Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teologia
biblicI
a
Vechiului
Testament
N'N[:"
Caprrolur- I
.
Qoperta: I\4otta Velciov
'''
i
i"'.i
NEGOITA, ATHANASE
Teologia biblici a Vechiului Testament/ Pr. prof.
Athanase Negoit[. - Ed. a 2-a. - Bucuresti:
Editura Sophia, 2004
Bibliogr.
rsBN 913-1740-04-1
221.01
'
Mih[lcescu
Bucuregti, 1928.
1.,
I
Revela{ia Vechiului Agezdm6nt a fost o descoperire progresivi gi
imperfectd. A fost progresivd, fiindcd adev6rurile sale nu au fost
date o singurl datd toate, iar imbogSfirile succesive n-au fost simple explicdri ale unor idei deja revelate, ci au fost adaose cu totul
noi. A fost imperfecti revelafia Vechiului Testament, fiindcd, pysb
in comparalie cu cea a Noului Testament, diferen{a dintre elgdste
evidentd. Vechiul Testament pus in fala Noului Testament-pare
neterminat. Mesajul religiei Vechiului Testament nu este suficient
in sine, ci agteaptl un altul pe care il prepar6. Desiv6rgirea Vechiului Testament avea sd se infrptuiasci odatd cu venirea Mdntuito-
$ 2.
in paginile ce vor urma se va ardta conceplia Vechiului Testament despre Dumnezeu qi lucrarea sa in lume. Vom incepe cu numirile lui Dumnezeu. Din aceste numiri, vedem intr-o oarecare
mlsurd gi noliunile ce aveau evreii despre Creatorul lumii. in Vechiul Testament intdlnim urmdtoarele numiri:
1. EI. Originea acestui cuvAnt este una dintre cele mai mult discutate. Cei care s-au ocupat de aceasti chestiune, au ajuns la pdrerea cd acest nume al lui DumnezetJ a fost comun tuturor popoarelor
semitez. S-ar putea ca numele de El sE fi fost adus de cdtre evrei, la
intrarea lor in Canaan, dar s-ar putea ca ei sd fi glsit aceastl denumire la populafiile canaanite de origine semit6, dupi cum se poate
desprinde astdzi din scrierile, de-scoperite la Tell-el-Amarna
(Egipt) 9i cele de Ras-Shamra (Siria)3.
Cuv6ntul El a fost derivat de Ia rdddcina'ul, cu sensul de ,,a fi
tare, a fi puternic". Profesorul Lagarde il pune in legbturd cu prepozilia ebraici 'el ,,cdtre", qi astfel ii scoate infelesul de .lintd a n6zuin{elor", adic6 Dumnezeu este cel citre care sb te indrep{i. Profesorul Procksch derivS pe El dela'alal ,,alega", ddndu-i insemnarea de ,,cel care te !ine, te oblig6". Allii l-au pus in legdturd cu r5-
fi in frunte",
ddndu-i lui El
,,a
sensul de ,,conduc[tor". Aceasti insemnare ar fi in oarecare armonie cu alte numiri semite pentru Dumnezeu, cum ar fi de exemplu
Testaments..., Regen-
sburg,1892.
E
r
si
Cum aflEm din Eusebiu din Cezareea, numele de Elyon era cunoscut fenicienilor. Eusebiu citeazd pe Filon din Byblos care, in
descrierea pe care o face religiei feniciene, spune cd Elyoun era
unul din eroii care, dupd moarte, a primit mare cinstire. Se poate ca
relatarea lui Filon din Byblos sd fie exactd, dar aceasta nu inseamni ci evreii au imprumutat numele de Elyon de la fenicieni.
Am vdzut mai sus ci numele divin de El il aveau toli semi{ii. De
aceea, se poate si-l fi avut gi pe Elyon, at6t evreii, c6t qi fenicienii.
Ceea ce putem spune cu certitudine este ci, la inceput, cuvAntul
Elyon era un adjectiv cu insemnarea de ,,?nalt, mare". Pentru a da
ideea de ,,cel mai mare" pentru Dumnezeu, evreii l-au ad6ugat ca
atribut pe lAngd numele lui Dumnezeu, ca apoi cu timpul, numai
atributul Elyon sd indice pe Dumnezeul cel preainalt.
4. $adai (,,cel puternic"). Ca gi numele precedent, Elyon, numele de $adai se afli in c6rlile Vechiului Testament fie singur, fie
in legiturd cu numele divin de El (Deut. 32, l7). in paginile poetice, $adai se gdsegte pus in paraleli cu numele de Yahveh, ca fiind numele mai arhaic pentru Yahweh (Gen. 49, 25; Num. 24,2).
Cel mai potrivit lucru ar fi sd derivim pe $adai de la rdd[cina
Sadad, ,,afitare, sdnitos", cum face gi Septuaginta, care-l redd prin
ncrutorpcrrop sau lo1rpog, adici Dumnezeul cel atit de puternic
(omnipotens). A fost derivat gi de Ia aser dai (,,are e suficient"),
insemnare care pare cd a fost cunoscutd qi de Septuaginta, cici gdsim pe Sadai tradus cu ircru6g de dou[ ori in Ruth, de trei ori in
Iov gi o dati in Ezechiel. Deoarece rddlcina verbului Sadai are Si
sensul de ,,a pustii", unii semitologi socotesc ci $adai, la origine, a
fost un zeu al furtunii, cici acesta distruge gi pustiegte. Unii l-au
derivat de la Sedi cu sensul de: ,demonul meu". Sunt destule alte
pdreri, dar cea care pare cea mai intemeiati este cea a lui J. Hehnro,
care conclude cI numele de $adai se leagd mai bine cu babilonianul Sadu robu ,,mtJnte mare", un titlu pe care l-au purtat gi zeii de
p.267
Gottesidee,Leipzig,Igl3,
r
superioritatea absolut5. Cu timpul, acest atribut a devenit singur o
denumire a lui Dumnezeu, foarte mult folositl de citre autorii c6rfilor Vechiului Testament. Aga se face cI numai in cartea Iov se
afli de 31 de ori.
5. Adonai (,,Domn, StdpAn"). Este derivat de la Adon, iar acesta
de la o ridScinl dun, dispdrutd in timp, cu semnifica{ia de ,,a ridica,
a indrepta". Adonai este deci cel cdtre care se indreaptd omul gi pe
care-l recunoa$te ca stdpAn al siu. Dupd cum este scris, cuv6ntul
Adonai are forma de plural, cdci singularul este Adoni. $i aici avem
un pluralis majestatis. Cum observdm, evreii foloseau cuvAntul cu
care invocau pe Dumnezeu la plural, in semn de respect.
Terminalia finalI, ai in textul ebraic este scris[ insd cu vocala
kamets, pentru ca s[ deosebeascd numele divin de cuv6ntul obignuit Adonai -,domnii mei". Cuvintul Adonai nu este utilizat decdt in vocativ (Gen. 15,2-8;18,23-32;19, l8), ceea ce probeazd
cE
el, la inceput, a fost numai un titlu dat lui Dumnezeu mai de-
ziua aceea nu-mi vei mai spune Stdpdnul meu (Baali), ci-mi wi
spune bdrbatul meu ('iqi). Voi scoate din gura ei numele baalilor,
ca sd nu mai fie pomenili pe nume" (Hoz. 2, I8). Din antipatie
pentru numele de Baal, iudeii au schimbat numele de baal, din
numirile proprii, inlocuindu-l cu cel de boSet,,rugine, sc6rb[". Astfel din lgbaal au flcut Igboqet etc.
7. Melech (,,rege"). Aceastd denumire se afl6 mai cu seami in
Isaia 6, 5 apoi 44,21;' 44,6 gi in mulli psalmi: 5,44;44, 5; 48,3;
74, 12; 84, 4;98, 6). Dar dupd cum se vede din locuri ca I Sam. 8,
7; Num. 23, 2l; Am. 5, 26, chiar in vechime era folosit, spre a
ardta cd, Dumnezeu este cel care stdpdnegte cerul qi plmdntul.
Daci denumirea de Baal a dispdrut de timpuriu, nici denumirile
de Adon Si Melech nu au devenit numiri proprii pentru Dumnezeu,
cel pufin la prooroci gi partizanii lor, ci precum ne arati gi cuvdntul
roeh (Gen. 48, 15; 49,24;Pr.23,1; 80,2) au rdmas numai nigte
epitete. In cartea Isaia, cuv6ntil rege este un fel de titlu obignuit al
lui Dumnezeu, dar totugi n-a ajuns sd devin[ un nume propriu
pentru divinitate (4, 2 sq; 43, 15; 44, 6; 52, 7). Cu toate acestea,
ideea cd Dumnezeu este regele poporului, respectiv al credinciogilor sdi gi cI acegtia sunt oarecum o proprietate a lui este o idee
comund tuturor cd(ilor Vechiului Testament. Critica moderni interpreteazd aceastl idee in sensul ci omul s-ar afla in fala lui
Dumnezeu ca un sclav. Dar cei ce interpreteazl astfel uit6 ce in
vechime substantivul 'ebed (,,rob") insemna, de multe ori, ,,cel insdrcinat cu o anumitl misiune", ,,mandataf", cum este cazul lui
Moise, David gi al profefilor, iar in partea ultime a cdrlii Isaia, cuvdntul ebed poate fi tradus cu ,,adorat". De asemenea critica modernd nu line seama de faptul pe care l-a evidenfiat Baudissinlr, gi
anume cd Dumnezeul tribului semit, ca ,,Domn", este in acelagi
timp Tatil, M6ntuitorul gi Judecltorul tribului s[u. De aceea, in
timpurile dinaintea exilului gi chiar dupd exil, numele,,Domnul", a
fost folosit pentru numele lui Dumnezeu. Totugi cei care au folosit
numele de Adonai, ca nume al lui Dumnezeu, au fost cdrturarii gi
scribii palestinieni, care intelegeau prin acest nume pe Domnul cerului gi al pdmdntuiui'2.
"
in chip plastic
s6-i zugr[veascd fiin{a. Ele chiar erau cerute de faptul cd numele
propriu al lui Dumnezeu devenise complet neinlelesra.
8. In general, Vechiul Testament nu cunoagte pentru Dumnezeu
decdt un singur nume propriu gi acesta este Yahveh (YHWH, YH,
popoarele semite.
Existi totugi in Vechiul Testament o denumire care nu se aflI la
Yahu).
il
t2
Ibidem, p. 8.
7strdmoqilor grija sa pentru poporul ales gi care tn.fiin{a sa (proprietatea sa) va rdmdne acelasi Si neschimbat, acelaSi m-a trimis pe
mine". Pentru aceastl insemnare pledeazd gi Mal. 3,6: ,,Eu sunt
Yahveh Si nu md schimb; pentru aceasta voi fiii lui Iacob nu sunte{i distruSi". Deci in numele lui Yahmeh se afl[ nofiunea fiin{ei
ca ceva neschimbitor, independent de altd fiin{6, dar aceastS no!iune nu este conceputd in mod abstract sau speculativ, ci in mod
concret, avdnd in vedere leglturile istorice ale lui Yahweh cu po-
porul lui Israel. Poporul israelit trebuie si aibi o {inutd negoviitoare fa![ de Yahweh, fiindci YHWH este, ce este, neschimbdtor
in {in(a gi acliunile sale.
In ce privegte vocalizarea tetragramei YHWH, cum am pomenit
mai sus, s-a dovedit c6, cea de Yehova nu este cea originalS, ci
schimbati de masoreli care au luat vocalele cuv6ntului Adonai gi
le-au pus consonatelor Yhwh. Precum afl6m din Filonr5, Iosif Flaviur6 qi Sfintii Pdrin1il7, iudeii nu mai pronunfau numele divin, din
motive de pietate extremistA sau mai degrabl dintr-o falsd infelegere a pasajului din Levitic 24,L6: ,,Cine pronunld numele lui Dumnezeu cu moqrte va muri; toatd comunitatea sd-l ucidd cu pietre,
ca Ei strdinul, ca Si localnicul, dacd pronunld numele trebuie sd
moard". Dar dacS privim mai cu aten{ie cuvintul ebraic (nkb) care
opregte pronunfarea numelui divin, vedem cd nu este vorba de o
pronun,tare obignuitd, ci de o pronunlare de hul6 gi blasfemie, cdci
in versetul l-ev . 24, I 1 citim: ,, Fiul unei femei israelite a blestemat
numele lui Dumnezeu gi l-a batjocorit... ", iar in versul 15 citim:
cit.,p.II4.
T4
pronunlat ultimul trebuie sd fi fost Simon cel drept, cel din urmi
mare preot, in timpul cdruia a fost distrus templul gi Ierusalimul.
Agadar, numele divin de Yahweh devenise un $em hameforasts.
Cum am mai amintit, acolo unde in c[(ile Vechiului Testament
era intAlnit cuv6ntul Yahweh, ftri greg, iudeii citeau Adonai gi ca
Yahweh vocalele cuvdntului Adonai, numai c[ sub prima consonant5,,io" au pus semivocala,,seva" gi nu pe,,alef patach", fiindc[
,,iod" nu este guturali, cum este cazul lui ,,alef', prima consoand a
cuvdntului Adonai. In cazul in care in textul ebraic se aflau ambele
nume divine: Adonai qi Yahweh atunci ei scriau sub Yahveh vocalele cuvdntului Elohim gi citeau: Adonai Elohim.
Din cauza acestei imprumutlri de vocale, de la cuv6ntul Adonai
a luat nagtere falsa pronunlare ,,Iehova", care gi azi este destul de
rispAnditf,, degi se gtie ci pronunlia corecti este Yahweh, clci incd
din secolul al XVIlea se descoperise adevdrata citire a lui Yahweh.
Autorul ei este Petru Galatinus, un profesor de teologie, care a triit
sub papa Leon X. Prin aceast[ descoperire cldea in desuetudine pdrerea acelora care susfineau
ti
c[
r
Cea mai probabilS gi cea mai indreptdlitd pdrere este aceea cI
Yahweh, cum ne indica preformativul ,,iod", este un substantiv (in
viitorul qal), format dupd analogia lui lacov de la rldlcina akav qi
dupd analogia lui llhak de la riddcina lahak. Precum se vede, el ar
trebui scris qi pronunlat Yahweh ([In'). Aceastb vocalizare este
int6rit6 de o mdrturie istoricS qi anume cea a lui Teodoret al Cirului, care ne spune cd Sarnaritenii pronunlau pe Yahweh YaBbz2.
Intre Yahve gi YcrB6 nu este diferenld. Adesea Septuaginta redd pe
,,vav" prin B, de exemplu pe David (AcrBiS). Din aceastS prunun{are se explici diferitele prescurtdri ale numelui lui Dumnezeu.
Aga de exemplu Yah, ce se afl6 fie in numele proprii, fie chiar in
cuvinte independente, in special unde este preferat un cuvAnt scurt,
ca in refrene (halelu-Yah,ls. 26,4). Apoi forma Yahu (pentru Yhv)
qi Yhca terminalii ale numelor proprii, cum de pild6: Iesaiah 9i Iesaia, Irmiahu gi Irmia etc. in fine la inceputul cuvintelor ca leho
sau 1o ca in Iehonatan gi Ionatan. Forma Jeho este provenit6 din
pronunlia imposibilS Yahw, din care cavzd ,,vav", pentru o mai
uqoari pronunfie, se transform[ lesne in o sau u, iat ,,iod" (prima
con^soani) pierde vocala sa,,patach".
Ces-area,
ica, l, 9.
ses,
XL
23
P.,p. t2t.
'5
ll
r
Von BohlenzT ar voi si afle un indiciu special pentru imprumutul cuvdntului Yahweh din religia egipteanS, din imprejurarea cd
Faraon, dup[ II Regi 23, 34, a schimbat numele regelui israelit
Eliakim (,,E1 se va ridica") ?n Ioiakim (,,Yahveh se va ridica").
Numai cd aceastd schimbare a numelui lui Eliakim s-a fdcut la
propria dorinfd a regelui iudeu. Daci schimbarea numelui ar fi
pornit de la Necho, faraonul in chestiune, aceasta ar fi fXcut ca sd i
se recunoascd supremalia, gi in acest caz i-ar fi pus lui Eliakin numele Dumnezeului s6u egiptean, dar n-a fEcut acest lucru. Tot aga
gi Nabucodonosor, regele Babilonului (II Regi 24,17) a schimbat
numele regelui intronat de el, p6n[ atunci numit Maffania (,,darul
lui Yahve") in Sedekia (Tidkiahu) ,,dreptatea lui Yahve".
Cum reiese din Exod 5,2, unde Faraon spune: ,,Cine este Yahveh, de-al Cdrui glas trebuie sd ascult ca sd eliberez pe Israel! Eu
nu cunosc pe Yahve... " gi din rispunsul lui Moise gi Aaron, in versetul 3, ,,Dumnezeul evreilor", rentltd cd egiptenilor le era complet
necunoscut numele de Iahveh. Din cercetirile f5cute de oameni
competenfi s-a constatat cd in religia egiptean[ nu se gisegte un
nume al lui Dumnezeu cu sunetul de Yahveh sau asemlndtor.
Nici pdrerea c5 numele de Yahveh ar fi luat de lafenicieni nu se
bucur[ de mai multd autoritate. Un plrtaq de seaml al acestei p5reri a fost Hartmannz8, care-gi bazeazd prezumfia pe fragmente luate din Sanchuniaton, in care este amintit un preot al zeulti Yevo.
Numai c6 fragmentul din Sanchuniathon, pe care se sprijinid
Hartmann este, sigur, neautentic, c6ci, dupl Filon din Biblos, este
o contrafacere a unui qarlatan, care-gi atribuie scrierea unui autor
fenician, cum s-a atestat mai tirzit2e.
Mai departe, Hartmann se sprijind pe faptul cd la fenicieni se afla
zeul Yao gi c[ atdt scriitorii profani cAt gi cei bisericegti il numeau pe
Dumnezeul poporului israelit Yao. Cd la fenicieni se afla un zeu cu
numele de Yao, aceasta nu inseamn[ nimic. $i unii, gi allii au fost
semifi gi limbile lor au avut cuvinte asemindtoare. Comun cu babilonienii, evreii aveau numele de Sabat. Dar intre Sabatul babilonian
Ibidem, p.l2o.
"28^
" Forschungen iiber die 5 Biicher Moses, p. 156, apud Scholz
cit., p. l2l.
P., op.
'9 Di, Unrrhtheit der in Eusebius erhaLtenen Fragmente des Sanchuniathon bewiesen..., apud Scholz P., op. cit.,p. 122.
t8
v
De exemplu, Scholz crede cd textul Exod 6,3: ,,Eu m-am ardtat lui Abraham, lui Isaac Si lacob, ca Dumnezeul cel atotputernic
(El-Sadai), dar n-am fost cunoscut de ei sub numele meu de
Yahweh" nu ne spune cd pAnI la Horeb numele de yahweh nu era
cunoscut, ci textul Ex. 6,3, aratd, numai manifestarea reall a lui
Dumnezeu, cu insugirea sa de Yahweh, aga cd infelesul pasajului ar
fi: ,,Chiar qi plrinfilor md frcusem cunoscut ca Dumnezeul cel
atotputernic, cdrora le-am dat ftgiduin{a cu privire la Canaan, insi
ei nu m-au cunoscut ca Yahweh, ca Cel neschimbat qi Cet adevdrat in fagdduinfe, adicd in insugiri. in aceastl calitate a mea, trebuie s[ invdtati sd mI cunoagte{i abia acum, fiindcd eu voi implini
frgiduinlele qi le voi duce la bun sffirgit".
Cd Dumnezeu a fost cunoscut sub numele de yahweh chiar de
patriarhi - spune Scholz - ne-o confirmi faptul c[ acest nume se
intdlneqte din abundenfS, chiar din cele mai vechi timpuri, deci
inainte de Moise. Aga, de exemplu, in numeroase pasaje din Genezi gdsim numele de Yahweh, in aga felinc6t ne este imposibil sd
acceptlm ci a fost intercalat de un redactor de mai tdrziu. Aga, de
pild6, avem pasajele in care Dumnezeu se numegte pe sine yahweh, fa!6 de patriarhi (Gen. 15, 2; 24,3) sau este numit yahveh,
Dumnezeul lui Abraham, Isaac qi Iacob. Apoi in vechile proverbe,
ca'Gen. LO,9;24,14; 49,18 Yahveh este clar numit. Dupi Gen.
4,26, numele de Yahweh era cunoscut chiar pe timpul lui Enoh
(,,Atunci au inceput sd invoace oamenii numele lui yahweh").De
asemenea, in Gen. 21,33 citim despre Abraham: ,,$i Abraham a
invocat (a adorat) numele lui Yahweh cel veSnic".
Chiar inainte de Moise aflEm nume proprii construite cu cuv6ntul Yahweh. Aga de exemplu Moria (Gen. 22,2), muntele pe
care era necesar ca Avraam sijertfeascd pe fiul s6u Isaac, dupd porunca Domnului; Jocheved (Ex. 6, 20; Num. 26,59) este numele
mamei lui Moise; Ioab, Iohanan, Ioaiakim
9. Yahweh Sebaoth. Ceea ce a inlesnit mult ca in textul masoretic cuvintul Yahweh sd fie inlocuit cu cel de ,,Domnul,, pur qi simplu a fost faptul c5, incd din vechime, Yahweh mai era numit gi
Yahweh Sebaoth, adicl Domnul ogtirilor. in c64ile Vechiului Testament, il mai gdsim gi Yahweh Dumnezeul Sebaot (II Sam. 5, l0;
Am. 4, 13,Hoz. 12,6 Jer.5, L4;15,16 care rnai totdeauna std in legdturi cu Arca Alian,tei (I Sam. 4,4; II Sam. 6, 2). Cam din timpul
20
lui Amos (5, l6) 9i Isaia (6, 3-5; 2,12;10,6) numele de Yahweh Sebaot era inleles ca Dumnezeul tuturor puterilor cere$ti 9i pSmAnteqti,
al stelelor, al eetelor ceregti, al demonilor etc. (cf. qi Se^Ptuaginta la
Amos 6, 14, unde Yahweh este socotit Domnul puterilor30).
