Nr. 10. din .......................

......................................................., Administrator, Director General al

S.C. ......................................................................S.R.L. cu sediul social
in............................................................................................;
Avand in vedere prevederile: art. 19 lit f) din Leea nr. !0"#$00% privind Apararea
&mpotriva &ncendiilor; art. art. 1" lit. ) din Ane'a la (rdinul nr. 1%! din $) fe*ruarie
$00" pentru apro*area Normelor +enerale de Aparare &mpotriva &ncendiilor; ;
,otrivit drepturilor conferite in *a-a statutului de orani-are si functionare al
S.C. ................................................S.R.L. privind reulile si masurile de
aparare impotriva incendiilor la utili-area, manipularea, transportul si depo-itarea
su*stantelor periculoase specifice produselor sale;
.&S,/N0:
R0+/L& S& 1AS/R&
LA /2&L&3AR0A, 1AN&,/LAR0A, 2RANS,(R2/L/& S&
.0,(3&2AR0A S/4S2AN20L(R ,0R&C/L(AS0
A. .&S,(3&2&& +0N0RAL0.
Art. 1. 2ermenii folositi in pre-enta dispo-itie au urm5toarele intelesuri:
a. su*stant5 6 element c7imic si compusii s5i in stare natural5 sau o*tinuti printr6un
proces de productie, continand orice aditiv necesar pentru prote8area sta*ilit5tii
produsului si orice impuritate care deriv5 din procedeul utili-at, e'ceptand orice
solvent care poate fi separat f5r5 a afecta sta*ilitatea su*stantei si f5r5 a6i modifica
compo-itia.
*. preparat 6 amestecuri sau solutii de dou5 sau mai multe su*stante;
c. polimer 6 o su*stant5 constituit5 din molecule care se caracteri-ea-5 printr6o
secvent5 a unuia sau mai multor tipuri de unit5ti moleculare si care contin o simpl5
ma8oritate ponderal5 de molecule si au cel putin ! unit5ti monomere leate printr6o
le5tur5 covalent5 la cel putin o alt5 unitate monomer5 sau la o alt5 su*stant5
reactiv5 si constituit5 cel putin dintr6o simpl5 ma8oritate ponderal5 de molecule de
aceeasi reutate molecular5. Aceste molecule tre*uie s5 forme-e o am5 de reutate
molecular5, in mi8locul c5reia diferen8ele de reutate molecular5 sunt esential
atri*uite diferentei in num5rul de unit5ti monomere. in sensul pre-entei definitii, prin
unitate monomer5 se intelee forma reactionat5 a unui monomer intr6un polimer;
d. plasare pe piat5 6 punerea la dispo-itie tertilor, inclusiv importul pe teritoriul
Romaniei care e considerat plasare pe piat5 in sensul pre-entei ordonante de urent5;
e. &0SC0 6 inventarul european al su*stantelor e'istente puse pe piat5. Acest inventar
contine lista definitiv5 cuprin-and toate su*stantele considerate c5 se aflau pe piata
comunitar5 la data de 1) septem*rie 19)1.
Art. $. Su*stantele si preparatele periculoase in intelesul pre-entei dispo-itii si in
conformitate cu leislatia europeana sunt urm5toarele:
a. su*stante si preparate e'plo-ive: su*stantele si preparatele solide, lic7ide,
p5stoase sau elatinoase, care pot s5 reactione-e e'oterm in a*senta o'ienului din
atmosfera, producand imediat emisii de a-e, si care, in conditii de pro*5
determinate, detonea-5, produc o deflaratie rapid5 sau su* efectul c5ldurii
e'plodea-5 cand sunt partial inc7ise;
*. su*stante si preparate o'idante: su*stantele si preparatele care in contact cu alte
su*stante, in special cu cele inflama*ile, pre-int5 o reactie puternic e'oterm5;
c. su*stante si preparate e'trem de inflama*ile: su*stantele si preparatele c7imice
lic7ide cu un punct de aprindere foarte sc5-ut si cu un punct de fier*ere sc5-ut,
precum si su*stantele si preparatele a-oase care sunt inflama*ile in contact cu aerul
la temperatura si la presiunea mediului am*iant;
d. su*stante si preparate foarte inflama*ile:
9 su*stantele si preparatele care pot s5 se inc5l-easc5 si apoi s5 se aprind5 in contact
cu aerul la temperatura am*iant5, f5r5 aport de enerie; sau
9 su*stantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurint5 dup5 un scurt
contact cu o surs5 de aprindere si care continua s5 ard5 sau s5 se consume si dup5
indep5rtarea sursei; sau
9 su*stantele si preparatele lic7ide cu un punct de aprindere foarte sc5-ut; sau
9 su*stantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed eman5 a-e
foarte inflama*ile in cantit5ti periculoase;
e. su*stante si preparate inflama*ile 6 su*stantele si preparatele lic7ide cu un punct
de aprindere sc5-ut;
f. su*stante si preparate foarte to'ice 6 su*stantele si preparatele care prin in7alare,
inestie sau penetrare cutanat5 in cantit5ti foarte mici pot cau-a moartea sau
afectiuni cronice ori acute ale s5n5t5tii;
. su*stante si preparate to'ice 6 su*stantele si preparatele care prin in7alare,
inestie sau penetrare cutanat5 in cantit5ti reduse pot cau-a moartea sau afectiuni
cronice ori acute ale s5n5t5tii;
7. su*stante si preparate nocive 6 su*stantele si preparatele care prin in7alare,
inestie sau penetrare cutanata pot cau-a moartea sau afectiuni cronice ori acute ale
s5n5t5tii;
i. su*stante si preparate corosive 6 su*stantele si preparatele care in contact cu
tesuturile vii e'ercit5 o actiune distructiv5 asupra acestora din urm5;
8. su*stante si preparate iritante 6 su*stantele si preparatele necorosive care prin
contact imediat, prelunit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cau-a o reactie
inflamatorie;
:. su*stante si preparate sensi*ili-ante 6 su*stantele si preparatele care prin in7alare
sau penetrare cutanat5 pot da nastere unei reactii de 7ipersensi*ili-are, iar in ca-ul
e'punerii prelunite produc efecte nefaste caracteristice;
l. su*stante si preparate canceriene 6 su*stantele si preparatele care prin in7alare,
inestie sau penetrare cutanat5 pot determina aparitia afectiunilor canceriene ori
pot creste incidenta acestora;
m. su*stante si preparate mutaenice 6 su*stantele si preparatele care prin in7alare,
inestie sau penetrare cutanat5 pot cau-a anomalii enetice ereditare sau pot creste
frecventa acestora;
n. su*stante si preparate to'ice pentru reproducere su*stantele si preparatele care
prin in7alare, inestie sau penetrare cutanat5 pot produce ori pot creste frecventa
