescu, Niculae $erb6nescu, Stela tica biblita, referin{e patristice etc.), legate de con{iuu1ul fiecarui
meazfi indicele de cuvilte $i forme exhaustiv al cirtii biblice editate,
collce-
1bma, Dan Simonesotr, CAtdlina Velculescu, Ileana Zamfirescu, Florentina
put pe baze lexicografice (se clau corespondentele in germirud 5i in francezd,
Zgraon), coordonat cle filologr.rl LC. Chitimia.
se iudica prima atestare a cuvintului gi toate ocureltele in textul
erlitat). in
b) cu titlul Biblia tle lo Rucure;ti (1688), in seria Monurnenta linguae
partea finala a fiecarui volum al seriei suut date i1 facsirnil 9i oligilalele celor'
I)ncoronranrtrun. Au fbst tipirite rurrfltoarele volume: Parsl, Genesrs, Ia;i, l98B
(autolii volumnlui: Alexanclrr"r Andriescu, Vasile Arvinte, Ioan Caprogu, Elsa clouf, versiuni manusclise (lns- z[5 5i ms- 4389).
Lucrarile la aceastii editie, proiectatd in 25 clc volume, vor coutinua, ptni
w Liirler, Paul Milon, Mircea Roqian, Marietta UjicA); Pars II, Exodus,lagi, l99l
(autorii volumului: Alcxtrndru Andriescn, Vasile Arvinte, Ioan Caproqu, la finalizarea ei, in,cadrul .,Centrului de Stuclii Iliblicr:-Filologice <Mo-
ComeliLr Dimifi-iu, Elsa [.iider, Paul Mhon, Mircea Rogian, Marietta Ujica); Pars
III, nnmenta linguae DacoromanorLlm))" infii11at recent ir-r cadtul Uliversititii
Levitictrs,lagi, 1993 (autorii volurnului: Vasile Aruinte, Ioan Caprogg, trlsa ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iasi.
Liider, Paul Miron, l3ugen Munteanu); Pars IV" Nr.uneri,la+i,1994 (autorii vo- c) cu titlul Bibtia cle la Btrctffe$ti (l6SB)..l-ext stabilit 9i ingrijire edito-
riala de Vasile Arvi1te $i Ioan Caprogu, volum tntocprit de Vasile Arvinte,
loan
Iumulrri: Alexandm Andriescu, Vasile Alvinte, Ioan Caprosu, Ion Florea, EIsa
Liirler, Iraul Miron); Pals V, I)euteronomium,laqi,l99T (autorii voltumrlui: Ale- caproqu, Alexandru Gafton gi Laura Ivlanea, llclirura Universitfltii ,,Alexandr-r-t
xan(lru Antlriescu, Vasile Arvinte, Ioan Caprosu, Eugenia Dima, Elsa Liider, Ioan Cuza", Ia+i, 2001.
lrzrr"rl Miron, Petm ZLrgrur); Pars YI, Ictsue, Iudicurn, Ruth,lasi,2004 (autorii 4. ,,Biblia Vulgata" (1760-1761)
volumuhri: Alexandru AlcL"iescu, ileana C6mpean, Eugenia Dima, Doina Crecu, Deqi independentd din punct rle veder() textual de Biblia de la Buctu"e$ti,
Gabriela Haja, Custavo Adollb Loria Rivel, Elsa Ltider, Paul Miron, Mioara aceasta versigne se mentine in cadrele stilului bisericesc al vechii romAne
lite-
S6clieru-Dragomir, Stela'lbrna. Consultant qtiinfific: N.A. Ursu); Pars XI, rare qi ale terminologieibiblicoteologice tra{itiolale' lnitiativh cle a tradttce
Liber Psalrnonun,la;i,2001 (autorii volurnului: Al. Andriescu, Eugenia Di- clin nou integral Vechiul'I'estament aparfine episcopului greco-catolic Petru
rna, Gustavo Adolfo Loria llivel, Elsa Liider, Paul Miron. Consultant qtiin- Pavel Aaron. Pornind de la Vttlgata, gntpul de c[rtttrari greco*catolici coor-
til.rc: N.A. Ursu). donat de Petru Pavel Aaron (Gherontie Cgtorea, Atanasie I{ednic, Silvestru
Ilitiata in cadrul parteneriatului intre universitalile ,,Albert Ludwig" din caliani, Petru Pop de Daia, Ioan sf,cf,date, Grigorie Maior) au realizat in apro-
Freiburg im Breisgau 5i ,,Alexandru Ioan Ctza" rlin laqi, de profesorii Paul ximativ cloi ani (1760-1761) o versilrne fluenti qi telativ clard' Conservat'A in
Miron (Fleibr"rrg), Vasile Arvinte gi Alexandru Andriescu (Iaqi), in anul 1986, rnanuscris la Blaj, aceasti veche versiune rotnAneascl a fost eclitatd sub
titlul
editarea critica a Bibliei de la Buctu?,y/i a fost conceputA ca o lucrare com- Biblia hilgata,in2005,la Editura Academiei Routane, cu utl cuvAnt inainte
cle Eugen Simion, de rtn colectiv de filologi (Elela Ardeleaul, Mircea
plexa de mali climeusiuni, care sa olbre o imagine complet[ a intregului an- Remtts

samblu cultural repl'ezentat cle prima versiune integrala a Bibliei in limba Birz, Elena comgulea, Doina Grecu, Niculina Iacob, Elerta Mihu, valentil1a
 123
Sectiunea biblica
- izvoare ale vielii ve$nice rlar fhra Carrca a lva
1')2 S{anta Scriptura $i Stanta
Liturghie
ale Vechiului Testament'
biblice ,,deuterocanonice"
a Macabeilor'
original' facsimile ale
Sertrarr)Co()rdo[atdeistoriculloanClrirrdril.in,lllliii}:T:rrrasive,editia
a t"*t,rtui chirilic (1854-l856) .
crqtrinde,,runr"ri"*-interpretativa un indice de nume 7 . Biblia cle la Buzritt - n,ni tnclreptincltt-se
^ -.,.^, ntai in,reotittclr $i ctt'
it'ii"if'.i"jii p"ut'u n*ut" carte biblic[' Bibtia sa't'testaiet'irtt
Vechiu 5i Nrttt' actntt retiptirit
lis,ry uranrtscriselo', jri'ori*-nrorogi. (*;;;l; Ioan chinclrfi) qi un*l lingvistic {nrti' s-a
.rroorii. un rn oiu rdlintlu-se d" oor"ro)f, ,,""r, neobicinr.titu-'intr-o"un'tci
p a l sJin e i
t,"'!:'ffi1,)",i,',')j)';ii!)",,,,,cct a t"'"" i-u il
t
ceii Noao, ni n z e tt Ep s c o
iardsi,tntimpltlpecinclarntiilerose$liocupat.tprin|ipaniltloslrLl,prinbinectt- i