Fiindcd Yahweh este numit Dumnezeul ogtirilor, s-a emis pdrerea31 cA
Yahweh, la origine, ar
3o
3'
2t
$ 3. Unitatea
lui Dumnezeu
este numai Dumnezeul suprem, geful altor zei existenfi ce nu trebuiau adorati, cum era cazul la babilonieni. Dar adevdratul Israel,
totdeauna, a profesat monoteismul curat. cd(ile pentateuhului gi
cele ale profefllor anteriori ne aratd clar cr ele nu mrrturisesc dec6t
despre existenfa unui singur Dumnezeu gi acesta este yahweh,
care a creat universul gi care conduce soafia intregii omeniri. De
un alt Dumnezeu nu mai este niciodatd vorba.
Acesta este cazul gi al profefilor preexilici. pentru Amos este un
lucru firesc cd Dumnezeu conduce destinele filistenilor, arameenilor, moabililor, g.a. (Am. 9, 7;1,3 pAn6 la 2,3:3,2) gi presupunem ci evreii care il ascutau pe Amos aveau o concep{ie aseml_
ndtoare. De asemenea, vedem cE gi Isaia socotegte cd Dumnezeu
este cel care ridicr pe asirieni gi pe egipteni contra regatului iudeu
(Is. 7,18; 10,4), iar judecata lui Yahweh va cuprinde ?ntreg p622
mdntul
(Is.2,6
"3o Scholz
cit.,p.ll.
23
Fiindci in Vechiul Testament se int6lnegte expresia: Bene Elohim (,,fiii lui Dumnezeu"), s-a tras concluzia fals[ cE in Israel a
existat politeismul. Dar expresia nu este dec6t o figurd, o metaforl,
in Gen. 6,2, ea inlelege pe oamenii cei buni^(descendenlii lui Set,
spre a-i deosebi de cei rii, urmagii lui Cain). [n lov. 1, 6 gi 2, l; ps.
29,l;89,1 q.a., expresia ii indicd pe ingeri, care sunt numili fii ai
lui Dumnezeu, iar nu ai zeilor sau oamenilor.
Urme de politeism in religia Vechiului Testament ar fi, in fine, qi
faptul ci unele pasaje biblice acordd gi zeilor pigdni o anumitd
putere, chiar dac6 mai micd decdt lui Yahwe35. Aqa de exemplu in
Ex. 72, 12, unde este vorba despre judecata pe care o va face Dumnezeu peste toate zeitAtile Egiptului, deci ,,li s-ar recunoagte existen!a, in Ex. 15, 11 Moise spune: ,,Cine este ca tine intre dumnezei",
deci li s-ar recunoagte gizeilor existenld qi putere, in Deut. 6,14 7,
14;Ier. I, 16;7,18 etc. Intilnim expresii in care zeii pbgdnilor sunt
numili: ,,al1i dumnezei" (Elohim'aherim), iar in Gen. 35, 2 giIer. 5,
19 sunt numili: ,,Dumnezeu strlin" (El naker). Dar, din faptul cE zeii
pdg0ni sunt amintili in textele Vechiului Testament, nu inseamnb
numaidecdt cd se admitea existenla lor gi recunoa$terea lor. Amintirea se face ca sd gtie credinciosul israelit despre ce este vorba.
Cultul idolatru egala cu adorarea unui alt Dumnezeu dec6t yahweh.
Or, neexist6nd decdt Yahweh, orice cult, orice practic6 pdgdnd este
inutili gi in plus atrage gi pedepsirea infractorului. La orice pas, zeii
pdgini sunt numili elilim ,,nimicuri, lucruri vane"; havelim ,,fiim,
35
iluzie" (Dt. 32, 2I, Ier. 2, 5); meitiiz ,,mortlciuni" (ps. 106, 28);
aven,deqertdciune" (I.S. I 5, 23; Ts. 66, 3).
In Ps. 115,4-8 se aratd in mod poetic, ce crede Vechiul Testament despre zeii cei mulli ai pSg6nilor: ,,Idolii sunt argint Si aur;
suntfdculi de mdinile omeneSti. Au gurd, dar nu vorbesc; au ochi,
dar nu vdd; au nas, dar nu miros; au mdini, dar nu pipdie; picioare au, dar nu merg. Nu scot nici un sunet din gdtul lor. Ca ei
sunt cei ce-ifac; toli cdli se incred in ei". Minunat este zugrivitd
inexistenla zeilor pig6ni 9i inutilitatea lor in Isaia 44,9-20.
Fiindci la orice pas profelii combat inclindrile poporului de a
merge la locurile de cult canaanite, s-a incercat sd se tragi concluzia cd, israelilii trebuie sd fi fost politeigti. Argumentul n-are nici o
fo(6, clci in toate timpurile, au fost indivizi, din fericire pufini,
care, atragi de cultul libidinos qi senzual canaanit, mergeau acolo.
Israelitul autentic Ai congtient a avut ca loc de cult numai templul
din Ierusalim, iar ca unic Dumnezeu, numai pe Yahweh.
De altfel, gi israelilii care mergeau la locurile de cult canaanite,
la invinuirile profefllor, rdspundeau cd ei merg la locurile inalte
(virfurile proeminente), merg sub copacii cei mai falnici, la pietrele proeminente ori la apele curgltoare etc., nu ca sd se inchine
baalilor de tot felul, ci lui Yahweh, Dumnezeul cel adevirat. Pentru necesitSlile lor sufletegti at6t de multiple, ei nu puteau si aqtepte cele trei mari s[rbdtori mozaice, aqa de departe una de alta, gi
mai ales templul din Ierusalim, care era atdt de distanfat de d6ngii,
incdt pentru nevoile lor urgente se suiau si se roage la locurile
proeminente, cdteodatd fiind aceleagi unde mergeau qi canaanifii.
Dar acegti israelili spuneau cd acolo se inchini lui Yahwe, nu lui
Baal (Ieremia3,l3).
$ 4. Existen{a
lui Dumnezeu
P s.
4-6).
$ 5.
educarea
p. 134.
30
3L
$ 6. Fiinfa
lui Dumnezeu
gi
"
cit.,p.
147.
32
JJ
34
27;Ps.I39,7).
ln mdsura in care Vechiul Testament gi-a format ideea despre
spiritualitatea lui Dumnezeu, cum reiese din scrierile sale, el a c5rrtat s6-l apropie, pe Dumnezeu de realitdlile cele mai subtile qi mai
lrlcs de luminS. Lumina este haina cu care se imbracd Dumnezeu:
.,'l'u te invelegti cu lumina ca un vegtm6nt" (Ps. 104,2). Lumina
cslc ziua Domnului, chiar dacl pentru cei rdi va fi intuneric: ,,Vai
rlc cei ce doresc ziua Domnului-... Zita Domnului vafi zi de inturrcric gi nu de lumind" (Am. 5, 18). Lumina este insugi Dumnezeu
(l)cut. 33,2;Is. 10, I7;60, 1; Hab. 3,4;Ez. 1, 28; Ps. 18, 13). Birrcin(eles cd scriitorii Vechiului Testament igi dau seama cE aceastl
Iumind nu este Dumnezeu, ci, din contr[, ea reprezinti numai
strllucirea lui Dumnezeu (chabod), iar Dumnezeu ca persoand se
rrlla totdeauna in spatele acestei mirelii (Ex. 24, 17;' 33, 18;, Ez. l,
.ltl; 3, 13). Ce se afld in spatele acestei marelii este spiritualitate
crrratS, despre care omul nu mai poate afirma nimic qi in fala cdreia
rru poate sta dec6t in stare de rugiciuneao.
2. Dumnezeu este viu. Una dintre caracteristicile fiinlei lui
l)umnezeu, dupd scrierile Vechiului Testament, este cd el este viu.
l,a aceastd caracterizare s-a ajuns in comparalie cu zeitdlile canaanite pe care profe{ii, in special, le socoteau lucruri moarte. Proorocii ajunseserd la aceastd p[rere datoritd concepfiilor canaanite despre zeitdlile naturii, care mureau gi inviau odat6 cu vegetalia naturii, ce dispare toamna gi apare primlvara. In contrast cu aceste zeitlti canaanite, Yahweh, Dumnezeul lui Israel, trdiegte qi dureazf,
ctern, in el oricine igi pune speranla nu se ingal6. Proorocul Habaouc spune clar cd Dumnezeu nu moare: ,,Nu eSti tu oare, din vechirtte, Domnul Dumnezeul meu, Sfdntul meu, care tn veci nu moa-
rc?" (Hab.l,12).
Dumnezeul Vechiului Testament este viu fal6 de zeii pbg6nilor,
circi acegtia sunt simple inchipuiri: ,,N-au vedere, nici pricepere",
zice Isaia in cap. 44,9 (cf. $i Dt.4, 28; Ps. 115, 5, 135; 16). Idolii
ncamurilor sunt fasonali de mAinile oamenilor. $i tot profetul Isaia
irr cap. 41,23 aratdcd n-au nici putere: ,,Spuneli-ne ce se yafutilm1ila mai tdrziu, ca sd Stim cd sunteli dumnezei. Faceli ceva bun scru
to
In al doilea rdnd, chiar de la inceput, religia vechiului restament are o orientare eshatologicd. Ea este religia care agteaptd
continuu noi descoperiri din partea lui Dumnezeu qi fapte din ce in
ce mai mdrefe pentru a se apropia tot mai mult de scopul ultim al
Lui. De aceea domeniul acestei religii nu este prezentul, ci totdeauna viitorulal.
3. Dumnezeu este sfdnt. Cu acest cuvdnt ne apropiem de ceea ce
alcdtuia conlinutul cel mai propriu al notiunii de Dumnezeu in ve-
md
_voi
preamdri, Si voi
fi
t1,ll
8., op.cit., p. 19, Hiinel J., Die Relision der Heitigkeit, L93t
. _lt
qi Von Gall H., Die Heiligkeit Goues,l9O0.
38
f[pturi
39
pdcdtoas6.
a. Atributele metafizic e
Testamenta6.
La aceste credinle ale Vechiului Legdmdnt s-a atagat direct Evanghelia lui Iisus qipebaza lor s-a dezvoltat aceasti Evanghelie.
lui Dumnezeu
Die Religion der Heiligkeit, lg3l,apud Sellin 8., op. cit., p-22.
sq.
40
2. Eternitatea
Eternitatea este infinitatea sau nemdrginirea lui Dumnezeu in
privinla timpului. Dumnezeu este fXrb inceput gi frrd sf6rqit. Limba
Vcchiului Testament n-are nici o vorbi etimologicb speciali pentlu ideea de eternitate, deoarece obignuitul Olam (de la alam ,,a
ircoperi, a ascunde") ne d[ ideea de ceea ce este ascuns, adicl timpul ascuns gi necunoscut at6t inainte cit gi dupd.
4t
Numai contextul in care este folosit termenul Olam ne di sensul acestui cuv6nt. Totuqi, textele in care olam este forosit cu privire Ia Dumnezeu, ne indici ldmurit cd Dumnezeu era socotit ca:
,,Cel ftri de inceput", ,,Cel frri de sf6rqit,,. Aga, de exemplu, in
minunata cAntare a lui Moisi (Ps. 90, l-2): ,,O, Doamne, fdrd tncetare Tu ne dai noud sprijin; tnainte ca munlii sd se fi ndscut,
inainte ca Tu sd fi urzit pdntdntul Si lumea din veac pdnd in veac
Tu eSti". Tot astfel in Ps. 93, I-2: ,,Yahweh stdpdne$te tmbrdcat in
slavd, imbrdcat Si tncins cu putere. Pentru aceea lumea std temeinic Si nu se ntiscd. Tronul tdu este tntemeiat din tnceput,. din eternitate e;ti Tu".inPs. 102, 25 citim: ,,Eu spun; Domnul meu nu md
va lua la jumdtatea zilelor mele, cdci anii tdi dureazd veSnic,'. in
Iov 36, 26 citim: ,,Numdrul anilor tdi este de necercetat,,.
,,tntru inceput Tu, Doamne, ai tntemeiat pdmdntul, iar lucrurile
mdinilor Tale sunt cerurile. Acelea vor peri, dar Tu vei rdmdnea.
Toate ca un veSntdnt se vor tnvechi Si ca pe o haind le vei invdlui
Si se vor schimba, dar Tu acelasi eSti Si anii Tdi nu se vor impulina" (Ps.102,26 sq.).
Nofiuni generale pentru Dumnezeu, ca cel etern, sunt El olam
sat Elohe olam care inseamnd ,,Dumnezeul cel etern,, (pen.21,33;
Is.40,28). Apoi melec olam,,rege vegnic" (Is.6,5; [er. 10, l0);
ioSev kedem ,,cel care troneazd, din vechime,' (ps. 55, 20); Boor),etq tcSu d,r<bycoy ,,regele eternitdtii,, (Dan.7,9); yahweh cel dint6i gi cel de pe urmd (Is.4l, 4;44,6;48,12). Acest ultim termen
indicd pe Dumnezeu ca gi expresiile dpXrl rccri t6l"oq, ori cr gi crl
din Noul Testament, desemnAndu-l ca pe acela prin care Iumea igi
are inceput, cel care duce istoria p6n6 la capdtul ei, agadar cel care
aSeazd, qi fixeaz6 timpul dar El nu e hotdr6t de timp.
3. Imuabilitatea
Durlnezeu este neschimbat atdt in fiinla cdt gi in actele sale.
Fiin{a sa posedd toate perfecfiunile. La ele nu se adaugd nici nu se
ia nimic, de aceea nu se produce nici o schimbare. Neschimbabilitatea divinl este at6t in esenjS, c6t gi in voinf6. Aceastd insuqire se
afl5 exprirnatl deja in numirile divine de Yahweh gi Elohim qi este
amintit[ in multe pasaje ale Vechiului Testament. ,,Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru Si nu md schimb", zice proorocul Maleahi 3,
6. ,,Tu eSti acelasi Si anii Tdi nu se yor impu{ina", ps. 102, 26 sc1.
42
oboseSte,
nici nu
osteneSte;
4. Omniprezenla
Neav6nd timp gi neconst6nd din pd(i, Dumnezeu nu se aflI
intr-un punct din spa{iu, nu poate fi cuprins de spafiu, ca fiinlele
rndrginite. Dumnezeu este nemdrginit in spa{iu, cum e nemdrginit
in timp. Dumnezeu umple spa{iul qi se afl5 in tot locul in orice
rnoment. Ubicuitatea sau omniprezenla lui Dumnezeu este zugrSvitd in Vechiul Testament in doud feluri:
a. negativ, adicd Dumnezeu nu poate fi restrAns in spa[fu. ,,Iatd
cerurile Si cerurile cerurilor nu te pot cuprinde, fdrd sd mai vorbim de aceastd casd pe care tu ai zidit-o". (I R 8, 27).
b. pozitiv, adici Dumnezeu pare de fa!6 gi real peste tot. IatI
t'trm citim in Ps. 139, l-L2: ,,Unde md voi duce departe de Duhul
'l'du?
$i unde voi fugi departe de fala Ta? Dacd ntd yoi sui in cer,
'lir eSti acolo, dacd ntd voi culca in locuinla morlilor, iatd-Te
Si
tu:olo. Dacd yoi lua aripile zorilor Si md voi duce sd stau la mary.inea mdrii, Si acolo mdna To md va atinge Si dreapta ta md va
ttpuca. Dacd voi zice: Cel pulin intunericul md va acoperi Si va
lirce noapte lumina dimprejurul meu, iatd cd nici chiar intunericul
ttu este tntunecos pentru Tine, ci noaptea strdluceSte ca ziua Si intttnericul ca lumina". (Compard gi Ps. 10, 14; ll,4;33,13.)
in Is. 66, 1 citim: ,,Cerul este tronul Meu, Si pdmdntul este aStr'rnutul picioarelor Mele". Tot astfel in Ier. 23,23-24: ,,Au numai
tttt Dumnezeu de aproape sunt Eu, zice Domnul, Si nu sunt Eu Si un
l)umnezeu de departe? Poate cineva sd stea intr-un loc ascuns,
Itlrd sd-l vdd Eu, zice Domnul? Nu umplu Eu cerurile Si pdmdntul?
...it'c Domnul".
Din omniprezen\a lui Dumnezeu au fost scoase inv6{5turi praclicc, gi anume:
a. Deoarece Dumnezeu este peste tot, adorarea sa nu este legatd
rlr: un loc anumit (cf. Is. 65, 1).
43
5. Atotputernicia
Atotputernicia divinl este acea insuqire a lui Dumnezeu in virtutca cireia El poate tot ce voiegte. Deoarece voia lui Dumnezeu este
rrrorali gi sfAntd, :urmeazdcd el face numai ceea ce este bine 9i moral
nuJ poate cuprinde pe Dumnezeu (I R. 8,27). De aceea nu se poate gdsi prilej de criticS din faptul cd Dumnezeu, dacd e prezent in
arca alian{ei, nu mai este omniprezent.
44
45
Sl,
l,
tlitt lara Egiptului, care ne-a condus prin pustie, printr-un pdmdnt
tt.tt'Ltt Si plin de gropi, printr-un pdmdnt unde domneSte seceta Si
tttttltra morlii, printr-un pdmAfi pe unde nimeni nu trece Si unde nu
hx'uieste nici un om. V-am adus tntr-o lard ca o livadd cu pomi, ca
xi-i mdncali roadele Si bmdtdlile" (Ier.2,6-7; ll,4; 16, lI).
Dumnezeu qi-a ar[tat puterea in special cdtre evrei cdrora le-a
rlrrt o [arI cacea a Canaanului (Ier. 3, 18;32,22),lor le-a dat victoric in rizboi (Mica. 2,7; II Cr. 20,. 13; Is. 42, 13; Zah. 9, 13). Pe
lslael l-a pedepsit Dumnezeu c6nd a pdcltuit contra sa, trimilSnd
irrrpotriva lui popoarele pSgAne, ca un bici sau ca un cosor care sd-i
r:oseasci, adici si le pustiasci lara (Is. 5,26;7,17;9, l0; 10,6;
').2, ll;29, 2; Nah. 1, 12; Is. 7,20; 10,5).
in fala atotputerniciei divine, dispare ca o nimica puterea omuIui qi a tuturor popoarelor.
,,Cdci dacd Yahweh a luat aceastd hotdrdre, cine poate sd i se
hnpotriveascd? Dacd mdna sa este intinsd, cine o va abate? " (Is.
14,27).
47
AtotStiinla
(Ps. 147,4).
li lDloem
::1",, P.. op. cit.. p. r87.
Barierele timpului nu existd in fafa atotqtiinfei divine. La Dumviitorul sunt un continuu prezent.
lucruri s-au implinit Si vd vestesc altele noi.
cd
cele
dintdi
,,Iatd
11i le spun mai inainte ca sd se tntdmple" (Is.42,9).
,,Domnul rdzbate oceanul Si inima Si cunoaste ascunziSurile
Itr, cdci El este atotStiutor Si cdile veSniciei le are inaintea ochiItr. El vesteSte ce afost Si ce va sdfie Si dezvdluie albia celor tdi'
nuite. Nici un ghnd al omului nu-i scapd, nici un ctndnt nu rdmdne
(tscuns de El". (Ben Sirah 42, 18-20).
Dumnezeu cunoaqte cele mai ascunse gAnduri ale omului, inccarcd inima gi rdrunchii, adic6 privegte la cele diniuntru ale oarrrcnilor, la toate g0ndurile, toate sim{urile qi suferinfele:
,,Dumnezeule drepte, Tu cercetezi inima Si rdrunchii" (Ps. 7, 10).
,,Doamne, toate dorinlele mele sunt tnaintea Ta Si suspinurile
rnele nu-li sunt ascunse " (Ps. 38, 10).
rrczeu trecutul qi
so
48
inlelepciunea
49
5'
"
rtimAne in vegnicie.
rr tlcsfrdnatd (zonah).
lucrurile Sale (cf. 16, 25; 41, 22 sq.). Cdnd a inde fald ca o sfttuitoare (Prov. 8, 27-32):
,,(ldnd a intocmit Domnul cerurile, eu eram de fayd. Cdnd a tras o
:(ffc pe fala addncului, cdnd a pironit norii sus, cdnd au ldsnit cu
luttcre izvoarele addncului, cdnd a pus hotar mdrii ca apele sd nu
lraacd peste porunca Lui, cdnd a pus temeliile pdmdntului, eu
rntm meSterul Lui, la lucru ldngd El Si in toate zilele eram dutfa'
trca Lui, jucdnd netncetat inaintea sa, jucdnd pe ocolul pdmdntului sdu Si gdsindu-mi pldcerea infiii oamenilor.
4. in{elepciunea divind se indreaptl intr-un mod special cdtre
poporul lui Israel, clci in acest popor gi-a asumat Yahweh un loc
lu totul deosebit. Prin in.telepciune a condus Dumnezeu poporul
lui Israel in toate timpurile (Cf. tnlelepciunea lui Solomon 9,
I l8). Yahweh a aflat calea inlelepciunii qi-a dat-o lui Iacob, sluyrlorul siu, gi lui Israel iubitul siu.
,,Atunci Ziditorul a toate mi-a dat poruncd Si cel ce m-a creat a
lntldrdt cortul meu Si a grdit: ASeazdle tn lacob qi ia-li moStenire
tn lsrael" (Ben Sirach 24,8-9).
,,in cortul cel sfdnt am slujit inaintea Domnului Si pe urmd in
,\itm m-am statornicit, tn cetatea cea iubitd asigderea m-am odihnit
1t in lerusalim este scaunul resedinlei mele" (Btx Sirach 24, L0-Il).
Fiindcl infelepciunea divini este aga de minunatd, ea mai poartd gi
rlcnumirile: ,,o suJlare a puterii lui Dumnezeu", ,,olevdrsme a strdrrt'z,eu peste toate
51
lucirii Stdpdnului a toate" (In,tel. Sol. 7,25), ,,razd a luminii veSnice", ,,oglindd nemincinoasd a realitd{ii lui Dumnezeu", ,,copie a
minundtiei Sale", ,,participantd a tronului Sdu" (int. Sol. 7, 26;9,4).
