ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII

Un instrument practic de pregătire a planului

de criză al spitalelor cu un accent special pe
pandemia de gripă
Editat de: Enrico Davoli
Programul de Politici a Serviciilor Medicale de urgenţă, Servicii şi
Sisteme, Divizia Sistemelor de Sănătate ale Ţării.

2007
 REZUMAT
Utilitatea întocmirii unui plan de Pregătire pentru Crize (PPC) este incontestabilă. Acest
document are ca scop să ofere un instrument practic pentru planificarea unor măsuri adecvate
care să fie adoptate de către un spital şi/sau o facilitate medicală în general în scopul de a fi mai
bine pregătită pentru a face faţă unei situaţii critice. Instrumentul este rezultatul unor contribuţii
concertate a diferiţi experţi în domeniul managementul serviciilor de urgenţă.
Recomandările sunt dimensionate pentru un spital mediu către mare cu diferite specialităţi
şi va fi ajustat adecvat la diferitele niveluri ale îngrijirilor de sănătate din facilitatea respectivă.
Acest document asigură o listă de probleme care sunt considerate ca esenţiale de către
participanţi şi care trebuiesc rezolvate în toate Planurile de Pregătire pentru Crize ale spitalelor.
Fiecare element reprezintă concepţiile şi problemele care probabil vor fi prezente peste tot
în toate situaţiile critice, situaţiile de urgenţă sau dezastrele şi nu pot fi puse în afara întocmirii unui
Plan de Pregătire pentru Crize. Acest document asigură măsurile specifice pentru pregătirea în
eventualitatea unei epidemii de îmbolnăviri transmisibile cu ar fi o posibilă pandemie de gripă.
Cuvinte cheie

EPIDEMII DE ÎMBOLNĂVIRI – prevenire şi control

PLANIFICARE PENTRU DEZASTRE
GRIPA UMANĂ
PLANIFICARE SPITALICEASCĂ
PLANIFICARE A SĂNĂTĂŢII
ASIGURAREA ÎNGRIJIRILOR DE SĂNĂTATE – organizare şi administraţie
RESURSE DE SĂNĂTATE - utilizare
GHIDURILE EUROPENE EUR/06/5064207
Trimiteţi solicitări pentru publicaţii la Oficiul Regional pentru Europa al OMS : Publications
Oficiul Regional pentru Europa al OMS Scherfigsvej 8
DK-2100 Copenhagen Ø, Denmark

Alternatively, complete an online request form for documentation, health information, or for permission to quote
or translate, on the Regional Office web site at (http://www.euro.OMS.int/pubrequest).
The photos on the cover and on pages 11, 17, 23 and 29 show the Spanish influenza in 1918 and were
used by courtesy of the National Museum of Health and Medicine, Armed Forces Institute of Pathology, USA,
Washington, D.C.
© World Health Organization 2006
All rights reserved. The Regional Office for Europe of the World Health Organization welcomes requests for
permission to reproduce or translate its publications, in part or in full. The designations employed and the presentation of
the material in this publication do not imply the expression of any opinion whatsoever on the part of the World Health
Organization concerning the legal status of any country, territory, city or area or of its authorities, or concerning the
delimitation of its frontiers or boundaries. Where the designation “country or area” appears in the headings of tables, it
covers countries, territories, cities, or areas. Dotted lines on maps represent approximate border lines for which there
may not yet be full agreement.
The mention of specific companies or of certain manufacturers’ products does not imply that they are endorsed
or recommended by the World Health Organization in preference to others of a similar nature that are not mentioned.
Errors and omissions excepted, the names of proprietary products are distinguished by initial capital letters. The
World Health Organization does not warrant that the information contained in this publication is complete and correct and
shall not be liable for any damages incurred as a result of its use. The views expressed by authors or editors do not
necessarily represent the decisions or the stated policy of the World Health Organization.

2
 CUPRINS:
Cuvânt înainte........................................................................................................................5
Introducere.............................................................................................................................6
Planul de pregătire pentru Crize........................................................................................6
Scenarii de Epidemie/Pandemie........................................................................................6
Metodologie........................................................................................................................7
Titluri sau cuvinte cheie......................................................................................................7
Exemplu: Planul de Pregătire a Spitalelor pentru Crize.................................................8
Urgenţele generale pandemice..........................................................................................8
Pandemia........................................................................................................................8
Principalele recomandări................................................................................................8
1. Organizare şi management...............................................................................................9
Activarea.............................................................................................................................9
Transportul.........................................................................................................................9
Structura de comandă şi control: comitetul pentru situaţii de urgenţă...............................9
Urgenţele generale...........................................................................................................10
Mobilizarea...................................................................................................................10
Fluxul de informaţii – raportare şi înregistrare..............................................................10
Legătura pre-spitalicească...........................................................................................10
Aria de îngrijiri de urgenţă.............................................................................................11
Relaţiile cu publicul şi informaţiile.................................................................................11
Exerciţii..........................................................................................................................11
Pandemia.........................................................................................................................12
Evaluare........................................................................................................................12
Elemente Specifice pentru scenariile de pandemie.........................................................12
Activarea planului spitalului în scenariile de epidemie/pandemie................................12
Nivelul I: creşterea avertizării....................................................................................12
Nivelul II: Managementul afectării sociale................................................................12
Nivelul III: Escaladarea epidemiilor...........................................................................13
Nivelul IV: Faza Epidemică/Pandemică....................................................................13
2. Resursele umane.............................................................................................................13
Personalul permanent al spitalului...................................................................................13
Echipele funcţionale.........................................................................................................14
Personalul de rezervă......................................................................................................14
Surse................................................................................................................................15
Sprijinul familiilor personalului..........................................................................................15
Urgenţele generale...........................................................................................................15
Îngrijirile preventive şi de sănătate publică...................................................................15
Educaţia şi pregătirea continuă....................................................................................15
Construirea capacităţilor: pregătirea............................................................................16
Nivelurile de pregătire...................................................................................................16
Materialele de pregătire................................................................................................16
Metodologia de pregătire..............................................................................................17
Monitorizarea şi evaluarea pregătirii............................................................................17
Calitatea pregătirii.........................................................................................................17
Elemente Specifice pentru scenariile de pandemie.........................................................17

3
 Comitetul de control al infecţiilor...................................................................................17
Siguranţa personalului..................................................................................................18
Creşterea avertizării......................................................................................................18
3. Asigurarea îngrijirilor........................................................................................................18
Triajul................................................................................................................................18
Protocoalele clinice..........................................................................................................19
Îngrijirile la domiciliu.........................................................................................................19
Îngrijirile de specialitate....................................................................................................19
Documentele medicale.....................................................................................................19
Comunicarea cu rudele....................................................................................................20
Asigurarea calităţii............................................................................................................20
Grupurile vulnerabile........................................................................................................20
Capacitatea momentană..................................................................................................20
Sprijinul psihologic (personal/pacienţi).............................................................................21
Elemente Specifice pentru scenariile de pandemie.........................................................21
Screening, izolare, adunare a pacienţilor şi controlul traficului pacienţilor..................21
Colectarea în siguranţă, manipularea şi transpoprtul probelor clinice.........................21
Precauţiunile Speciale pentru Microorganisme (PSM).................................................22
4. Resursele generale..........................................................................................................22
Acoperirea financiară.......................................................................................................22
Planificarea pentru spaţii flexibile.....................................................................................22
Securitatea pacienţilor şi a personalului..........................................................................23
Materialele esenţiale şi logistica.......................................................................................23
Ajutorul comunităţii...........................................................................................................24
Reducerea efectelor negative pentru facilităţile de sănătate...........................................24
Securitate.........................................................................................................................24
Servicii mortuare..............................................................................................................25
Elemente Specifice pentru scenariile de pandemie.........................................................25
Curăţare, dezinfecţie şi managementul deşeurilor.......................................................25
Echipamentele individuale de protecţie (PPE).............................................................25
Materialele esenţiale.....................................................................................................25
Bibliografie........................................................................................................................26