scripturci a Legii vechi si i *' ; ; ;';;;;'' t o- i' u i

"'"' at
("')' vtn t are a, rtv n a s " "
Sf' vtictintir" ctasut
pre limbct elineat"ij" i.oeitl timbii romdnesti
Br,zdtil' D ;'"';;;';;;' cavatel-ot' i'lan-"'tui
care s-uLt trilntticit de Eoiscopii
ir rv-rss5' vol' v-1856'
Blaj, 1795' Ioan Bob' ieilea,Bttziu, ""1' t i;il;"or' in grafia cle tranzitie a epocii'
cu ue-
, r,utrlicar6 ra Blal i., 17g5 de cxrre episcopul qr:"o;:u]olic Editia aceastu '*i'"J*""
irrtocmai'
cle la Blaj. Aceasta
;"zulrantl t'ni ut"'t" efectuate de sa- a,,**'u lingvisticl, ti;exut]- Bibliei
,iasivttl v.lttttr '"r;;J;i;'; '=ui'ui'i 1688- Cunoscutul insemnate adaptari
rnuil Micu (1745-t;"#l'^
**r,r"i tipa.it ru n.,"ureqti in op{iune este afirmaui
e;;i;;i *'' i"u"11i.'u'^'
;f;ff# !::l:?::r::'Y:^?'::;,
i'ute din punctul de vedere al
cartttrar arcleleau u nu cloar
" '"t*f in textul Bibliei de rt)il,rril cititori,vol' l' p' 5 astfe[: "Dinttc cea de Blaj; pe aceasta $1 8q
"t"i*'ut
fii**'"' ci gi o int"'""ii* "onsistenta *ii l*minara la intcles sste ziceriin-
limbii mai bine talmacita +i
ttormelor
clarificfincl' prin raportare
colstlntA la^Septuaginta' .noi *nit,'r.r,.pt*ia 9i nrai cr-rrftita-cle Sam.il
arn ares_o de
Itr Bucttre$ti( l68B)'
ain pasajele o eliminAnri multe regionalisme " "'r"iiiu,:i,'i,rra la rtrtii''""i,ti arcleleni"' ca si
'"t""' vcclrire acum qi orri"i^lir"'^uurai car[ile
dar 5i Ia Vulgnttr,n'trrtt*
tluntenisme)' ca 9i unele
grecisme sau slavonlsme'
ln
ut*"o'a "unonttt ut**u"i'ln' iipa'intltonte "deii-
(rnolclovenis'" intre.tinp raspandire in Micu, Filot*i ite" a IV a A[acabeilor ('J-ra-
ale veffiJ **o''""''
intf'ui" C'
'n" lexicale intense
creatii cu ar-
tirvoarea nnor
Mictt a
"ur" "^pa,irer6
ntrrn6rul pi succesiuneacdr-
terocanonice"
Jo*inanta";' a clrui men{itrere este explicat6local6:
rrzttl lirerar' itt rest' Sanruit '"tp""iut inclusiv "Tra- tatul clespre
'uti"t'"u p'in IiF q-'lilitia
lilor t,iblice, *-",,i};;
;'-"",^"i'"J,r.,"i luf" toot" ,,apocri[ele", Versiunea gumente cle ordin;'1*';i;;"tiut '''opttttrr
til*inuntt" u"' "Cu't"u a IVa a Macabeilor"' Biblie n-am voit din
,,Carteaaceasta'-""iif'parinti""o*ttdttt"""'"io'c['niciintoateBi-
tatul despre
'ntitn"o grafice de-excep{ie' cu facsi- pentru ac""u nicil""-^"*^ttu
Iui Samuil Mic* a fost republicata, -in ""riitii bliile greceqti nu este'
rot]titreasci o aI]] lllat
ql
,,f f ii,tin ,tn la'Blii, 1795-
Edrtieitbiliard' ctt p;.i; ;" afla irr Biblia cea vecht-
milarea oriBinutuiui,'rui"u.f Romdne unite' nou a o tahn6ci, .i irr cea veche rorlAnea:;cfl'
Lttcicut ltluresan, ,:rirropoiiu,l Bisericii o"""" o u* pus aici' 'nut
ltinearvdntorea Lp.s. jo*rr'chin,l.it, iar coordonarea filo- numai pentru "a '-ot' sa aihi: itsitditt $I nor
hpp lloma, 2000. trdijo, "oo.cto,.,oto,
u ti,rt
altmintrelea 1""ir,;#di['st,rr"l scriptLrri ntr p()irl'e aita tal,ricire' spre
intr-aceasta a" ""'i"l"iiputi'"
-* Pd1,"^ llilt'i l, l'
logicaafoutu'igu'o"tl"E'g"nPavel'.'lianscriereainterpretativ[aongtna- Edroiu' t'outrt;"t
Iului chirilic , t"-i'r"riir^,a
Jinf.n, erA-i""rr.foan Chintlrit'Nicolae $i Vero- ;;;;; '*inte de antica lirnba vorbitoare
nttu"f' f'g"nPavel' $erban'Turcu$
Elena Mil'rtt, nf"'i"" ftrttttt' Dora Valentina $erban Biblia ltti $agmct (1856-l858)
8.
realizat d;;1""" ortm'sttlea'
nica Tnrcrtq, gb;;; ;'i;st Bibtia'adecaiwyme)'ia"ascriyttttrc)alegiiceivechi'ti"''''nit'toao'tlupa i, zilele prea
qi Sabina 1'eius' a" $tcuiori)in-)Tu"na'ia' ilptiritii
losif I' stht privegherea ;i
originalttl crt
'ao' 'opi'i'*' ''ial Austriei
(1819) nostrtt inparctt de
6- Biblia de la Petersbrrrg a ceii noao' cr't tndllatului !;ancdc llaron $n-
Duu,n"r"irrr"o scrilttttrti tt Legii vechi si sule' prea sJi''t''*ti" aO"nllncliy.itt'
Bibliia, Artri"a tn tipografia lui binecuvtntarea
tt Biblilti'' in S'rmhipererbnrg'
'*"'innti"i
chieltttictlct ]losieneitii Soliettili guna,dreptc'nai'-ii'i'ul-"piscopotni'Ji"iiC'eco-Rtistirilen'eortocloxein
al ordinului Leopoldin
chesaro-re1'

Nic. Grecert, in arutl

lBlg' ctvgtlst' t5 z.ile' Gavriil Rlnu- marele Principat "l7i"i't"'"conraneler sal'e chesaru-regesci apos' jroi
Rusia' sub ingrijir:u-]"i austriacn si Ee''i' ii*'iiunii au srut al 'noi"'tot"i dreptcre-
Tip6rit[ din Basarabia' la ce- *'
mitropolir cle chi$iniiu, p".r* q-3inii
"'i';;;;;'g'"i'"' totice. sibiitt,
Iescn-Bocloni, reprezintl 'ii''"ii-i"'1i'."1t'i'i'1t:,,;i::;;:,i,:,0,"u{;:{;;";:ia
Soti"tatiu gibliei"' aceasta'edi[ie tlincioasti rdstiriteanri
din Ardeal' la attu
rerea qi sub egida "Rosiefle;tii de la Blqi(1795)' model
nici '"i'ui'"' inmasivulvolum(ll60depagini),ilustratqicrtg5degr.avurideGustav
chirilicd clasica'
o teprotlttcer" trtr"rn' fhri "^it**"i'ill sunt tiparita p" d";;;i;an", in grafia
Dor6, textele biblice
incluzand c[rfile
indicatinrroclexplicitinprefa(d,prinformula,,carea.rnaiinaintes-auti-
parit in Transilva'-'i""' R"*p""tn ""''o''it'i''l-)(""ati'1"'