In decursul timpului s-a iscat disculie dacd in pasajele in care se
afl5 in cErlile infelepciunea lui Solomon (in special) 9i Ben Sirach,
cuvdntul infelepciunea (sofia) apare ca o hipostazd a fiinlei divine,
ca o fiin\d personald sau numai ca o proprietate personificatd, ca
o personificare poeticd a acliunii in{elepte a lui Dumnezeu.
Cdliva" au identificat pe ,,Sofia" cu ,,Logos", intemeindu-se
pe in{elepciunea lui Solomon g, L-2, unde citim: ,,Dumnezeule al
pdrinlilor, cel ce aiJdcut toate cu cuvdntul Tdu Si ai creat pe om
cu tnlelepciunea Ta". Numai ci aici Logos Si Sofia stau numai in
paraleli. Din paralelism nu urmeazd deloc identificare. in afari de
aceasta, cu cuv0ntul l,ctgos stau in paralel[ qi alte noliuni abstracte.
b. Atributele morale sau etice
in virtutea spiritualitSlii sale, Dumnezeu are voinfd gi sentiment, care de asemenea sunt perfecte, in rdndul acestora amintim:
l. Libertatea absolutd
Sub aceasti insugire infelegem
Dumnezeu
se determind numai de sine gi prin sine, frrb vreun motiv din afari.
EI poate gi face tot ce voiegte gi aqa cum voiegte. La Dumnezeu nu
,,
2. Sfinlenia
Sfinfenia este atributul divin, in virtutea clruia Dumnezeu nu
voicgte gi nu face decAt ceea ce este absolut bine 9i cere de la om
cn sd faci gi el tot numai bine.
Cum am ar[tat cAnd am vorbit de fiinla lui Dumnezeu, sfintenia
estc caracteristica de clpetenie a Dumnezeului Vechiului LegLrrrint. Am putea-o numi temelia intregii religii a Vechiului Testanrcnt, clcf aga prevede prescrip{ia mozaicd pentru adepfii lui
Yalrweh: ,,Voi trebuie sd fili sfin{i, cdci sfdnt sunt eu, Yahweh,
l)umnezeul vostru" (Lev. 19, 2; 20,7). De aceea, pe l6ngi alte
rrrrmiri, Yahweh poartd gi pe acela de ,,sfhntul lui lsrael" (Kados
t,trael) sau ,,sfAntul lui lacob" (Ps, 71, 22;ls. 1,4;5, l9 9.a.).
,,Dumnezeu nu este un om care sd mintd, nici unfiu al omului
rure sd regrete. Au va vorbi Si nu va face? Va grai Si nu va tn'
plini?" (Num. 23,I9);
,,Cel veSnic al lui Israel nu minte Si nu-i pare rdu, cdci el nu
rsle om care sd regrete " (I S. 15, 29);
,,Tu nu e$ti un Dumnezeu cdruia sd-i placd crima, Si cel rdu nu
$te oaspetele tdu; seme{ii nu trec prin fala ochilor Tdi; Tu urdsti
1tc toli iei care fac rdu, pierzi pe cei care grdiesc minciuni. Lui
Yuhweh ti e scdrbd de omul sdngelui Si al vicleniei" (Ps. 5,4-6).
('ontra sfin{eniei lui Yahweh, Dumnezeul lui Israel, au fost aduse
rrnumite pasaje55 care ar sta in contrazicerccu sfinfenia divinS'
a. Aqa, de exemplu, textul din Is. 45,7 unde citim: ,,Eu daufericirea Si rdul ... " Contrazicerea aici este numai aparenti, cici terrrrenul de ,,r[ul" (rd) aici nu trebuie infeles in sens moral cd Dumrrozeu lucreazd rdul, ci in sensul de rdsplatd sau pedeapsd pe cate
l)umnzeu o va da pentru pdcatele oamenilor.
b. Luarea podoabelor de argint qi aur de la egipteni din porunca
lui Yahweh, ar contraveni sfinleniei divine. Acuza\iaacesta e$e mai
vcche, chiar dec6t creqtinismul. Amintegte de ea Filon, in scrierea sa
,,Despre viafa lui Moise", au exploatat-o Gnosticii 9i Maniheii.
'o ibidem
52
implini" (ls.
t4.24).
53
p. 81.
54
42), ,,Dumnezeu uitd sau igi aminteqte,, (ps. 9, 19; 13, Z; 42, 10).
Dar, cum s-a vizut c6nd am arnintit de fiinla lui Dumnezeu, antropomorfismele sunt numai nigte imprumuturi din limbajul obignuit,
datoritd sdr[ciei de exprimare a limbii omenegti.
Dumnezeul Vechiului Testament este un Dumnezeu personal.
El are simlire gi voinf6 care se intereseazd de om gi stau in legrturi
str6nsd cu omul. In aceasti legiturf, a simlului qi voinlei divine cu
g6ndurile gi faptele omului, limba Vechiului Testament nu qtie
(n-are posibilitatea) s[ o exprime viu gi contemplativ, gi atunci folosegte simlirile analoage ce se gdsesc ?n om. Dar aceste sim{dminte proprii omului, de pilda, nefericirea, suferin{a etc., nu pot fi nici
imaginate ca aparfinind lui Dumnezeu.
tndelunga rdbdare
Intruc6t Dumnezeu nu voiegte decAt binele, de aceea el este bundtatea nesfargitd. Aceasti insugire a sa se aratr in afarr prin aceea
cd el voiegte ca qi creaturile sd participe Ia perfecfiunile gi fericirea
1111i..!!1i9
i"9r:o,g"a
oeapsa
pacatulul
etc.- .
Dupd cele ce desprindem din c54ile Vechiului Testament, bunitatea lui Dumnezeu se aratd prin iubirea sa (Ahavah) manifestat6, de obicei, in forma gra{iei (Hesed).
Aceastr iubire a lui Dumnezeu se arat[ in intreaga creafie cdci:
,,Dumnezeu iubeSte dreptul Si dreptatea, de mila lui este plin tot
pdmdntul" (Ps.33, 5; ll9,64).
"
,, Drept este Domnul in toate cdile sale Si milostiv in toate lutnrrile sale" (Ps. I45, 17).
Iubirea divind este mare qi vrednicd, cdci gloria sa,,se urcd
lthrd la ceruri", ,,este mare pdnd la cer" Si-i ,,mai mare decht cerrrl " (Ps. 36, 6; 57 , 1 l; 108, 5),
,,Cdt sunt de sus cerurile fald de pdmdnt, atdt este de mare buttitatea lui, pentru cei care se tem de El" (Ps. 103, 11).
,,Cunt se indurd un tatd de copiii lui, aSa se indurd Domnul de
|t,i care se tem de El" (Ps. 103, 13).
Eternitatea iubirii divine gi a grafiei sale se arati ?n Psalmul
I l(r, in care dupi fiecare vers se gdsegte refrenul: ,,Cd in veac este
tnilu Lui".
56
Lui(II
Ibidem, p.ZoL.
57
de mare tndurarea lui pentru cei care se tem de El. Ckt este de departe rdsdritul de apw, atdt de mult depdrteazd el fdrddelegile
noastre de la noi. Cum se indurd un tatd de copiii lui, aSa se tndurd
Domnul de cei care se tem de El" (Ps.103, l0 sq.)
,,Dacd ai pdstra, Doamne, aducerea-aminte a nelegiurilor,
cine ar mai ridica ochii cdtre Tine. Dar la Tine este indurarea ca
sdfii temut" (Ps. 130, 3).
,,Indurat Si milostiv este Domnul, tndelung rdbddtor Si mult
milostiv" (Ps. 103, 8)
,, Eu imi cunosc fdrddelegile Si pdcatul meu tnainte mea este in
continuu" (Ps. 51, 3)
,,Dar dacd cel rdu se intoarce de la toate pdcatele pe care le-a
sdvdrSit Ei pdzeSte toate legile Mele Si face ce este drept Si pldcut,
va trdi Si nu va muri... Doresc eu moartea pdcdtosului? zice Domnul. Nu doresc eu mai degrabd ca el sd se'tntoarcd de pe cdile lui
Si sd trdiascd? (Ez. 18,21-23).
4. Dreptatea
Privitd in ea inslqi, dreptatea std in foarte strAnsi legituri cu
sfinfenia lui Dumnezeu. NefrcAnd gi neavind dec6t ceea ce este
bine, Dumnezeu nu este numai atotsfdnt, ci gi atotdrept. privitl in
manifestarea ei cdtre creaturi, dreptatea este acea insugire a lui
Dumnezeu in virtutea cdreia El dd creaturilor libere ceea ce li se
cuvine: celor ce au f5cut bine le d[ r6splatd, iar celor care au ftcut
riu le dd pedeapsS. ln distribuirea dreptdtii Sale, Dumnezeu nu se
conduce de o normd din afari de El, pentru cd ar insemna cI voia
Sa este condifionatl gi mdrginitd de aceha norm6. Singura normd in
distribuirea dreptSlii lui Dumnezeu este sffinta Sa voiese.
Dreptatea divind este cea care se manifestl in afar6, din ceea ce
constituie sfin(enia lui Dumnezeu. Prin dreptatea sa, Dumnezeu iqi
manifestd pl5cerea lui de faptele bune qi nepldcerea fa[d de cele
releo'. Aceastd insugire, pe care Dumnezeu gi-o atribuie in numeroase pasaje, evreul o desemna prin Tedek sal ledaken
- ,,simfire
justd" qi miSpat - ,,exteriorizarea dreptei sim{iri',.
Dreptatea lui Dumnezeu are urmitoarele nuante:
58
L Dumnezeu este drept (ladik) gi iubegte numai dreptul gi drep,, Tu cercetezi inima Si rdrunchii, Dumnezeule drept" (Ps. 7,
llll; ,,5, laud pe Dumnezeu dupd dreptatea Sa" (Ps. 7, 19);
,, l)rept este Domnul, El iubeSte dreptatea" (Ps. I 1, 7; cf. Ps. 33, 5;
lrrl('ir:
l,28,
116, 5); ,,Pentru aceea, toate cdile Sale sunt drepte (Deut.
l)., 1) ca Si toate legile Sale, judecdlile Sale, spusele sale Si promittttnile Sale" (Ps.19, 10; 36,7;119,7 q.a.)
2. Orice nedreptate din partea lui Dumnezeu este exclusi gi nu-
rrrrri g6ndul
l)rrrnnezeu.
,,Sd omori pe cel bun tmpreund cu cel rdu, aSa ca cel bun sd
ttihd aceeaSi soartd ca cel rdu, departe de Tine a$q ceva. Departe
,lr 'l.ine. Cel care judecd pdmdntul au nu va
El dreptate..."
face
lrnrlialitate.
la cer. Tu ai
Si judecdlile
Tale sunt ca addncul cel fdrd fund,. Doamne, Tu sprijineSti toiul..." (Ps. 36,6).
,,Dreptatea Lui ddinuieSte tn veci" (Ps. 112, l; cf. Ps. 103,17;
Il9. r42)
7. Dreptatea lui Dumnezeu se va ardta desdv6rgit6 in timpurile
mesianice.
,,Sd picure cerurile de sus Si norii sd reverse in ploaie dreptatea! Sd se deschidd pdmdntul, sd rdsard din el mdntuirea Si sd iasd
din el izbdvirea. Eu, Domnul,fac aceste lucruri" (Is. 45, 8).
60
6l
,,Se va veSteji iarba, se va ofiliJloarea, dar cwdntul Dumnezeului nostru va rdmdne in veci" (Is. 40, 8);
,,Cuvdntul Tdu, Doamne, in ceruri ddinuieSte in veci, iar fidelitateo Ta line din neam in neam" (Ps. 119, 90).
De aceea, fidelitatea divind este chezdgia mAntuirii pentru toli
cei buni, iar pentru cei pdcdtogi a nimicirii lor.
,,Domnul te va acoperi cu penele Lui Si te vei ascunde sub aripile Lui, cdci scut Si pavdzd este credincioSilor Lui" (Ps.91,4).
,,Voi lduda numele Tdu, Doamne, cdci este binevoitor, fiindcd
md izbdveSte din toate necazurile Si cu ochii mei imi vdd implinitd
dorinla privitoare la vrdjmasii mei" (Ps. 54, 6 -7).
In mod negativ este zugrdvitd veracitatea gi fidelitatea divin[
cdtre cdrfile Vechiului Testament prin aceea c5 tot ce este contra
acestei insugiri divine se neagi cu toatd hotdrArea:
Cepnolul II
divini
qul l)umnezeu n-a fost creat, cum este creat[ Iumea. Toati exiscealalt[ este numai crealia divinS. Toati fiptura vizut[ qi ner ilrrrlir existi numai in mdsura in care Dumnezeu voieqte:
,,,45a vorbeSte Domnul cu ce te-a tntocmit din pdntecele maicii
tttlt Eu Domnul am ficut toate aceste lucruri. Eu singur am desI'tlttrat cerurile, Eu am intins pdmdntul. Cine era clt Mine?" (ls.
t*rr1rr
1't, .14);
63
degetul siu (Is. 40, 12;45, 12;48,13), dar in general crea{ia s-a fE
cut numai prin cuv6nful sdu, prin porunca sa gi prin suflarea guri
sale (Ps. 33,6; I48, 5; LO4,7;Is. 48, 13; Gen. 1,2);
,,Eu am fdcut pdmdntul Si am fdcut pe om. Eu cu mdinile me
am intins cerurile Si am asezat toatd oStirea lor" (ls. 45, l2);
,,Cerurile au fost fdcute prin cuvdntul Domnului Si toatd oSr
rea lor prin suflarea gurii Sale" (Ps. 33, 6);
,,Ldudali numele Domnului, cd El a poruncit Si aufost fdcute
te-a tntdrit pe vecie " (Ps. 148, 5).
$ 9. Istoria creafiei
dupl Genezl
gase
64
ll.rtqpepov). A fost mult6 discufie daci aceste zile sunt zile obigrrrrile:, cum inlelegem noi astlzi, sau sunt niste perioade pe care
srrlorul textului biblic, neav6nd un cuv6nt potrivit, le-a numit zile.
l'lllcrca care se bucurS de mai multl acceptare este cI prin zilele
r rcrr(iei trebuie sI in{elegem niqte perioade sau etape ale crea{iei
,lrvirre. In sprijinul acestei pdreri std chiar textul biblic care nuruciilc zile chiar qi perioadele de dinaintea creirii soarelui qi lunii
, irre clau m6sura unei zile, Iumindtorii care au fost {icu{i abia ?n
rrrur a patra (Gen. 1, 15-16). Ceva mai mult, cum remarcd Fericitul
Arrlrrrstin63, ultima zi continul inc6: ,,cici zi:ua a $aptea este fErd
rcrrrir qi deci n-are nici o intrerupere". DupI Augustin, zilele crea[tci, narate in Genez6, nu sunt nici zile obignuite. nici intervale, ci
rr sirrgurl zi in{E{iqat5 prin qase categorii de lucriri deosebite, penItrr ca aceste lucrdri sI fie aduse la cunogtinla ingerilor sau, dupd
fleclrc lucrare, ingerii sE aibl cunoqtinli de cele gase feluri de lur rr'lli licute de Dumnezeu.
Majoritatea vechilor scriitori bisericeqti avdzlt in cele Ease zile
nk: creafiei gase or6nduiri temporale6a in care s-au produs lucrurile
rreute in ordine succesivi.
I)upd relatarea crea{iei din Genez6, Dumnezeu a frcut mai int6i
Itttnca ca o materie primitivd, frrd nici o formd precis6. Substanfele
Iulrrror corpurilor erau incd in materia primd curgdtoare (tohu
winhu),,chaosul", elementul cosmic ce era acoperit de intunericul
t'cl nepitruns gi numai migcat de Spiritul lui Dumnezeu. Ca sd prelrrcir haosul intr-o lume pusd in ordine, Dumnezeu a chemat la viaffl, rrrai intAi lumina ('or), principiul viefii materiale, pe care a desgrfir(it-o de intuneric. Aceasta s-a petrecut in prima zi. Fiindcd intunrricul a fost mai inainte dec6t lumina, de aceea se spune in docurrrcrrtul crealiei: ,,$i
"fu seard Sifu diminea{d in ziua intdia" Si de
at'cca gi evreii au socotit ziua incepdnd de la apusul pAnd la apusul
crru'elui
(I*v.
23, 32).
"' Scholz
"o
65
Origen65 aratd
cd.
apele de deasupra lui erau norii, care ca ape de sus (sau cele eva
in Geneza,
., op. cit., p. 6.
Scholz P., op. cit.. p. 7-9 9i I I.
6-7 . cf . Scholz
66
IEri insemnltate hotdrAtoare. Tocmai de aceea, imaginile celrrr tloud relatdri pot sta una l6ngd alta, chiar dacS se contrazic,
rlc.arece ele se reieri la unul qi acilagi Dumnezeu6T.
in Iov 38, 7 glsim un text care aparent ar sta in contrazicere cu
Irr'xacmeronul Genezei, deoarece acolo se spune cE stelele de dirrrirrcn(a gi fiii lui Dumnezeu lSudau pe Yahweh la intemeierea lurrrii, aga cI stelele care au apirut abia in zlua a patra au fost de fala
ln intemeierea pdmdntului.
Oontrazicerea este aparent6, deoarece pasajul din Iov este o zugrtlvire a crealiei sub figura unei construclii, a unei zidiri de case,
rilgrlvire fbcutS intr-o mare libertate poetici. Deoarece imaginile
Irrtcrneierii lumii nu pot fi inlelese in sens propriu, ci numai ca o
rcPrczentare poetici a crea{iei lumii, tot a$a termenul jubilarii stelcirrr diminelii (Iov 38,7) nu trebuie in{eles in sens propriu, ci poltic sau figurat6s. Scopul acestei figuri nu este altul decAt infbfigarlrr rnai clar[ gi mai vie a mdre{iei 9i strdlucirii crea}iei.
Itelatarea Genezei despre crealia lumii, in linii largi, sti in conr nrlanfd cu cosmogonia qtiinfific[. Aproape in aceeaqi ordine ne
,lcscriu facerea lumii qi gtiinlele naturale moderne. Las6nd la o parllr
rrrir
t''
t't
clrfi
Cartea care aminteqte poate cel mai mult despre crearea lumii
in afarl de GenezS, este cartea Psalmilor. Aici se aflI aproape
leagi idei cu privire la originea lumii gi la intemeierea ei.
Minunata istorisire a creafiei din Gen. l, l-2,4 a gSsit un
puternic in Psalmul 104:
,,Doamne, Dumnezeule, Tu eSti nemdrginit de mare. Tu eSti
brdcat cu strdlucire Si mdrelie. Te tnveleSti cu lumina ca Si cu o hai
nd, intinzi cerurile ca un cort. Cu apele i1i intocmeSti vdrfut to
cuin{ei tale, din nori lyi faci carul Si umbli pe aripile vdntului.
vdrtejuri iyifaci soli Si dinJldcdri de foc slujitori. Tu ai asezat pd
mdntul pe temeliile lui... Tufaci sd yasneascd imoarele in vdi...
addpi toate fiarele cdmpului... Pdsdrile cerului locuiesc pe
nile lor... Tufaci sd creascd iarba pentru vite, verdeluri pentru
voile omului; tufaci ca pdmdntul sd dea hrand... Tu aiJdcut luna
sd ardyi timpul: soarele Stie cdnd sd aptmd. Tu aduci tntunericul
se face noapte, atunci toate fiarele pddurii se pun in miScare, puii
lei mugesc dupd pradd Si-Si cer hrand de lq Dumnezeu... Iatd
cea intinsd Si largd, in ea se miscd nenumdrate vie{uitoare mici
mari... Toate aceste vie{uitoare asteaptd sd le dai hrand la timp...
De le-o dai, ele o primesc... De-li ascunzifala Ta, ele tremurd.
le ei suflarea, ele mor Si se intorc fn {drdna lor... (Ps. lM).
Pe cdt se vede, in Psalmul 104, impdrtirea in zile nu mai
p[stratd, dar inqiruirea actelor creafiei, in general, este aceeagi, i
in versetele 27-35, psalmistul adaugI o meditalie asupra chi
minunat in care Dumnezeu conduce crealia sa, aga incdt ea devi
un moment al mdretiei Dumnezeului celui sfAnt.
Toatd osatura Psalmului 104 se sprijinl pe relatarea creafiei di
cartea Genezei. O analizd mai aminuntiti ar dovedi aceasta in chi
evident.
s-a
.,('crurile aufostfdcute prin Cuvdntul Domnului Si toate puter'cresti prin suflarea gurii l,tti" (Ps. 33, 7);
,,,'lt I.du este cerul Si al Tdu e pdmdntul. Tu ai intemeiat lumea
tl tt)l cc se cuprinde in ea. Tu aifdcut miazdnoaptea Si miazdziua"
{l'r, ll9, ll-12);
,,,4'fa este ziua Si a Ta este noaptea. Tu ai a$ezat lumina Si
\t'ttt(l(. Tu ai statornicit toate hotarele pdmdntului. Tu ai rdnduit
t,tn tt ,li iarna" (Ps 74 L6-17; cf. Ps. 104, 19-20).
l)upd cartea Psalmilor, Profetii il zugr[vesc pe Dumnezeu ca pe
r rnrl()rul cel atotputernic, fbcitorul cerului qi al plmdntului. Yah-
llc'
rvtlr este cel care a intemeiat universul, impodobind cerul cu stelelr, ,'clo llumeroase, care nu se impiedici una pe alta. El a format
rrlx'lc gi uscatul. El a frcut miri qi oceane, El a format munlii 9i
r'flrlt:. Pe$tii qi pisirile sunt fipturi ale Sale, animalele 9i plantele
errrrl oreafia Sa. Toati f[ptura vdzutd qi nevazuti a fost chemat[ la
tler.27,5);
,,Mdna Mea a intemeiat pdmdntul Si dreapta Mea a tntins cerutilr. Cum le-am chemat s-au Si iffiliSat indatd" (Is. 48, 13).