efectelor nocive nonereditare in proenitur5 sau pot d5una functiilor ori capacit5tilor
reproductive masculine sau feminine;
o. su*stante si preparate periculoase pentru mediul incon8ur5tor 6 su*stantele si
preparatele care introduse in mediul incon8ur5tor, ar putea pre-enta sau pre-int5 un
risc imediat ori intar-iat pentru unul sau mai multe componente ale mediului
Art. !. Restrictionarea introducerii pe piata si a utili-arii anumitor su*stante si
preparate c7imice periculoase este relementata de ;+ nr. !<"#$00!, modificata si
completata prin ;+ nr. 9!$#$00< si ;+ nr. %<%#$00=. ;+ nr. !<"#$00! modificata si
completata prin ;+ nr. 9!$#$00< si ;+ nr. %<%#$00= transpun in leislatia nationala
.irectiva Consiliului "%#"%9#C00 impreuna cu amendamentele acesteia adoptate pana
la data de !0 septem*rie $00< inclusiv.
Art. <. ,revederile leislatiei privind restrictionarea introducerii pe piata si a utili-ari
anumitor su*stante si preparate c7imice periculoase nu se aplica in urmatoarele
ca-uri:
a. transportului su*stantelor si preparatelor c7imice periculoase pe calea ferata,
rutiera, navala si aeriana;
*. su*stantelor si preparatelor c7imice care se e'porta in tari care nu sunt mem*re
ale /niunii 0uropene;
c. su*stantelor si preparatelor c7imice periculoase aflate in tran-it sau care sunt
supuse operatiunilor vamale, cu conditia ca acestea sa nu fie procesate.
Art. =. Su*stantele, rupele de su*stante si preparate c7imice periculoase preva-ute
in ;+ !<"#$00!, modificata si completata cu ;+ 9!$#$00< si ;+ %<%#$00=, se pot
introduce pe piata si se pot utili-a numai cu respectarea conditiilor specifice de
restrictionare. Sunt e'ceptate su*stantele, rupele de su*stante si preparate c7imice
periculoase utili-ate pentru activitatile de cercetare, de-voltare si pentru efectuarea
anali-elor c7imice in cadrul procesului de invatamant.
Art. %. .irectiva $00$#9=#C0 a ,arlamentului 0uropean si a Consiliului privind limitarea
utili-arii anumitor su*stante periculoase in ec7ipamenetele electrice si electronice a
fost transpusa in ;otararea +uvernului nr. 99$#$00=, modificata si completata prin
;otararea +uvernului nr. )1%#$00%. ,revederile acestei 7otarari a intrat in vioare la
data de 01.01.$00".
Art. ". .irectiva $00<#<$#C0 a Consiliului si a ,arlamentului 0uropean din $1 aprilie
$00< privind limitarea emisiilor de compusi oranici volatili datorate utili-arii
solventilor oranici in diferite vopsele, lacuri si produse de refinisare a suprafetelor
ve7iculelor si modificarea .irectivei 199#1!#C0 din 11 martie 1999 privind limitarea
emisiilor de compusi oranici volatili datorate utili-arii solventilor oranici in anumite
activitati si instalatii, a fost transpusa in ;otararea +uvernului nr. "!=#$00%.
4. 2RANS,(R2/L S/4S2AN20L(R ,0R&C/L(AS0.
Art. ). 2ransportul su*stantelor si preparatelor c7imice periculoase este relementat,
in Romania, prin Leea nr. !1#199< pentru aderarea Romaniei la Acordul 0uropean
privind transportul &nternational Rutier al 1arfurilor ,ericuloase >A.R), ;+ nr.
1!"<#$000 pentru apro*area Normelor privind aplicarea etapi-ata in traficul intern a
prevederilor Acordului 0uropean privind transportul &nternational Rutier al 1arfurilor
,ericuloase modificata si completata cu ;+ nr. $=)#$00<.
Art. 9. 2ransportul marfurilor periculoase tre*uie sa se desfasoare in conditii specifice,
fiind asociat cu riscuri speciale datorate proprietatilor periculoase, pentru om si
mediul incon8urator, ale su*stantelor transportate >de e'. inflama*ile, corosive).
?iecare su*stanta si preparat c7imic periculos tre*uie preatit pentru transport,
am*alat intr6un am*ala8 corespun-ator pentru a elimina posi*ile pierderi necontrolate
de material. Am*alarea are un rol deose*it de important in scopul minimi-arii
riscurilor. Aleerea am*ala8ului este elementul c7eie al intreului proces de transport.
Art. 10. Am*ala8ele destinate transportului su*stantelor si preparatelor c7imice
tre*uie incercate si omoloate. ,rocedura de omoloare este sta*ilita prin (rdinul
10C nr. %10#$00=.
Art. 11. Am*ala8ele omoloate tre*uie marcate cu codul /N >/N @ Natiunile /nite).
Acest cod certifica conformitatea tipului constructiv de am*ala8 cu prevederile A.R si
faptul ca acesta intruneste toate cerintele in vederea utili-arii sale pentru transportul
materialelor periculoase. Codul /N repre-inta un sistem international de identificare
care furni-ea-a informatii importante privind am*ala8ul.
Art. 1$. Lista cu am*ala8ele omoloate necesare transportului su*stantelor si
preparatelor c7imice periculoase este pre-entata in ane'a pre-entei dispo-itii.
Art. 1!. in conformitate cu prevederile .irectivei 91#1==, amendata de . 9!#11$ si .
$001#=) 6 +7id pentru intocmirea ?isei 2e7nice de Securitate >S.S)6, aentii economici
din Statele 1em*re ale /niunii 0uropene au o*liatia sa furni-e-e odata cu livrarea
produselor c7imice un document intitulat ?isa 2e7nica de Securitate>SafetA .ata S7eet
6 S.S).
Art. 1<. ?isa 2e7nica de Securitate este un document acceptat international pentru
comunicarea informatiilor privind pericolele si riscurile pe care le pre-inta o su*stanta
sau un preparat c7imic, precum si masurile ce tre*uie luate pentru reducerea sau
eliminarea acestora.
Art. 1=. ?isa 2e7nica de Securitate constituie un fel de BpasaportC ce tre*uie sa
insoteasca orice livrare de su*state si preparate c7imice.
Art. 1%. in eneral, ?isa 2e7nica de Securitate furni-ea-a >utili-atorilor) informarea
necesara privind securitatea, la utili-are a su*stantelor si preparatelor c7imice. Acest
rol si6l mentine si in noul sistem leislativ european R0AC;.
Art. 1". ?isa 2e7nica de Securitate se intocmeste de catre persoana 8uridica
responsa*ila cu punerea pe piata >producator, importator sau distri*uitor) al
produsului.
Art. 1). ?isa 2e7nica de Securitate se redactea-a in lim*a romana si se furni-ea-a
ratuit.
Art. 19. ?isa 2e7nica de Securitate se transmite tuturor utili-atorilor, inca de la prima
livrare a su*stantelor#preparatelor c7imice, precum si dupa fiecare revi-ie, tuturor
utili-atorilor din ultimele 1$ luni.