124 SfAntaScriplura$iStantaLilurghie-izvoarealevie[iiVegnlce
o1'era cititorilor infonna{ii
intr-o amp16 iutroclttcere, An<lrei $agr'rna
Ialeplivitoarelaistoriali'receptareaSJinteiscriptltrj.Frecventcitatagicomell-
cu implicafii confe-
rata de exegefi ai" ,,,rgi,i*ri-i" u"a"r" diferite, adesea
confine, intre altele, afirmarea
sionar-polen.,i.., o".-ft text ar rtri $aguna
textuale biblice in cadrul unei
principi,lui teeitln'itatiit"*l t-i"" tLaitii o datd se poate
pentru un popor
culturi nafionare: ,,I-imba Bibliei "I*.ot
cea mare a tiaducerii s'i clacl-poporul
au
face; clac[ s-an trrvins piecleca
fiin{a sa, atunci urm6torii n-au de
a
prinrit ri,rba aceea ur*ri"a,-,a in insfti
in-
qi inclrepta, aga cum ar f i reinnoit $i
,rai tace alta, ci ,rurr,.il o rein,oi
tratlucdtortrl al llibliei' cle ar fi ttiit pana in vremurile lor"'
dr.eptat
""iai"tal
Merrtior'rAnr]cuscrttpttlozitateversitrnilerorrrdneqtiartterioare,$agunaomite
tocrrraiet]t|iatsiblieiclelal}ktj(l?95)alrrisanruilMicu,alcareitextilre-tipflreqte
Sankt Petersbtrrg din 1Bl9'
clefapt, prin interruei"'i"tfitl"l cie la
9. ll iblia si noclalti ( 1914)
l] i b I i ct tt cl e c ti tltt nt rr ez e e a s c o S c r ip l u rti ct lepii
l' regele nfi tt e i (.. .). nditia
t'ita tn zilele nrrtie,-riilii sale Cttrol
R7,
125
Sec{iunea bibllca
3.$isascul6I<rnAafugilaTharsisdelafa[aDotntruluiqis[pogorilal6piqiafla
gene- lui qi sd srri ir.rtr-inszt ca si mearga ctt ei
corabie mergind to r.t,orriili q-au dat navlonul
Ia Tharsii de la fala Domnului'
Micu (1795)
l. $i napst cuvintul Dornnului cdtrd Ioni'feciurul
ftri Aurithi' zicind:
propoveduiuqleintr-ittsu'ca s-rtu
cea mare' si
2. ,,Scoala qi nurgila Nin6vi' cetatea
stril strigarea rdutrtii ei /a mine'
3.$is-auscttlatlonAsdfttgddelafalaDomnrrltriirl-Illarsis,sis-nupogoril|a
Idpiitr qi au aJlttto corabie n'"'g" in Tharsis 6i q-au clat chifiin sasi au intrat
'oi"
inir-insasdseduciicttdtnEiiixTharsisdelafataDornnulrri.
Sepoatecorrstatacainterven[iilecariuraruluiardeleanclelalTg5intexrul
prin aldine 5i
Bibtiei de l, Bucure"sli-- intervenfii pe care le-an marcat grafic
tloot chestiuni a1 o1to9rafi1' tbnetica san
italice - sunt impofiante, aiecttnd
" con{inrrmlui tex.
rnorlblogie, destrrl cr:rrsistelde si acestea, ci chiar. substtrrr{a
t1e
tual, propuntnd op{iuni de trarlucere diferite' nr]n lare
tt'":'ll:']lll'e biblice
[rai ir-nportaute:
o,igirrur"a"rin mai clare;i mai explicite. Le mentionim pe celc
literala in lliblia
Veclri i a Celei Nouri' tiPti' - in sintagm a sii.ftlcu ct'ptntr'tl Dornnttltti'trauspuuere
pref'er"6 verbr,rl ay', opiiu[e
SfAntulrri (1688) dupa gI xoi iyivero )riyoq tcupfou,tvticu
i

l'l' personala, cdci in Vulgata avem.factum est;