(lercetdtorii liberali ai Vechiului Testament6e suslin cI reprerrrrtarea crealiei preferati de profefi qi poeli se apropie mult, in ce
lrrivegte forma, de miturile qi imaginalia despre cosmogonie, de
l[:ile obi$nuite in Vechiul Orient. Aga de exemplu, Ia profeli se
ca o
lro;rte intrezlri acea veche reprezentare a lumii, conceput[
t''
68
El a vorbit 9i
$ I l.
dogmatice
in descrierea creafiei
lr.'l'otceexistiinafarddeDumnezeu,adicdcerulgipimAntul'
din eternitate, ci are un inceput' La stabilirea acestui inaltceva decdt unitatea
r clrrrt incepe si aparl timpul. Timpul nu.este
rrrr cxistd
animale-
., op. cit., p. 17
"
70
l-2;6'
/ I a.), apoi despre originea unei generafii (Ps' 102, l9)' despre
1,,,:,,',o."u'poporului lui Yahweh (Is' 43, 1-15) gi,despre refacerea
l' I
l,'rtrsalimului prin voin{a lui Dumnezeu (Is' 65, l8)' In Geneza
legdcauza
yrrl.tul bara,are semnificafia producerii din nimic din
tertrrrii in care std cu cuvAntul beresit -,,1a inceput"' Prin acest
,r(:, se indicd inceputul lumii in chip expres..inaintea acestui incefiin!6!
prrt" deci inaintea ciealiei, numai Dumnezeu era unica
/r
'o Schol,
invifiturile
lbidem, p. 18.
Mihalcescu 1., op. cit-, P. 153.
71
.' t t t t
t, (norocirii
t
,,(Pe om) l-aificut cu pulin mai prejos decdt Dumnezeu Ei l-ai int'munat cu mdrire Si cu cinste. I-ai dat stdpdnire peste toate lucrurile
niiinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui, oile Si boii laolaltd,
litrele cdmpului, pdsdrile cerului Si pestii mdrii, tot ce strdbate
rtirdrile apelor" (Ps. 8, 6-8; cf. Ge4. 1, 28;9, l; Ps. 115, 16).
Stdp6nirea omului peste aceastl naturd inconjurdtoare nu este
nhsolutS, ci relativ[. Ea este numai transferatd omului de citre
l)umnezeu, deoarece Dumnezeu, ca ziditor al intregii firi sau al
rrniversului, r[m6ne de asemenea Stdp6nul ei:
,,Al Domnului este cerul Si pdmdntul, cu tot ce este pe el lumea
:Si cei ce o locuiesc" (Ps.24, l).
,,Ale Mele sunt toate animalele pddurilor Si toate fiarele munlilor cu miile lor. Eu cunosc toate pdsdrile de pe mun{i Si tot ce se
ntiScd pe cdmp este al Meu" (Ps. 50, i0-11). .
t)
l).
$ 12. Providenfa
divinl
ingrijirea continud a lui Dumnezeu de lume se numeqte providen,ti sau pronie divind (Pronia tou Theou).
In nofiunea de Providen{d int6lnim ideea de conservare qi de
conducere a lumii.
Conservarea este acea lucrare dumnezeiascl in virtutea c6reia
lucrurile gi fiinple create se pdstreazd in forma lor originali. Ea nu
este numai ceva negativ, ci adicd Dumnezeu nu voieqte sd distrugi
creatura sa, ci este o neintreruptd influen{[ a lui Dumnezeu asupra
lumii, in virtutea omniprezenlei gi atotputerniciei Sale, este un fel
de continuare a creafiei, din care cauzl scolasticii o numeau creatiune continud?a.
grijd de d6nsa:
,,Tu Doamne por{i grtja de oameni Si animale" (Ps. 36, 6);
,,Ele asteaptd de la Tine sd le dai hrana lor la timp potrivit. De
le-o dai, ele o primesc; de-fi deschizi ntdna Ta, ele se saturd (Ps.
104,27; Ps.65, 10, Cf. Ps. 145, 15).
l)ar grija divind se aratd mai ales fald de om. Aceasti activitate
rlrvin[ este aga de cuprinzdtoare ;i aga de puternicd, inc6t nu omul,
rr l),mnezeu apare ca cel ce acfioneazd, iar omul frrI Dumnezeu
nu lx)ate nimic:
., Vezi sd nu zici tn inima ta: Tdria mea Si puterect mdinii mele
trtt tru cdstigat aceste bogdyii, ci adu-ti aminte de Domnul Dumne_
:rrrl tdu, cdci El i1i dd putere sd le aduni" (Deut. 8, l7-1g);
,, Domnul omoard Si invie, El pogoard in abis Si El scoate de
tt('t)lo. Domnul sdrdceSte Si imbogdteSte, El umileSte Si Et tnaltrd.
lil ridicd din pulbere pe cel sdrac, ridicd din gunoi pe cel lipsit, ca
fi i pund sd Sodd aldturi de cei mari Si le dd de moStenire un.
\t'tutn inalt, cdci ai Domnului sunt stdlpii pdmdntului Si pe ei a;
.'/
t,,t.'xdt El lumea" (I S. 2, 6-8);
omului
gdndeSte
se
,,lninta
pe ce cale sd apuce, dar Domnul ii
ttulreaptd paEii " (Prov. 16,9: cf. Prov. 16, 33;21,33).
()uvernarea sau ckrmuirea este conducerea creaturilor cdtre atin-,
1r,t,r'ca scopului existen.telor lor, care se atinge in diferite chipur!*
l)umnezeu este stdp6nul intregii creaturi, este regele tuturor po|,oirrclor gi cirmuiegte sfo46rile tuturor oamenilor. Soarta tuturor
',crrrinfiilor pdmdntului de El depinde;
., El line in mdnd sufletul a tot ce trdieSte, suflarea oricdrui trup
ttntrnsc" (Iov 12, 10).
,Ce ddrdmd El, nu va fi zidit din nou. pe cine-L tnchide El, nitttt'tri nu-l va scdpa" (Iov. 12, 14 cf .lov lZ, L4-25; Dan. 2, 2I; 4,
l,l; l'rov. 21, I).
F-iecare om este un obiect al acliunii sale cdrmuitoare:
,,Mdinile Tale m-au.fdcut Si m-au zidit, ele m-au intocmit tn
tttlrcgime Si Tu sd md nimiceSti? Adu-li aminte cd Tu m-ai lucrat
ttt lutul Si vrei din nou sd md prefaci tn pdrdnd?... M-ai fmbrdcat
t u piele Si cu carne, m-ai lesut cu oase Si cu vine, mi-oi dat btmdvtinla Ta Si viala, m-ai pdstrat cu suflarea prin ingrijirea Si paza
/ir... (Iov 10, 8 -12).
Aga cum sunt puse pe seama lui Dumnezeu legile nagterii, tot
llrr gi ale desfiinldrii:
,.Yahweh ucide Si inviazd, aruncd in infern Si scoate afard', (l
:;
'o Sellin E., op. cit.,
2,6)
Dac[ Dumnezeu are planurile sale stabilite cu privire la inindivid, atunci rezultd, cd,
p.42.
" Ibidem
74
75
poarele gi indivizii pentru faptele lor? Pentru rezolvarea unor asemenea intreblri sunt aduse in discufie un numir de cazuri, in care
Vechiul Testament a accentuat predestinafia in mod evident.
Aceasti probleml l-a preocupat gi pe apostolul Pavel.
Aga de exemplu din Exod 4l vedem cd Dumnezeu este cel care
impietreqte inima lui Faraon. Tot Dumnezeu invdrtogeazi inimile
canaanililor sau amorililor (Ios. 11,20; Deut. 2,30). Ba chiar inima propriului s6u popor o impietregte (Is. 6, 9). $i cu toate abestea,
Dumnezeu pedepsegte pe tofi cei de mai sus. Ceva mai mult, Dumnezeu este ardtat cd a ftcut aceast6 impietrire cu scopul vidit de a-i
pedepsi. Dumnezeu este acela care trimite un somn ad6nc Ai amdgitor peste poporul siu ales (Is.29, l0). El este cel care imbati popoarele, ca dupl aceea si le dea pe m6na pustiitorilor (Is. 25, l5).
De aceea, s-a pus intrebarea: Unde mai este dreptatea lui Dumnezeu! Dar din complexul scrierilor ce alcdtuiesc Vechiul Testament reiese clar cI acolo unde Dumnezeu impietreqte inima omului, acolo singur omul gi-o impietreqte, deoarece existd o neintrerupti interpenetrafie intre activitatea omeneascd gi cea dumnezeiasc5. De aceea, omul rdmdne r[spunzdtor de acfiunile sale qi pasi-
bil de pedeapsi chiar in cazul unei astfel de impietriri. Textul biblic spune deslugit cd Faraon gi egiptenii singuri qi-au impietrit
inima (Ex. 8,28i 9,7-34 q.a.). Acelagi lucru il spune Isaia despre
contemporanii sii (Is. 6, 5 q.a.)
Pe de altl parte, Vechiul Testament nici nu voieqte sI punl
toatl activitatea lui Dumnezeu in sarcina drepti{ii sale, chiar dacd
dreptatea divind este ceva de ordin normativT6. Autorii Vechiului
'u S"llin 8., op. cit., p. 42-43.
76
,ll
77
DumnezeuTT.
,,Ridicali ochii spre cer Si privili jos spre pdmdnt. Cdci cer
vor pieri ca un fum, pdmdntul se va preface in zdrenfe, ca o l,
Si locuitorii lui vor pieri ca ni$te mu$te. Dar mdntuirea Mea
ddinui in veci Si neprihdnirea Meq nu ya qyea sfdrSit" (Is. 51,
cf. 54, l0).
Aceasti distrugere a cerului gi pimdntului nu este insd o desfi
inlare a substanfei sau a fiinfei lumii ori pdrfilor sale, cdci ,,ni
din ce a fdcut El, nu se distruge" (Ben Sirah 42, 24). Prin
transformare trebuie sd in{elegem o desfiinfare a formei sau inft1i
gdrii de pdnd aici, clci cerul gi pim6ntul, c6ndva, au si primeascd
noud formi, care va fi corespunzltoare stSrii adevdratului credi
cios in DumnezeuT8. Lucrul acesta ni-l arati Isaia prin cuvintel
,,Iatd eu creez un cer nou Si un pdmdnt nou" (Is. 65, 17. Ct.5I
16) ,,Cdci dupd cum cerurile cele noi Si pdmdntul cel nou, pe
le voiface vor ddinui tnaintea Mea, zice Domnul, tot asava ddin
Si sdmdnla voastrd Si numele vostru" (ls. 66,22).
In Noul Testament se spune textual cd ceea ce se va desfii
cdndva in lume va fi forma (I Cor 7, 3l; cf . Rom 8, 19; II Petru 3, 7).
$ 13. Revelafia
divinl
']Schol,
78
79
vesti, a anunfa".
- Dacd Dumneueu nu s-ar
fi frcut
cunoscut, ar
fi fost exclus
(Am.3,2);
,,La Tine este izvorul vielii, prin lumina Ta vom vedea lumina
(Ps 36, 9); ,,intinde-li si mai departe bundtqtea peste cei care 7
cunosc" (cf. Ex. 19,4).
Mijloacele prin care Dumnezeu se face cunoscut omului,
cum le putem intrezdri in c64ile Vechiului Testament, sunt
roase qi deosebite una de alta. Le vom aminti pe cele mai de seamS:
lui Dumnezeu in fa{a oamenilor, dar ei suslin cd in poporrrl israelit circulau atdtea povestiri despre int6lnirile strdmoqilor
r rr (livinitatea, incit ele n-au putut fi inliturate cu desdv6rqire din
rnr'lile sfinte. Ele au fost inserate de aqa manierd inc6t s[ nu mai
lic vorba c5 Dumnezeu s-a ardtat fafd citre fa!d,, ci i se auzea doar
rrrnlarea
vll('04.
Numai despre Moise s-a spus pdnd in timpurile cele mai t6rzii
cl ar ftvdzut pe Dumnezeu gi ar fi vorbit cu El fafd cdtrefa!d,"
tNurrr. 12, 8; Deut. 34, l0). Acesta era un mijloc de a-l ridica pe
Moise deasupra tuturor celorlalli profefi, dar prin aceasta l-a pus in
r orrtradic{ie cu propria sa inv6!6turd. In cap. 33 al Exodului, spun
rrr;ri departe criticiis2, se poate vedea cum gindirea unei epoci foarlc irrdeplrtate s-a luptat cu aceasti problemi 9i acolo se spune cd
Mtrise n-ar fi vdzut pe Dumnezeu dec6t din spate, dupl ce El a
Irrt:ut, deci este vorba numai de slava lui (Chabod). Cu excepfia
Iui Moise, apariliile corporale ale lui Dumnezeu dispar cu totul tn
Irrrrpul de dupd Moise. Psalmul 18, l0 9i Habacum 3,2 sunt mai
rrrrrlt un fel de poetizdri de revelalie. Chiar 9i foarte rarele viziuni
lrrol'ctice, in care apare Dumnezeu, autorii se feresc sd spund ceva
rlcslrre aspectul sdu (I Regi 22, 19; Am. 9, l; Is. 6, l)'
Locuri ca Maleahi 3, 1 sq., Is. 40, 5 sq', Iona 4, 2I; Zah. 14' 3
tr.xccpfie Daniel 7, 9) vorbesc de o ariltare vizibild a divinitbtii, in
Irrrrpurile din urm6, dar despre forma in care se va ardta nu se spur'fi
1. Revelalia directd
Forma cea mai ugor de inleles de cdtre om este cea in
Dumnezeu se aratd personal gi in chip uman. Cercet[torii libera
vdd in acest fel de revelatie forma de descoperire cea mai v
adic6 in timpurile primitive, israelilii nu qi-l inchipuiau altfel
Dumnezeu, in manifest[rile sale, decAt vorbind cu oamenii.
din citatul din Exod 33,20 vedem ci religia Vechiului T
predica cd Dumnezeu nu poate ft vdzttt.
Gisim in c64ile Vechiului Testament c5 Dumnezeu a comu
80
80
2. Revelu(ia
prin tnger
Ghedeon (Jud. 6, 12), mamei lui Samson (Jud. 13, 3), lui Daniel (
17; LO,5). in atari cantri, trimisul lui Dumnezeu (ingerul) se vede
se aude. Revelalia ajunge la intelectul omului trecdnd prin simfuri
aparilia ingerului garanteazdcertitudinea ci vine de la Dumnezeus3
O astfel de aparilie cereascd sau mai exact angelic[ este infe
sd ca o formd sensibil[ a lui Dumnezeu, ingerul vorbeqte in nume
lui Dumnezeu; el reprezintd, fala, lui Dumnezeu.
In perioada clasici a religiei Vechiului Testament, indeosebi
profelii dinaintea exilului, ingerii n-au jucat un rol mare. Proo
,t
nici o
rlrlt:r'cn{5. Prin aceastd expresie s-ar indica numai o forml de aparllrr: a lui Dumnezeu celui nevizut, aqadar aici am avea de-a face
| il o teofanie.
e . Malac Yahweh este conceput ca ceva asemenea cu Yahweh
privegte esenta, dar in ceea ce privegte persoana, ca o fiin!6
cc
Irr
Alttil1c.
nrlicit Dumnezeus5.
2. Toate insugirile qi epitetele ce-i sunt atribuite lui Malac-Yahwrlr sunt cam aceleaqi care-i sunt date 9i lui Dumnezeu, deci Malnc Yahweh ar fi insuqi Dumnezeu. in cuvintele 9i acliunile sale, el
re lrati ca ftc6tor al cerului qi pimdntului, ca Dumnezeu al lui
lrrncl qi nu numai al lui Israel, ci qi al tuturor neamurilor. El igi
rlribuie lui gi putere divinI 9i primegte cinstea 9i jertfa care i se
illcrii ca numai Dumnezeu. Cei cirora li se aratd au convingerea cd
ll s-a ardtat insugi Yahweh 9i-l numesc Dumnezeu. De aceea qi
rrrrtorii cdr{ilor sacre folosesc numele de Malac-Yahweh penttu
Ylhweh insugi.
'5 Ibidem,
p. t49.
83
rlintr-un rug. in desfagurarea istorisirii cu vedenia rugului arinrrrl (vers. + li O), acest inger este numit at6t Yahweh, c6t 9i
I hrlrirn. El singur se numeqte Dumnezeul lui Avraam, Isaac ai Ia*rrlr;ii se indicl afr ,,Eu sunt Cel ce sunt",ldg[duind si elibereze
pe egipteni sb-i pedepseascl aspru.
;re rrraclifl, iar
1en
Yrrlrweh era cel care mergea inaintea lor, in coloanele de nor 9i foc,
lar
a zis"
86
sl1r,;tr' ,, Cel mai inalt dintre lngerii lui Yahweh"- Prin aceastit cxde Yahweh in cc prilrrr',.rr el se confureazd, evident, ca deosebit
r*,Fl(' l)(:rsoana. Pentru diversitatea persoanei pledeazd toate acelc
87
eo
ilrrr"rrr,lv.
7, g 4, c.26.
Pedagoeul,I,T.
n'
Contiobrax. T, 16
n'
Crrtro Judaeos II,6.
e3
De Trinitate IV, $ 32.
ealn Exodum, lib. I, opp. I, 266.
e^s_
Lontra Lunom.
De Fide.
e8
lrrrrrrrczeu.
l,l
.l
.1.
vise:
89
Tarnavschi, Arheolog
lL.rr Silah, 45, 10 unde oracolul sf6nt, adicd Urim gi Tumim, este
lrlrrr rk'osebit de pietrele scumpe ale pectoralului sau pieptarului.
rnozaici.
'oo
'ot lbidem
106
Epifanie, Despre cele 12 pietre scumpe, PL, vol. 43, col. 301.
91
toati puterea contra acesfui obicei. Profetul Flolucrul acesta ,,desfrdnare cu Zeul Baal": ,,Poponil
ltlrtt tJt irtlreabd lemnul lui Si toiagul lui ii prooroce$te, cdci duhul
]1,1li1itrirrii ii duce la rdtdcire" (Hoz. 4, l2). in I Samuel 15,23,
rrhtrr'rrrl iroesta este agezat pe aceeagi treapti cu ghicitoria.
l'rolrrbil, pentru a nu fi asemenea canaanililor, israelilii utili*silril lot rnai pulin so(ii sfinli Urim gi Tumim. Aga se face ci in
per tnrrrla preexilicI,
{ar mai ales in cea postexilicd, Urim gi Tumim
uu lrni sunt folosifi. In locul lor, se naqte obiceiul de a consulta pe
llrrrrrrrrzcu, prin mijlocirea unui profet sau chiar a unui preot (Is. 1,
1il, ti, l6).
l)rrpir exil, Urim gi Tumim nemaifiind utilizafi la consultarea voItrlr.i rlivine, dimpreuni cu Efodul au devenit numai nigte insigne gi
Fqr. iiu lrrptat cu
+rr!r lillrf rLrgte
5.
serviciile de la templu.
lixtazul
errt,,lrr
Ier.28,l sq.;29,26).in
(Neh. 6,
h. Viziune
l)rrpii cele ce afl6m in cartea Daniel, vedem cd acest profet printerllc comunicdrile supranaturale sub
lr2
forml
94
de
95
te1ra.
rra
rttlltlt
g11
ni, rrl r-:rrvintele sale cdtre popor, intre care cele mai de seamd sunt
t r'lt' i.cc porunci". Aceastd comunicare fundamentalS a lEcut o
tdrzit, inc6t ei
Dumnezeu a vorbit cu Moise, gurd cdtre gurd gi fali
r tllrc lir{i (Num. 12, 8; Deut. 34, l0). Pornind de la Moise inainte,
;i\r',tir un qir de bdrbafi cucernici gi femei evlavioase, care au trdit
il rrrr prirnit, ca gi Moise, chemarea lui Dumnezeu, gi la rdndul lor
rrr rlirl l)oporului cuvintele divine ce le fuseserd comunicate. Existd
rrrr ,,;ir cle oameni care au primit din partea poporului acelagi nume
, ir ,,;r Moise, de nabi
- ,,profet". Aceqti oameni nu trebuie confunIrrrlrrcsic atAt de puternicd asupra oamenilor de mai
rtrt r'rr.rzut cd
r crr
rr rrrrrild
r r
97
"t
p,irrrdurile lor proprii, dar pretinzdnd ci sunt cuvintele lui DurnIrezcu, in felul acesta inqelAnd poporul intreg (Mih. 3, 5; Ier. 6,
I l:14, 14;23, 16;27, 15:"29, 9). DacI erau intrebali cu privire la
voirr{a lui Dumnezeu gi nu primeau nici un rdspuns, proorocii ade-
li
99
100
in cb4ile Vechiului
str6.ns6 legdtur6 cu
'u
deau c5 Duhul
t'irrtile Vechiului Testament gi anume ca puterea ce apdrl gi favoritcirz6., are grijb de viala teocraticd. Aga de exemplu, c6nd in pustie
,,Dacd Si-ar
l:*ili:y'
29-30).
care
,,'Suflarea Atotputernicului este cea
"'S"hol,
102
dd
,,
inlelepciune"
rev6rsa
fleteqti:
pus
rrrtr-insul Duhul siu cel sf6nt Q.{eh. 9,20; Is. 63, 11; Hag. 2, 5).
Acest spirit se revela in popor prin o mullime de daruri. Astfel, inrlcmnul de a inllla cortul sfdnt este pus pe seama Duhului lui
I )trmnezeu (Ex. 3 1 , 3; 35, 3 I ). Spiritul lui Dumnezeu ajutd pe jurlccdtori gi-i insufleleqte la fapte prin care sunt conservate interescle teocratice ale poporului (Jud. 6, 34; 11,29; 13, 25l. 14, 6; 15,
l; I Sam. 16, l3).