Art. $0. ?isele 2e7nice de Securitate si revi-iile acestora se pastrea-a in dosarul
te7nic, ce se constituie pentru fiecare su*stanta sau preparat c7imic periculos.
Art. $1. Cerintele privind o*liativitatea intocmirii ?iselor 2e7nice de Securitate,
cuprinsul si modul de intocmire sunt relementate de urmatoarele acte leislative:
a. (/+ $00#$000 apro*ata cu modificari si completari prin Leea <=1#$001 privind
clasificarea, etic7etarea si am*alarea su*stantelor si preparatelor c7imice periculoase
>articolele $1, $$) :
*. ;+ 9$#$00! privind clasificarea, etic7etarea si am*alarea preparatelor c7imice
periculoase >articolele 1% @ 1) si Ane'a =) :
c. Ane'a nr. = la ;+ 9$#$00! : +7id pentru intocmirea fiselor te7nice de securitate.
C. R0+/L& S& 1AS/R& S,0C&?&C0 AC2&D&2A2&&
S.C......................................................S.R.L. LA /2&L&3AR0A, 1AN&,/LAR0A S&
.0,(3&2AR0A S/4S2AN20L(R ,0R&C/L(AS0.
Art. $$. .epo-itarea su*stantelor periculoase ce pot constitui surse de i-*ucnire a
incendiilor, in afara locurilor special destinate in acest sens este S2R&C2 &N20R3&SA.
Art. $!. 1aterialele si su*stantele care pre-inta pericol de autoaprindere se pastrea-a
in conditii adecvate naturii lor, luandu6se masui de control destinate preintampinarii
fenomenului de autoincal-ire.
Art. $<. 1aterialele, su*stantele periculose, produsele cu risc mare de incendiu se
depo-itea-a pe cat posi*il in incaperi compartimente, separate fata de restul
constructiei prin elemente re-istente la foc.
Art. $=. Se inter-ice depo-itarea in aceeasi maa-ie sau compartiment a materialelor
care dau nastere la reactii periculoase la incendiu si e'plo-ie sau necesita su*stante
de stinere incompati*ile, cum ar fi:
a. recipiente de a-e su* presiune cu su*stante care dea8a a-e to'ice sau
vatamatoare, coro-ive si#sau radioactive, la un loc cu cele com*usti*ile
*. su*stante sau materiale care dea8a a-e coro-ive, impreuna cu ec7ipamente,
aparata8e etc. sensi*ile la coro-iuni.
c. materiale ce reactionea-a periculos cu su*stantele stingatoare utili-ate in ca- de
incendiu pentru stinerea celorlalte materiale din compartiment
d. su*stante inflama*ile >vopsele, diluanti, prenande- etc.) impreuna cu car*id sau
aci-i.
Art. $%. &n spatiile de depo-itare ale materialelor si su*stantelor com*usti*ile
periculoase si#sau e'plo-ive, nu se admite amena8area de spatii pentru *irouri sau de
productie. Acestea se reali-ea-a in incaperi separate, conform relementarilor
te7nice.
Art. $". &n spatiile de depo-itare ale materialelor si su*stantelor com*usti*ile
periculoase si#sau e'plo-ive, nu se vor primi produse fara a fi insotite de ?&SA 20;N&CA
.0 S0C/R&2A20.
Art. $). La depo-itarea su*stantelor periculoase care pre-inta pericol de incendiu sau
e'plo-ie deose*it, ori care se deradea-a in timp si ca urmare pot duce la i-*ucnirea
incendiilor sau la producerea e'plo-iilorm se va asiura controlul starii acestor
su*stante conform intructiunilor producatorului si a prescriptiilor sta*ilite de
*eneficiar.
Art. $9. La lic7ide com*usti*ile din clasele 1 si $ depo-itate, se vor lua masuri de
protectie impotriva radiatiilor solare.
Art. !0. Dopselele si lacurile pe *a-a de nitrocelulo-a se depo-itea-a in
compartimente separate fata de lacurile poliesterice.
&ntaritorul, rundul activ si acceleratorul de poliester se depo-itea-a separat de
lacurile poliesterice.
Art. !1. 0ste inter-isa depo-itarea lacurilor poliesterice in depo-ite amplasate in aer
li*er, si manipularea violenta a *utoaielor sau *idoanelor.
Art. !$. Scurerile de lic7ide com*usti*ile se colectea-a imediat si se indepartea-a in
locuri presta*ilite
Art. !!. ,latformele *etonate si ne*etonate ale depo-itelor se curata de re-iduri ori
de cate ori este necesar.
Art. !<. 0ste inter-is transportul recipientelor cu a-e su* presiune impreuna cu alte
materiale sau su*stante com*usti*ile sau periculoase, precum si transportul de
persoane la un loc cu acestea.
Art. !=. ,ersonalul care manipulea-a recipiente incarcate cu a-e o'idate tre*uie sa
ai*a mainile, im*racamintea si sculele curate si fara urma de ulei sau alte rasimi.
Art. !%. Se inter-ice aprinderea unui c7i*rit sau a unei *ric7ete intr6o atmosfera
potential e'plo-iva si in incaperi inc7ise in care s6au produs scureri de a-e,
aprinderea amestecului a-6aer fiind de reula instantanee.
Art. !". .epo-itarea com*usti*ilului lic7id sau solid pentru consumul -ilnic necesar, se
face conform relementarilor specifice.
Art. !). Se vor lea de asemenea la pamant carcasele corpurilor masinilor, aparatelor
si utila8elor la care se prelucrea-a materiale producatoare de praf comusti*il.
0ventualele scureri accidentale se vor inlatura prin folosirea unor materiale
a*sor*ante >rumeus, nisip etc.) care se vor colecta imediat in vase metalice cu
capac, iar apoi vor fi evacuate in locurile sta*ilite pentru aceasta.
Art. !9. La e'ecutarea operatiilor de curatire cu produse com*usti*ile >motorina,
petrol etc.) a utila8elor sau a unor piese componente ale acestora, se intrerupe
alimentarea electrica si se inlatura orice sursa de foc desc7is din incapere, asiurandu6
se totodata si mi8loacele necesare interventiei in ca- de incendiu.
Art. <0. &n spatiile cu pericol de e'plo-ie este inter-isa folosirea im*racamintei,
len8eriei si altor o*iecte din materiale sau fi*re sintetice ori din materiale plastice,
precum si a incaltamintei care prin lovire sau frecare poate sa produca scantei
capa*ile sa aprinda a-ele, vaporii sau pul*erile inflama*ile in amestec cu aerul.
Art. <1. &n spatiile cu pericol de e'plo-ie, este inter-isa folosirea dispo-itivelor,
aparatelor, uneltelor, si sculelor neprote8ate corespun-ator, care prin lovire sau
frecare pot produce scantei capa*ile sa aprinda amestecurile e'plo-ive.
Art. <$. 0ste de asemenea inter-is folosirea focului desc7is in locurile in care se
prelucrea-a, se utili-ea-a, se depo-itea-a, se ve7iculea-a sau se mainupulea-a
materiale com*usti*ile si su*stante periculoase >incaperi, -one, instalatii, mi8loace de
transport etc.) care in pre-enta focului desc7is pre-inta pericol de incendiu sau de