4
5

4
Cuvânt înainte
1. Utilitatea întocmirii unui Plan de pregătire pentru crize (PPC) este nedisputată.
Într-o oarecare măsură, factorii cruciali sunt: calea pe care acest plan este întocmit,
sustenabilitatea şi fezabilitatea planului, nivelul de cunoştinţe şi conştientizare a planului
pe care le au actorii, flexibilitatea planului însuşi şi nivelul timpului ca şi a atenţiei dedicate
testării planului.
2. Acest document are ca scop oferirea unui instrument practic pentru
planificarea măsurilor adecvate care să fie adoptat de către un spital şi/sau în general de
către o facilitate de sănătate în scopul de a fi mai bine pregătită pentru a face faţă unei
situaţii de criză. Instrumentul este rezultatul contribuţiilor concertate a diverşilor experţi din
domeniul managementului serviciilor de urgenţă. Experţii au participat la două seminarii
ale OMS organizate la Oficiul OMS din Barcelona din februarie şi mai 2006, cu toţii
contribuind în mod extensiv la întocmirea variantei finale.
3. Recomandările asigurate sunt dimensionate pentru un spital mediu-către mare
cu variate specialităţi medicale şi va trebui să fie ajustat la diferitele niveluri ale îngrijirilor
de sănătate ale unei facilităţi de sănătate. Ele sunt îndreptate către o serie de arii de
activitate cruciale în eventualitatea producerii unei crize. Un accent deosebit este asigurat
activităţilor necesare în eventualitatea unei pandemii de gripă, scopurile documentului sunt
de a sublinia cele mai bune măsuri de precauţiune care trebuiesc luate.
5. Prin intermediul acestei iniţiative, Oficiul Regional OMS pentru Europa doreşte să
stimuleze spitalele şi facilităţile de sănătate în iniţierea tuturor activităţilor de pregătire
adecvată pentru situaţiile critice; asigure o listă de elemente esenţiale care trebuiesc să fie
rezolvate în construirea scheletului planului de pregătire; să definească standardele
minime pentru un PPC pentru spitale în Regiunea Europeană a OMS, care să fie
aplicabile indiferent de funcţiile, poziţiile ,resursele actuale şi alte caracteristici principale
ale facilităţii de sănătate.
6. Scopul final este de a permite facilităţilor de sănătate să asigure cele mai bune
standarde de îngrijiri de sănătate realizabile pentru toţi pacienţii care solicită îngrijiri în
orice situaţie.
7. În cuprinsul acestui document termenul de Spital este atribuit diferitelor forme de
facilităţi de sănătate cum ar fi spitalele de toate tipurile şi dimensiunile, serviciilor medicale
specializate, facilităţilor de îngrijiri primare (FÎP); .cabinetelor de medicină generală şi de
chirurgie, etc.

Comentariile sunt binevenite

8. Acest instrument practic poate fi folosit de toţi managerii serviciilor de sănătate în

practica lor curentă.
El este supus unor îmbunătăţiri bazate pe experienţa acelor care îl folosesc şi
Oficiul Regional al OMS încurajează utilizatorii să trimită observaţiile lor referitoare la
folosirea acestui instrument şi să sugereze posibile revizuiri şi actualizări .
Vă rugăm să trimiteţi comentariile dvs., către Dr Enrico Davoli; Programul
Serviciilor Medicale de Urgenţă, Oficiul OMS Barcelona , 22-36 Marc Aureli, E-08006
Spania (email: eda@es.euro.WHO.int).

5
Introducere
8

Planul de pregătire pentru Crize

9. Un plan de pregătire pentru Crize (PPC) intenţionează să dea direcţiile de bază

asupra mobilizării şi organizării tuturor resurselor disponibile în scopul de a fi capabili să
răspundem la situaţiile critice.
Este recomandabil ca responsabilitatea pentru detalii să fie delegată, în
conformitate cu liniile de autoritate prezentate în PPC însăşi.
10.O situaţie critică este definită ca orice situaţie în care un spital primeşte un
astfel de aflux de pacienţi noi care solicită resursele serviciului până la limitele acestora.
În scopul de a asigura o definiţie mult mai concretă şi mai măsurabilă a
circumstanţelor care necesită o pregătire specială, “situaţiile critice” este preferată is altor
cuvinte cheie din acest document. “Situaţia critică” este bine descrisă ca fiind echilibrul
între cerere şi oferta serviciilor medicale. Aceasta se produce atunci când spitalul primeşte
o cantitate neobişnuită de noi pacienţi într-o perioadă de timp relativ scurtă, aflux care
depăşeşte capacitatea de a satisface nevoile dacă nu se iau măsuri excepţionale.
11. Termenul de pregătire pentru crize este folosit ca fiind cel mai adecvat termen
pentru Planul de pregătire al spitalului. În mod alternativ, alte expresii pot fi folosite în
literatură cu înţelesuri similare cum ar fi: incidentul cu aflux de victime în masă care
este folosit în literatura din Statele Unite ale Americii. Acest termen subliniază implicaţia
unui mare număr de pacienţi ce necesită asistenţă medicală în acelaşi timp. Pe de altă
parte, el neglijează raportul dintre cerere şi asigurare care este o relaţie în două
dimensiuni. Termenul de dezastru este larg folosit. În unele situaţii el poate indica un
eventual pas următor atunci când spitalul însuşi este victime unei distrugeri structurale
care împiedecă funcţionalitatea sa. Cuvântul urgenţă (“o criză bruscă neprevăzută care
necesită o acţiune imediată”, ©Wordnet 2.0 Universitatea Princeton) este de asemenea
comun în terminologia medicală. Indicând de altfel urgenţa problemelor medicale şi nevoia
unei atenţii imediate. De altfel în întreaga literatură relevantă, “planul de pregătire pentru
urgenţe” este cu siguranţă cea mai întâlnită expresie. Folosirea termenului de “urgenţă”
semnifică nivelul redus de timp disponibil pentru a reacţiona la aceste situaţii .
Mai mult termenul de urgenţă se referă larg la glosarul medical pentru cazurile
clinice care necesită o acţiune imediată (cum ar fi situaţiile care pun în pericol viaţa).
De aceea folosirea termenului de “urgenţă” poate să influenţeze prin punerea
accentului pe îngrijrile medicale propriu zise, mai curând decât pe întreaga organizare şi
mobilizare a spitalului şi a resurselor extraspitaliceşti care pot permite executarea acesteia
pe o cale adecvată şi compozită.
12. Urgenţele în realitate permit folosirea timpului pentru reacţii adecvate în special
dacă experienţa practică , acolo unde pacienţii ajung la spital în momente diferite , este
luată în considerare: cel mai obişnuit toţi cei care au mai puţină nevoie de îngrijiri medicale
de urgenţă vor ajunge primii la spital.
Atunci când un mare număr de victime ajung la spital, serviciul medical este în mod
obişnuit suprasolicitat şi dezorganizat datorită lipsei de planificare şi coordonare
(“panica domină!”).

6
Scenarii de Epidemie/Pandemie

OMS a spus1: “Începând cu ultima pandemie de gripă din 1968-1969, riscul unei
pandemii de gripă nu a fost considerat nici o dată mai mare decât cel prezent în momentul
de faţă.
În momentul întocmirii acestui document [2006], toate tulpinile de virus gripal A
(H5N1) sunt endemice la păsări în multe părţi ale lumii. Persistenţa larg răspândită a
tulpinilor de virus gripal A H5N1 la populaţiile de păsări prezintă două riscuri principale
pentru sănătatea umană. Primul risc este cel de infecţie atunci când virusul se
răspândeşte direct de la păsări la omeni. Al doilea risc, care este cauza unei mai mari
îngrijorări este cel determinat de creşterea posibilităţilor apariţiei unui virus care circulă mai
larg care să infecteze oamenii şi posibil să îşi rearanjeze o tulpină care este atât înalt
infecţioasă pentru oameni şi se răspândeşte uşor de la om la om. O astfel de modificare
poate marca apariţia pandemiei de gripă.
13. Acest document se axează pe o astfel de posibilitate, cu scopul de a asigura un
instrument practic.
Pandemia şi-a arătat de altfel potenţialul impact în unele situaţii, atunci când sa-u
izolat tulpini care s-au transmis de la păsări la oameni şi care au generat cereri
neaşteptate 1. Avian Influenza, including Influenza A (H5N1), in Humans: OMS interim
infection control guideline for health care facilities. Manila, OMS Regional Office for the
Western Pacific, 2006

Serviciile generale de urgenţe din facilităţile de sănătate sunt acele locuri unde
populaţia îşi caută reasigurarea şi protecţia mai degrabă decât îngrijirile medicale de
urgenţă. Serviciile de sănătate şi în special serviciile medicale de urgenţă trebuie să fie
capabile să răspundă la aceste nevoi atât cu promptitudine cât şi cu adecvare.
14. Recomandările pentru un aşa zis scenariu de pandemie se pot aplica pentru
mai multe situaţii de urgenţă: în general, toate epidemiile de îmbolnăviri transmisibile pot
beneficia de pe urma unor astfel de planuri de pregătire şi mult mai specific, acele cu
origine aerogenă care pot astfel uşor să corespundă scenariului prevăzut în acest
document.