Dar acfiunea Duhului lui Dumnezeu se arati in special in profe1ic, clci proorocii sunt inspirafi de spiritul divin, vorbesc Ai lucreazb
rlrrpl influenla sa, din care carzd profe{ii se mai numesc Si AnSe
lirrcth -,,birbalii Duhului" (Hoz. 9, 7; cf . I S 9, l0).
r03
?Tf:::
<
r'e
,yicdldre!... " (Ex. 15, l-21; Am.2,l0;Ier.2,6;ls.63,l2). Amintirea acestei minuni dldea continuu tdrie credinlei cI Dumnezeu igi va
arita gi de aici incolo indurarea sa fa{E de Israel. In afard de aceasta,
au existat gi alte minuni, cum, de exemplu, ?n timpul cuceririi Canaanului, in epoca judecltorilor, in perioada lui David etc., in care
Dumnezeu s-a ardtat ca diriguitor al istoriei gi, in mod special, ca
salvator al poporului Siu (I Sam. 12,16; Is. 63, 15)"0.
Prin minuni Dumnezeu se face cunoscut intr-un mod vizibil ca
cel ce actioneazd inten{ionat, in chip direct. Lucrul acesta il aratd qi
numele cu care Vechiul Testament nume$e minunile gi anume: O/
,,semn, ardtare", adicl semnul prin care Dumnezeu se aratd inten{ionat in ceva; Mofet - ,,ceva extraordinar, inm6rmuritor", apoi
,,semn distinctiv, preinchipuire despre ceva viitor" (cf. Rom. 3,
l4). Fela Si NiJlaot - ,,ceva admirabil, ceva care se depdrteaz[ de
lenomenele obignuite" gi in fine ghevuroth,,fapte puternice, infhligdri ale puterii gi tdriei lui Dumnezeu".
Scopul minunilor coincide cu voia cea pedagogicd a lui Dumnezeu, aate a condus in mod educativ via(a neamului omenesc
pind ia Mdntuitorulr2r. Pentru aceea s-a descoperit Dumnezeu,
cum a fhcut in conducerea poporului lui Israel, in general, tot aga gi
prin minunile Vechiului Testament, in special. Lucrul acesta era
loarte potrivit gi in{elept pentru trebuinlele educative ale celor din
timpurile vechi.
Minunea intdreqte credinla in purtarea de grijl a lui Dumnezeu
pentru fiecare individ gi mai apoi conduce pe om la credinfa in
Dumnezeu care, in purtarea sa de grijd, cuprinde un popor intreg gi
o intreagd omenire.In acest plan de mintuire gi in aceasti educa{ie
tlivind rczidd marea insemnState, scopul inalt al minunii din Ve''o S"llin E.. op. cit., vol. II, p. 54.
''t Scholz P., op. cit., vol. II, p. 28.
i05
chiulTestament.Deaceea,g6siministoriarevelalieivechiului
marilor decdderi moAgezimAnt, fenomenul minuiilor, in timpul
amenin{au si d6rAme
.aie ul" poporului, cdnd cele mai mari piedici
fost cazul in timpul ieqirii din Egipt' in
ftunut de mantuire, cum a
atunci s-au
timpul luptei teocraliei cu politeismul' apoi ?n exil'
c0nd s-a
atunci
adici
efectuat cele mai multe qi mai mari minuni'
sim(it
nevoia'
'
miqcare la creafie qi in
ratd cu un ceas pe care Dumnezeu l-a pus in
Aceastd conal cdrui mecanism, el intervine din timp in timp122'
ea pune in
este contra ia"ii a" Dumnezeu insuqi' deoarece
poate Dumnezeu
""pfi"
conladiclie acfiunea divind cu sine insuqi' Cum
si meargi contra proca si lucreze o minune 9i prin suspendare
din tegile naturii, p" tut" El insuqi le-a intemeiat
contra
esl
.enim
acelaqi
asigurd
ne
contrS'
naturam, quod Dei it voluntate? Din
naturarum' nihil
fericit p6rinte, ,,Deus conditor et creator omnium
gi le conserv d? Quomoio, se intreabl Augustinr23'
contra
-- naturamfacit".
naturii nu este comConceplia minunii ca suspendare a legilor
conducere.a lumii
despre
patilita cu doctrina Vechiului Testament
conducere' Legile natude citre Dumnezeu. Dupd aceasti idee de
rupt de Dumnezeu 9i {bri finerea in
rale nu trebuie socotite
""uu
"u
acliunea lor creatoare'
seami a voinfei sale. Aceste legi naturale' in
de influenla didependente
conservatoare qi nimicitou'", Jput ca
leglle. naturii'
vin5. La facerea minunii, Dumnezeu condilioneazd
ac{iunile lor s[
prin voinfa sa cea atotputernici, in aqa fel incAt
Minunea este'
poatl s5 iepigeascl mesura naturali a puterilor lor'
numai se re;;;;, o fapt'a divind care nu este contra naturii' cidin
ea' poartd
ivealI
la
,u.ra p" deusrrp.a, intruc6t acliunile ce ies
divine directe'
pecetea nu a legilor naturale, ci pe cea a acfiunilor
t22
rbidem,p.29.
t23
De civitrtte
26,28;43, 19;44,24).
Tot astfel qi cartea Iov, at6t in cuvdntirile prietenilor, cAt gi in
cele ale lui Iov qi Elihu qi apoi in cuvintarea lui Dumnezeu insugi,
cuprinde un gir de imne deosebit de frumoase cu privire la ardtarea
rnlrefiei lui Dumnezeu, unice, in elementele crealiei sale: ,,Untlc
t'o
Dei,XXI,8'
106
numesc Deutero-Isaia, in care se ?ncearc6 sE se demonstreze p6gArrilor unicitatea lui Dumnezeu, tocmai din elementele crealiei sau
rnai bine zis se incearcd sd se dovedeascd c[ Dumnezeul lui Israel,
cel care a creat cerurile gi pdm6ntul, din nimic, qi care guverneazI
astrele gi toatl natura, este singurul Dumnezeul2a.
,,Cine a mdsurat apele cu ntdna lui? Cine a mdsurat cerurile cu
palma Si a strins {drdna pdmdntului tntr-o treime de mdsurd? Cine
u cdntdrit munlii cu cdntarul Si dealurile cu cumpdna? (Is. 40, lZ,
dacd ai pricepere'
erai tu cknd am tfiemeiat pdmdntul? Spune'mi
temeliile lui? Cine
cine i-a hotdrdt mdsurile"' Pe ce sunt spiiinite
a inchis marea cu porli?
i-a pus piatra din capuLl unghiului"' Ciie
porli si cdnd i'am
Cine i-am pus hotar ii 'aia i-am ptn hotare si
sd se opreascd
Aici
departe'
zis: Pdnd aici sd vii,'sd nu treci mai
la locasul
duce
care
mdndria valurilor tot).... Und' este drimul
'i"*irrZ
inti"ri"ut *au
Capnolul III
lu'
pe unde
i*iisti"
a deschis usa
vdntul-? Cjry
mina si in ce fel ,u
caleafulgerului"'^(Iov' cap' 38)'
tusemnat
cineL
i"irira ptoaia si
profetului Amos (4'
Lucruri asemlnatoare se gisesc ai in cartea
puterea cea
t3;1, t; 9, 6). De asemenea-, proorocul leremia laudl
cAt se poate de-plIcut
mare a lui Dumnezeu (14, ZZi'\ntr-un mod
(chabod) cerul
Dumnezeu
lui
iI" ,""r"li lucru, adi"a Luda marelia
8' 2 sq' 19' 2
(Psalmii
apa- 9i uscatul
ii pe*ari"f, steiele qi norii,22;
sq')'
5
136'
Zqlii,-t sq.;29,1 sq.; 103, .104' 1 sq'; Vechiul Testament'
Acestea ,un rnrjloucele prin care' dup[
si binuiasci ceva deDumnezeul cel nev[zut i-a dcut pe oameni
in care El con,p* irirt, Lui, despre voinfa Lui 9i despre modulpoporului
israelit
duce universul, adres6ndu-se tuturor neamurilor'
..sol, crainic, vestitor". Cuvintul nu ne aratl ce sunt ingerii, ci nurnai ce funcfie indeplinesc ei, aceea de-a face cunoscutd oamenilor
voia lui Dumnezeu.
'<in relatarea biblic[ a crealiei (Gen. 1, l-2,2), nu ni se spune
;urume cdnd au fost crea{i ingerii, totugi ea este cuprinsd in cuvinttle: ,,La inceput afdcut Dumnezeu cerul Si pdmdntul" (Gen. 1, 1).
lrxpresia aceasta voiegte sd ne spuni cI Dumnezeu a frcut tot ce
Prefata la Psitmt.
109
nim130, cred cd
al lui D
,,bomnul-meu este asa de tnlelept, ca un tnger
regele Dav
cdtre
femeia
zis
a
zeu, cdci Et Stie totul pe pdmdnt",
de ingeri
instruili
erau
(II Sam. 14, 20 . Cf . 14, 11; 19,27)' Profelii
cic
mare'
in Psalmul lO3,z},ii vedem pe ingeri dotafi cu puterg
pe Dom
t3o
'3t
aflafi.
l)efini1ia ingerilor ca vestitori qi implinitori ai voin{ei lui Dumrrczcu este exprimatl in mod simbolic in multe pasaje ale VechiuIrri 'l'estament. Aga de exemplu, ei stau ca nigte satelili in jurul trotrrrlrri lui Dumnezeu, apar in fala scaunului Sdu, ca sd primeasci
ll()nulci sau sd dea socotealS de faptele lor:
,,Am vdzut pe Domnul stdnd pe scaunul Lui de domnie Si toatd
ttttstea cerurilor stdnd ldngd El, la dreapta Si la stdnga Lui" (I
llryi 22, 19; cf. Iov I 6 2, 1; Ps. 89, 6-8).
irr Psalmul 104, 4, dupd traducerea Septuagintei: ,,Tu care.faci
1w ingerii Tdi spirite Si pe slujitorii Tdi pard de foc" este exprilrrrtii pdrerea cd Dumnezeu se servegte de ingerii Lui, de servitorii
lini ceregti in acelagi mod cum se servegte de vAnt, de furtund qi de
sI se reveleze oamenilor.
Iugerii laudd gi preamiresc pe Dumnezeu fErd incetare. De
nrr:ca, foarte des sunt invitafi spre lauda qi slIvirea numelui Sdu:
., Dali Domnului, voi, fii ai lui Dumnezeu; dali Domnului cinste
1t ltrudd. Dali Domnului cinstea ctnenitd numelui Sdu, tnchinali-vd
Ittttitrtea Domnului imbrdcali cu podoabe sfinte" (Ps.29, l-2);
,,Cerurile laudd minunile Tale, Doamne, Si adunarea sfin{ilor
r'n'rlincioSia Ta" (Ps. 89, 6; cf . Ps. 103, 20; 148,2).
irr legdturl cu omul, Dumnezeu utilizeazd, pe ingeri, ?n special,
p('ntru a sprijni pe cei piogi:
,,Cdci El va porunci ingerilor Sdi sd te pdzeascd in toate cdile
trtlt .;i te vor duce pe mdini, ca nu cumya sd-yi loveSti piciorul de
t',1'() piatrd..." (Ps. 91, 11).
Oind patriarhul Iacob venea intru intAmpinarea fratelui s6u
lrr;rnr, i s-a aritat o ceatl de ingeri, care fuseserltrimiqi spre susfittrrr-:a lui (Gen. 32, l)
lor:, pentru ca sd se descopere,
lt0
111
in fala lui
ingerii sunt cei care aduc rugiciunile oamenilor
ingerii sunt cei
Dumnezeu (Iov. 5, t; iobie 12, i)'
"""i:,T+^t:t^
taina
profelilor
ln.pirutiif" profetice (l R' 13, 18), "i iu -dezlegat
ajutat
au
9' 22).'$itotei
viziunilor ce au avut iZah' 1,9;D'an' 8, 16;
1 1' 6)'
Vtlc
pe
duqmani
0]
p"p"*f ales s5 invingl
ffi;;#";"; "d;;;ffiii
$ 15. Forma,
au formd omeneascl
a. CAnd apar in fala oamenilor' ingerii
li se atribuie p6(i
q,
aceea'
puii'
l},il
2l;
(Gen. cap. 18 li l9;
?."
etc''
vedere, brale, mdini, ochi, gur6' picior
ale corpului omenesc:'cum,
dormit
mAncare'
vorbire'
de exemplu'
;;;;"tilri omeneqti
Rafaet *".4
inl"tut
tta,."t",
f"
privire
etc. Cu
numai mincdruri aparente
,nan.a.urifor ce-i aduceau ingerii erau
(Tob 12, 19)"'.
frumoqi' cum reies
De obicei, ingerii se inftliqeazl ca tineri
dip cartea Tobie 5, 5; 11, 14'
t'i1:l:::::ill
132
Dacd,
trp"iioritatea
Deoarece sunt servitorii luminii, adicd ai lui Dumnezeu, ingerilor li se atribuie insuqiri simbolice. Aga, de pild6, in cartea Daniel
irrgerii au haine albe, membre ce strdlucesc ca briliantele gi o voce
l;ia de tare, incAt cel ce ascultd se pleacd la pdm6nt. In II Macabei
I,25 gi 11, 8 ei apar in formd de foc de r[zboi qi zbur6nd. Ingerul
( iabriel zburd cdtre Daniel (Dan. 9,22)..
b. Numdrul ingerilor este nesf6rgit de mare (Ps. 68, 18). In Da- ,
rricl se spune cI ingerii vdzu\i de profet erau de mii de mii, iar din
l)cuteronom 33,2, ca gi in Psalmul 68, 18, aflEm ci ingerii erau
rrririade. Din catza mullimii lor, ei sunt numili ,,oastea cerului"
(t,seba hasamain) sau ,,ogtile lui Yahweh> (Ps. 103, 2l; 148,2. Cf. ,
pi Apoc. 14,6; 19,187). Aceasti reprezentare a ingerilor ca o oaste
coreascd se afld in Vechiul Testament din timpurile patriarhale,
pind la ivirea Evangheliei. Aceasta o face qi Evanghelia ca s5 ne
rlca despre Dumnezeu imaginea gloriei gi atotputerniciei Sale, sub
llgura unui conducdtor puternic, inconjurat de o numeroas[ oaste
rrrzboinicd. Patriarhul Iacob nume$te pe ingerii care i se aratd, o
,,tabdr6 a lui Dumnezet" (mahane Elohim). Servul lui Eliseu, la
ruga profetului, vede muntele plin de hamuri gi cdru{e de foc, iar
cunducdtorul lor este luat drept inger (II Regi 6, 17). Profetul Ioel
roagd pe Yahweh sE pogoare pe vitejii sdi (gheboreica,loel4, 11)
t'ontra neamurilor rdzboinice adunate. Din aceast6 reprezentare a
irrgerilor ca r6zboinici, infelegem de ce ei, in bisericile creqtine,
sunt pictali cu arme strdlucitoare in miinir33. DupI cum ostile p6rrrArrtegti ale oamenilor au in capul lor un gef (sar), tot aqa gi ostile
t:cregti ale ingerilor au o cf,petenie. Acesta este Malac-Yahweh
(los.5, 14).
c. in c6rlile Vechiului Testament n-avem o ierarhie a ingerilor,
lgA cum, de pild6, o int6lnim in cartea apocrifr Enoch sau in Noul
'l'cstament. Dar in c6(ile scrise in epoca exilicd gi dup[ aceea inlilnim totugi o ierarhie. Cea mai des amintitS este cea a conducitorilor (sdrim) sau arhanghelilor. Acegtia inconjurS tronul lui Dumrrozeu (Tob. 12, 15); reprezintd acolo toate imp[retiile gi neamurile
rlc pe plmint (Dan. 10, 13-20); sunt trimigi si ajute pe cineva pe
plm6nt (Tob. 3, 17) qi aduc ruglciunile oamenilor in fafa lui Dum- ,
rrczeu (Tob. 12, l2). in Tobie 12, 15 citim ,,Eu sunt Rafael unul
rt2
113
din cei sapte ingeri care duc rugdciunile celor cucernici si intrd in
in'
fala slavei celui sfdnt". De aici rezultd cd numdrul cdpeteniilor
geregti este de gapte. Dintre acegtia gapte, cunoaqtem numele nu'
mai la trei:
l. Michael (,,Cine este ca Dumnezeu>)' Din Daniel (10, 10-21)'
Michael apare ca susfindtor gi ingerul pdzitor al poporului israelit,
din care cauzS este nurnit prin.tul ingerilor (hasar hagadol) Dan.
12, l. La judecata,viitoare va executa poruncile lui Dumnezeu
tt4
ale
de Gunckell36
cherubimnu se poate explica nici prin faptul relevat
inaripali purtaurii
Susa'
in
aflat
,-uu
in irr"ripfiile asirien"
""
"a,
taunumeledeKaribati.DeoarececuvintulasirianKarabuinseam.
ni ,,a favoriza, a ardta interes pentru cineva"' poate ce termenul
Keiubim sd indice spiritele care favorizau pe oameni -sau ?no1uo
oeDumnezeu.DarasiriologulFr.Delitzschpreferdalt6etimolo.
inseamnd "mare' puri""'. El spune cI adjectivul asirian Kurubu
gi babilonieiernic,,, aga ca prin cuvantul kirubu, zeii asirienilor
Dacd lucrul
nilor cu forma de taur se numesc ,,cei mari qi cei tari"'
infeleqi cei mari 9i cei
acesta este just, atunci prin kerubim pot fi
qi Kmosko fac
Meissner
ca.
pri"*i"it". Asirologii tontemporani
inscripfie din
pe
o
i"gatu.a intre cuvanirl kerubim gi kuribi aflate
spiKIla Sergat (fosta cetate Aqur), qi cred cd kerubim erau niqte
templelor 9i
rite sau genii cu care de obicei se impodobea intrarea
'"
"t
uncl
erkliirt,
ediqia 1902,
116
p-. 2^5.
352'
;;ii;;*h F'-, Assvrisches Handworterbuch'Berlin' J''1896'p'
und
Genessis
Nikel
olllrnunn 1., oi" Cr"i.ris, 4 Aufl', p' 81;
lxrlatelor regale. Konigt3e este de pirere cd termenul de Kerub in,,urmn6,,apari1ie strdlucit6". Aceastd explicalie pare multora ca cea
rruri probabild. Degi din nofiunea de ,,aparifie str[lucit5", nu se
'3e
t,cipzig,p.
188.
Scholz
P., op. cit., p. 42.
'oo
7.,4
Aul1.,
.I
tiglduitd, nu trebuie concepute ca alegorii sau numai forme ideale,
fiindcd in acest caz ar fi desfiinlafi cei doudzeci 9i patru de b,rbafi,
care nu pot fi considerali ca fiin{e simbolice, deoarece acei bltrAni
unesc glasul lor cu cel al cherubimilor.
De asemenea, in Apocalipsa (5, l1;7, 1l ) cherubimii apar a16turi de to{i ingerii gi de cei bdtrAni la tronul lui Dumnezeu, rugand
qi lauddnd pe Domnul.
in Liturghia creqtind ne i,t6lnirn la tot pasul cu cheruvimii, ca
frcAnd partl din ceiele ingereqti qi incl clin prima triad6rar._Iatd ce
citim laLiturghia Sf. vasile al cezareii, la rugSciunile de dinaintea
ilB
unea de inger.
Geseniusla3 face legitura
pe". El qi-i imagineazdpe serafimi ca pe nigte sfincqi care, pe l6ngd aripile pds[rilor gi picioarele omului, ar fi avut gi un cap de
;arpe gi de aceea ar fi fost numili serafimi. Numai cd descrierea lui
Isaia nu-i aratd deloc a ayeainliliqarea de qarpe. impotriva ideii lui
Gesenius pledeazd, intreg spiritul teocratic Ai toatd pietatea lui
lsaia, care nu putea sf, ageze in jurul tronului ceresc tocmai figuri
de garpe, aqa de evitate de evrei, cdci erau in{i1igdrile zeilor sau
baalilor canaanili. In slpdturile idcute ?n localitatea Beisan l6ngd
Marea Tiberiadei intre anii 1928-03A, s-a gdsit statueta in forml
de qarpe a unui asemenea idol canaanit.
Pirerea cea mai acceptabilS ar fi sd punem cuvdntut serafim in
legdturl cu arabul sctraf ,,nobtl, proeminent". ln acest caz serafimii
ar fi ingerii cei mai proeminen{i dintre cetele cereqti, intaii stitdtori
ai acestor cete.
Aripile qi zborul serafimilor, ca gi ale cherubirnilor, sunt simboluri ale promptitudinii cu care ingerii executd ordinele lui Dumnezeu. in Orient, a-qi astupa fala gi picioarele indica semn de respect^ Cele qase aripi au fost interpretate in sens alegoric astfel: ctr
clouh aripi ei acopereau misterul divinitdtii eterne, cu alte dorra
t*'S"hul, P., op. cit., p.46.
ra3
r19
1t
sd pdtrundd
ment,
g6sim descris pe Satan in cartea Iov gi unii autorira5 au voit sil nu'
I',"." p" printul spiritelor rele printre ingerii buni ai lui Dumnezeu
(bnei Elohim), in acest caz Satan fiind un informator ce venea cu
gtiri din toatS lumea (neptoSeutflq). Numai cd aceastd derivare
un
este foarte for!at6, cdci de la ridicina {il/ nu se poate forma
commentaire...sur tous les livres des
par Gimarey, cd' 7, vol' 4' Paris' 1883'
d'allemand
divines Ecritures,trad.
,oo
o.451.