e'plo-ie, precum si in apropierea acestora cum sunt:
a. instalatii de producere, prelucrare, relare, comprimare, transport sau distri*utie a
a-elor com*usti*ile >acetilina, 7idroen, a- metan etc.) si a o'ienului;
*. instalatii de producere, prelucrare, pompare, transport si distri*utie a lic7idelor
com*usti*ile >produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);
c. ateliere de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de acoperiri metalice, de intretinere
si reparatii autove7icule si utila8e, de vulcani-are, tapiterie, croitorie etc.;
d. depo-ite de lic7ide com*usti*ile, de material lemnos si produse din lemn, de
produse te'tile si de 7artie, car*id, mase plastice, recipiente transporta*ile cu a-e
te7nice comprimate, e'plo-ivi etc.;
e. incaperi in care se aplica pardoseli, tapete si alte lucrari >finisa8e, vopsire etc.) cu
su*stante com*usti*ile si in cele care se e'ecuta curatire a pardoselilor cu su*stante
com*usti*ile;
f. incaperi si poduri ale cladirilor, ale caror elemente de constructie sunt reali-ate din
materiale com*usti*ile;
. la*oratoare in care se utili-ea-a su*stante com*usti*ile, incaperile de incarcat
acumulatori;
7. sali alomerate si ane'ele lor >clu*uri, camine, spitale, policlinici, ari, autoari,
sali de asteptare si spatii de ca-are comuna);
i. mi8loace de transport pentru materiale si su*stante com*usti*ile sau care pre-inta
pericol de incendiu si e'plo-ie, mi8loace de transport in comun, re-ervoarele de
car*uranti ale ve7iculelor si platforme de parcare;
8. sc7ele, cofra8e si esafoda8e reali-ate din materiale com*usti*ile;
:. incaperi cu ec7ipament electric de calcul, masura, control si automati-are, precum
si incaperile speciale cu ca*luri electrice;
l. suprafete in care se cultiva plante cerealiere com*usti*ile, pe care se afla veetatia
uscata si cele impadurite;
m. alte locuri sta*ilite de conducatori.
Art. <!. 0ste inter-isa parcarea pe platforme a autove7iculelor incarcate cu materiale
e'plo-ive, com*usti*ile sau usor inflama*ile, cu re-ervoare fisurate sau sparte, cu
*usoane lipsa sau necorespun-atoare.
&ntretinerea si verificarea conductelor si re-ervoarelor de aer comprimat se va face
conform instructiunilor de e'ploatare. 0ste inter-isa curatirea partilor interioare ale
tevilor si re-ervoarelor cu *en-ina sau alte produse inflama*ile care pot produce
incendii sau e'plo-ii.
Art. <<. Se inter-ice folosirea lampii in incaperi in care se afla lic7ide com*usti*ile,
su*stante e'plo-ive sau a-e com*usti*ile.
Art. <=. ,repararea si diluarea vopselelor se face intr6o incapere separata de cea in
care se face vopsirea.
Art. <%. Dopselele si lacurile se pastrea-a in *idoane ermetic inc7ise si dispuse in
incaperi separate, iar in atelier vor fi aduse numai cele care se folosesc intr6un sc7im*
de lucru.
Art. <". .esc7iderea capacelor la recipientele metalice care contin diluanti, vopsele si
alte su*stante inflama*ile se efectuea-a numai cu scule care nu provoaca scantei.
Art. <). La folosirea vopselei cu piment de aluminiu, suprafata pieselor si o*iectelor
metalice se va curata complet de ruina.
Art. <9. ,imentii de aluminiu >si in eneral cei piroforici) se pastrea-a in cutii
metalice etanse si dupa ca- umectate in petrol.
Art. =0. ,raful de aluminiu aprins nu se stine cu apa sau cu spuma ci cu pul*ere
stinatoare speciala, nisip uscat sau sare uscata.
Art. =1. Dopselele, lacruile si materialele pentru lacuire vor fi ferite de actiunea
ra-elor solare. 1aterialele pentru lacuire se pastrea-a numai in vase inc7ise.
Art. =$. .eresarea suprafetelor metalice cu a8utorul solventilor oranici se
efectuea-a numai in spatii *ine ventilate.
Art. =!. La decaparea cu solventi, se vor folosi in7i*itori pentru reducerea cantitatii
de 7idroen dea8at.
Art. =<. La areatele de deresare mecani-ata sau manuala, pentru stinerea
incendiilor, se foloseste dio'idul de car*on.
.. .&S,(3&2&& ?&NAL0
Art. ==. Sefii ,unctelor de Lucru vor lua masuri pentru asiurarea si indeplinirea
masurilor desprinse din pre-enta dispo-itie identificand su*stantele periculoase
utili-ate, depo-itate, si manipulate in activitatea, procesele te7noloice si de
productie a punctelor de lucru in conformitate cu lista cu su*stante periculoase
omoloate si utili-ate in Romania.
Art. =%. Sefii ,unctelor de Lucru vor intocmi Lista cu Su*stante ,ericuloase utili-ate,
depo-itate si manipulate in cadrul punctelor de lucru respectand prevederile art.
19 lit. f) din Leea !0"#$00% privind Apararea &mpotriva &ncendiilor >propietati fi-ico6
c7imice, coduri de identificare, riscurile pe care le pre-inta pentru sanatate si mediu,
mi8loacele de protectie recomandate, metodele de interventie si prim6a8utor,
su*stantele pentru stinere, neutrali-are sau decontaminare)
Art. =". ,re-enta .ispo-itie v6a fi difu-ata Sefilor ,unctelor de Lucru de Cadru 2e7nic
,.S.&. care are atri*utii privind orani-area, aplicarea, controlul si suprave7erea
masurilor de Aparare &mpotriva &ncendiilor in cadrul
S.C................................................S.R.L. , iar atri*utiile Sefilor ,unctelor de
Lucru vor fi inscrise in fisa postului.
.irector +eneral
Deeuri municipale (inclusiv cele menajere i comerciale)
Surs
Deeurile municipale sunt generate de ctre gospodrii, activiti comerciale
i alte surse ale cror activiti sunt asimilate cu cele din gospodrii i a
societilor comerciale. Ele nu includ alte deeuri precum cele provenite din
minerit, procese industriale, de contrucie i demolri.
Coninut
Deeurile municipale sunt alctuite din deeuri reziduale, deeuri
voluminoase, materiale secundare de la colectarea selectiv (de ex., hrtie i
sticl), deeuri menajere periculoase, deeuri de la curarea strzilor i litiere.
Ele sunt alctuite din materiale precum hrtie, carton, metale, textile,
organice(resturi alimentare i de grdin) i lemn. maginea ! su"liniaz
compoziia tipic a deeurilor municipale. Dup cum se poate vedea, cea mai
mare #racie este #ormat din hrtie i carton cu un procent de $%& din #luxul
de deeuri, urmat de materialele organice cu '%&.