Sirrorl, 13rrcurc5ti, l9 tdS lavav
di:n Biblia ( 1688)' dttsti gt" t1
Revizuireal:Jiblie.itlela})laj(prirrirrtermediv|BiblieitlelaBuziittqiaBj. - irr loc rJe ccitrci lona al ltti tlmdthi
anul.l895 din initiativa mitropoliturlui rdvro0Apartltdilseptuaginta,Micrrfbrmuleazanraiclarrelafiaderuclenie
bliei lui $agunct)"ti""'ota,l*"fia"a "" sinod'
alcf,tuite din membri ai sfhnrului Iond, Jbctirul h.d tlrndthi, dipa htlgata:
atl loncurt' 'filtunr rlruathi;
Iosif.Gheorghian, tle 'g''-ilfi",,,""esive
""r,irii tutina autorizata de Biserica Ortodoxl' lnterven-
2' deveuit uu arhaism' in ih-
Este prir-nn ,ersi.,,-'".iT
nesernnificative in raport ct tsihlia d: l: !lo!:' - Micu renun{d la verbtrl pasd din vers'
tiile in text surt,-t''u7" .ui qi increderea unor reputafi cirturart voarealrrimergi,sinonimclecirculatiegenerala;aioiMictldovedegteo
Aceasti versiune , b;;;;;;e pref*irea care intuitie sigura a limitarilor stilului bibliC traditiorral,
c6.ci orienlarea lrri lati-
^ tlumitrr-r.Fecioru qi Barlolomeu Anania'
ortodoc$i, precum non'i* itu"itoaie' la o ,,relicv[,, Iexicalft de ol.igirre
cu fidelitate septuaginta' nista l-ar fi putut determina sd nu renunfe
arr consiclerat_o ei;;'.;il.^sca retlectflnd
utrima merge";
latinh cum este verbul a pdsa ,,atrece, a
din vers' 2 (gr" rcripu[ov)' Micu
Excurs - in locul verbului la imperativ strigci
probabl qi de praedica clin l/ulgutct'tnt
PArr6inacestInoment,tra<lifiatextualdaBiblieiclelaBucure,s/j,tre- opteazd pentil propot'ecltia$te,inspirat
profi'*fa I lui Sarnuil Micu' s-a men{inut
i"'*:i]ij:i, termen mult mai explicit clin punci 4e ve6ere semantic
clar 5i cu conotatii bi-
cuta prin reviz.ia
sttlciinterverr{iileirrtextale,,cliortositorilor,,succesiviaufostrnlnlme$l sericegti ntai adecvafe;
rnorfologice, clr fbarte.rare inlocuiri
ale
s-au limitat u oauptariionetice 5i normelor Ii- -insecven|asasct'tltilortltafi,tgilaTlnrsisavelrrinBiblia(1688)un
runor cnvinte prin sir.ronime sau
sintag*" I*pu*" cle evolu{ia calc sintagmatic dupd gr- civt'orq LBxE ro7 $uytTv
tiq @apotq' colls-
,g[E
de Micr-r priltt-o lbnnnlare cll 0oII-
terale,Pentrrrailustraaceastdr,ealitateistoricd,prezentdmspreCompa- tr-uctia firrala c.r infinitivul fiind inlocuita
ra{ieprimel",."iu"""t"dincapitolullclinCarteaproroculttilona'aqa junctivnl, mai fireascd ih limba romAna" s-atL sculat lona sti'fugtr'
;;; ;p"t ele in eclitiile trarli!ionale srtccesivc' corabie ntergintl la Thorsis
(1688) qi lliblia de la
irrt." Biblia de la Bnctre,r/i - in mod similar, construc[ia gerunziala' trausfot'mata cle Micrr irrtr'-o sin
Mai intai o
"o,r,po.uii" .(dupa gr. riloTov padi6o"iS @aporq) este
Illaj (t195): iug,ra ot.ilru tivd: corabie care mergea iit Tharsis;
lliblir (l68ti) neologisrnul nctvlon (gr' vailo)
l. Si sa lhcrr cttvintul Dotnnttltti cltrf Ioni
al lui AmAthi' zicind:
s[
- in mod surprinzdtor, Micu inlocuieqte datorit[ preciziei
oea urare, qi striga irrtru ea, c[ci platita rle cal[tori c?ipitarrulrri unei corabii,,, prelerabil
sui
2. ,,scoatA-te si pasa la Ni[6vi, cetatea ,'taxa
strigarea rlLrrnlii ei citra minel"
 121
Sectiunea biblica
- izvoare ale vielii vesnice
126 Sf6nta ScripturS 9i SfAnta Liturghie din indemnul
in vremea dorrriei Majesta{ii sale Carol Il'
rege le romanilor'
{rJq
degi in
firrrc{iei sale designative, prin
tennenul mai vag 9i mai general chiriia' grija a inatt Prea Sfintitului dr. Mir.orr Cristea, patriar.lrul Ro.
$i cu purtarea de
Vulgatapr,"u pi"'"ntu aceluia$i grecism (lat' naulum)' mAniei,cuaprobareaSf6ntuluiSinod,Bucure5ti'TipografiaC[rtilorBiseri-
"o""uO sau nu' au supus textul lui Micu
Editorii ulteriori, fie cd au m6rturrsit-o fonetice ce$ti,1936.
r.rnor interven(ii minore, care tin
in esen![ de adaptarea la noile nolme
lona este PrecedatdeunampluCtwdrttittainteseml]atclePatriar.hulMirorrCristea,
a acelola$i ver::::'li' Cartea
ltti
qirrrorfblogice. Sir.npla juxtapunere textul biblic se mentine din punct de veclere
stilistic in cadrele traditiotlale'
elocveuti in acest sens, fhc6nd inutile
orice comentartt' de editiile anterioare' Autorii versiunii
dar reprezinta, eviaent,l a"'p'i"a"'" propus'
Micrt (1795) sunt teologii Nicodim Murteanu,
vasile Radu qi Gala calaction, cale alr
l. $i au fost ctrvintttl Donrnulrti cdtri Ion6' feciortrl lui AmAthi' zicind:
cea mare' gi propoveduia;te intt-insa'
cA s-au pentnrVechiul'lbstaurent,plactic,onoudversiune'portlinddela.-Sepnmginta'
2. ,,Scoal6 qi rnergi la Nin6vi' cetatea priricipiu, cu levizuiIi 9i adaptAr.i
Acesta este textul rle la care pol.lesc in
sr'rit stl'igarea mtllatii ci la milre!" Succesivele ,,eclitii sirrodale',
3.$is.ausculatlorris6fugarlelata[aDomnrrluiirr]'harsis,qis-aupogotitla la normele ortografiCe, fbrretice 9i rrrorfblogice
h$f8l6piiagiauaflatocorabieCal.eil)ergeainlharsis$i$'audatclririiasa$iauintrat moderne.
intr-insa,.u"^a.,".cudin5iiitlTlrarsisdelalataDomnrrlui. 11. Biblia Radu-GQ I actiott
Biblia lBlg 'lbstoment'
a Nortltti
I'$iautbstcuvintttlDotutruluicdtriilon6't'eciorulluiAmathi'zicind: Biblia, adica Dunmezeiascct Scripttu"ci a Vechitrlui $i
cle preolii profesori Va'
trad,sti clupd textele origin,le ebriice si grece5ti
intr-insa, ch s-au
cea rnare, qi pr-opoveduiagte
2. ,,scoalf, qi rnergi la Ninevi, cetatoa
scrle Regeltri
suit strigarea rautifii ei larninel" sile Raclr.t siGala GalaJiar, rlin tnalta iniliativtl cr Mctiestalii
3. $i s-arrccul't Ione s[ frrgl
de la fala Dommrlui in Ttrarsis' Si
s- a, pogorit la I6ppiia
qi Arta,,Regele carol ll"' 1938
qi s*au dat chiriia sa qi au intrat intr-insa sii carol lt,Bucuresti, Funclalia pentru Literarurl
Ei au allat o
n,"r!"u in'I-halsis
"o,rrri" "ur" la fala Domnului' (ed. a II-a, 1939).
se tlttcf, ctt dinuii in Tharsis de
l"ilolci (I854-Itl56) TiparitalaEdittrralrrrnclatiilorli.egale,ediliaesteprecedatadeopre-
l.$iarr|bstcuvintulDorrrnrrluicatlelona,feciorulluiAmati,z-icirld: fa{i declicatorie cltre regele Carol al li-lea a
trarlucltorilor, pleotii Vasile
2.,,scoalaqirlergilaNinevi'cetateacealnaletSipropoveduieqteintr-insa'cds-au Radu si Gala Galaction. Conlinand diferente
majure l'at[ de textul din 1936,
Tc:;tatrtent, clirect la Biblia
{4
suit strigarea rnuta{ii ei la rnine!"
la Iala Domnului in'lhrsis,
qi s-a pogorit la Ioppia qi
noua Versiune Se raporteazz,pelltru Veclriul
3. gi s-a sculat Iona sii fugD dc justilicatii cle trarducfltori prin llecesitatea
'larsis 5i q-a dat ohiria sa $i au intrat intr-i,sa, sh se
ebraica. Aceasti noui oricrrtare este
a aflat o corabie care mergea in ref'erirrfa comlln6 pent^l res,i.-
duci ctt din5ii in Tarsis de la fata Dournului' ca ortodoc$ii s[ aib6 textul ,,ebraic; drept
$aguna (1856-1858) gereaactivitE{ilorprozelitistealeneoprotestarrtilor.Srrnrarrtlirrclucletoate
l $i au {ost cuvintul Dornnrrlui
citrii loni' feciorul lui Anratlri' zicincl:
cele 14 cArti ,,necanonice". Receptata cu
entuzias[r ca utr cveuitnent literar de
s-au sttit
,,,0r", qi propoveduii4te intr-insa' c[
laic, versiunea Radu-Galaction a tbst primita
cu
2. ,,Scoala si rilergi la Ninevi, r:etatea
""u prinra marime de publicul
strigarea raufitii ei la lninel" lncru coustatat cu atlra-
reticenF qi chiar: cu ostilitate in mediile biserices;ti,
3.Sis-ausculatlotras6.Iirgiidelafa|aDomntrluiin,lhar.sis,gis.aupogoritla
O"t chiriia sa gi au intrat
tl ].n*t:t ul raciune de Gala Galaction insuqi doutd decenii
mai mrzill' ,,'liaclucerea sfi[tei
lopiia qi atr allat o corabie care rnergea. -:llll
de Ia la1a Domuttlltt'
iutr-insa, s6 se tlttcil cu dirrqii in Tharsis SctipluriesteunderlincelemaievidentelninunipeCareProviderrfam-a
lliblin sinodall' I914 in,vreclnicit sa le vad in vitrta rnea... Mlllta vrcllle,
utt-tri venea sa cred ca sLult
r$crlt t'siaftrstcuvArrlttlDomnttluic[trelorrifecior.ulluiArnati,zicand:
infa{auneirealita{i:luanrCartea,oCercetam,orlsfoiarnsiglseamitrea
li".",rr, ruergi laNinevicetateaceamare,qipropovedueqteintr'insa,cztslasuit
cu-vintele Ei ritntul frazei mele... Dupa cum a fost
cu toatl literartura nlea,
strigarea rautA[ii ci la rnine!"
3. $i s,a scrrlat Ioni sa fugd rle la l'a1a
nomnului in-l-arsis, qi s'a pogorat la loppia' tota$asicuSfintaScriphrrl:amridicatirnpotrivl_nri-caaltaclatAFericitulle.
gi a aflat ()"""^f"i()' in Ti'u"i'' qi s'a tlat chi[iea sa' si a intrat
intr'insa' sd
ronini .- noian cle duimnnii, vf,zute qi nevlzute,
rr6rturisite $i nem6fttl-
"o'" ']l"'g"i'
se duci ct"t dinqii in'lhrsis tle
la fala l)ornnului' risite"(GalaGalaction,lukirttrrieliterara,inOperealese'vol'll'Editurade
Stat pentru Literaturd $i Arta, Bucureqti, 1958'
p' 23)'
10. Biblia de la 1936
Sfantascripttu"ii'tracltlsticlttpate;xtttlgrecescalseptuagintei'confruntalcu |2'BibliasinodaldtiparititlepatriartrulNicoclimMtlnteatrrtirrl944.
cel ehraic.
 ,ao
Secliunea biblicA
Sf6nta Scr.ipturA qi SfAnta Liturghie - izvoare ale vie{ii ve$nico
128
Monica BroEteanu, Ioana Costa, Marius David Cruceru, Cristian Gagpar, Eu-
13. Bibliasinodala dirr 1968; initriata de
Patriarhulrri lustinian, este o fe. gen Munteanu, Ion Pdtrulescu, Polirom, Iaqi, 2006.
(loan Gagiu' Teodor M'
vizuire efectuatl cle o comisie tte teologi ortodoc$i Septuaginta 4ltomulll. Iav, intelepciunea lui Solomon, Inklepcittnea lrri
Popescu, Dumitnr Radu),' Iisus Sirah, Psalmii lui Solomon Traducdtori: Smaranda B6dilita, Francisca