Metodologie

15. Metodologia aplicată se referă la concepţia generală a destructurării. Aceasta

favorizează abordarea tuturor componentelor esenţiale ale unui PPC într-un format simplu
şi accesibil. Concepţia destructurării pentru fiecare problemă previzibilă constă în principal
dintr-o analizare atentă sau dintr-o împărţire a fiecărei probleme pentru a asigura că toate
piesele relevante ale cunoştinţelor, convenţiilor şi prezumţiilor sunt luate în considerare.
Cu alte cuvinte, mecanismul are ca scop realizarea înţelegerii unei probleme prin
capacitatea de a se reduce un set complex de variabile la elementele fundamentale care
caracterizează şi definesc valorile lor de bază.
16. În termeni practici, acest document asigură o listă de probleme care sunt
considerate de către autori ca fiind teme esenţiale care trebuiesc rezolvate în toate PPC
pentru spitale. Fiecare element prezintă probleme şi elemente care probabil sunt cruciale
în toate situaţiile critice, situaţiile de urgenţă şi dezastrele şi nu pot rămâne în afara PPC.

7
Titluri sau cuvinte cheie

Definiţie: O scurtă descriere a relevanţei şi pertinenţei problemei într-o situaţie

critică.
Scop: Obiectivul care trebuieşte urmărit în întocmirea unui PPC.
Standard Minimal: O propunere pentru definirea unui nivel minim de dorit al
calităţii îngrijirii. Când şi dacă măsurile specifice sunt necesare şi sunt luate în considerare
în eventualitatea unui scenariu epidemic/pandemic.
Sugestii: Avizul şi ideile care trebuiesc luate în considerare ca utile atunci când
planificăm.

Exemplu: Planul de Pregătire a Spitalelor pentru Crize

 Definiţie: Un plan de acţiune prestabilit în caz de urgenţe, crize, incidente cu

aflux de victime în masă sau orice alt eveniment care produce o serioasă dezechilibrare
între cererea de servicii de îngrijiri acute în comparaţie cu capacităţile existente ale unui
spital.
Scop: Definirea tuturor procedurilor şi acţiunilor care vor fi urmate de către întregul
personal interesat într-o criză în scopul de a asigura cea mai bună calitate ce se poate
obţine în asigurarea îngrijirilor medicale pentru toţi pacienţii spitalului. PPC trebuie să fie
actualiza regulat. De a îmbunătăţi rezistenţa şi capacitatea unui spital de a face faţă unei
epidemii(pandemii).
Standard Minimal: Definirea organizării şi managementul ca şi nominalizarea
persoanelor responsabile. Identificarea spaţiului necesar, a resurselor umane şi a logisticii.
Sugestii: Planificarea trebuie asigurată de către un grup multidusciplinar.
Cooperarea şi coordonarea cu centrele epidemiologice şi de îmbolnăviri infecţioase
naţionale şi regionale este esenţială.

Urgenţele generale pandemice

Pandemia
10
17. Toate elementele principale sunt prezentate în capitolele ce urmează, grupate
în patru mari categorii: organizare şi management, resurse umane, asigurarea
îngrijirilor şi resurse generale.

Principalele recomandări

18. Cheia stării de pregătire în situaţii critice este de a avea planuri simple şi ca
aceste planuri să fie răspândite şi înţelese de toţi actorii interesaţi (personal, pacienţi,
voluntari, instituţii, etc.). Ele trebuie să definească cu claritate rolurile, comportamentele şi
protocoalele pentru toţi cei implicaţi şi să le permită să acţioneze automat în concordanţă
cu un mecanism funcţional care funcţionează în aşa fel încât să asigure optimizarea
timpului şi spaţiului ca şi a resurselor care dacă sunt folosite inadecvat sunt cruciale în
toate situaţiile critice şi reprezintă fie punctul slab fie elementul de succes. Protocoalele din
cadrul PPC nu vor diferi substanţial de practicile zilnice şi vice versa.

8
 Prin realizarea acestora, acţiunile planificate vor fi mult mai eficiente în unele sau
altele dintre situaţii.
19. Este de o importanţă fundamentală să se acorde o atenţie deosebită
următoarelor recomandări generale: în primul rând, pregătirea pentru un plan de pregătire
pentru crize a spitalului este un exerciţiu fundamental care va asigura de altfel
organizarea generală şi managementul Serviciilor Medicale de Urgenţă în practica zilnică.
PPC este responsabilitatea întregului personal. Echipa de management sau directorul
va identifica persoana/persoanele cu capacitate şi dorinţă de a întocmi planul, dar întregul
personal trebuie implicat în redactarea acestui plan în cele mai diferite detalii. Fie în
pregătire sau în răspuns, un spital trebuie să se folosească de resursele interne, în
special de resursele umane pe cât mult timp sunt ele fezabile. Ei vor şti când şui cum să-li
îndeplinească toate acţiunile necesare şi mai important decât orice, personalul spitalului
va înţelege de ce lucrurile trebuiesc făcute într-un anume fel dacă iau parte activă la
procesul de planificare. Exerciţiile şi testele planului de pregătire pentru crize (PPC) sunt
un factor crucial. Pregătindu-ne pentru cel mai rău scenariu este o problemă de practică.
Cu cât un spital îşi testează capacitatea de a răspunde la crize, cu atât mai mult va
achiziţiona cunoştinţe şi experienţă în organizare şi management de o valoare
inestimabilă.

1. Organizare şi management
Activarea

Definiţie : Momentul când planul de pregătire pentru crize (PPC) este declarat
activ.
Scop: De a defini procedurile şi responsabilităţile pentru începerea tuturor
acţiunilor prevăzute în PPC.
Standard minimal: Când (începutul activării): Defineşte o cantitate minimă de
pacienţi sau rata influxului zilnic a acestora care justifică activarea PPC.
 OMS: desemnează un responsabil însărcinat să execute un serviciu de
(24ore/7zile).
Cum: defineşte cum să fie chemat OMS, cum să se anunţe activarea şi primii paşi
care trebuiesc executaţi înainte ca toţi responsabilii să fie prezenţi.
Sugestii: În mod obişnuit este un medic de gardă în camera de gardă /unit, dar
pot fi şi alţii care sunt implicaţi dacă prezenţa lor este necesară 24/24 ore şi 7/7 zile.
Natura crizei poate să fie de asemenea o variabilă care să fie luată în consideraţie
aici.

Transportul

Definiţie: Mişcarea pacienţilor atât înăuntrul cât şi în afara spitalului în caz de

relocare sau evacuare.
Scop: Să definească mijloacele cele mai bune pentru transportul adecvat şi să
identifice personalul care va avea sarcina să deplaseze pacienţii.
Standard minimal: Definirea mijloacelor pentru transportul intra-spitalicesc ca şi în
afara spitalului ca si capacitatea minimă de transport.
Sugestii: Să dea instrucţiuni clare asupra, când şi cum să fie transportate fiecare
categorie de pacienţi.

9
Structura de comandă şi control: comitetul pentru situaţii de urgenţă

Definiţie: Structura responsabilă pentru activarea, coordonarea, punerea în

aplicare, adaptarea şi terminarea unui PPC prestabilit, inclusiv cu rezolvarea problemelor
şi raportarea către autorităţi.
Scop: De a predefini conducerea şi mecanismul de coordonare în punerea în
aplicare a măsurilor de urgenţă în conformitate cu PPC.
 Standard minimal: Structura trebuie să includă reprezentanţi cu experienţă
clinică, de îngrijiri, tehnică şi de securitate.
Sugestii: Pot fi două niveluri de structuri.
1. prima linie la activarea iniţială a crizei care poate fi prezentă imediat pentru
coordonarea iniţială. şi
2. a doua linie prestabilită de comandă şi coordonare după activarea PPC.
 Va include şi experţi externi dacă este necesar.