Cantitate
Deeurile municipale reprezint aproximativ !(& din totalul deeurilor
generate.
Modaliti
de gestiune
De cele mai multe ori sunt depozitate pe rampa de deeuri. )otui, unele ri
au luat msuri de delimitare #a de depozitare. *lternativele o#erite includ
incinerarea (+ntr,un procent cresctor cu recuperare de energie),
recilarea sticlei, hrtiei, metalelor, plasticului i a altor materiale, precum i
compostarea.
Impact
ecologic
Exist multe impacturi poteniale asociate cu depozitarea deeurilor, inclusiv
cu generarea levigatului i a gazelor (cu puternic e#ect de ser), mirosurilor,
insectelor, paraziilor i modului de #olosire a terenurilor +n cazul depozitelor
de deeuri.
Sus
Deeuri industriale (inclusiv cele rezultate din producie)
Surs i
coninut
Deeurile industriei productoare includ multe #luxuri di#erite de deeuri ce
provin dintr,o gam larg de procese industriale, +n special din- producia de
metale de "az, alimente, "uturi i produse din tutun, lemn i produse din
lemn, precum i produsele din hrtie.
Cantitate
.,a estimat c peste $$ de milioane de tone de deeuri industriale au #ost
generate +n Europa +n !//0, cu tendin cresctoare, +n ciuda e#orturilor de
com"atere a acestei tendine.
Impact
ecologic
ndustria productoare joac un rol cheie +n prevenirea i reducerea generrii
deeurilor, cci producia de astzi se va trans#orma +n deeurile de mine.
1roductorii pot o"ine acest lucru prin-
Analizarea din etapa de proiectare a impactului produselor lor de-a
lungul perioadei de utilizare;
Folosind procese de producie care minimizeaz folosirea
materiilorprime i consumul de energie;
Eliminnd sau reducnd acolo unde este posibil folosirea
substanelor sau materialelor periculoase pentru snptate sau mediu;
i
Fabricnd produse astfel nct ele s dureze mai mult i s fie
reciclabile sau reutilizabile la sfritul duratei de via
1oliticile 2E i ale guvernelor statelor mem"re exercit o presiune crescnd
asupra sectorului industrial s ia +n considerare aceste recomadri.
Sus