'
'a5
Herder, Eichhorn, Hirzel q.a., apud Scholz p', op' cit'' p'
t20
5t'
alti
'ou
tzl
il
omul blestemi pe Satan ca autor al picatelor sale' blestemul
isopund
se
sI
indatorirea
are
uirng" pe el singur, deoarece omul
din Sirach este vorba defir"ti, iui Satan] Fiindcd in acest pasaj
rf." Su,un in general, credem c6 el, Satan, era recunoscut de cdtre
tot in'general, la autor al riului, ca ispititorra
ir.*Utl,
in tur*"u ii1"t"p"iun"a lui Solomon 2,24, Satan (Dt&Bo)'oq)
creat de Dumneeste zugrivit ca cei rdu, care pizmuie;te pe omul
qi a adus moartea
zeu neiuritor qi de aceea,l-a impins spre p[cat
in lume:
moartea a intrat tn lume^Si cei care sunt
,,Prin
'parteipizma diavolului
lui vor aiuntge s-o cunoascd " (moartea) (inl' 2' 2\'
de
Ve2. Demonii. piintre celelalte spirite rele in afari de Satan'
Pa'
Azazel'
numeqte
chiul Testament aminteqte de unul pe care-l
unde
26)'
l0
6;
9i
sajele in care este menfionat sunt Levitic (16; 8,
ziua imp[in
la
templu,
aduceau
se
care
doi
cei
de
esie uorba
lapi
cdrii(Iomhachipurim),unulpentruYahwehqiaitulpentruAzuzal:
trebuia sd fie
,,$i yapul peste care cddia sor1ul pentru Azazel'
trimis lui
era
apoi
ierte
sd-l
viu,
si
osi)ot'ti Taia lui Yahweh,
in pustie" (Lev. 16, 10);
Azazel
sd-Si spele hai,,$i ,e't care ducea {apul pentru Azazel, trebuia
sd intre tn
aceea
dupd
,uti'si sd-Si scalde trupul ti apd Si numai
tabdrd" (Lev.1,6,26).
Explicariledup6caresubnumeledeAzaze|trebuiesSinfelegem altceva dec6t pe Satan sau un duh
riu
sunt
frr[
temeira8'
tt' S"hol,
in
nrcnit6. Pe de altd parte, niciieri Vechiul Testament nu ne aminteglo despre un munte sau un v6rf, care si fi purtat numele de Azazel.
c. PSrerea cd, Azazel ar fi un nume abstract, rezultat din forma
r22
123
scnsul de,,a indep[rta, a inlStura". in acest caz, Azazel este,,desl)lrtitul" sau ,,indeplrtatul cu totul". Ultimul sens este foarte potrivit pentru Satan, care este un spirit rdu gi locu iegte in locurile pus-
relelor"ts3' care se
luat ultimul gi anume cu sensul de: ,,tndepdrtarea
Din
&nonopnrrtog'
lui
trimis
rcalizeazd prin aceea c5 lapul e
u$or
este
nu
lSmurit['
de
i*du""r"u Septuagintei, care nu este destul
pdcatelor'
s[ cunoagtem daca ea a infeles un indepirtat iertitor al
nu
Septuaginte.i
,u, iau. Totuqi se poate susfine ,,c[ p6rerea
Lrn
diferadeceaQarestipAnealumeaiudeilordinPalesttna.Iudelroln
ca-o fiinfi rea, ca Satan sau ca priJara Sfdnt6 socoteau p,e Azazel
Enoch (8, 1; 10,
mul dintre demoni. I-ucrul acesta il gtim din cartea
lZ; tl,1 sq.; 19,9) 9i din mulli rablni vechi"lsa' Gnosticii numeau
iuiun p" Azazel,cum reiese dintr-o poem[ *tP:"
lT,:i
Ctprulutpol aliui Valentin, pe care ne-o co-municd Epifanie al
pe Azazel El
Tot in acest mod marele Origen156 ni-l ldmureqte
identifici pe diavol cu garpele din paradis'
ni-l arat6:
Azazei este o fiin16 peisonali rea' Lucrul acesta
Dupi cum gtim
a. Starea de opozilif dintre Yahweh 9i Azazel'
c6nd se adudin ceremonia ce se oficia, cu ocaziaZilei tmp6c6rii,
vad6.c1e fap
doi lapi 9i se aruncau peste ei sorlii, ca si se
cAt qi Azazel
""i
Yahweh
atet
""uu
Azazel,
ii cade lui Yahweh qi "u'" lui
nu-simbolice'
personale'
stau fa[[ in fafi, ca doul fiin{e reale 9i
de la sine
Daci Yahweh este Dumnezeul cel bun 9i drept' urmeazl
cd Azazeleste fiinfa personali cea rea'
pustia in care
b. cum reiese din alte locuri ale Sfintei Scripturi,
de popas
qi
ius fapul pentru Azazelera socotitl ca sediul locul
14)' in Noul Testa"ru
ui .pirir"fo. rele (Baruch 4,35; Is' 13, 2l;34'
necurat cdnd a iesit
.rilqi anume in Mat. 12,43 c\tim: ,,Duhul
odihna pe
din om, umbtd prin locuri fdrd apd (pustii)' cdutdnd
care n-o gdseste" (Cf. Apoc' 18,2)'
t- ---:..:L -z
r[u,
sau alt spirit
Dac6Iub numele de izazelnu se inlelege satan
pustie'
in
direct
nu mai in{elegem pentru ce (apul eram6nat
atunci
--insemnaCf,iu, frloiogL cuvantului Azazel pledeazl pentru
Y':"],'l
".
readeduhnecuratsauSatan'CuvdntulAzazeltrebuiederivat'dela
in arab[l5? cu
cuvintul azal, neintilnit in textul ebraic, dar aflat
t53
i.i"irk" I
'*
rs5
cit''p' 55'
"' ;;;;;i
aparline
"u-ui"t"tot
puternicl'
treia, oblindnd o^insemnare intensivl, adicl mai
r24
tii gi ascunse.
d. Din implinirea ritualului consacrat slrbdtoarei Zilei impbcd,rii, vedem cd scopul final al acestei ceremonii, care era iertarea
completi a tuturor pdcatelor, concordd cu ideea cd Azazel era un
spirit rdu, care-qi avea sediul in pustie: jertfirea unui 1ap lui Yahweh insemna isp6girea pdcatelor comunit6lii, iar ducerea in pustie
a tapului al doilea, incircat cu picatele intregului popor (Lev. 16,
2l), aratd, in chip simbolic sc[parea desbvdrqitd de pdcate, deoarece
pdcatele erau intoarse iar la acela de la care iegiserI, la origine, la
tluhul cel rdu, vr6jmagul oamenilor, care-i indeamni la cllcarea
ordinii stabilite de Dumnezeuls8.
in cdrfile Vechiului Testament, in afarl de numele de Azazel
rnai gisim pe spiritul mincinos (ruah Seker) cum se numegte singur
(l Regi 22,21-23; II Chr. 18,20-22) 9i pe cel de Asmodeu. Sub
numele de Asmodeu, in cartea Tobie intAlnim un spirit rlu care
rucide pe cei gapte sofi ai Sarei, fiica lui Raguel, dar pin[ la urmd
cste alungat de tAnirul Tobie, dupd ce i se aratd ingerul Rafael. ingerul Rafael il leagl pe Asmodeu in pustia Egiptului de sus, aqa cI
de acum inainte demonul nu mai poate vdtdma pe nimeni. tn Talmudl5e gi in scrierile rabinicel60 Asmedai sau Asmadai apare ca un
spirit riu, ca prinf al demonilor (melek hasmedim) sau ca Satan. Pe
c0t se vede, numele este semit gi derivat de la samad care, in forma
hifil inseamnl ,,a distruge, a nimici" gi nu de la persanul asmu.dan
- ,,a tenta, a ispiti" cum s-a propus'u' de unii. Deci Asmedai inseamnS,,pustiitor, distrug6tor"l62.
Vechiul Testament ne mai aminteqte gi de alte spirite rele in
afari de Satan qi ceilalfi pomenili mai sus. Ele n-au numiri speciale
r58
125
;:;;;ii
iaoti''uu
zei
ffififfi;;;il;;ersetul
"ei
nat6deNoulTestamentcafiindjust6,c6ciinFapteleApostotttor
,tafa,"u tdndiadin Filipi este numit "duh pito-'
16,lldemonul
""
iar in-I Cor' 10, 20-21 Pavel spune:
nicesc"
',',^iiiarii(spirit rdu, neturat),
Dumnezeu' Eu nu voiesc ca
irrtfesc'demonilor si nu lui
pute{i bea paharul'
voi sd ave[i comuniune cu demonii. Voi nu
nu puteli particip7 la masa
;;;""i;i;i paharul demonilor; voi
9' 2O)' Nu este de
Domnului Si la masa demonilor" (Cf' Apoc'
denumirea ce se intalneqte'
;; ir"p;anla cd in Nouf Testament
10' 25; 12' 24 Marcu 3'
(Mat'
pentru capetenia demonilor
adesea,
transferat
un nume
22;Lwa 11, 15), Beelzebul sau Beelzebub' este
dintre cei mai
unuia
de cdtre iudei lui Satan' Belzebub era numele
ca2a12il;'--*la
zei pdgdni,al crrui cult-avel.mare cinste
il;;;i
^;;;t""i"
in lsaia 24,21, oastea de sus (1eva hammeI"
"itirn
judecdlii' apoi seirim q\ lilith (ls'
ron) care va fi pedepsite in
'i'a
163
r6a
106' 3'
Cornelius a Lapide, Comentar la Psalmul
p'
Cf
ed'
'scholz P'' op' cit'' 59'
Buxtorf, Lexicon fomii',cuvdntul s
t26
t27
care
3. Originea lui Satan- La intrebarea de unde vine Satan'
precis'
rlspuns
este origiiea sa, Vechiul Testament nu ne di un
Locuri ca Isaia 14, 12 9i Ezechiel 28,21, unde unii166 cred c6 se
ci
afla un raspuns la aceastA intrebare, nu vorbesc direct de Satan'
mai mult in mod simbolic'
i, primul pasaj, (Is. i4, 12) unde citim: ,,Cum ai cdzut din cer'
fureafn striluciior, fiu al zorilor! Cum ai fost dobordt la flnyfi'
tu,biruitorulneamuilor",lasdimpresiacsestevorbaderegeleBal
bilonului pe care Dumnezeu ?l va nimici, pentru nelegiuirile savarin cer'
qite pe pimint. Numai ci un rege pdmAntean nu se poate sui
' in ui doilea pasaj, (Ezechiel 28, 17) unde citim: " f,i s-atnghmtnlelepciunea cu
fat inima din piicinafrumuselii tale, {i-ai-stricat
dat de
strdlucirea ta. De oiuno, te-am aruncat la pdmdnt' te-am
priveliqte tmpdralilor", este vorba de regele Tirului'
' Fourr. mulli scriitori vechi167 au comentat ambele pasaje ca
Lucivorbind despre ciderea diavolului, din care cauzd, cuvantul
lui
Sa'
a
general6
denumirea
fie
s5
f"., foto.it in Isaiatut, si ajungd
Satan
pentru
valabil6
este
tan. Dacd insemnarea tipiia (figurativi)
(cf. Luca 10, 18), unde citim: ,,Am vdzut pe Satan cdzdnd din cer
ca un fulger", atunci se potriveqte qi cu sensul literal 9i apropiat
pentru regii Babilonului qi Tirului.
'uo
r28
Las6nd de o palte cele doud pasaje amintite mai sus din doclrina Vechiului Testament, noi desprindem cE Satan este o creaturd
lca, care insd la origine a fost creatd bun[, dar numai apoi a devenit r6u prin singurd voin{a sa, deoarece, cum am amintit mai sus,
lot ceea ce existd a fost creat bun de cdtre Dumnezeu.
liirrll
sir,
Ceptrolut- lV
sau
Antropologia Vechiului Testament
doctrina desPre om
$ L8. Crearea omului
cum ut Ya':t
Dupl
precedente' Dum'
intr-unul din paragrafele
nezeu'acreatmaii"6l';;;";;.'"i"fu
^':',::t'J"r:T.tJ,Ti'ffi ,c"I
toate. elementele cosmrce' '-sine
' '' 'r'r6e
in
;;i"d""
a creat lumea vlzlblta
c[
din elementele amtntlte, Dumnezeu
p*tru doud motive: intii' pentm
Omul a fost creat f'
qi alo
"t""
lumii materiale' cAt
(=
el intruneqte in fiinfa;;#"i,"'""ntele
se mai -numegte si microcosnt
celei spirituale, din care cauzi
lumi'
t'a'atu'u de unire intre ambele
lumea cea micd) si f;;;;;;
iar ar doirea pentru H:"ffi
1"i:"1
il;[''ti
3]"nti:"i;#;
Ei
ffii;:# ffii;'-'",
"u
""-::Xi:::X.i:::TT*Tl;
qi fiin{ele peste care avea
iniai
sa
iu"*rile
aa lotuiascl"0- .
a#
r : -r r^^+d'-ahr q\/em .ou[ do.
"""" i,13iHl'i1,, iy : in
' "T,:[?"'
t"
^y ":hl* I:-":Hi1, :nT.1il1
rrlL4r
ir-"rt'r'i
lr '"*^ "', "^Ti:Tl este
unur in capltotul i*ai
cumente,
cumente, unul
lui
:1,i:'::i"i'Jl
opera
i'p-.i
e le ace ste re at6r
"iomul
;;; il;e i . Amb""n'il*i
:,:
;:)
T
)"
i',i
1,"
din
pe
om
{d'
fornfi
"""1
i
Dumnezeu, caci
ll
douaeremenre'u[r*'rlr"ii'i*l'-&;ievenitomulofiin![vte
o u 5 e e m e nte : d in d#; ;ffi "t:*
d
A)4 a uwr :|: ^5,1': *J"il
I
"t::
paftea
Al', Dogmatica ortocloxd'
Comoroqa
sq.
277'r7o'ri1.tr1.escu
r6e
''
1..
r7r
o1t'
cit''p'
132-'
omut'
Probabil fiindca pe aici rdsutld
130
lI'
'
rur cunoagte
rr ideea de
in
7Cy'
il
t"rri" ii plin de voin!6 (Ps. S1, tZ-t4, in textul Septuagintei Ps' 50'
lui
12). Spiiitul frrb ascunziguri este ardtat ca o jertfi plicutl
15;65'
142,4; fs. Af , 3), m6hnire (I Regi 21,5) necijire (Is' 57'
i
se atri14). Spiritului i se atribuie virtuliqi defecte' De exemplu'
brl" rabdur" (Eccl. 7- 8), curaj (Ios' 2, 11; 5i, 1; Hab' 1' 11)' pru'
(Prov' 7' 8)'
den15 (Prov. i7,271, umitinlilProv'29,23), m6ndrie
(Prov'
14,29)'
nerdbdare (Ex. 6,9), suplrare
q.i mai
Cuvdntul ruah, caputere de via16, suflul viefii, rdsuflarea
qi
la
animale
ci
om,
la
presus de orice viafd, seintAlneqte nu numai
atoatd creatura
icen.7, 15;7,22). Dumnezeu este numit stdpAnulDumnezeu le re'
gi a toati carnea sau f[ptura (Num' 16,22)' CAnd
i.a!e spiritol (haruah), toats creaturile mor gi se intorc in !6r6nl
omului si a animalulul
frrl t*, 29), in Ecclesiast citim: ,,Soartaceldlalt'
Toli au aceea$l
moare
unul,
moare
si
)src aceeasi. Cr*
(Eccl' 3' 19);
animal
de
ovantai
un
fald
suflare si omul n-are nici
sd arate cl'
ca
Ecclesiastului,
autorul
el"urta idee este afirmatS de
trupul' El
privegte
ce
in
moar6,
at6t omul cat gi animalul trebuie sd
nu neagl, ins5, nemurirea sufletului'
pe#u a erprima ideea c6 idolii sunt nimicuri, adicd n-au intr-in'
gii via16 (ruah), Vechiul Testament spune c5 n-au intr-inqii nici un
spirit (Ps. 135, L7).
'
lim'
Su\n, (nefes, psyhe)- Pentru noliunea romineascf, de suflet'
s[ so
ba ebraicd are pe nefeE. Pentru a nu produce confuzie 9i
r'rcadi cumva cd evreii au avut ca gi grecii credinla ?n cele trei elerrrcrrte: trup, suflet gi spirit (soma, psyhe qi nous), spunem cd intre
rrclcE gi ruah nu existl deosebire, ambele cuvinte intrebuin{Andu-se
lrr t
'"
i().
132
133
5' 6; I Regi
Dumnezeu (Lev. 4, 1; Num. 25,27 Lev' 1l' 14; Num'
8,48; Ps. 31,8; Iov. 19 2; Ps. 42,6;88,4; ll9'28)'
care animl
Ca principiu nemuritor de g6ndire 9i voin!6' sufletul
pneuma):
este sinonim cu spiritul (ruah =
trupul
-,,Trupul
sufletul (nefeS, psyhe), _iar
cel murito) ingreuneazd
"tngreuneazd
paiantir"rl
acoperdmdnt
(int.9, 15);
poate sd':?dX"d
,,A ucis un onx pe altul, din rdutate, el nu mai
a iesit" (In1'
care
cel
spiritul ce a iesit Si ni"i sd elibereze sufletul
t6, 14).
dat ca locuind
Cum am amintit mai sus, sediul lui nefeS ne este
ca omul si so
in sdnge, qi de aceea pentru aaveasAnge este necesar
este in
cdrnii
ing.ij.lr"'a de hran6, ca sd poat6 trdi: "SuJletul
mozaicl
,irir" (Lev. 17, 11qi 17, 14)' De aceea,legisla{ia Pentru opre$'
aceea'
t" ,iarcu.eu sAngelui (Lev' 3, 17;7 ,26 Deut' 12' 16)'
mai intfri
israelitul nu mAnca acea carne din care nu s-a scurs
sdngele (Lev. 19, 26;Ez-33,75 I Sam' 14'32)'
de suflet'
6uvdntul nefes, ca 9i in romAneqte, pe l6ng[ sensul
mai are qi Pe cel de viald-'
103, 1).
t34
l(r,11;
,,Mi se tope$te sufletul(cele dinluntru) Ps. 22, 15; ,,MdruntaMoab" (Ps. 16, 11).
d. Chelaioth (,,rinichii. cele din lSuntru"). Ca gi cuv6ntul
rtthamin, cu vdntul chelaiah,la plural, aratd locul unde igi are serliul afecliunile de ordin sufletesc. De aceea, foarte des el are senr,'le mele (sufletul) pldng pentru
r.rrl
de suflet:
-u
I
(Ps' 51' 12' I R 3' 6; Neh' 9' &
Inima era centrul vielii morale
7
pto'' 7' 10; Iov 36' 13' Ecel' '3;Ez'
*"
,,Precum
","utit,''"ui;;# trupul care este insuflefit dc
cliip special in dubla h'" ot"n"usc6'
in
organ al spiritului qi sd steaspirit are chemarea qi scoput sd fie
creat de iurnnezeu' Trupul 9i
slujba acestuia, in acest scop a fost
unul de altul qi
sufletul, a$a cum;ir"ii' "', t" iilll,".iiparfin6ndaici se limureqte
umane' de
pe aceasta se sprtltn6 unitatea naturii
acfiuni spiritualo
dintrelrup 9i suflet' in urma cirei
reciprocitatea
qi afecte corpol'l:
sunt chemat" tu 1,"'ia-Jimluri
::'ti:P'nzdtoara
sptnrurul
gi invers, st[rile trupeqti influenfeazd "-::p]"
cuvAnt' dintr-un domentu
Din schimbarea de insemnare a unui
ar urma cd in Vechiul Testament'
spiritual la cel corporal 9i invers'
corporal si sn;1tual se slerg
deosebirile catitative ate elementului
;;;;;;;"
f,
ac.estS' dacd ar
f' yt"J":
Ta
cum am vdzrtt mal sus!
in"o.""i, cu at6t mai mult cu cAt dup6 menlinutd ferm'
esenliataJintre trup qi suflet este
deosebirea
"
-;t
p.78.
des Psalntort'
"ru;J"**tie
136
p'
176
III,
Ilrrcrrrei;ti,
l()00, p. 255.
137
,it
-[
c6 sufletul nu se pierde' cind
demonstreaz6 iarlqi c[ evreii credeau
28' 8-25)'
se desparte de trup (I Sam'
lr
-r^r^^-x .i cuvintele lur
pentru credinla ir;;;r;i.;a sufletului pledeazd 9i ^,,.,inrele
in seol" (Gen' 37' 35)'
la
Iacob: ,, Md voi ,oto,)i,- t'iiitat' fiul .meu
Iosif a fost sfagiat de animalele
Batrinul patriarh "'"d;;;?';i sau
nula o inmorm6ntare obignuit[' ci
s[lbatice, deci el nu se gindea
Iacob
altfel'
De
strdbunilor'
mai la o locuire
";;;;;-tunti"r"
e (meguliy' G.en,
pribegi
o
!7 '
numeste viala aceast;;#;;;tcd
este unde
via(6
alt[
o
cd
socotea
9), ceeace ne face.sa tanuim ci
in genul ?n care Pavel vorvom petrece cu cel t"'*pi "l '''o-l!1i'
16)' , .,crrina.esnre
U"qt"'a"patriacereascd(Ebr' ll'
e ol, adicd
seol,ad,
penrru n".rurrr"u'lifi;,rlri plediuradoctrina despre s
moarte' Din nefericire' cdrlile
locul de intAlnire uf 'un"t"tot dup[
clar in ce priveqte' locuinla suVechiului f".tu*"nin'-au' "t'u
noi nu Stim precis ce era $eofletelor dup[ moarte, "" uft" cuvinte
loc sub pdmint'
Vechiului Testament' apare ca un
lul. in cirfile
unde domneqte o
intirie"i*" gt"u"i:a'.1in
Fiind
in conceplia creqtinului' Din aceastd
evreului, de altfel ca qi iadul
utlt' credinciosul se ruga lui
cauzL,cum auzim ai' pJ*i *ui
acest ieol:
Dumnezeu s[-l izbdveascd din
, - ^-.n-t., cdci
inima
si mi se veseleste sufletul "''
*i
,,De aceea
'n-i"u'd
mortii (seor), nu vei ingddui ca
nu vei rdsa suJretur meu in rocuinla
9- t0);
irtiirt tdu sd vadd putreziciunea" (Ps' t5'
morli'
va scdpa sufletul din locuinla
,,Drtr mie Du*i'nj''uu imi
15)'
Sa " (Ps' 49'
lor," cdci ntd va lua sub ocrotirea
c[
cea- de foc' este alt indiciu
c6rula
in
Luarea lui Ilie la cer,
veDac[
I
1
)'
pierde (lI Regi 2'
israelilii crcdeau "a t'n""1 nu se
atuuci luarea
n'
ca'sufletui
t""q'ii"!a
chii evrei n-ar 1l
",out"'
mai
^"'i
qi sfanta (a lui Ilie qi Enoch) n-ar
ui"t"'f"i
la cer pentru
""ara
fi fostiocotit[ ca o rdsplatd divin6'
138
$ 20. Aseminarea
omului cu Dumnezeu
Crea{ia omului naratd de capitolul intdi al Genezei este precein care Dumnezeu se hotdrdgte sI facd
lx'om; ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfacem pe om, dupd chipul Si asertttinctrea noastrd, ca sd stdpdneascd peStii ntdrii, pasdrile cerului,
,tttimalele, tot pdmdntul Si tot ce se tdrdste pe pdntdnt.
