S.C. COS S.A.

APROBAT
DIRECTOR GENERAL

COD: ..........

INSTRUCŢIUNI PROPRII
recomandări în caz de caniculă

cap. A: Recomandări pentru toţi lucrătorii:

 Evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare, între orele 11.00 ÷ 18.00;
 Ventilatoarele nu trebuie folosite, dacă temperatura aerului depăşeşte 32 °C;
 Purtaţi pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise;
 Pe parcursul zilei faceţi duşuri călduţe, fără a va şterge de apă;
 Beţi zilnic între 1,50 ÷ 2,00 l de lichide, fără a aştepta să apără senzaţia de sete; În
perioadele de caniculă, se recomandă consumul unui pahar de apă (sau echivalentul
acestuia) la fiecare 15 ÷ 20 minute;
 Nu consumaţi alcool (inclusiv bere sau vin), deoarece acesta favorizează deshidratarea
şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii;
 Evitaţi băuturile cu conţinut de cofeină (cafea, ceai, cola) sau de zahar (sucuri
răcoritoare carbogazoase), deoarece acestea sunt diuretice;
 Consumaţi fructe şi legume proaspete (pepene galben, pepene roşu, prune, castraveţi,
roşii), deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă;
 O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă;
 Evitaţi activităţile în exterior, cele care necesită un consum mare de energie (sport,
grădinărit, etc.);
 Aveţi grijă de persoanele dependente de voi, oferindu-le, în mod regulat, lichide, chiar
dacă nu vi le solicită;
 Păstraţi contactul permanent cu toţi colegii cu probleme medicale (şi cu vecinii, rudele,
cunoştinţele care sunt în vârsta), interesându-va de starea lor de sănătate;
 Nu este recomandat scăldatul în apă rece;
 Dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul, astfel încât, temperatura să fie cu 5 grade
mai mică decât temperatura ambientală;
 Dacă nu aveţi aer condiţionat la locul de muncă, petreceţi 2 ÷ 3 ore zilnic în spaţii care
beneficiază de aer condiţionat sau răcoroase.

1
 cap. B: Măsuri de igienă personală şi colectivă:

 Spălarea mâinilor cu săpun înainte de a manca şi după folosirea toaletei;

 Fierberea apei înainte de a fi consumată, dacă nu sunteţi siguri că apa este potabilă;
 Spălarea fructelor şi legumelor la jet de apă;
 Zona de aprovizionare cu apă potabilă trebuie păstrată cât mai curată;
 Spălarea tacâmurilor şi vaselor cu detergent şi apă din surse verificate;
 Să nu se îmbăieze, să nu spele haine, vase sau tacâmuri în sursele de apă de băut;
 Să evite contactul insectelor cu alimente, apă, mâncare gătită şi tacâmuri;
 Să evite zonele aglomerate;
 Să nu se scalde în locurile neamenajate în acest scop: prin piele şi prin mucoase pot
pătrunde în organism diverşi germeni.
Căldura este mai greu de suportat:
În primele zile de caniculă, pentru că organismul nu este obişnuit cu temperaturi
ridicate;
Dacă sunt temperaturi ridicate, atât ziua, cât şi noaptea, pentru mai multe zile
consecutive;
Când umiditatea atmosferică este ridicată şi nu suflă vântul;
Când poluarea atmosferei se adaugă căldurii.

Expunerea corpului la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune /a

stress asupra organismului nostru. Dacă organismul nu reuşeşte să-şi menţină
temperatura în jur de 37°C sau pierderile de apă, săruri nu sunt înlocuite în mod
adecvat, pot apărea:
 Crampele de căldură;
 Insolaţia;
 Epuizarea;
 Socul hipotermic.

Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare,

mai ales atunci când transpirăm abundent, în timpul unor activităţi fizice solicitante.
Măsuri de luat:
 Încetarea activităţii fizice şi repaos în locuri răcoroase;
 Activităţile fizice intense se reiau după mai multe ore;

2
 Se recomandă consumarea de sucuri de fructe naturale sau băuturi energizante diluate
cu apă;
 Dacă aceste crampe durează mai mult de o oră, este necesar consultul medical.

Insolaţia: este dată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Se

manifestă prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi, eventual, pierderea
cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii.
 ATENŢIE: Riscul de a face insolaţie este mult mai ridicat la copii.
Măsuri de luat:
 Evitaţi expunerea prelungită la soare, mai ales între orele 11.00 ÷ 18.00;
 Persoana este dusă la umbră şi se efectuează manevre de scădere a temperaturii (se
face cât mai multă ventilaţie, se udă corpul cu apă şi i se dau să bea lichide).

Epuizarea datorată caniculei apare după câteva zile de caniculă şi se manifestă

prin somnolenţă, senzaţia de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie.
Măsuri de luat:
 Odihnă în locuri răcoroase;
 Se recomandă consumarea de sucuri de fructe naturale sau de băuturi energizante,
diluate cu apă;
 Dacă simptomele durează mai mult de o oră, este necesar consultul medical.