Deeurile periculoase
Surs
Deeurile periculoase provin de la o gam larg de surse di#erite precum
gospodriile, activiti comerciale sau industriale. Exemplele tipice sunt
"ateriile, medicamentele, uleiurile minerale, vopselele, rinile i adezivii.
Cantitate i
coninut
Deeurile periculoase reprezint aproximativ !& din totalul deeurilor
generate +n Europa. Deeurile sunt clasi#icate ca #iind periculoase dac
prezint sau nu anumite caracteristici.
Modaliti de
gestiune
1rincipalele ci de eliminare sunt depozitarea pe rampa de deeuri,
incinerarea i tratarea #izic sau chimic. 3t privete recuperarea, o mare
parte a deeurilor periculoase este reciclat sau incinerat pe post de
com"usti"il.
Impact
ecologic
Dei deeurile periculoase reprezint doar aproximativ !& din toate
deeurile generate +n Europa, ele pot prezenta risc potenial att pentru
sntatea uman ct i pentru mediu. Deeurile periculoase #ac +n genere
o"iectului unor legi speciale i implic o gestiune special pentru a ne
asigura c alementele periculoase sunt separate i tratate di#erit #a de cele
nepericuloase.
Sus

Deeurile din construcii i demolri
Surs
Ele provin din activiti precum construcia de cldiri i o"iective de
in#rastructur, demolarea total sau parial a cldirilor sau a o"iectivelor de
in#rastructur, construcia i +ntreinerea cilor rutiere.
Cantitate i
coninut
4eprezint aproximativ '%& din totalul deeurilor generate +n 2E. 5n
compoziia sa intr numeroase materiale, precum "eton, crmizi, lemn,
sticl, metale, plastic, solveni, az"est i sol excavat, dintre care multe pot #i
reciclate +ntr,un mod sau altul.