Urgenţele generale
Mobilizarea

Definiţie: Realocare imediată internă a resurselor umane din locurile unde

acestea sunt mai puţin necesare către locurile unde sunt cele mai necesare.
 Chemarea graduală a resurselor umane din exterior va fi executată în
concordanţă cu nevoile.
Scop: Să se dea resursele adecvate (umane, logistice, etc.) în scopul de a face
PPC prestabilit, funcţional şi să se asigure îngrijirile adecvate.
 Standard minimal: Realocarea internă este pe primul plan.
 Resursele care sunt în sistem au cunoştinţe şi capacităţi pentru a servi spitalul în
condiţii mai bune.
Sugestii: Folosirea resurselor externe (în special resursele umane) este în
general dificilă de manevrat şi coordonat.

Fluxul de informaţii – raportare şi înregistrare

Definiţie: Mecanismul şi procedurile prin care informaţia este distribuită la

diferitele categorii de structuri, inclusiv cele de coordonare, personal, pacienţi şi rude,
autorităţi şi media.
Scop: De a stabili fluxul bidirecţional al informaţiilor corecte şi de a permite
comitetului de coordonare să execute acţiunile adecvate.
 Standard minimal: Documentele şi rapoartele trebuie să aibă căi şi reguli
prestabilite.
Întregul personal al spitalului trebuie să fie pregătit să cunoască cum şi cui să
raporteze unor organizaţi/persoane desemnate.
Informaţiile de bază sunt: numărul de pacienţi internaţi, categoriile de triaj, evoluţia
procesului şi nevoile pentru resurse suplimentare.
Sugestii: Folosiţi fişele de raportare de rutină.
 Reduceţi cantitatea necesară de informaţii.
Posibil luaţi legătura doar cu un singur punct de contact sau centru.

10
Legătura pre-spitalicească

Definiţie: Contactul permanent şi bidirecţional între serviciile de urgenţă pre-

spitaliceşti şi Unitatea de primire a urgenţelor din spital.
Scop: De a trimite informaţiile din sistemul pre-spitalicesc către Unitatea de
primire a urgenţelor pentru un răspuns corect inclusiv activarea PPC.
 De a trimite informaţiile din spital referitoare la capacităţi şi nevoi către sistemul
prespitalicesc.
 Standard minimal: Un sistem de radiocomunicaţii trebuie să fie activ zilnic pentru
urgenţele individuale.
Sugestii: Verificaţi dacă are capacitatea de a fi extins.

Aria de îngrijiri de urgenţă

Definiţie: Arie destinată în cadrul spitalului asigurând îngrijrile de urgenţă la

moment cu resurse umane dedicate şi logistică. Au acces separat, evaluare şi facilităţi de
admitere pentru acei ce prezintă simptome de infecţie
Scop: Să localizeze pacienţii care au nevoie de îngrijri de urgenţă inclusiv
proceduri salvatoare de viaţă. De a preveni răspândirea infecţiei.
 Standard minimal: Spaţiu exclusiv dedicat urgenţelor.
 Lista echipamentelor de urgenţă de bază.
Lista personalului pregătit.
Sugestii: Întotdeauna se începe cu resursele de altfel dedicate pentru îngrijrile de
urgenţă. Important să se menţină încrederea pacienţilor să se adreseze serviciilor de
urgenţă pentru alte feluri de urgenţă.
Personalul care lucrează cu alte tipuri de urgenţe nu este obligat să poarte
costume de protecţie individuale.

Relaţiile cu publicul şi informaţiile

Definiţie: Comunicarea către publicul general prin toate mediile de informare. A

celor mai adecvate măsuri de îngrijire a sănătăţii.
 Standard minimal: Identificarea şi pregătirea unui purtător de cuvânt credibil şi a
locţiitorilor acestora.
Sugestii: Persoana va fi capabilă să dea mesaje profesionale şi să de
răspunsurile corecte la întrebări.
Comunicatele de presă trebuie să fie pregătite pe cât posibil.
Toate mesajele trebuie să concorde cu poziţiile regionale sau naţionale.

Exerciţii

Definiţie: Exerciţiile sau simulările pe scară largă care pot fi anunţate sau nu,
implicând o parte sau întreaga structură ce participă la punerea în aplicare a PPC.
Scop: Să valideze părţi din PPC şi să pregătească personalul şi diferitele structuri
în punerea sa în aplicare.
 Standard minimal: Exerciţii periodice selective inclusiv cele de birou (care trec în
revistă toate procedurile într-o situaţie critică imaginară).

11
 Exerciţii periodice pe scară largă ori de câte ori este posibil.
Sugestii: Încorporaţi exerciţiile şi testele în rutina săptămânală. Exerciţiile mai
mici săptămânale sau bi-săptămânale vor aduce beneficii fie eficacităţii activităţilor zilnice
fie efectivităţii pregătirii.
Trebuie să fie obligatorii prin lege dacă este posibil.

Pandemia
Evaluare

Definiţie: Informarea şi analiza punerii în aplicare a PPC inclusiv a categoriilor de

personal şi agenţii implicate.
Scop: Să identifice punctele slabe şi cele tari ale PPC în scopul îmbunătăţirii lor.
 Standard minimal: În final cel puţin o sesiune de evaluare nu mai târziu de 24 de
ore de la terminarea activării PPC.
Sugestii: Criterii de măsurare şi ţinte prestabilite. Se va include şi informarea
psihologică atunci când este necesar.

Elemente Specifice pentru scenariile de pandemie

Activarea planului spitalului în scenariile de epidemie/pandemie

Definiţie: Procedurile pentru iniţierea punerii în aplicare a PPC.

Punerea în aplicare a planului poate fi actualizată gradual până la situaţiile în care
serviciile de urgenţă sunt complet activate: de la primele cazuri suspecte de infecţii
epidemice probabile până la cel mai mare grad de epidemie/pandemie ce se produce în
comunitatea interesată.
Scop: Să fie capabil să răspundă adecvat şi prompt la nevoile populaţiei, de la
informaţii şi măsuri profilactice la asigurarea asistenţei medicale unui număr cât mai mare
de pacienţi.
 Standard minimal: Activarea planului trebuie să fie posibilă de la primul semn de
pre-alertă a populaţiei generale.
Sugestii: Punerea în aplicare a planului poate fi executată în paşi progresivi
proiectaţi în funcţie de nivelul epidemiei/pandemiei (rata populaţiei afectate şi afectarea
activităţii spitalului).

Nivelul I: creşterea avertizării

Definiţie: Procedurile pentru iniţierea punerii în aplicare a PPC.

Mecanismele interne pentru asigurarea identificării precoce a tulpinei pandemice.
Scop: Identificarea rapidă şi managementul adecvat a unui mic număr de cazuri şi
prevenirea răspândirii ulterioare.
Întocmirea unor rapoarte exacte şi prompte pentru supravegherea epidemiologică
naţională.
 Standard minimal: Diagnosticul rapid în concordanţă cu ghidurile OMS.
 Protocoale de diagnostic şi criteriile de testare de laborator.
Disponibilitatea unor măsuri speciale de protecţie pentru personal.
 Disponinbilitatea unor capacităţi de izolare.
Sugestii: Tratarea în izolare dacă diagnosticul de pandemie nu este exclus.

12
Nivelul II: Managementul afectării sociale

Definiţie: Procedurile pentru iniţierea punerii în aplicare tuturor masurilor

planificate în cazul unui mare număr de pacienţi panicaţi/interesaţi ce caută diagnosticul
de excludere.
Scop: Identificarea focarelor de populaţie afectată de tulpinile
epidemice/pandemice care au nevoie de asistenţă medicală şi participarea la activităţile de
supraveghere epidemiologică.
 Standard minimal: Protocoale de tratament pre-definite.
 Stabilirea informaţiilor care să fie răspândite către oamenii interesaţi.
Pre-stabilirea mesajelor cheie care să fie răspândite către media locală/naţională.
Sugestii: Securitatea personalului este o problemă cheie.
Comunicaţiile şi mesajele către mass media trebuie să fie pregătite din vreme ori
de câte ori este posibil.
Sesiuni de informare cu leaderii de opinie locali şi cu politicieni.