l4.Bibliasirrorlala(|gll),Ieploduoereaceleianterioare,cuoreviziede Bilticeanu, Monica Brogteanu, lulia Cojocarir.r, $telal Colceriu, Eugen Mun-
teanu, Polirom, Iagi, 2007.
loan Gagiu.
Septuaginta 6/tomul Il. Iezechiel, Suzona, Daniel, Bel si balaurul.Tra-
l-5.Bibliasinodala(1982),l'eproducereaceleianterioare'cuorevlzlea ducdtori: Florica Bechet, Ioana Cosla, Polirom, laSi, 2008. rff
din teologii ortodoc$i Cons-
No,lui 'festament fectuaia rle o comisie alcatuita
Petrescu 9i Dumitru Radu' 2.2. incepand cu a doua jumltate a secolului al XIX-lea inregistrlrn
tantin Corni{escu, loan Muncea, Nicolae
incercdri c1e aborclare Si de transpunere a Sfintei Scripturi exterioare sferei
Bibtia Anania (2000)
16. culturale traclifionale qi inovatoare clin p4nct de vedere stilistic Ei Iingvistic.
a sfintului sinod, tipliritd cu
Biblia sar.t slinta icriptttra. Eclitie inbiliartt Cele mai importante sunt ut:rrfltoarele:
Teoctist, patr"iarhul Biseriicii
bini:apdntarea ii prelata Prea Fericirttir'ti Pcirinte 2. Biblia lui Heliude (l859)
ortodoxe *omane. versiune diortositd dttptt septuagiria, redactatli $ adno'
Biblia Sacra que coprinde Vechiul si Notil'lbstantent d,up quei septedeci,
tqtti de Bartolontett Vuleritt Antmitt, Bucurqti'
2000'
anterioare, texhrl acestei traclusa din hellenesce dupo editia typarita in Athene I 84 3 sub preveghierect
llezultat dintr-o critica raclicala a trarlitiei textuale
punct de vedere stilistic' o synaclultti sacru al Helladei de I. Ileliade R., Paris, ifi stpographia lui E. voi-
din
Srttf edilii repreziuti, in tZrpt, o uottd velsiune 9i' telairu si comp.,1859.
traducdtor o intoarcere la
de autor,,. tniiiutiru este proclamati de
volumul (272 paginl) cuprinde c6r{ile biblice clenuntite de traducdtor-
";;;;il
Sepr,ttginltrca referiu[a u.icd, *""ita sd amentleze
versiunile
"mixte"
(Sep-
Genese, Exodu, Leviticr.t, Nurnerii, Deuteronomiu, Jesus filiul lui Navd, Judici
patrialhia Romana in ultimele
ir*si";r: textul ebraic-masoietic) tiparite <Ie qi Rtnh. Geniul inventiv heliadesc se rnanifestd aici in deplinatatea sa, abun-
tlecinii, influen{ate toate de traducerea RadrGalaction' denta creatiilor neologistice, impreunf, cu siguran{a qi o anumiU coerent[ itt-
q' unn) terni a discursului conferind acestei versiuni o stranie for:ta artistica ce tine
17. Septuaginta (le la NEC (2004
din Bucuregti (director: mai degrabd de autonomia limbajului poetic deciit de rigorile stilului biblic.
Itealizatd in cadrul colegiului ,,Notta Europl"
format din Cristian B[dilita, Fran- Ca egantion, reproducem priniele trei versete din Cqrtea ]:iacerii, cu grafia la-
Anclrei plequ) qi co'rdonatd dI un colectiv tinizanta a ori ginalului :
Ioan.Florin Florescu,
cisca Balticearru, Monica Brosteanu, Dan Sluqanschi si
pomind de la editiile critice ,,ln inceput cre6 Dumneflreu cenrl qi tert''a. Iat tert"'a eri treva(tut?i $i intbrmfl, $i
,oi^ ,.pr"rirrta o traclucere nou6, pe baze filologice' intunerec peste abysu, gi spiritul lui Durnneil,eu se purtii peste ape".
Traducerea cdrtilor biblice
cele rnai recente ale Sepntagi,reiinantfs Ei Ziegler).
este insotita de largi cilrneritarii, iar orientarea
stilisdca este cea traditionala' Aparitia la Paris a acestei lucrdri a fost primita cu multd reticenta in farii,
noutatea ei gi orientarea cdtre un etimologism extretl cleclan$Arrcl chiar o dura @
ArrfostprrblicatepArr6actuniiraceastdserieurmEtoarelevolume:
(i i n ez a, Ii x o cht l, L ev i ri cul' Nttru y i i' D eut ero noutu l' Tra- reac{ie de respingere din partea mitropolitului Andrei $aguna, cale lepro$a h'a-
S ep ttta g i n t a 1 .
Eugen Munteanu' ducatorului lipsa oricdrei competenfe in raport cu SI[nta Scriptura. Arl tratat
ducitori: Cristian lladilita, lon Patrulesctt, Ioana Costa' deja pe larg semnifica{iile polemicii intrs cele doul personaliti{i proeminente ale
Mihai Moram, Polirom, Iasi, 2004' culhrii romdnegti (v. Mrurteanu 2008:449-486). Atestind orientarea latinizanta
Regi' Ti'adtrchtori: Flo-
Septttagirtto 2. Iistts Ncrve, Jtrcleccttorii' Rtrtlt' l-4 in problematica lirnbii rom6ne literare moclerne, irnplrtapita de o buni pafle a
Pdtrulescu, Cristina cOStena
rica Bechet, loana costa, Alexandra Moran:, Ion intelechraliti{ii rom6neqti a epocii, versiunea biblicA a lui Fleliade meritd, ca
Rogobete, Polirom, Iaqi, 2004' Ei cea a lui Timotei Cipariu, un studiu filologico-lingvistic apr-ofunclat.
Septtragirrta3-l-2Paraliporrcne,l-2Ezclra'Ester'Iudit'Tobit'l-4Ma' 3.Biblia lui Aristia (1859)
ca b e i.'h advcator.i : l rancisca Llal tiiceanu, Gheorghe ceauqescu,-vich i Dumitriu' Biblia sacra din ultima editiune ellertictt recorrectata supra ebraiciloru
{sre Stefania Ferchecla,, Theodor Georgesctt, octavian Gordon, $tefan colceriu' arhetipi, tradusd de K. Aristicrs, Bucuresci, cu cheltuictla Societati lerograJice
Lia Lupaq, Polirom, Iafi, 2005' Bretanice si Streine spre propagarea Sfintttlui cr,ruirtt in Bretania si la alte
a4ltomul l. P s a l m i i, O ctel e, P rov er b e l e' E c l ezi as tul'
Cdntarea
S ip nur a gin r natiuni,lB59.
Bdltaceanu, Florica Bechet,
cantririlor.-l-r.achrc6tori: cristiau RadiliF, Francisca
 131