Modaliti
de gestiune
.unt +n special depozitate pe rampa de deeuri, incinerate i reciclate, unele
ri o"innd procente de reciclare de pn la 06&.
Impact
ecologic
*cest tip de deeuri poate #i o resurs pentru reciclare i re#olosire +n
industrial construciilor, #iind identi#icat ca #lux de deeuri prioritar de ctre
2niunea European. Datorit cantitilor #oarte mari de deeuri din
construcii i demolri, ele pot ocupa spaii valoroase +n +ncinta depozitelor
de deeuri. De asemenea, dac nu sunt separate la surs, ele pot conine urme
de deeuri periculoase. )otui, ele pot contitui o resurs preioas iar
tehnologia separrii i recuperrii deeurilor din construcii i demolri este
"ine pus la punct, uor accesi"il i +n general necostisitoare. 3el mai
important, exist o pia pentru #olosirea pietriului rezultat din deeurile de
construcii i demolri la construcia cilor rutiere, sistemelor de drenaj i alte
proiecte de construcii.
Sus

Deeuri din minerit
Surs
Deeurile din minerit provin din prospecia, extracia, tratarea i depozitarea
mineralelor.
Cantitate i
coninut
Este cel mai mare #lux de deeuri, avnd '/& din cantitate a total de deeuri
generat +n o# the total 7uantit8 o# 9aste generated in statele din zona
economic european. *proximativ %6& din materialul extras +n activitile
de minerit devine deeu. *cest tip de deeu este #ormat din sol, steril, roc,
deeuri de la prosecarea minereului, inclusiv ap, su"stane chimice i resturi
de material.
Impact
ecologic
3ele dou surse principale de +ngrijorare +n legtur cu deeurile din minerit
sunt volumul mare +n care sunt produse i potenialul ridicat ca su"stane
periculoase s #ie incluse +n #luxul de deeuri. :one mari de teren sunt
utilizate pentru depozitarea acestora i aceast activitate are potenialul de a
polua mediul dac nu este controlat corespunztor.
Sus

Deeuri de echipamente electrice i electronice (DEEE)
Surs
DEEE constau +n produse scoase din uz i includ o gam +ntreag de articole
electrice i electronice, precum- #rigidere, echipamente ) i de
telecomunicaii, congelatoare, instrumente electrice i electronice, maini de
splat, echipamente medicale, instrumente de monitorizare i control,
usctoare de pr, toctoare automate, televizoare etc.
Cantitate
i coninut
DEEE este unul dintre #luxurile de deeuri cu cea mai rapid cretere +n 2.E.
i reprezint aproximativ (& din deeurile municipale. ; estimare a
compoziiei DEEE generate este prezentat +n imaginea (, inclusiv #ier i oel
((0&), plastic ('!&), metale ne#eroase, inclusiv metale preioase (!$&) i
sticl (%&).


4ata prognozat de cretere este +ntre $ i %& anual. *ceasta +nseamn c +n
cinci ani vor #i generate cu !<,'0& mai multe DEEE i +n !' ani cantitatea
prognozat se va du"la.
Modaliti
de gestiune
5n prezent, DEEE sunt depozitate sau incinerate. 5n unele ri sau regiuni,
produsele precum #rigiderele sau congelatoarele sunt colectate selectiv i sunt
trimise la #a"rici de reciclare pentru dezasam"lare i reciclare.
Impact
ecologic
DEEE au #ost identi#icate ca #lux prioritar de deeuri de ctre 3omisia
European din cauza caracteristicilor sale potenial periculoase, consumului
resurselor +n cadrul procesului de #a"ricaie i ratelor de cretere prognozate.
3a reacie, 3omisia European a pregtit acte legislative su" #orma mai
multor directive, care propun ca productorii s,i asume responsa"ilitatea
pentru preluarea i reciclarea echipamentelor electrice i electronice. *cest
lucru va impulsiona sectorul industrial s proiecteze echipamentele electrice
i electronice +ntr,un mod mai ecologic i e#icient, avnd +n vedere i aspecte
de gestiune a deeurilor.
Sus