Nivelul III: Escaladarea epidemiilor

Definiţie: Procedurile pentru iniţierea punerii în aplicare tuturor masurilor

planificate în cazul unui număr mare de pacienţi cu infecţii produse de tulpina pandemică.
Scop: Pentru asigurarea că resursele sunt adecvat redirecţionate în scopul de a
se putea face faţă situaţiei critice.
 Standard minimal:
Definirea standardelor de îngrijiri
 Activarea triajului.
Realocarea personalului, echipamentelor şi a materialelor.
Întărirea capacităţilor de laborator pentru managementul pacienţilor internaţi.
Luarea deciziilor asupra nivelului serviciilor care vor fi continuate.
Sprijinul de personal şi acoperirea funcţiilor vitale ale personalului.
Asigurarea aprovizionării.
Sugestii: Pregătirea pentru o situaţie pe termen lung.
Începerea planificării pentru scenariul de nivel IV.
Stabilirea unui plan pentru tratamentul la domiciliu în colaborare cu comunitatea
de îngrijri de sănătate primare şi de specialitate.

Nivelul IV: Faza Epidemică/Pandemică

Definiţie: Procedurile pentru punerii în aplicare completă a PPC în cazul unei

epidemii/pandemii.
Scop: De a asigura capacitatea maximă a facilităţii în aşa fel încât să fie capabilă
să facă faţă unei epidemii.
 Standard minimal: Similar cu nivelul III
Definirea criteriilor pentru îngrijrile intensive şi ventilare.
Sugestii: Planul va stopa toate procedurile ne necesare şi ca asigura:
Sprijinul de personal;
Continuitatea activităţilor şi a aprovizionării;
Concordanţa cu planurile regionale şi naţionale;
Planurile de ajutor mutual regionale şi la nivel naţional.17

13
2. Resursele umane
Personalul permanent al spitalului

Definiţie: Toţi angajaţii profesionişti şi neprofesionişti care lucrează zilnic în spital

trebuiesc folosiţi în caz de criză.
Standard minimal: Obţinerea disponibilităţii celui mai calificat personal, cu
experienţa şi cunoştinţe ca şi familiarizare cu mediul spitalicesc în cursul fazei de răspuns
la o criză.
 Lista actualizată a personalului.
 Lista actualizată a personalului esenţial.
Harta actualizată a competenţelor.
Conducătorii de urgenţă identificaţi (chirurgi, anestezişti, etc.).
Capacitatea administrativă completă.
Sugestii: Folosiţi interview-urile, chestionarele sau instrumentele standardizate în
scopul culegerii informaţiilor asupra cunoştinţelor sau a precedentei experienţe în crize.
 Fiţi atenţi la absenteismul personalului din cauza îmbolnăvirilor, a îngrijirii
familiilor a pierderilor suferite.

Echipele funcţionale

Definiţie: Echipele de urgenţă ale profesioniştilor şi neprofesioniştilor dedicate

către 3 arii principale specifice ale serviciilor: managementul crizelor, logistică şi
asigurarea îngrjirilor.
Standard minimal: De a asigura un răspuns omogen, efectiv şi prompt adaptat în
scopul de a realiza obiectivele PPC.
Managementul crizelor: directorul, internările, inginerul, medicul şef/asistenta şefă,
tehnologia informaţiilor, farmacia.
Logistica şi personalul din serviciile generale, personalul din sistemul informatic,
inginerii.
Asigurarea îngrijirilor: medicii, asistentele, auxiliarii.
Sugestii: Respectaţi structura zilnică şi competenţele încredinţate fiecărui
membru al personalului.
Adunaţi şi simplificaţi funcţiile pe cât de mult posibile.
Echipele funcţionale sunt cruciale în următoarele domenii:
triaj.
controlul infecţiilor.
îngrijirile intensive.

Personalul de rezervă

Definiţie: Toţi profesioniştii şi neprofesioniştii ce lucrează în afara sediului

spitalului şi care pot avea un rol complementar în cazul unei crize.
Standard minimal: De a completa sau înlocui resursele umane existente dacă
lipsesc, sunt inadecvate, depăşite sau incapabile să-şi îndeplinească sarcinile.
toţi studenţii la medicină/asistenţi.
 Lista actualizată a:
tuturor profesorilor de medicină /îngrijri.

14
 voluntarilor.
personalului pensionat.
Toate listele ce cuprind personalul. OMS are capacităţi şi disponibilitate să se
alăture (apropierea geografică este importantă).
Sugestii: Personalul de rezervă va primi o copie a PPC şi întotdeauna va
participa la exerciţii şi simulări.

Surse

Definiţie: Înţelegeri de parteneriat cu societăţile profesionale şi celelalte societăţi,

ONG-uri, municipalităţi sau alte instituţii în scopul extinderii sprijinului pentru răspunsul de
criză cu personal calificat.
Standard minimal: De a avea o listă actualizată sau ordinea de bătaie a
personalului calificat.
 Cartarea calificărilor şi/sau a experienţei.
Sugestii: Revizuirea regulată şi actualizarea înţelegerilor.
Deschiderea spitalului către noi forme de colaborare.

Sprijinul familiilor personalului

Definiţie: Pachetul de servicii minimale asigurate către familiile lucrătorilor

implicaţi în managementul crizei.
Standard minimal: Asigurarea sprijinului către familiile personalului în cursul
crizei în scopul de a permite personalului să se concentreze asupra crizei.
Sisteme de transport.
Servicii de îngrijire a copiilor (24 de ore).
Canale de comunicaţii şi informaţii între familii şi lucrători.
Sugestii: Implicaţi asociaţiile personalului, cluburile, uniunile din spital în
organizarea acestor servicii. Planificaţi modul de rezolvare a spijinului celor care au suferit
pierderi, clarificaţi drepturile de concediu pentru funeralii.

Urgenţele generale
Îngrijirile preventive şi de sănătate publică

Definiţie: Prevenirea şi decontaminarea pentru: contaminarea chimică, biologică,

radiologică şi nucleară (CBRN).
Standard minimal: De a reduce expunerile la riscuri/evitarea expunerilor
inutile(realiza protecţia personalului).
 Acreditarea personalului calificat (cu competenţe specifice).
Sugestii: Desemnarea unui personal responsabil din spital pentru întocmirea
unor planuri specifice pentru anumite situaţii (şi referirea la ghidurile specifice ale OMS).
Lucraţi în reţea şi coordonare cu alte instituţii relevante: forţele armate , autorităţile
de sănătate publică, mişcarea de Cruce Roşie.

Educaţia şi pregătirea continuă

15
 Definiţie: Întărirea şi construirea capacităţilor în îngrijrile de urgenţă a personalului
medical.
Standard minimal: Bunul management al îngrjirilor de urgenţă dintr-o situaţie de
criză.
Un plan detaliat de pregătire şi educaţie continuă pentru toate cadrele cheie.
Sugestii: Căutaţi resurse/fonduri pentru a sprijini personalul în pregătirea
specifică.
Încurajaţi personalul să se pregătească.
Pregătirea în PPC pentru a-i asigura sustenabilitatea.
Adresarea către resursele locale şi în special către cele interne pentru pregătire.
Acreditarea unora dintre responsabilii personalului pentru aceasta va asigura că
pregătirea va fi mai potrivită nevoilor reale ale personalului.

Construirea capacităţilor: pregătirea

Definiţie: Lista elementelor pentru rezolvarea nevoilor de pregătire în rândul

personalului.
Standard minimal: Asigurarea executării îndatoririlor fiecărei persoane implicate în
managementul unei gripe pandemice, comunicarea pentru a preveni panica şi a stăpâni
situaţia.
Principalele arii de interes sunt:
organizarea;
managementul clinic (triajul, protecţia şi securitatea personalului şi a pacienţilor,
izolarea, tratamentul).
 Managementul de laborator( manipularea probelor)
Raportarea cazurilor.
Comunicarea.
Sugestii: Daţi instrucţiuni clare şi simple fiecărui nivel al personalului spitalului.
Pregătirea pentru comunicarea cu media, rudele, pacienţii, autorităţile şi
personalul.
Ajustaţi pregătirea la echipele funcţionale şi a planului.

Nivelurile de pregătire

Definiţie: Divizaţi personalul în grupe în funcţie de îndatoririle lor planificate în

PPC (echipe funcţionale).
Standard minimal: Asigurarea unei pregătiri efective pentru punerea în aplicare a
PPC.
Întregul personal va achiziţiona cunoştinţele de bază şi competenţele pentru a le
executa.
 îndatoriri planificate.
Personalul de rezervă va fi inclus în schema de pregătire.
Sugestii: Personalul cheie al OMS va organiza şi supraveghea activităţile de
pregătire.