Secliunea biblicd
- izvoare ale vielii veqnice
i{EtE
130 Sfinta ScripturA Ei Sf€rnta Liturghie nu-
sau N. Nitzulescu (1837-1904), care au preferat sd nu si le rueulioneze
Genesis'
doar trei c6rti biblice' denumite mele. Tiplrirea acestor texte cu grafie latini etimologizant-latinisti
se ex-
Volttmttl (156 de pagini) contine de limbl literarf,' al lui
Isaia *i Psalni.C'"" i;"";;ine
qi adept' in chestir'rnile
a fo$ plici prin respectarea autoritatii nou intemeiatei Academii Rom6ne, do-
BB0)
Constantin fuistia
o"a."*i' (1 800- 1
minam in epocd de curentul etimologist. Aceeaqi explica{ie trebuie
acceptata $i
lon Heliacle Rnclut"scu,ll]t"i-.J
cle arta clramaticd' poet' publicist' actor qi harnic tradu- pentru numdnrl relativ mare de neologisme latino-romanice introduse de tra-
profesor rle greaca;i scrisa integral
c6tor din greaci o
SpL a""r.t ireie foaia de gard,,
u*liii^rr. ducatori, care pornesc totugi, adesea, dupl cum se poate constata prin com-
grafie mixt['
textul propriu-zis este cules in parafia iextelor, de la traditia textuala principala (versiunile Filotei $i $a-
dq
intr-o grafie latind etimologica' fiind plind de neo-
chirilico-latin6- Avem cle-a face
ctr un experiment' versiunea guna).'Irebuie men{ionat de altfel cd inclusiv carfile bisericqti de cult, ti-
logisme latino-,ol
''ani';;i;" creatii lexicale *io"tul}"' unele explicate prin iarit" *uU autoritatea Bisericii Ofiodoxe, prezentau
in anii 1870-1890, anii de
primele dou6 versete llornana, aceleaSi calac-
nore de subs,tl. rota, *p"rl
l*"r,rpliFrcare, in transcriere, maxim[ influen{a a etmologismului in Academia
din carlea^F1:fi; teristici grafice qi lingvistice latinizante.
qi pami,turfl..qi_p.mintulil era neformatflqi
fhcuth Durn.ezeu cerul[ Retipdrit de cfteva ori, cu mici diferenfe de la o editie Ia alta, textul Bi-
" li lui Dumnezeu se purta pre de
spiritutn
' desertii; Ei itrtunetecit pre fala
abissultri;
bliei ,,britanice" a fost aslrrrrat, pdnd la aparilia versiunii lui D. Cornilescu, de
srrpra apelorii" prin echi- dif'eritele culte neoprotestante, aflate in expansiune, liind privit, 9i din acest
ab.is 'ssfr Ei spirirsuut glosate
in ,,ot" ile srrllstll, cuviutele desert' qt, motiv, cu mult[ reticenta tn rnediile ortodoxe. Principalele editii ale acestei
valenrele ao(.c,rare il;r;i bibric traditionar p,itir,, a,tncime fartt Jund serii sunt urm6toarele:
respectiv, c/uh. a) Sdnta Scriptutrd a Vechittlui $i Nattltd Testcrrtent.'IiadLrs[ ;i publicata de
Socie-tatea Biblica Britanica qi Stlain6. Tornul intai, cuprinzfrnd cele cinci
carti
4. tsihlia lui CiPnriu
ale lui Moise, Iosua, Judecitorii qi Rut, Iaqi, 1865, Igrprimeria Adolf Bermamr.
Unaltexpcrimerrtfilologiciuteresantestetentativamareluif,rlologlatinist
Tirr,roteiCipariu(1805-lBB7)deatranspuneintr.unlimbajetimologizantBi- Tomulal doilea, cuprirzand samuel I, sarnuel II, Regii I, Regii II, croujca I, cro-
nica II, Ezra, Neemia, Ester; Iov gi Psalmii, Ia;i, 1867, Imprilreria H. Goklner"
btiadela[Jucure'rtiiui't"g'ufitateaei'incheiatdeautorinanullBT0qira- a Bibliotecii
!fl masive aflate la Filiata din Cluj Reproducem, in ortogralia latinizantd originald, prirnele trei versete ale
mas in uranuscris, i" ;";;;it';e Iacob li Ioan Chitr
Acaclemie i RomAne,
i*t ciparian va fi editat de Niculina Sfintei Scriphrri:
'*u ,,La inceput creii Durnneflre[ ceriul .1i pamentul.
qi plirntntul era tteformat 5i deqert;
clt,il,cercetito,ia*ru"..."u,,.,p,,l,n.irrfbrrnatiiledemaisus(v.Iacob-Chindriq
gi Spiritul tui Durnneflef se purta pre deasupra apei."
200tt: 34).
5. B ib lii te,, bri tanice " b) Sdnta Scripturtt a Vecliultti $i a Noului Testarnentu. Eclitiune tlottd: re-
vazutiidupa textuile originale 9i publicata {e Societatea Bib}icl pentru Britania
PelajurnitateasecolulrrialXlX.Iea,SocietateaBiblicdBritaniciin-
-; interesatd sd publice versiuni in pi Strlinatate, Pesta, 1873. S-au tipirit prin Victor Holnyfnsky'
cepe s6 activeze 1,, u;;;;i;: ;;*t;. r@i
c) Santa Scripturti a Vechiului $i a Noului Tbstarnentu. Editiune noltii, re-
linrbaron-tanaalel]ibliei.Potrivitproprieicleciziidinl826,Societateafi-
palestinian"' cu alte cuvinte fhri vizuta dupS tecsturile originale qi publicata de Societatea Bibliclr penttu llri-
nan{a tiparirea de Biblii i;t;;;'J -"unout.tt
de dialog cll me-
ceca ce reducea- drastic marja tania Ei Strdinatate, Iagi, 1874.
,,cartile deltterocano"i""",
prin tradi{ie Septuagintei qi ,,canonului d) Sfdnta Scriptura a Vechiului Si Noului Te-stameri. Tipariti cu spesele So-
diile bisericerti ortorto"x'e, "o*,-
cleuterocanonice cunoscute' In consecinta' au ciealii de Biblii Britanica $i shaina, Bucuresti, str. salcan'rilor 2, 191 I .
alexandriu", care inclrrclea cartile
e)SJiinta Scriphrd a Vechiultri Si Noului kslamenl. Editiune nouzi revizuita
irrtratirrcalcrrlxiaufbsttipAriteoserie-intreag|ldeeditiibiblice.intocmitein
in BibliilJ ,,britanice" sunt lipsite
de re- dupaieiturile originale qi publicata cle Societatea Biblicll pentrlr Britania qi
atara Bisericii ortoao*".'5"o".""" nu snnt de
iar numele traduchtorilor SilAindtato, Bucurepti, 1921.
gula de introduceri sa" ti" alte iutlica{ii urmiril