Deeurile municipale biodegradabile (DMB)
Surs
D=> sunt deeuri din gospodrii i activiti comerciale care au capacitatea
de a se supune descompunerii "iologice. Deeurile alimentare i din grdini,
hrtia i cartonul sunt toate clasi#icate ca #iind deeuri municipale
"iodegrada"ile.
Cantitate *proximativ <6& dintre deeurile municipale sunt "iodegrada"ile.
Modaliti
de gestiune
Exist o serie de moduri de tratare a D=>. *lternativele la depozitare includ
compostarea, pretratarea mecano,"iologic, reciclarea i incinerarea (cu sau
#r recuperarea energiei). Dup cum se poate vedea din imaginea de mai jos
exist di#erene su"staniale +ntre state.

Impact
ecologic
mpactul potenial include generarea de levigat i gaze (cu puternic e#ect de
ser), mirosuri, insecte i duntori +n depozitele de deeuri. Directiva 2E
privind depozitarea menioneaz c din '66< statelelor mem"re li se interzice
depozitarea unei cantiti mai mari de ?%& din totalul cantitilor de D=>
generate +n !//%. *ceast int crete la %6& +n '66/ i $%& +n '6!<.
Sus

Deeurile de ambalaje
Surs
*m"alaje reprezint orice material care este utilizat cu scopul de a conine,
proteja, manevra, livra sau prezenta "unuri. *rticole precum sticlele,
recipeintele de plastic, cutiile de aluminiu, am"alajele pentru alimente,
paleii de lemn i tam"urii de lemn sunt clasi#icate ca am"alaje.
Cantitate
Deeurile de am"alaje reprezint pn la !?& din #luxul de deeuri
municipale.

Modaliti de
gestiune
Exist mai multe ast#el de modaliti, precum re#olosirea, reciclarea
(mecanic, chimic i ca materie prim), compostare, tratare termic i
depozitare. 5n !//0, aproximativ %6& din deeurile de am"alaje erau
reciclate +n !' ri 2E i un procent suplimentar de /& era raportat ca #iind
recuperat (de ex. recuperarea energiei). 4estul de (!& din deeurile de
am"alaje era depozitat.
Impact
ecologic
2nele modaliti de impact asupra mediului pot #i asociate cu extragerea
materiilor prime #olosite la #a"ricarea am"alajelor, asociat cu procesul de
producie, colactarea deeurilor de am"alaje i tratarea sau eliminarea lor
ulterioar. De asmenea, am"alajele pot conine su"stane critice precum
1@3 i metale grele ce pot prezenta riscuri pentru mediul +nconjurtor.
Sus

Vehicule scose din uz (V!) i anvelope
Surs
@ehiculele scoase din uz sunt de#inite ca #iind maini cu un numr maxim
de 0 pasageri pe lng o#er i autocamioane #olosite +n transportul de
mar# cu o mas maxim de $,% tonnes.
Cantitate,
coninut i
modaliti de
gestiune
5n anul '666, !$,( milioane de maini au #ost scaose din uz +n 2E. *cest
procent va crete cu '!& pn +n '6!%, adic la !? milioane de maini.
=ainile au +n componena lor numeroase materiale diverse. *proximativ
?%& din greutatea unui vehicul este reprezentat de oel i aluminiu, iar o
mare parte din aceste metale este reciclat. *lte materiale ce sunt prezente
+n vehicule includ plum", mercur, cadmiu i crom hexavalent, pe lng
alte su"stane periculoase, care tre"uie tratate separat. 4estul este plastic
ce poate #i reciclat, incinerat sau depozitat.

Impact
ecologic
2E a introdu o directiv cu privire la @.2 ('666A%$A3E) al crei o"iectiv
principal este prevenirea generrii deeurilor. Documentul mai conine i
prevederi cu privire la reciclarea @.2, responsa"ilitatea productorilor,
utilizarea redus a su"stanelor periculoase i utilizarea cu precdere a
materialelor reciclate +n producia de vehicule.
Sus

Deeuri agricole
Surs
Deeurile agricole sunt compuse din deeuri organice i deeuri precum
plasticul, resturi de mecanisme, garduri, pesticide, uleiuri uzate i
medicamente de uz veterinar.
Cantitate
Bu exist estimri generale re#eritoare la cantitile de deeuri agricole
generate +n 2E. rlanda a estimat c +n !//0 peste 06& dintre deeurile din
ar au provenit din surse agricole.
Modaliti de
gestiune
3teva, printre care +mprtierea deeurilor pe sol +n condiii stricte, digestia
anaero" i compostarea.
Impact
ecologic
5n primul rnd scurgerea su"stanelor nutritive +n apele de supra#a care
poate cauza supra+ncrcarea corpului de ap. *poi scurgerile din i stocarea
incorect a deeurilor agricole pot amenina #oarte mult mediul, dac
deeurile ajung +n apele de supra#a. De asmenea, activitile din #ermele
agricole pot determina emisii de amoniac i metan care sunt cauze ale
acidi#icrii i contri"uie la emisiile de gaze cu e#ect de ser.