Materialele de pregătire

16
 Definiţie: Ghidurile generale şi protocoalele clinice pentru a realiza pregătirea
standard pentru întreg personalul de spital, în scopul dezvoltării procedurilor operaţionale
standard.
Standard minimal: Sprijinirea pregătirii în PPC şi continuarea funcţionării de
rutină a spitalului şi obţinerea consensului asupra pregătirii unui program standard cu
input-uri specifice pentru diferite scenarii.
Cunoştinţele de bază şi pregătirea generală a planului spitalului pentru:
 multiple victime şi dezastre, urmate de scenarii specifice.
Sugestii: Ghidurile şi protocoalele clinice trebuiesc să fie disponibile la punctele
de îngrijri, adaptate la nevoile locale şi pentru diferite niveluri de personal.
Întocmiţi materialele de pregătire pe baza consensului cu participarea completă a
personalului.

Metodologia de pregătire

Definiţie: Stabilirea tehnicilor de învăţare.

Standard minimal: Punerea în aplicare a programului de pregătire cu maximă
eficienţă.
Răspândirea cunoştinţelor şi a informaţiilor (website-uri, învăţământ la distanţă,
adunări şi ateliere).
Sugestii: Pregătirea trebuie să-şi asigure sustenabilitatea prin adaptarea la
nevoile locale.
Întotdeauna referiţi-vă la sursele de pregătire naţionale şi internaţionale.
Exerciţiile şi testele sunt cele mai efective mijloace de construire a capacităţilor.

Monitorizarea şi evaluarea pregătirii

Definiţie: Toate acţiunile şi sistemele de evaluare a progresului pregătirii pentru o

gripă pandemică.
Standard minimal: Evaluarea impactului pregătirii şi a realizării cerinţelor
asigurării calităţii.
Fiecare activitate de pregătire trebuie să aibă o schemă de evaluare.
Sugestii: Incorporaţi lecţiile extrase în programele de pregătire.

Calitatea pregătirii

Definiţie: Măsurarea calităţii cunoştinţelor acumulate şi aplicarea celor învăţate.

Standard minimal: De a asigura un grad adecvat şi util de pregătire.
Informaţii bazate pe probe.
Sugestii: Verificarea periodică şi actualizarea regulată a competenţelor de
învăţare şi materialelor.
Consultare cu OMS şi cu ministerele sănătăţii pentru oportunităţile de pregătire şi
instrumente.

Elemente Specifice pentru scenariile de pandemie

Comitetul de control al infecţiilor

17
 Definiţie: Responsabil pentru recomandările şi punerea în aplicare a acţiunilor
legate de controlul infecţiilor în cadrul spitalului cum ar fi controlul tulpinilor de Streptococ
auriu rezistent la methicilină (MRSA).
Standard minimal: De a adapta recomandările generale ale controlului infecţiilor
la un anumit spital şi a monitoriza punerea lor în aplicare.
Furnizor de informaţii şi organizator al pregătirii pentru punerea în aplicare a
recomandărilor de control a infecţiilor în cadrul spitalului.
Monitorizează incidenţa infecţiilor, prăbuşirii acestui control şi actualizarea
recomandărilor (cum ar fi programe de precauţiuni speciale pentru microorganisme)
Sugestii: Comitetul poate fi parte integrantă a echipei de coordonare în toate
situaţiile de criză.

Siguranţa personalului

Definiţie: Folosirea unor măsuri preventive adecvate în scopul de a prote3ja

sănătatea personalului.
Standard minimal: De a reduce consecinţele expunerii lucrătorilor de îngrijire a
sănătăţii şi a personalului de laborator la tulpinile virale pandemice şi menţinerea
operaţionalităţii.
Vaccinarea lucrătorilor de îngrijire a sănătăţii inclusiv a personalului de laborator
împotriva infecţiilor probabile atunci când este posibil. Luarea în considerare a priorităţilor
de vaccinare împotriva tulpinilor gripale pandemice atunci când este posibil. Luarea în
considerare a profilaxiei cu medicamente antivirale relevante atunci când este posibil, în
absenţa vaccinului.
Sugestii: Explorarea asigurării din vreme a vaccinurilor şi a medicamentelor
specifice (antivirale şi anti- microbiene) şi întocmirea planurilor de administrare.

Creşterea avertizării

Definiţie: Înţelegerea de bază a gripei sezoniere, a gripei pandemice a controlului

infecţiilor şi a bio-securităţii în rândul personalului şi a publicului general.
Standard minimal: Ridicarea avertizării asupra riscurilor biologice.
Informaţiile de bază şi înţelegerea precauţiunilor universale ca şi a celor de
transmitere în cadrul întregului personal ce lucrează în facilitatea de îngrijri de sănătate.
Sugestii: Desemnaţi o persoană sau o echipă pentru răspândirea informaţiilor.
Spitalul poate juca un rol activ şi efectiv în diseminarea informaţiilor către public.

3. Asigurarea îngrijirilor
Triajul

Definiţie: Categorisirea pacienţilor în conformitate cu priorităţile de îngrijire.

Scop: De a asigura cea mai bună îngrijire la cât mai mulţi pacienţi posibil în cadrul
rersurselor disponibile.
Standard minimal: Loc specificat şi persoane desemnate cu sarcina de a executa
triajul spitalicesc iniţial în conformitate cu un protocol predeterminat.
Sugestii: Triajul trebuie să fie un proces dinamic care respectă condiţiile
pacientului şi disponibilitatea îngrjirilor.
Protocoalele de triaj trebuiesc adaptate la epidemiile respective.

18
 Criteriile de acces la terapia intensivă şi ventilatoare.
 Criteriile de acces la medicaţia specifică în special atunci când disponibilitatea
este limitată.
Trebuie să se coopereze cu îngrijrile comunitare.

Protocoalele clinice

Definiţie: Proceduri predefinite pentru diagnostic şi terapie (algoritm) pentru

îngrijirea pacientului.
Scop: De a optimiza folosirea resurselor disponibile.
Standard minimal: Protocoalele trebuie să fie disponibile pentru cel puţin
urgenţele foarte comune cu ar fi resuscitarea, traumatologie, complicaţiile sarcinii, infecţiile
şi anestezia.
Sugestii: Întocmiţi protocoalele pe baza probelor ştiinţifice.
Răspândiţi protocoalele în rândul personalului şi obţineţi consensul.
Protocoalele (algoritmii) pentru patologiile principale sunt utile în toate situaţiile în
chiar si în cazul activării PPC.
Folosiţi postere pentru a ajuta personalul să-şi reamintească toţi paşii
protocoalelor.
Folosirea protocoalelor şi a algoritmilor este o cale eficientă de a asigura calitatea
îngrjirilor medicale în situaţii critice.

Îngrijirile la domiciliu

Definiţie: Asistenţa medicală asigurată la domiciliul pacientuluui.

Scop: De a uşura îngrijirile primare şi cele spitaliceşti prin asigurarea îngrijirilor
medicale într-un mediu mult mai familiar şi confortabil pentru pacient.
Standard minimal: Medicii de medicină generală sunt implicaţi în asigurarea
îngrjirilor oamenilor la domiciliu.
Stimulaţi auto-îngrijirea în cursul unei pandemii de gripă.
Facilitaţi implicarea vecinilor şi a oamenilor de sprijin (lucrători sociali şi voluntari)
Sugestii: Mobilizaţi şi implicaţi medicii de medicină generală şi sistemul social
local (lucrători sociali şi vecini).

Îngrijirile de specialitate

Definiţie: Îngrijirile medicale care necesită tehnologii sau/şi personal specializat.

Scop: De a asigura un acces prompt la îngrijrile de specialitate.
Standard minimal: Reţeaua de trimitere în funcţie pentru toate nevoile medicale.
Sugestii: Coordonaţi planul de trimitere a pacienţilor la nivel local-regional.
Definiţi criteriile de acces la îngrijrile specializate, în special pentru terapia
intensivă în situaţiile în care resursele existente pot cu greu face faţă cererii.
Criteriile trebuie să se bazeze pe etică, egalitate şi trebuiesc cunoscute de
personal şi de comunitate.

Documentele medicale

19
 Definiţie: Înregistrarea pacienţilor, a datelor lor demografice şi a procesului de
îngrijire.
Scop: Asigurarea securităţii pacientului şi a calităţii îngrijirilor.
De a respecta obligaţiile legale.
Standard minimal: Specificarea a: datei şi timpului internării, numărul foii de
observaţie, sexul, adult sau copil şi înregistrarea procesului de îngrijire.
Sugestii: Folosiţi documentele de înregistrare medicale de rutină.
Nu faceţi înregistrări specifice de criză.