Şocul hipotermic este o urgenţă medicală. Apare ca urmare a incapacităţii

organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, ajungând
/ depăşind 40°C. Simptome: pielea este foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap
violente, dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin), eventual convulsii.
Măsuri de luat:
 Se solicită intervenţia medicului de familie şi/sau a serviciului de urgenţe medicale 112
(Salvarea);
 În aşteptare, persoana este dusă la umbră şi este udată cu apă rece, asigurându-se o
bună ventilaţie. Dacă este posibil, persoanei i se face un duş rece.
 ATENŢIE: Fără acordarea rapidă a îngrijirilor medicale, şocul hipotermic
poate fi fatal.
Cum putem să limităm creşterea temperaturii în interioare:
 Închideţi ferestrele expuse la soare (trageţi, eventual, jaluzele);
 Ţineţi ferestrele închise pe toată perioada cât temperatura exterioară este superioară
celei din locuinţă;
 Deschideţi ferestrele seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, provocând curenţi de
aer, pe perioada cât temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă;

3
 Stingeţi sau scădeţi intensitatea luminii artificiale (funcţie de tipul de activitate
executată);
 Închideţi orice aparat electrocasnic, de care nu aveţi nevoie.
 ATENŢIE: Orice persoană care prezintă febra, dureri de cap, vărsături,scaune
diareice, eventual nu suportă lumina, prezintă rigiditatea cefei, trebuie să se
alerteze şi să se adreseze de urgenţă medicului de familie. Este necesar să se
evite contactul cu persoane bolnave de boli transmisibile sau cu manifestarile
enumerate mai sus.

cap. C: Măsuri de igienă:

 Spălaţi-vă pe mâini cu săpun de fiecare dată - înainte de a găti, de a mânca;

 Spălaţi-vă pe mâini cu săpun de fiecare dată după folosirea WC-ului;
 Spălaţi-vă mâinile pe toată suprafaţa palmei, dosul palmei, între degete şi sub unghii;
 Folosiţi WC-ul pentru nevoile fiziologice;
 Păstraţi WC-ul curat.

Apa potabilă:
 Chiar dacă arată limpede, apa poate conţine microbi (germeni);
 Aflaţi unde sunt sursele de apă potabilă. În cazul în care nu aveţi acces la apa potabilă,
puteţi folosi apa decontaminată, prin fierbere 30 de minute sau prin clorinare (o tabletă
de cloramină la 10 litri de apă);
 Fierbeţi apa dacă nu sunteţi siguri că este potabilă;
 Păstraţi apa de băut într-un recipient curat (un vas, o găleată, un butoi) cu o deschidere
mică şi acoperit cu un capac curat;
 Turnaţi apa din vasul în care o păstraţi în cană, nu scufundaţi cana în vas. Dacă nu
puteţi evita scufundarea cănii în vasul respectiv, folosiţi o cană cu toartă sau un polonic,
pentru a nu atinge apa cu mâinile murdare.

Sursele de apă:
 Nu folosiţi vecinătatea surselor de apă sau sursele de apă din încăperea WC; păstraţi o
distanţă de aproximativ 50m;
 Nu vă spălaţi, nu spălaţi haine, vase sau tacâmuri în sursele de apă de băut;
 Pentru a preveni contaminarea apei din puţurile, fântânile, sursele de apă descoperite,
acestea trebuie păstrate acoperite şi nu se descoperă decât atunci când sunt folosite;
 Atunci când nu sunt folosite, găleţile pentru apă trebuie agăţate la înălţime, ele nu
trebuie lăsate pe suprafeţe murdare (pe jos);
 Zona ce înconjoară sursa de apă trebuie păstrată cât mai curată;
4
 Îndepărtaţi gunoiul şi apa statute (băltoacele) din jurul sursei de apă.

Prepararea hranei în condiţii sigure:

 Gătiţi produsele, nu le mâncaţi crude;
 Hrana preparată trebuie consumată imediat;
 Păstraţi cu grijă hrana gătită, dacă este posibil, în frigider;
 Reîncălziţi temeinic hrana (se va da în clocot); dacă adăugaţi apă în mâncare, mai
fierbeţi o dată mâncarea;
 Evitaţi contactul între hrana nepreparată şi cea preparată;
 Mâncaţi numai fructe şi legume pe care le-aţi spălat şi curăţat personal;
 Spălaţi tacâmurile şi vasele cu săpun şi apă din surse verificate;
 Evitaţi contactul insectelor cu alimentele, mâncarea gătită şi tacâmurile.

Tratamentul la timp:
 În cazul în care aveţi răni, apelaţi la asistenţă medicală de urgenţă, pentru vaccinare
împotriva tetanosului;
 În caz de febră, vărsături, diaree, tuse, erupţie pe piele, îngălbenirea pielii (icter), apelaţi
la asistenţă medicală de urgenţă.

Şef Departament PMM - SU Întocmit,

Ing. Marian APOSTOL Ing. Simona COJOCARU