$i afdcut
l)runnezelt pe om, dupd chipul sdu, dupd chiput lui Dumnezeu l-a
lircttt" (Gen. 1, 26-21).
Dupi acest pasaj, omul este creat dupl modelul lui Dumnezeu gi
, t'lc doud cuvinte chidmuthenu qi bezalmenu, de fapt
spun acelaqi
l',..,iur77, lucru ce se poate vedea cu precizie din capitolel i t, Zl: S, t
rl;rtlr de un scurt monolog,
ce
altemeazA' Dac6 linem seama de ceea
$i 9, 6, in care expresiile
cench
v6zut
am
Dumnezeu'
lui
lrn tput in purug.ufut despre fiinfa
spiritualitate qi
trul ideii de Dumnezeu-ii fon"tu'5 ideea de via[6'
expres' ca fiind
;i;,""1;, ir. ia""u O" tr,ntt"it este arStati in mod
omul este frcut
c5
rezervatdlui Dumnez"u, uL'"i sensul afirmafiei
qi omul este o
cd
acela
fi decit
chipul lui Dumnezeu nu poate
'Pe
omul-este
?.htp"t
p"I*""iti"r" vie qi spiritual6' pdmfrnt'.singur alc[tuit dintr-o
dar totuqi
fum"r"iiratii spirituaie a lui Dumnezeu'omul este un domnitor' un
irl.i""ta inferioari. Ca 9i Dumnezeu, pe.care el' omul' trebuie s6
;tep;;, un conducdto, ut intt"gii naturi
ffi
n."11i^:.TTt:X':1,:: "
,-o roto."asc6'iingur
"'i"t
qi capacitatea gandlnt' a
cum
Dumnezeu
decit
are
vorbi, pe care n-o
;;iil;i$t u toturo. funcfiilor spirituale qi sufleteEti'afyma!1il9 VechiuExist6, in continuu,'primejdia de a exagera
dupi chipul lui Dumnelui i"stam"nt cu privire la cr"earea omului
nu-l au' sau de
)"u, ud;oade a le da un *ptint p" "1Il: in realitate'
unii au redus aseminarea
a le goll de orice cuprins' Aqa de pildl'
sau la st5pAnirea
verticalS)
omului la elementefJ t upufui lpoiilla
in insuqirile
Dumnezeu
cu
naturii. Allii socot ur*inu."u'omuiui
sfin1ire178'
de
un grad mare
- .morale, omul put6ndl:,'*
insuqirile moin
rezidd
'"
Dumnezeu
cu
omului
Cd asemdnarea
8' care este cel mai vechi
rale, ne-o aratl in *oJ ffuttit Psalmul
noastrd":
.o*"n,r, al expresiei ',dupd chiput Si aserndnarea este
numele Tdu
minunat
de
cdt
nosff;'
,,Doamne, ou*nn''nui
sus de ceruri' Din gura
ioi pamAnrul! Slo,o Ta se inalyd mai pe
n
'ropiito,
agonisit laudd"'; Cdnd privesc
si a celor ce sug t" til! a-i
pe care le-ai fdcut'
cerurile, lucrarea mdirtior iale, luna Si stelele
sd-l
et
la
si fiul omului' ca
tmi zic: Ce este o*ui,' ,lo ,a Te gdndesti
Dumnezeu
jos
si
decdt
pe
tiif,i * seamd? L-ai'fdcut "u p'-uyin mai
i-fi rn"rnrrat cu slaid si cu cinste" ' (Ps' 8' 4-6)' din Geneza l'
expresia
Pe cit se vede, Psalmul 8 parafrazeazi
zice: $i tu l-ai frcut
cAnd
noastr6''
76: ,dupdchipul 9i asemdnarea
sa'
prti" mai pe jos decdt Dumnezeu qi ai pus toate sub mAna
iifJiiprre li
",
Caracterul de domnitor
ii*,1i"cirfile V""t
rile cdtre Dumnezeu. Chiar dupl clderea in pdcat, omului i-au rdrrras insugirile spirituale, chiar dacl au fost tulburate qi sl6bite.
b. Omul a fost creat cu libertate. Lucrul acesta ni-l indicl porunca ce i-a fost datd in Genezd 2, 17, ca sI nu mdn6nce din pomul
, rrnoaqterii binelui gi al rdului, care poruncl este inleleasd numai
tlrrcd se presupune libertatea omeneascS. Aceastl libertate, deqi cu
rrrult sldbit6, omul a men{inut-o gi dupd cdderea in p6cat.
Cartea Ben-Sirach in inteligenfd gi libertate vede aseminarea
,rrnului cu Dumnezeu:
'"
'
140
t4t
l1
142
nc'zd"3,22,vedem cd Dumnezeu a luat mdsuri ca gustarea din porrrrrl vietii sI fie imposibilS, ca omul s[ nu mai poati trdi etern.
l:ste incorectS pdrerea tui Iosif Flaviul8z, cI prin istorisirea biblicd
l rremuririi omului trebuie sd inlelegem o vie{uire mai lungi. Din
t'rxrtra, Sf6nta Scripturd ne aratd, cd omul, dacd. ar fi voit, adica
rllcd n-ar fi plcdtuit, el n-ar fi murit, ci ar fi trlit in eternitate:
,,Dumnezeu n-a creat moartea", spune infelepciunea lui Solorrron (1, l3), ,,El nu se bucurd de pieirea celor vii";
,,Dumnezeu l-a Jdcut pe om pentru neputrezire Si l-a Jdcut dupd
,lipul fiinlei Sale. Numai prin pizma diavolului a intrat moartea tn
Itrne Si cei ce sunt de partea lui vor ajunge s-o cunoascd" (int.2,23).
Ideea aceasta a cdrlii in{elepciunea lui Solomon este suslinut6 gi
,ltr Noul Testament. Apostolul Pavel spune: ,,Dupd cum printr-un
ir
li
$ 21. Starea
originari
gi scopul
omului
143
'l
i
'
'i
nyn1a,(ar
lin yo*!1"-":,o::'Y"i
"i
in care vei manctt
in-ziua
rdului sd n) mananci' fiindca
iinntui si
este bine sd fie omul singur'
vei nuri. Apoi a ,i'-O'u*n"eu;'Nu
Cdci Domnul Dumnezeu
ia i forr*'lui un oiuto' de potriva lui'cdmpului
si toate pdsdrile
fdcuse din pdmdnt 'Z"oiu-'inipitoarele
va numi; si pe
le
sd vadd cum
cerului si le adusesilo 'q"ao'*' ca
sd fie numele
era
Adam' a$a
fiecare vietate, ,u* u'i '-o-nu*not'd
tuturor
fiarelor
pdsdrilor cerului si
ei. $i a pus Adam ni*niu'u'or
lui'
potriva
de
aiutor
un
aJlat
nt't's-a
dar pentru iao*
chmpiei,
AtunciDunmezeuaadusunsomngreupentruAdamsialuatuna
coasta' pe care a luat-o din
din coastele lui- $i a fdcut Dumnezeu
Adam, femeie Si a adus-o lui.Adam'
n"iu*and capitolul 2 al
omul vieluie*"
i*pt"i"a
sar
cu solia sa
(5Q'
t44
9,l3).
;rrtea Proverbelor:
cd omul a-triit de la
diferite, au totuqi drept punct colrun afirmafia
t
lt tYpt ti :i:i
j :, T:'
inceput ?ntr-o fericir" ii*ant"utca cu mu
:t"^'] mal
tnreala
tnai
mult
$l
cu
era
apoi, dar legltura cu Dumnezeu
doincAt
aqa
chdere'
dupd
de
tensl clecAt fu cazul p*ttu generaliile
comun tuturor scri;ffi;t;*adisul cel fierd"ut, in sens larg'seeste
imboldul tainic ca
afl6
erilor Vechiului Testament' in acest dor
deveni nepdsator' satul
omul s6 nu se lase ui.rt o" tendinla de a
c[ starea actu.", aitp"*, de situalia actual6, ci tocmai conqtiinla
omului dorinfa
urmarea plalii divine pentru p6cat' s6-i !in[
uia
"rr" a-qi recipata bu"'ii" pierdute' de a crede intr-o mdntuire
treazdde
care este valoarea religioasb' aqa
;il;;;" iegdti pentru ea' latd despre
starea edenicb a ornului"'
de durabild a acestei inv6![turi
Trebuies6maiu"""n*a,,c6celedou[istorisirialecrealiei(unain
aratd clsdtoria monoC"n"rd. cap. 1 9i alta in Genezd cap' 2) ne
al stirii originare
;;;; * o instit,lle direct divind qi ca un dar
Sfdnta Scriptur[ a Vechiului Testament nu ne dd informafie amplir gi precisd cu privire la ciderea omului in pdcat. Din aceastd caur:i cercetdtorii mai liberali ai Vechiului Testament conchid, frrd ezillre, la afirmalia cI Vechiul Agez[mAnt nu are o concep{ie unitard
:rsupra modului in care omul a trecut din starea pl[cuti lui Dumneut:u la starea de p6cat gi de fiinp supusl m6niei lui Dumnezeul87.
Istorisirea picatului strlmogesc se afli in Genez[ 3,1 sq.: ,,$arl,,'lc era mai Siret decdt toate fiarele cdmpului pe care le fdcuse
l\tntnul Dumnezeu. El a zisfemeii: Oare, cu adevdrqt a zis Dumttr':eu, sd nu mdncali din toli pontii din grddind? Femeia a rdspuns
\(trpelui: Putem sd mdncdm din rodul tuluror pomilor din grddind,
,lttr despre rodul pomului din mijlocul grddinii Dumnezeu a zis: Sd
tttt mdnca{i din el Si nici sd nu vd atingeli de el, ca sd nu murili.
Itunci Sarpele a zis femeii: Hofir1t, nu veli muri, dar Dumnezeu
lrra cd, in ziua cdnd veli mdnca din el, vi se vor deschide ochii Si
cre$tlne'
zeu gi a-l l[uda 9i Preambri'
t47
146
rl
I
un $arpe veritabil, citci ,,sarpele era mai viclean tlecdt loate animalele pdmdntului" (Ccn. 3, 1). Credem ci aceastd comparalie
148
fi fost un garpe
adev5-
'l'estament:
cit.,p.75.
t49
F
C5 Satan qi nu qarpele animal a inqelat pe Adam 9i Eva' ne-o
16confirmd intreaga tiaailie iudaic[ pi creqtind. Satan este autorul
in
omului
qi
ului; el este vrajmaq ui lui Dumnezeu caiomniatorul
fala Celui Atotputemic.
latd ce ne spune Mdntuitorul in aceastd privin{6:
oruord'
,,Voi aveli de tatdpe diavolul... Et de la inceput a-fost
este
el
cd
pentru
laolaltd,
std
nu
idevdrul
cu
tor de oameni Si
-nu
cdci
lui'
ale
din
vorbeste
minciund,
o
spune
adevdr. Ori de cdte ori
este mincinos Si tatdl minciunii" (Ioan 8' 44)'
Expresia dintr-un inceput\8e vrea s[ spund cd Satan este autorul
pacatului gi al mor{ii corporale din lumea omului. Atunci diavolul
ei' Aqa au
s-a arStat ucigag, fiindc5 a folosit minciuna, ca un tatd al
de la inceput" tofi scriitorii bisericeqti din
inteles
"*pr"liu',,u"igaq
toate timpurileleo.
numaiprinaceeac6ciuniisocotesccddiavoluls-aservitdeun
suslin cd ispititorul
fu.p" r"ul, ca de un instrumen!.in timp ce allii
ucigag
'"' S.Lol,
p.99.
i
trbidem, p. 66.
I
150
15r
l
il
LL
picatul in lume'
contra acestei orAnduiri 9i cu aceasta s-a introdus
Pentru acest
riul'
Prin neascultarea sa, o*Ll u invilat sf, cunoascf,
Dumnezeu 9i sd se inmotiv, omul trebui. ta ft""t din gridina lui
qi mai apoi cu zidire.a de cedeletniceascd mai intAilu agriculiura
nealcultarea qi rf,zvr[tirea conL.-ti. a"ofo, afard din gradini !{en
raza de activiir, .iapa"iiii lui pum?ezeir i$i intinde tor mai rnult
voit s5 spun6 autorul,Getate. Aceasta este, in rezumat, ceea ce a
dar dupl ce omul s-a
ispitS'
prin
nezei. Pdcat t .-u upropiut d"'om
f6cutvinovatdep6cat,.rrumaiexistSaltSposibilitatedeintoarcere'
cu cale'
decAt
"- cdnd Dumnezeu va gisi
"Bisericii
creqtine cu privire- la pomul cui, ." ptivegte pdrerea
p[rinli l-au inleles in
noug*rii'binelui qi .auiui'"nii dintre vechii
cea mai mare parte
Dar
mod soiritual, ca de altfel paradisul intreg'
cu,o$tintei binepomul
paradisul cat fi
spune-clar:
Moise
cI
lui gi rdului, in inleles liieral, din cauza pomul
frumos. la vedin pdmdnt tot
,,Dunmezeu a fdcut ,i-'a'o'a
raiului
si. pomul
miilicul
dere si bun la *anro,n s'f po*'! iiut,ii f'
-ounosrinlui
ne
cuvinte'
acelfe
binelui si riului" (Gen 2' 9)" DupS
ce.curgeau
i"ntiq"*a locul raiului pe pdm6nt, ny.T1"d qi gir6urile
binelui rSului, din. cauz[
dintr_insul. s_u nu*ii fo*ul'"rnouqterii
aveau sr cunoascd din proJa, pti""r"a"carea din Ll, oamenii primi
intre bine qi riu' Nu se poate spune c[
;;iJ*p".""F aeoseuiiea
lucrurilor sau un pom
era un pom venlnos sau stricdtor prin natura
toate creaturile lui Dumrdu in sine, precum in g"n"'", erau bune
ca instrument
acesta a fist ales de Dumnezeu' numai
;ffi;""i't;;;;i"';;t
nezen.Pomul
pentru incercarea omului'
$ 23.
neascultarea
Cum ne amintim din Dogmatica noastr[ creqtin['
pScat
numegte
se
lui Adam qi a Evei de porunca lui Dumnezeu,
in
sSvArqit
picat
originar sau strdmoqesc, pentru c6 este cel dint6i
strimoqii noqtrile6'
lumea pfuninteasci, a"
"i""
l
i
"'
"u Mihal".s"u
1., o1t.
cit., P.
'"
145 '
r52
i
lrl
utergi plecat
i,
omul?i',
Dumnezeu
cuvinte de acest
adusu-Si'a aminte cd ldrdnd
,,Cdci et cunoaste zidirea noistrd,
infloreste ca Jloarea -cdmpusun'tem. omul? zilele lui ca iarba; el
mai cunoaste locul in care
se
nu
trece
ea
si
Cana sufld vdntul,
7ir.
"o'7or,
lat de mdnd
.." (ps' tO:, t+-tS); Iatd zilele mele sunt cdt un
om este doar o
via[a mea este ca o niruica, tnaintea ta' Orice
Si
'ru\oin Ca o umbrd trece viala omului" (Ps' 39' 5-7; cf ' 9i Iov' 14'
it. Zg, t2; 73, 5; 78, 39;89, 48; 90' 4-5; 146' 3-4)'
se pldng cu
ii
$ 2a.
Fiin{a Plcatului
tati
-ri
lLriDumnezeu (Ier. 11,3;Deut. 18, 19;Is. 1, l8; ps. l19, 158). pecltos este acela care nu line seama de vocea gi poruncile lui Dumrrezeu (Deut. 9,24;28, 75,I Sam, lZ, 15; I Regi 20,36 Ier. 13,
t54
t*
'"
Sellin
8'
p6-
drept
Atingerea de obiecte socotite necurate era considerat6
stl
Testament
Vechiului
religiei
al
m6ref
cat. Daicaracterul unic ai
dispar pur qi
i, i"ptrf c5 in c6rlile proorocilor tgaf a:.:ste iucruri
ins6 in
rmpi, fr"irtea voin{ei, cuvAntului { cali lui Dumnezeu'Acfiunile
Dumnezeu'
lui
voinla
;dl" iegii sunt p.i*it" ca fiind
motive-de
;;;L;;por avea decat motive reiigioase; eventualele
Aqadar'
exist6'.
nu
morale
si dea naqtere la acqiuni
uiia nutu.a
punct
"are
singur
$l anume:
unici a intregii religii cdtre un
qi in
prezenti
existi
"or,r..g"n1u
fiecare picat este pScat c6ntra lui Dumnezeu'
--
aceastd Privinl6:
a pdcdtuit contra
,,iok""l a zis lui Moise: pe cel care
(Ex' 32'33);
Mea, pe
O"out"""
qi poate si st[p6f"pta-fiUlia, de o.din spiritual, 9i omul trebuie
neascS Picatul:
gregi, rdtdci, pdcdtui" de la un drum drept sau scop bun (Jud. 20,
l6) gi aratd plcatul ca o deviere sau rdtdcire de la calea lui Dumnercu. $i el se gdsegte utilizat pentru a exprima plcatele sldbiciunii gi
,rlc negtiinlei sau gi picate mai grele:
,,Sd nu-li aduci aminte de greSalele din tinerelea mea" es.25,7);
,.|'dcatele mele se ridicd deasupra capului meu, ca o povard grea,
\unt prea grele pentru mine" (Ps. 38, 41, Cf.Ps. 59, 13; 109,7).
3. Sata (satah,,a se abate din drum"). Ca gi cele doui denumiri
rlt' mai sus, aratd o abatere sau deviere de Ia calea dreapti:
,,Sd nu li se abatd inima spre calea unei asemenea femei"
,,;r
faci bine,
vei
fi
bine
tl'rov.7,25);
,,Nu umbla pe calea celor nelegiuli, fereStele de ea, nu trece
aa,
ocole$te-o $i treci tnainte " (Prov. 4, 14-15).
I't
4. Aon (aon cdteodatd, Si avon de la rddacina avah -,,a se in,lrri". La forma hifil ,,a se incovoia", in sens moral ,,a decidea,,).
1,,/r este pdcatul pe careJ face omul cdnd il biruie ispita, devenind
r'rrrovat prin aceastf, biruire. Lucrul acesta se vede din expresii ca:
rttt,t ovoth
- ,,pdcatele plrintilor"
,.1r;rcatul Amoritilor"
Irrr rneu" (Ps. 32, 5).
(Ex. 20, 5;34,7), aon haemori (Gen. 15, 16), avon hatati -,,p6catul pbcatu-
157
156
.L
I S' 14'33;Is'24,
(lcr. 18, 15; Ps. 31,7 S.a.). PAnd la urmd, Sav era pdcatul minciunii
;.i falsit[fii.
3" Amal (de la aceeagi rddlcind, care insemna ,,a munci,,). De
irici vine qi cuv6ntul rom6nesc hamal ,,muncitor,,. Substantivul a
;riuns sI insemne muncirea sau comiterea pdcatului. Era fapta nerrorociti a pdcatului (Is. 10, 1; Hab. 1, 3; ps. 10,7; 55, ll).
4" Belial, (compus din beli ,,fdrd" Si iaal,,a fi util, a ajuta',),
cste pScatul care lucreazd, zdddrnicia. nimicnicia, c6ci n-aduce nici
rrn folos sufletului. De aceea, picdtosul este un om al degerticiunii
(i$ belial I Sam. 25, 25; 30, 22) este un fiu al nemerniciei (ben
lrclial) (I Sam. 25, l7), iar pdcdtoqii in general sunt ,,fiii lui Belial,,
(l Sam. 2, 12;Deut. 13,141' Jud. 20, 13).
5. Seker (de la aceeagi rlddcinl cu sensul de ,,a inqela, a
rrrinfi"). Era p5catul ingelSciunii, aljurdmdntului fals, al profe{iei
lrrlse etc. (Deut. 19, 18; Ps" 27,12;Frov. IZ,17;19,5;Lev.5,24;
ls. 57, 4; Ier. 28, 15; 29, 3 I g.a.).
6. Zima (de la Zaman ,,a simfi, a cugeta,,). pare ci era picatul
vicleniei, gireteniei gi rdutdlii. Se intalneqte in special pentru acele
lxicate ce-gi au originea in neruginarea cuiva (Lev. 18, l7; Iov. 31,
tl;Ez.16,27;22,9).
J. Turna (de la tama - ,,a fi necurat"). Este picatul ca necur;rtcnie, ca murdlrie, ce se prinde de sufletul omului, ca o conse-
159
tl
al
Dumnezeu, deci aratl pdcatul ca o risturnare a mersului normal
unei acliuni nefolositoare din punct de vedere al infelepca ceva inutil omului (Eccl. |,17:,2,
"o*ii"."u
ciunii. El desemneazd pdcatu|
3;2,12-13;7,25
10"
i;
10, 13)'
acele prcate in care indirect se trddeazd" o rrsculare contra sfintcniei lui Dumnezeu:
,,Rdzvrdti{i atifost totdeauna contra Domnului" (Deut. 9,7 Cf .