Comunicarea cu rudele

Definiţie: Informaţiile asigurate rudelor pacienţilor.

Scop: De a satisface nevoile rudelor ca şi dreptul acestora de a fi informaţi.
Standard minimal:Informaţii bazate pe realitate, adevăr şi promptitudine.
Sugestii: Desemnaţi persoana care să colecteze şi să disemineze adecvat
informaţiile.
Pregătiţi întregul personal este foarte utilă.
Luaţi în considerare o pregătire suplimentară pentru personal asupra modului în
care să dea ştirile rele şi să comunice şi limitările accesului la tratamentele specializate.
Sprijiniţi personalul cu o serie de informaţii prestabilite pentru rude.

Asigurarea calităţii

Definiţie: Urmăriţi menţinerea standardelor de calitate folosite şi realizate de către

spital în cursul fazei de răspuns la criză.
Scop: De a menţine standardele minimale ale calităţii îngrijirilor de urgenţă pe baza
experienţei, pregătirii şi a exerciţiilor.
Standard minimal: Definirea în concordanţă cu obiectivele de rutină ale calităţii din
îngrijirile medicale.
Sugestii: Stabilirea echipei asigurării multidisciplinare a calităţii în PPC.

Grupurile vulnerabile

Definiţie: Oamenii cu o auto-suficienţă limitată (cum ar fi copii singuri, vârstnicii şi

persoanele cu dizabilităţi care deseori nun au un acces egal la îngrijrile medicale în
general şi în special într-o situaţie critică.
Scop: Asigurarea accesului la îngrijiri echitabile pentru toţi.
Standard minimal:Definirea grupurilor vulnerabile.
Desemnarea a uneia sau a mai multor persoane însărcinate cu identificarea
pacienţilor care au nevoie de o asistenţă specială , facilitându-le şi ghidându-le în cursul
tuturor procedurilor de asigurare a îngrjirilor medicale.
Sugestii: Voluntarii pot fi foarte utili.
O atenţie particulară trebuie acordată următoarelor grupuri în caz de
epidemii/pandemii:
pacienţilor din facilităţile de sănătate mintală;
persoanelor cu dizablităţi de învăţare;
comunităţilor instituţionalizate (cum ar fi închisorile şi rezidenţele educaţionale,
etc.);
imigranţii.

20
Capacitatea momentană

Definiţie: Creşterea capacităţii de internare a pacienţilor.

Scop: De a răspunde la cererile excepţionale de asigurare a îngrjirilor medicale
acute.
Standard minimal: Definirea standardelor minimale de îngrijire prin măsuri
specifice şi raţionale cum ar fi raportul medici/pacienţi, asistente/pacienţi, pacienţi/m2,
pacienţi/toalete, etc.
Sugestii: Să se aibă în vedere înţelegerile formale cu resursele din comunitate
pentru contribuţii suplimentare (cum ar fi şcolile pentru spaţii suplimentare, asociaţiile
profesionale pentru resurse umane, etc.)
Planificarea pentru reţeaua de trimitere, pentru externarea şi deplasarea
pacienţilor din spital şi a mijloacelor de transport pentru pacienţi.

Sprijinul psihologic (personal/pacienţi)

Definiţie: Serviciile de consiliere psihologică pentru dezordinile de stress post-

traumatic (DSPT) şi oboseală a pacienţilor şi personalului.
Scop: De a elibera de stres şi a preveni sindromul post-traumatic la pacienţi şi
personal (ajutându-I să facă faţă situaţiei/pierderilor).
Standard minimal:Implicarea voluntarilor de la organizaţiile de caritate, a
profesioniştilor (psihiatrii, psihologi, asistente de sănătate mintală, etc.).
Pregătirea personalului de urgenţă de a face faţă mai bine frustraţilor şi
agresiunilor cauzate de orice urgenţă.
Sugestii: Coordonaţi (chiar şi resursele externe) cu resursele sociale şi de
sănătate existente la nivelul comunitar.
Comunităţile pot fi o sursă spontană de încredere şi efectivă de sprijin psihologic
(dacă sunt bine coordonate).
Desemnaţi un loc şi nominalizaţi o persoană care să organizeze cât mai rapid
posibil sesiunile de informare de după eveniment pentru victime şi personalul de îngrijiri de
sănătate.

Elemente Specifice pentru scenariile de pandemie

Screening, izolare, adunare a pacienţilor şi controlul traficului pacienţilor

Definiţie: Identificarea cazurilor de alertă şi punerea în aplicare a precauţiunilor de

izolare.
Scop: De a reduce infecţiile nosocomiale şi a asigura protecţia pentru personal,
alţi pacienţi şi membrii de familie/vizitatori.
Standard minimal:Legătura strânsă cu sistemul de supraveghere.
 Definiţia cazurilor pentru screening şi rezultatele de laborator pentru confirmare.
Sugestii: Definirea din vreme a reorganizării infrastructurii spitaliceşti.

Colectarea în siguranţă, manipularea şi transportul probelor clinice

Definiţie: Procedurile pentru reducerea riscului biologic legat de testările de

laborator.

21
 Scop: De a minimiza riscul de infecţie în rândul persoanelor care se ocupă cu
colectarea probelor, ambalarea pentru transport şi procesare de laborator.
Standard minimal: Oportunităţi de pregătire pentru întregul personal implicat în
biosecuritate.
Sugestii: Oportunităţi de pregătire repetate vor fi asigurate de către laboratoarele
specializate şi autorizate în pregătirea în securitatea de laborator.
Referire la ordinele ministerelor sănătăţii şi/sau ghidurile de pregătire ale OMS.

Precauţiunile Speciale pentru Microorganisme (PSM)

Definiţie: Procedurile standard pentru controlul infecţiilor cu diseminare

nosocomială a unor germeni înalt patogeni şi/sau multirezistenţi.
Scop: Tde a întrerupe transmiterea microorganismelor cunoscute ca
transmiţându-se prin contact.
De a proteja pacienţii de contractarea unor infecţii (în special a celora cu sistemul
imunitar slăbit).
Standard minimal: Identificarea & izolarea pacienţilor, transmiţătorilor, purtătorilor
şi a persoanelor potenţial receptive (OMS trebuie să fie identificabil în orice moment).
Sugestii: Distribuirea recomandărilor obligatorii ca şi a anunţurilor în toate mediile
şi spaţiile unde pacienţii stau sau trec.

4. Resursele generale
Acoperirea financiară

Definiţie: Rezervele disponibile de fonduri pentru acoperirea activităţilor

suplimentare ale personalului, resursele suplimentare (consumabile, etc.) şi cele
incidentale.
Scop: De a fi capabili să punem în aplicare în totalitate planul şi să răspundem la
o situaţie de criză.
Standard minimal: listarea nevoilor prioritate în diferite scenarii ale situaţiilor
critice.
Definirea şi asigurarea fondurilor de rezervă (extra bugetare).
Sugestii: Întocmiţi un cost aproximativ al impactului probabil.
Definiţi înţelegerile preliminare cu băncile, fundaţiile şi fondurile de asigurări de
sănătate pentru punerea la dispoziţie imediată a creditelor şi fondurilor în timp de criză.

Planificarea pentru spaţii flexibile

Definiţie: Capacitatea logistică de reorganizare a spaţiului (nivel şi tip) atunci când

fluxul de pacienţi depăşeşte capacitatea normală a Serviciilor Medicale de Urgenţă (SAJ),
în funcţie de natura crizei.
Scop: De a predefini şi destina spaţiile în funcţie de nevoile extraordinare care
apar.
Standard minimal:Acest pas trebuie iniţiat cât de rapid posibil după activarea
PPC ca răspuns la o criză. Va trebui să se aibă în vedere în final asigurarea spaţiilor
pentru:
triaj;

22
 tratament;
izolare;
aria de aşteptare;
paturi suplimentare (vezi procedurile speciale de externare);
Centrul de comandă al crizei;
fluxul ambulanţelor (inrrare, descărcare şi ieşire);
aria dedicată pentru familii şi populaţie;
aria dedicată pentru media şi politicieni;
aria privată pentru personal;
recepţia voluntarilor;
serviciile de morgă.
Sugestii: Realocarea spaţiilor depinde foarte mult de caracteristicile spitalului şi
de soluţiile creative care pot fi puse în aplicare (corturi, facilităţi şi clădiri învecinate, etc.).