-*j"^':l:t]:,
obicei tne nfionate, it;;;; *tr'tiito' "britanice" i:"-: 1" 6.Biblia lui Cornilescu
qtie ,lill ,t;;;^;;;;'1"" **"Lt'aure este c[ intre cei care au lucrat Ia Dupa studii de teologie ortodoxd la Universitatea din flucureqti, finalizate
Ceea ce se
cuprinse in prirnele editii britanice
s-au
tradncerea diferitelor c6rti biblice i1cele din urm[ cu hirotonirea sa ca pfeot, Dumitru Cornilescu (1891-1975)
cum au fost Nifon Bdllqescu
s-a dedicat exclusiv, tncepdncl cu 1916, traducerii in limba romfina a Bibliei.
nntnirat 5i teologi "ti"tit*'i cunoscuti' Erbiceanu (1838-1913)'
(1806-1880), Ctr*n.tti* pna""^'* tf t::-1898)' Constantin
 133
Secliunea bilrlic6
- izvoare ale vielii veqnice
132 Sf6r.rta Scripturi Ei Sf6nta Liturghie
oadouadirec{ieclepreocupEriarputeaficar.ralizatisprerealizareain.
qi addpostit la mo$ia aces- studiilor-interclisciplinare ulterioare' 11t:::::
Sprijinit financiar de priufesa RalluCallirnachi str-umeritelor de lucru
"*Iuu'" concordante biblice intre septuaginta
pptln'
tduf,rul teolog reu$e$te sa fiyl]z1ze;i
hlfl{ s6 pu-
teia cle la Stf,nceqti_s"i"i""i, nrioritate ar avear"utirirrounei
lJil;ilt""t,lil.,ii;;;;il ai" v"'t'i't"i 'l-estarnent qi a u,ui dicrio,ar istoric
blice, snb auslriciile s0cietatii
Bibtice Britanice, in anul 1920 Psaltirea,iar
in acelaqi an' de o versiune integraldaBi' o viitoare istorie a trarliliei biblice roma-
ereco_roman ut No.rtrfc"starrent. probleme
in 1921 Nrtul'lbslan'u'i, "*ut' caracter.fironografic asupra unor
D/iei.Di,punctdev..r*.estilisticgialexpresieilingvisticepropriu-zise' ffi, ;;;;'il pi"""ar" de srudii cudintre diferitele;ditii, scopurile, reso$urile
specifice precum r"futiif"lr*i"ale
vetsiuneaCotnilesctr,",,",,ti,"incarlrelestiluluibiblicromdnesctradi. iito"'it'" ae carturarii angajati' originalele"":t*ii.'
gi rnijloacele avute la traducere, clrcu-
tional.NLrcllnoa$tl3u]prenrultedespretehuiciledetraducere'stiluldelucruqi traducere gi sursele u"*iii*" folosite, tipologia tehnicilor de
despt.eizvoareleirrtretluintatecleCornilescu,darrezttltatelemunciisaleatestii qi constrtnqe5il,e,confesionale'
gi limbilor latia iil epoci diferite
o buua cotnpetcu{2i in ti"'t'it" greaca qi ebraica' precum stapanirea
fhvora-
';;il;'.bii""'
culturale qi politice ale difleritelor
''otiuu-tlile
versiuni. i-"*t"I" tractitiei biblice le stau la
geil[au6, francez-Fr si [ucur6nclu-se. initial de o primire foarte
""gi"'n' nolra ver- dispozi{iefilologilorcu."''*u.,oridealpe[tr.Llstucliulsistematicaldina-
reprezentanti al Bisericii ortodoxe, , morrorogice, sirtactice,
bila, inclusiv cli11 parteririrult0r alss faptului c6' micii evorutir" u rrorrilrt, u*rrii literare [fo,etice specihc (grecisme, sla-
sinne a trezit insi in "u'a"A'-'''a'i
su'pi"iuni' clatorita mai lexicale). Inventariere;;i;;;rpr"larea
lexiarlui biblic
de Socie- semantic (expresii'
({h:u car{ile necanonice) impus h;it*-i;qi a.inovaliilor din doureniul
respectAncl canouul ,,pul"nti"iu"" vonistne, ebraisme, fertile qi
sunt'qi ele clmpuri de cercetare
tatea llritauicl, a fbst atloptatf,
rapid ca "texttls receptus" de toate cultele sinragmo, sensuri d" ;;i;; b,bl'ica) (teonime, antroponime'
adventigti etc.).supus unor cri- mailorbirn de onomastica bibliia
lleoprotostante romlineSti (baptftti, fenticostali, interesante, ca sA nu pind
toponime, etnonirne, ;;;*", hidronime)' climensiune cleloc abordata
ticiacelbe;iacuzelorclcsectaris,r'DurnitruCouilescuaplecatdefinitivdin o abordare mono^graficd a evo-
patriarhul Miron cristea (v. Maianu filologii rom0ni' Ne lipseqte' de asemenea'
[ar6 i[ ar-[rl 1g23, ,rar"ii, ," pu.", d* acum de
lutiei varietatii biblice a stituiui bisericesc
ror-t-rdttesc, stucliat fie in si.e'
fie in
Un domeniu
1995:Bul),Atriritcearrrairrrareparteavie{iiirrElve{ia,insernianonimat, cea liturgicr gi ceateologica-
simbo-
traduc6tor' drept o personalitate corela{ie cu celalalte cloua varietati, rouinl'
imprtnfiuclu-se totu$i, ca preclicator;i inca neexplorat este, i, r*", aiief-erintelor biblice in literatura
lioirriajor4arttliveLsttluineoprotestantrorrAnesc.Editiaadolla,revizuitd,a
""r
traclrtceriisale(Bfblirrsa,ttsjinrascriprltt.riaVechiltlt,tisiNouluiTestarnent, Bibtio grafie selectivi
{rdP
I}ucrtrepti,So"ietateaBiblical)el1trt}R6spirrclireaBiblieiirrAngtiasiStr6i- in citirea SJinlei scripttu-i, Editura
Renagterea'
Bartolomeu valeriu Anania ,2001 ,lntroelt.rcere
nitate,l926)atost,etipar.iradezecicleori,irrtirajecle.sutedemiideexem-
!ry8' fi..", i.r".incl vcrsitrnea rorn6neasca cea mai r[spAndita' ,"r:"ltJ#iffLriu Anunir, 2008, ,,Bibria rui gerban". tvtorumerrt
de tintbtj teologica si li-
rtn oAmp de cercetare vast $i di- II' nr' B' noiernbrie 2001t' pp' 5-11'
3. 'liaclilia L:iblicA rourAueascd reprez"inta lerarti romdtteasca,in,,Taboi"'anul
s.ale' Perspectivele de cercetare sunt in islorl0 ctiturii,.literattrrii si linbii
vets, af'lat incA la inccpufttrile explorarii Alexandrtr Andriescu, lg[i, LoculBibliei
de la
!111rc+ti ])acoroma'
filologice' s-ar putea ( t 6B8) , in serta lulsnnmenta linguae
rnrrltiple qi corrrplerue"to'*' iu
juiul qi pe baza abordarii romdne literare, i^ siit'i* a, la Bua.tre$li

deschir-le ir-r viitor c6i rle clrrrcagiele

interclisciplinari, po care s-ar putea inscrie' norttm, P ats l, Genesis, Iaqi, pp' 7-45'
Stttclitt istoric $i Iittrrgic'Rlaj'
ai aflelor sau ai mentalita{ilor), tra- Ioan 86lan, 19I4,Limba
in colaborare, teologf istorici (ai culturii, "ali:U)LX"'i'elti' lratltrcerilor rtmanisle in limba rumdnrl,
Virgil Chndea, |979, Nicolae Milescu si inceptthtrile
r[ictologi,antropologi,etnologi,infbnnaticienigifilosofi'Considerdmc6' Conlribtttii ltr istori, trrnanisnului rontdnesc'
in vol. Virgil CanA"u",'nniru,tea 4o'minautri.
cleocarnclar., ,ur"inu-frrircipala"Leuine
filologilor, care ar trebui s[ isi canali-
Dacia, Cluj-NaPoca, PP' 79-224' iLr
zeze eforttlrile in donit tlirectii principale' urtificttrii limbii lirerare. lvlontentul 17J0, "I-irnba
Ion Ghe(ie, lg7l, contrii,lii la problema
Artivorbarrraiirrtiiidere'editareaqtiirrtiticaatuturorvechilorversiuni romina", XX, rr. 2, PP' I 13-124'
celor tiparite i, gratie chirilica sau in procesltl tle ulliJicare u limbii tomdne lileru.e,in
ale llibliei i* li,ba rornfllir, i1 special a Ion Ghefie, |972, tsiblia de lct Bltutre$ti si
II' pp' 53-66'
grafie de rranzitie, d;;;i;; g."., u""*ribile
specialiEtilor fhrii pl-,*uri* 11]"1:- ,,Studiia" limba literard Ei filologice"'
munci mt- lacob/Ioan chindriE, 2008, Biblistica Bltlitthri inlre sepluctgitttcr si vnlgala,in "Tabor"'
opera{ie ar necesita tlecenii intregi de
acearstrl
Niculina
ilr,,r""r"*-i,rt.uczit . anul II, nr. 8, noiembrie 2008, pp' 33-45'
s-ar ptttea incepe prin -digitalizatea"
girloasl sau colective i,rtr"gi cle cercet1tori, GrigorieMarcu,lg5B,S/intascripfurrlinnly'rlmanesc']00dettnirlelaaparitieBiblieilui
textelor 5i purrerea lor ir.r Jircula{ie
priutre ,p"cialiqti in aceasla form6 comoda faguna,in ',Vrit'opoiiu Ardeaiului"'
t t-lz' pp' 783-Bll '
Ioiembrie-decernbrie'
"''
$i ecotrornicA.
 Sec!iunea biblicA
134 Sl6rrta Scriptuli Ei SlAnta Liturghie - izvoare ale viefii veqnice
&g 9,v
Bibliei in
Alexanrlru Maianu, 1995, l/iala;i lttcratea lui Dmnitnt Cornilescu, traductitorul
grs limba ronanli rnotle rnri, BucureEti'
Firrgerr Munteanu, 2008, Lexicologie biblicii romdrteasclt,
IJurrranitas' Bucureqti'
I

N.i Nicolaescr r,lgltlir, SJinta Scripturti iu Iliserica noastrd,irr ,,Srudii Teologice", seria a II-a,
anul XXVI, nr. 5-6, mai-iunie, pp. 489-5? l'
N.l. Nicolaescu, 1974b, Scurr istitlic al trtnlLrcerii S/intei,\cripttri. Principalele
tsibliei in ]lisericn ortodoxti Rom6nii, in
7-8, septerr-rbrie-octombrie, pp. 489-521'
,,:iludii 'l-cologice", seria a II-a, anul
editii ale
XXVI, nr. $;ffifirtTrfr
x 'i
1,, ,,
flffiH
Hltr#
lg|l , Utr crirturur pi4itr cunost:rt tlc !a miilocttl secolului al xvll-lea: Daniil An'
{aipq N.A., ursu,
drenn Panoneazal, in ,,Crouica", nr. 43 (l9l{ l }, pp' 5, B'
,I, Y, I,l 11 it t fi r:,{ {l l'., ri { tt r fl ti 'i'
N' i'"f' giffim
l,,l.A. LJrsrr, 1986,
p5.
o trutluceru tteclutoscultt,L ltu lli,:olae fuIilescu,ir.,,clonica", nr.44 (1986),
ialri,r xi,cr,-rri:,t",r" ni^a n'['y'
revizttil ll Hififi
N.A. {JLsu, 1988, Nr.ri irtJbrntttii privilonrt' lu t"'ttttrsct'isul auto?ral'Si la texlul six;*
Vechittltti'lbs!.l]nent lrculrts de Nicolttc lV)ri,tcu,I qi II, in,,Lirnba romdnZi", XXXVII i nii,*' {ar'r'lrrtr' ,.trr1t i,u,'^4yyL !lli,|tr'
tritt t,tl ,rxinnrr,f
(1988), nr. I, pp. 455-468 qi nr. 6, pp. 5?l-5 t'l
N,A. Ur.su, 1989, Nol irlbrnntii priviloare la nttlnt$\:risltl arttogrttf $i la texlul rcvizuil
al
1.t,r1,
'n,iniri,"'1V*,ni,1,,,,o,':trj;il,0.',]j',:,:l];;'tn riirrrrrt,r p]ilf
l/echirrlrri 'lbsttune,nt lrttdls de Nicolae L'lilesr:rr, III, in,,Limba romAn6", XXXVIII
(1989),
nr. l, pp. 3t -46. : 'r I Elfi:fr
i.,i,i ri i'tii ;'" l; ,; ir ' it tt'. '; :t : i gl:.1*
,ui ,,f {6rri,,.i1'{' ,r,t',nirr'{ 'i'1
H'(j:i
il,t); {p
i,y,. li',rij::i : 1r 'i'l' '*
eiS:;*"
rrii:r'r"'i' " 'i-'i'"r:ir arrT 'F.',1.;:i
-nvrlii'l ti'" ' fi 'tljlr i
11tnt
ll,nJ"r'r ,r,r r,11r .1,,r,
,t'i no,rni,r,i,it'.r,i*'ii';, [lVn'flnrrr/'rr.,t.{\.6] .p,i;r. 't 'r-r";r'i' 'rrc'l'rlH 3i.\:i:
, 'r'ih'r:r,r"r' ';' ''".t'r'i''ri'r tt,r.,r';trl,r.
4"i.1, 1i,*t,nit1ra [11',r'Y'rirrl^L'rr
,1i1., t,y'','sni'-tirrr ' Ili',','f"iti',-; i''i" "'"i"' 'jrr r'ir- iii'I;li
"qi']ii:
,i,ii,f
'
irin',-i
,td,*iui,th Altt+L ?\'r'1rr';1f (NL f" ril r: lllir 'r c'lri'a
'l'r(,i." ?'1::X
u{*{tsr
irf.(,,.t',,i.t., r,t ,ttltri.r.trllfr,
(J.lJ i?.\irii.f iA
!:;)r*
'[',,,r'r1,1,rt',rf
1l'r.ir' fr"t'ihi'o'" 'tli'r'lonr'\i!ri ry'''ril'1'aro1r
uli$1il
il i: 'n

.nr'1.,,,on('rlit ryilir'r'''ii rir'ii,tl''ri'rNlrrol"

Itdu
[i]j$
lll,i nri(,,1d ,.[ ,,,, c;i,pr
nliiirr " rrt- 1x1tii,i,n.{.+r\lr}'tl ,ri,r.l,,t,..
$]1)l|j
lJ"/n' lru^'l'i'rf i ^t'li]'i ,
''' lilr ,t,,u.t (,'trrttttt'6 'tLltllr ' ''l' lull{
i-- * ' Ii}:il '
$ij:ij

w
ffi in"Ji,.t n*,', "oi,J*1u

*,.1fq,*
Is
+i '1 1',5'1''' S, fit$iil
gifiiu
S hr\:i;
Hi'\.,'l{

iffiffi,ffiffi:,#€P;.tri:'ffi F-###fi pH#$.'Ei#s$H[;