Securitatea pacienţilor şi a personalului

Definiţie: Reducerea cât mai mult posibil a tuturor riscurilor pentru pacienţi şi
personalul de îngriire, în special a celor derivate din procedurile medicale.
Scop: Nu faceţi rău.
Standard minimal:Definiţi riscurile, prioritizaţi acţiunile şi evaluaţi. Definiţi regulile
şi protocoalele (dacă cumva nu sunt în funcţiune) pentru următoarele intervenţii de urgenţă
care pot implica pericole pentru sănătate:
managementul acelor şi a eliminării/injecţiilor;
echipamentele specifice de protecţie a personalului;
managementul întărit al deşeurilor;
izolarea pacienţilor;
securitate/limitare;
transfuziile sanguine;
înregistrarea informaţiilor despre pacienţi;
înregistrarea informaţiilor asupra terapiilor prescrise şi asigurate;
alertele pentru alergii subliniate în înregistrarea evenimentelor adverse şi datele
clinice;
procedurile clinice salvatoare de viaţă legate de echipamente;
infecţiile.
Sugestii: Folosirea unei abordări multidisciplinare pentru rezolva riscurile pentru
pacient şi pentru sănătate.
Folosiţi intensiv informaţiile şi posterele de educaţie atât pentru pacienţi cât şi
pentru personal.

Materialele esenţiale şi logistica

Definiţie: Capacitatea momentană care permite asigurarea îngrijirilor de sănătate.

Scop: De a planifica şi escaladarea îngrijrilor pentru a satisface excesul de cerere.
Standard minimal: Lista materialelor esenţiale poate include:
medicamente, gaze medicinale, sânge şi derivate;
echipamente esenţiale de urgenţă (fixe şi de unică folosinţă);
apă;
combustibil, electricitate, generatoare, sisteme de rezervă;
alimente/băuturi;
echipamente de comunicaţii (externe/interne);

23
 mecanisme de procurare şi asigurare promptă a materialelor (conducte) care
trebuie să fie în funcţiune.
Sugestii: Conducerea spitalului va ajunge la un acord asupra definiţiei unor
cantităţi minime de materiale;
Implicaţi total (şi delegaţi posibil) către furnizorii uzuali, pentru a avea o mai bună
capacitate de livrare şi logistică.
Semnaţi înţelegeri formale cu furnizorii.
Cooperarea (schimburi de materiale) cu facilităţil de îngrjiri de sănătate învecinate
(de îngrjiri primare, spitale, cabinete private).

Ajutorul comunităţii

Definiţie: Amplificarea capacităţii spitalului de a răspunde la o situaţie de criză.

Scop: De a mări capacitatea spitalului de a asigura îngrijirile medicale şi
nonmedicale.
Standard minimal: Spaţii mari de servicii (hoteluri, şcoli) şi capacităţi de îngrijire
(cămine).
Sugestii: În ciuda gradului de organizare şi a legăturii cu activităţile spitalelor,
comunităţile sunt o bună sursă de resurse excepţionale.

Reducerea efectelor negative pentru facilităţile de sănătate

Definiţie: Măsurile structurale şi funcţionale pentru a asigura rezistenţa spitalelor

la pericolele majore locale.
Scop: De a asigura că facilităţile de sănătate rămân funcţionale în cursul cât şi
după o situaţie de urgenţă.
Standard minimal: Serviciile critice sunt menţinute.
Sugestii: Trebuie să se planifice noi construcţii ca şi pentru ca structurile
existente să fie consolidate prin adăugarea de componente care să crească siguranţa şi
rezistenţa sau ajustarea ca dispozitivele medicale să poată rezista la evenimentele rău
intenţionate sau la dezastre.
Partenerii în procesul de construcţie sunt: inginerii constructori care au ca scop
reducerea efectelor negative.

Securitate

Definiţie: Protecţia mediului spitalicesc şi a personalului împotriva violenţei şi a

supraaglomerării spaţiilor.
Scop: De a proteja personalul şi mediul de posibilele atacuri, agresiuni,
contaminare şi alte efecte ale supraaglomerării şi a panicii publice.
Standard minimal: Planificarea detaliată va trebui să fie efectuată în comun cu
forţele de poliţie şi autorităţi.
Sugestii: Redistribuiţi regulat informaţii şi alertele de securitate în caz de
aglomerare, pacienţi şi personal.
Resursele comunităţii pot de asemenea să contribuie (voluntari, firme private de
securitate).
Gândiţi aranjamentele speciale de securitate pentru a preveni ca oamenii să
invadeze spitalele în căutarea lor de medicamente şi asistenţă medicală, triaj şi acces la
medicaţia specifică.

24
 Asiguraţi costume individuale de protecţie pentru personalul de securitate.

Servicii mortuare

Definiţie: Toate serviciile pentru tratamentul şi îngrijrea cadavrelor.

Scop: De a asigura demnitatea religioasă şi spirituală pentru toate cadavrele şi
eficienţa managementului fluxurilor.
Standard minimal: Spaţiile planificate pentru managementul convenabil al
cadavrelor.
Sugestii: Pregătirea activităţilor de sprijin pentru rude.
Asigurarea unor facilităţi adecvate mortuare sau a unor proceduri alternative de
înhumare rapidă sau cremaţie compatibile cu cerinţele culturale.
Reducerea timpului de expunere a cadavrelor.

Elemente Specifice pentru scenariile de pandemie

Curăţare, dezinfecţie şi managementul deşeurilor

Definiţie: Curăţarea adecvată, dezinfecţia şi managementul deşeurilor în cadrul

facilităţilor de îngrijire a sănătăţii.
Scop: De a reduce infecţiile nosocomiale şi impactul suplimentar pentru facilităţile
de îngrijire a sănătăţii.
Standard minimal: Standarde mai ridicate decât cele de rutină.
Sugestii: Desemnarea unei echipe de control a infecţiilor în PPC.

Echipamentele individuale de protecţie (PPE)

Definiţie: Toate dispozitivele destinate pentru protecţia persoanelor expuse la

îmbolnăviri infecţioase.
Scop: De a proteja personalul, alţi pacienţi şi membrii de familie/vizitatori de a fi
infectaţi.
Standard minimal: Identificarea nivelului cerut de protecţie şi specificarea
materialelor împreună cu procedurile adecvate.
Sugestii: Echipa de control a infecţiilor desemnată va lucra şi se va pregăti.
Asigurarea stocurilor în depozitele spitalului sau prin înţelegeri cu furnizorii.

Materialele esenţiale

Definiţie: Materialele esenţiale pentru o anumită situaţie pandemică.

Scop: De a planifica şi actualiza asigurarea materialelor pentru a satisface cererile
specifice.
Standard minimal: Costumele Individuale de Protecţie
Antivirale;
Antibiotice;
Vaccinuri dacă sunt disponibile;
Aprovizionarea cu alimente şi băuturi pentru pacienţi şi personal;
Sugestii: Materialele aprovizionate trebuie să satisfacă standardele de calitate.
Planificarea sistemelor de distribuire pentru agenţii antimicrobieni (antivirale,
antibiotice, etc.) şi vaccinuri.

25
 Selecţionaţi criteriile de stocare şi distribuire.

Bibliografie

Avian Influenza, including Influenza A (H5N1), in humans: OMS interim infection control
guideline for health care facilities. Manila, OMS Regional Office for the Western Pacific, 2006.
OMS pandemic influenza draft protocol for rapid response and containment. Geneva, World
Health Organization, 2006.
Assessment tool for national pandemic influenza preparedness. Stockholm, European
Centre for Disease Prevention and Control in collaboration with the European Commission and the
OMS Regional Office for Europe, 2006.
OMS checklist for influenza pandemic preparedness planning. Geneva, World Health
Organization, 2005.
OMS integrated management for emergency and essential surgical care: OMS generic
essential emergency equipment list; best practice protocols for clinical procedure safety. Geneva,
World Health Organization, 2003.
OMS Global Influenza Preparedness Plan. The role of OMS and recommendations for
national measures before and –during pandemics. Geneva, World Health Organization, 2005.
Establishing a mass casualty management system. Washington, DC, Pan American Health
Organization, 1995.

26