I's. 106, 7,78,17);
,,Fdrddelegile voastre vd despart pe voi de Durunezeul vostru, Si
piicatele voastre au astupat raza Sa inqintea voastrd', (Is. 59, 2);
,,Doud rele
Nefiind nimic substanfial sau esenfial, ci numai corup{ie qi decidere a fiinlei umane, picatul mai poartd numele de deEertdciune
(rik gi hevel). PdnI la urmd, cum am vdzut mai sus, p6catul este o
lipsi de minte (chislah) este chiar o boal6 (holi).
127
161
tele hataat, avon, pesa (Gen. 15, 16; 44, 16; Ez. 39 2I; 34, I ; Hoz,
1 1, 38, 5, 40'
14, 3; Is. I, 4; 20, L3: Ez. 2I, 30-34; 35, 5; Ps. 3
p6cat
folosite di'
sunt
de
vinei
atrase
descrierea
Pentru
13; 44,13).
sale qi
pdcatele
de
legat
este
cd
omul
se
spune
Odata
ferite imagini.
vina
(Is.
cd
I
8)
sau
5,
de
ele
poatd
scdpa
s5
le trage dupd sine fErd
pova'
ca
o
sa
asupra
apasi
pScatului
ce simte omul dupi comiterea
l,
rI
grea (Gen.
do
Dumnezeu intr-un vas (Gen. 15, 16), sau legate intr-o pungd (Hoz,
13, 13), sau in fine, cum tot Hozea spune, cd plcatele sunt scriso
intr-o carte, aga incdt pururea s[ afl5 inaintea lui Dumnezeu (Hoz,
1,2;Ps.90, 8; Mal. 3, 16). Un fel impresionant de a infh{iga vina
este acela folosit de Isaia qi anume ci vina este ca un perete caro
desparte pe om de Dumnezeu. Cuvdntul asam, care in limba mai
vec-he iniemna un dar de impdcare, in vorbirea de mai t6rziu, 9i
mai ales in cea preo{eascd, devine un cuv^ant pentru vind (Gen. 26,
10; Ier. 51, 5; Lev. 4,, 13; 5,2; Num. 5, J)'o'.
Sellin 8., op. cit., p.69.
'o'
203
seilin 8., op. cit., p.70.
$ 26.
Plcatul
ca
inclinare gi ca forfl
,'xcmplu,
'rlricdciunea nebdnuiti din timpul lui Noe (Cf. in.tel. Solom. 10, I -4).
'oo
t62
Testament cu-
rroagte qi simf6mAntul subiectiv al vinei sau congtiinla de a fi vinovat. Lucrul acesta se vede chiar din faptul ci omul dupl cdderea in
sq.
163
ne: Iatd imi curdlesc inima Si m-am spdlat de pdcatul meu" (Prov.
20,9). Tot aga, cu sinceritate, spune psalmistul: ,,Dacd ai pdstra,
Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta in picioare, Doamne?" (Ps. 130, 2). Caftea lui Iov, in chip special ne
sa
'05
p.7l
inima sau g6ndurile, adic6 omul interior (I Sam. 16, 7; ls. 6, l0: l's
11,5; 17,3;94, 11; 139,23). Omul cel dinduntru are o contitrtrri
tendin$ spre picat20u. .ar" aproape il silegte, aqa incAt el nu se
lroate apSra (Gen. 6, 5; 8,21; I Sam. 10, 9; Ps. 51, 12;73,7; 81,
$ 27.
Am vdzut in paragrafele precedente c[ sub pdcatul originar intelegem acea cSlcare a poruncii lui Dumnezeu, acea abatere a naturii omeneqti de la legea lui Dumnezeu, pe care au efectuat-o protopnrinfii in Eden gi care de la ei se transmite tuturor urmaqilor lor pe
calea nagterii naturale. P[catul originar, in descendenlii lui Adam,
se deosebegte de pdcatul originar al protopSrinfilor prin aceea cI
strdmogii au comis acel p6cat, au cilcat adicl porunca datl lor de
I)umnezeu, intr-un mod congtient gi liber, deci personal, gi prin
aceasta s-au aqezat personal in starea picatului qi personal s-au frcut culpabili inaintea lui Dumnezeu gi vrednici de condamnarea lui
Dumnezeu. Urmapii primilor oameni, ins6, n-au cllcat acea porunc6 a lui Dumnezeu, nu gi-au ab6tut natura lor de la Dumnezeu,
intr-un mod congtient qi liber, deoarece ei nu existau atunci; prin
urmare n-au pdcdtuit personal ca Adam, ci ei mogtenesc plcatul lui
Adam, prin descendenfa lor naturalE din Adam. Ei nu moqtenesc
insugi actul cel pdcdtos al lui Adam, cici acesta este curat personal
qi ca atare nu se poate transmite la altul, ci urmagii lui Adam mog2ou
l.
tenesc de la el pdcStoqenia naturii sau aculn se aqeazi prin descendenla lor cea naturala de la Adam, in starea p6c5toas6 in care a cI-
zut Adam prin mincarea din pomul oprit' Urmaqii lui Adam se
nasc acum in starea cea pdcdtoasd, in care a cdzut Adam, se nasc
cu o naturd abAtutd de la Legea lui Dumnezeu' A;a ne invald dogmatica creqtin5zo7.
Cum primul om, prin plcat, a avut consecinle grave, tot aqa 9t
ut.ug" iupl sine la primii oame,i se aratd prin sentimentul de ruqinJgi team6, in timp ce 1a Cain se manifesti ca un sentiment ce
duce spre disperare.
confirmd aceasta qi, in acelaqi tirnp, fin mereu treazd ideea ci phcatul atrage pedeapsa. De altfel, toati istoria poporului Israel ne aratl
olar cd atunci c6nd evreii mergeau pe calea lui Dumnezeu, adicit
cfectuau binele, Dumnezeu le rlsplStea cu bine, dar atunci cdnd sc
abdteau, deci pdcdtuiau, Dumnezeu ii da in mina popoarelor pdg6ne, din vecin6tate, care-i robeau gi-i supuneau la munci amare.
Dacd peste Israel vin amdrdciuni ftzice ca: secete, pustiiri prin
l6custe, molime g.a., care pustiesc lara de la un cap la celalalt, apoi
toate acestea vin de la Yahweh, care le trimite ca sd pedepseascd
poporul pentru abaterile sale, de la calea ardtatd prin Lege (I Regi
13; Am. 4,6 q.a.):
parte,
pe
este de rdsplatd, iar, pe de altd
de o
Scopul pedepsei,
pafte, de tnsdndtoSire, de corectare. Pdcltoqii, care regreti pdcatele
;i fac acte de poc[in{i, gdsesc milS la Dumnezeu care, pe cit este de
drept, tot at6t este gi de indurdtor (Ben-Sirach 16, 2). Dumnezeu nu
voiegte moartea pdcdtosului, ci sd se intoarcl de la calea cea gregitd
pi sd fie viu, adicd si trSiascl (Ez. 13, ll; 13, 19; 18. 23; 18,32).
I'6c[togii care revin la Dumnezeu, gdsesc grafie, milS qi iertare.
Pedeapsa are un caracter vindicativ, numai pentru cei refractari
pi invdrtoqafi, care nu se lasd corectafi. Pe un om de talia aceasta il
agteptl m6nia lui Dumnezeu gi pAnd la urmd este nimicit. Ideea
aceasta o expriml Vechiul Testament in mai multe feluri20e.
,,Dacii necredinciosul nu se intoarce, atunci Dttmnezeu iSi ascute sabia, intinde arcul Si-l {ine gata. Apoi tSi tndreptd unealta
17,
l;Ier.3,3;Ez. 14,2;loelZ,
,yi
caut6
2'o
$ 28. Cei
in paragrafele precedente am vdzut c[ Vechiul Testament conline invd{Itura cE din cauza pdcatului originar, transmis la tofi oamenii, nimeni nu este absolvit de pdcat. Totugi, c[(ile Vechiului
Testament ne vorbesc de c6teva persoane (c6teodati gi comunitdfi),
pe care le numesc ladikim,,drepfi". Este vorba de acele persoane,
aproape legendare, care aparlin epocii vechi, despre care Vechiul
Testament relateazd ci au trdit intr-o legdturd cu Dumnezeu nebSnuitl gi au dus o via{6 de completd dreptate. Persoanele au fost:
Enoch, care dupd cum ne spune Geneza (5,21), a fost luat cu trupul la cer, deci fEri sd guste moartea; Noe, care singur a fost invrednicit sd scape de pedeapsa potopului (Gen. 6, 9,7,1); Ilie care
a fost luat, ca gi Enoch, cu cSrula cea de foc. Dar pe aceste persoane trebuie s5 le scoatem din numirul celorlalte, cdci cu ele
Dumnezeu a lucrat in chip extraordinar. Aqa a fost in iconomia lui
divind sd lucreze cu ddnsele. Dacd critica negativi cautd explicalii
umane, este liberd s6-gi creeze orice teorie. Creqtinismul, care crerde in puterea cea mai presus de fire a lui Dumnezeu, admite lErd sI
caute explica{ie cd Enoch, Moise gi llie au putut fi lua{i de pe p6m6nt la ceruri.
in ceea ce privegte pe ceilaili oameni mari ai Bibliei, Vechiul
Testament, c6nd vorbegte de ei, nu-i socotegte lipsili de pdcat. Nici
chiar pe patriarhii poporului ales nu-i absolvd de picat. CuvAntul
yadakah,,dreptate" din Genezd cap. 15, unde credinla lui Avraam
este socotitd dreptate, are cu totul alt inleles decAt ,,frri de pdcat".
Avraam, Isaac Ai Iacob, ca gi alte personaiitd{i cinstite de Vechiul
Testament, au fost socotifi oameni, la fel cu ceilalli gi deci 9i cu
pdcate.
t7a
'"
'''
Capmolul V
Dumnezeu ca Judecdtor
Ideea de judecatd este strAns legatd de cea de m6ntuire. CAnd
vorbim de una, trebuie sd amintim gi de cealalt5. Numai pentru a le
studia mai pe indelete, le desplrfim pe una de alta, cdci altfel ar
trebui s[ le tratdm impreunb.
DacI ne uitlm cu luarea-aminte la aspectul general al unei comunitSli religioase oarecare, frri sd vrem chiar, observim doui curente, care degi trliesc la un loc totugi, din c6nd in cdnd, curentele
se ciocnesc2ra. Aceste doul curente sunt: cei ce se lin de literd Si
cei ce se lin de spiritul literei. Lucrul acesta s-a constatat cd a existat qi in comunitatea lui Israel, gi deci a dat un colorit religiei Vechiului Testament. Aceste doui curente au diinuit in Israel pAn6
cdnd a venit Mdntuitorul, care aduce religia spiritului, religia cea
adevdrat[. Si nu trecem dincolo de realitate gi sd ne inchipuim cd
cele doud curente existau ca doud religii vrdjmaqe, cum fac de obi't". Nr, ci ele erau numai mici deosebiri
ccr cntrcrr negatrvrqtrde a
vedea lucrurile, cdci in liniile mari dogmatice religia Vechiului
zta
r73
t72
$ 29. Judecata
zit
nii
intregii omeniri
in paragrafele in care am amintit despre p[cat, am vdzut cd, pdcatul originar s-a transmis asupra intregului gen uman gi deci nici
un om nu poate sd fie socotit {br6 gregeald. IJrmeazd, de aici cd
omul, cdplt6nd starea de vinovd{ie in fala lui Dumnezeu, singurul
drept qi sfhnt, va trebui judecat de Yahweh pentru abaterile pe care
le va comite.
t'5
,-_
-J
maqii lui Cain, rdi prin definilie (Gen. cap' 6), Dumnezeu t9 !9t?rlqie sd dea ca prim[ pedeapsd, oamenilor, o via!6 numai de 120 de
pururea in om'
arir'. ,,Dumnezeu a zis: Duhul Meu nu va rdmdne
lui vor fi de
zilele
Totusi
cdci omul nu este decat carne pdcdtoasa.
o sutd cloudzeci de
palatele
,,De aceea voi trimite foc tn Moab, care va mistui
strimijlocul
tn
zarvei,
mijlocul
pieri
tn
Chiriatului si Moabul va
(Am'
2,2);
gdtelor de rdzboi Si sunetului trdmbilei"
tinerii cu sabia'
,,Am trimis tn voi ciuma, ca tn Egipt; v-am ucis
am ldsat sd vi se ia cciii, am fdcut sd vi se suie tn ndri duhoarea
taberei voastre..." (Am. 4, 10. Cf. 9i 5, 9; 9,4;9,10; Hoz' 5, 14 sq';
9, 10 sq.; 14,3; 14,5; Is. 5, 14;22, 14;Ez' 33' 16 sq'; Ps' 73' 18-20);
Ta"'
,,Noi suntem mistuili de mdnict Ta Si ingrozili de urgia
care
5-11'
90'
Psalmnl
Ta.""
zice
Toate zilele noastre pier de furia
de
cauzate
sunt
viefii
ne aratS clar ci moartea gi toate suferinlele
picatele omului;
meu' ca o
,,Cdci fdrddelegile mele se ridicd deasupra capului
pov,ard giea apasd peste mine--." zice Psalmul 38,4, care ne 16'mureqte-ci
suierinlele qi necazurile sunt consecin,te ale pdcatului
(Cf. Ps. 40,13;103, 3);
Tu ai
,,Iatd, chiar suferin{ele mele erau spre mdntuirea mea;
ai
cdci.
putrezirii'
groapa
pldcere sd-mi sco[i sufletul din
gdsit
"aruniat
Aici
sq')'
(Is'
17
38,
inapoia mea toate pdcatele mele"
Isaia ne aratd cL moartea este pricinuita de p6cat, deoarece cel c6in alte locuri ale Vechiului Testament, limita vdrstei difer6. tn Gen.
6-5,
g
41, este de 130 de ani. in ps. 90, limita este de 70 de ani. La Isaia
20 este de 100 de ani.
2t6
109,15; 139,24).
$ 30. Judecata
171
pierd puterea qi sunt nimicite de alte neamuri, care p6n5 aici fuseserl mai slabe (Ex. 23,27; Ios. 24, l2),,Ziua lui Yahweh", expresie des intalnit[ in ca4ile Vechiului
judeTestament, era zinjudecalii in care neamurile aveau s6 fie
cate de Dumnezeu, cand se va face dreptate iui Israel, pentflr carc
,,ziuahi Yahweh" va fi o zi de lumini 9i bucurie (Is' 9, I )'
Proorocul Amos enumarS pScatele popoarelor vecine 9i aratil
pacatul cel mai mare pentru care ele vor trebui s6-9i isp[qeascil
vina (Am. 1,3-2,3). PScatele ardtate nu sunt numai cele comiso
contra lui Israel, ci qi cele sivirgite contra dreptS{ii qi sfinleniei lui
Dumnezeu (Am. 2, 2. Cf. 9i Is. 14, 28-20,1 sq'; Sof' 2,4-15)'
pentru umilirea, jefuirea qi nelegiuirile comise contra na{iunilor
riul babilonian.
si
t'i
rr8 Profetul
Ioel este agezat de cdtre mulli exegeli tradilionaligti
tt irt<llici) ca
t79
pamanteqti. Numai de c6tre Evanghelia lui Hristos ea a fost complet epuratn. De aceea, Pavel spune tare, ca sd fie auzit qi de evrei:
,,Nu mai este iudeu Si nici elin.-." (Col. 3, 11)'
$ 31. Judecata
de
"ui"u
cioare le!'amantul, atunci trebuia si suporte rigorile sancfiunilor
din pedepse terestre: necazuri provenite din secete'
"onrtuu
"ur"
r5;zboaie, robie etc.
in clipa cind poporul israelit a fost ales de Dumnezeu, el a primit
voinla lui yahweh qi s-a obligat si asculte de ea, adicl sd o
implineascd (Ex. 20, l;24,7; Ios. 24, 24;ler'7,23)' Toate vestirilo
gi comunic6rile divine Dumnezeu le f5cea f6giduind bine in caz-do
implinire (Ex. 34, 14; Ios. 24, 19) dar vestind o sancfiune aspr6in
caz decdlcare (Ex. cap. 20, 5 sq.; Deut. 28, l5 sq'; Lev ' 26, la tq')'
in spiritul Vechiului Testament, deqi popor ales, Israel nu er'
scutit de judecatd afunci cind el se abdtea de la calea lui Dumne'
zeu. Daci poporul asculta de Leglmmtul incheiat cu Yahweh'
qi bine'
adicd mergea dupi inv[!6turile Legii, avea si fie mullumit
cuv6ntat (Deut. 11,26 sq.; 28, 14; 2 sq.)'
i* amintit qi in paragraful
Curentul cultico-nalionalist,
"r.
ce Israel are un leg[mint
indat6
de
cd,
iluzia
precedent, igi crease
sfant, in care troneazl
cel
templul
cu Dumnez.r, u." in Ierusalim
de vedere moral'
punct
din
daci
nev6zut insuqi Yahweh, apoi chiar
il ap[rd pe Israel
Dumnezeu
viafa lasd mult de dorit, nu face nimic.
180
Jara Fdgdcluitl
;i
lrrrnd zi sI apard Yahweh in mijlocul poporului din lerusalim. La sirbdtoarea anului nou, c6nd se simboliza urcarea lui Yahweh pe tron, cei care
;rlrartineau misticilor aminti{i igi exprimau speranla, urdndu-pica in aceastlr zi Dumnezeu s6 aduc6 judecata gi pieirea peste toate popoarele care-l-
rrrisc pe El, respectiv pe Israel. Atunci va veni peste Israel lumina qi putcrea (Amos 5, 18).
18t
Cel care predicd mai cu tdrie judecata lui Israel este lsaia (2,
6-22). Cu qi mai mare vehemen{d zugrivegte profetul Zefania
,,ziua Domnului", ardt6nd-o ca pe o zi de spaimS 9i bezn6, spun6n'
du-i ,,ziua m6celului", ,,ziua judec6fii", ,,a examenului" (Zefania l,
1-18; cf . 1,2 sq.;3, 8 sq.).
Fdrd si crufe nici pe regi nici clasa potenlati a preolilor, Ieremia spune ci Dumnezeu a judecat pe Israel 9i l-a gdsit vinovat
p6nd la mdduva oaselor. De aceea, poporul va fi dus in robia babilonian6, iar templul sfhnt va fi ars pini la temelie. Aceasta a infuriat pAnd la sAnge tabdra cultico-nafionalistE, care l-a aruncat pe
Ieremia in grota cu noroi 9i ldrd lumind (Ier. cap.37 9i 38). $i la
Ieremia, (4,23 qi 28, 8) qi la Ezechiel (6, 1 1;20,35),,ziua Domnului" este zi de doliu pentru Israel. Desigur, nici popoarele celelalte nu vor scipa de judecata Domnului.
De altfel, proorocii la care lipseqte expresia de ,,ziua lui Yah'
weh" cunosc gi dAngii chestiunea intr-un fel asemdnStor. Hozea
spune cd Dumnezeu se judecd cu Israel din cauza lipsei sale de cre'
dinciogie, din care pricind {ara gi tot ce se afl6 intr-insa, va fi distrus cain urma unui incendiu (Hoz. 4,L;3; cf.5, 1; 5,5;5,9; 12'
3). intr-o figuri de stil, Mihea spune c5 Dumnezeu coboari din
palatul Siu ceresc pe pdm6nt, pentru ajudeca pe lacob 9i pe luda,
clipd in care pdm6ntul se va cutremura qi se va topi (Mih. 1,2-7)Aqadar, toli proorocii au vdzut judecata din urmd ca o realitate
de care nimeni nu va scdpa. Unii dintre ei (Amos, Isaia, Mihea),
explicd lucrul acesta prin decadenla moralS foarte mare a poporu'
lui, iar al1ii (Hozea, Ieremia, Ezechiel) aratd cd pricina este de or'
din religios qi std in apostazia poporului fald de Dumnezeu- Deo'
sebirile sunt aqa de relative gi p6n6 la urm6, cauzele se reduc la ptrrdsirea lui Dumnezeu22o.
Timp de secole, profelii au avertizat pe Israel sd se abati de la
calea cea rea pe care a apucat, cdci altfel vine ,,ziua Domnului",
adicd judecata gi aceasta va fi necruldtoare. Citind azi cuvintele
profe{ilor, s-ar putea s6 ne aparS ca o rdzbunate groaznicd 9i cI
Dumnezeu socoate pe Israel ca un duqman ireductibil (Is. 1,24;6,
13; Am. 9, 2 sq.;Hoz. 5, 14; 9, ll 13, 7, Cf-F;z. 21, 19 sq. Chiar
Isaia in cap. 40, 2 spune cI Iuda a primit o pedeapsS dubl6 pentru
sI
se
pltrund[.
Spusele profefilor s-au implinit, cdci atAt regatul de nord sau lsrael, c6t gi cel de sud sau Iuda, au pldtit scump neascultarea de
l)umnezeu. Ambele au fost desfiinlate qi populalia dusl in robia
lsiro-babiloniani.
Abia in exll, ,,la rdul Babilonului, ant Sezut Si am pldns" (Ps.
137, l), abia acolo poporul s-a dezmeticit, cdci merge la profetul
Irzechiel gi-i spune: ,,Fdrddelegile Si pdcatele noastre sunt asupra
noastrd Si din pricina lor suntem amdrd1i: cum sd mcti trdim? (Ez.
33, 10).
Reintoarsl din exil, comunitatea iudaicd igi reincepe via{a religioasd, cdci politic era sub dominalia persanS. Profelii de dupi exil,
ca sI lind poporul pe calea Domnului, reiau expresia,,ziua lui Yahweh" care se apropie. Profetul Zaharia spune cI peste lard planeazd
un blestem: ,,Acesta este blestemul care este peste toatd lara... cdci
orice ho{ Si oricine jurd strdmb vafi nimicit cu desdvdrSire de aici"
Iui Dumnezeu cel sfAnt qi drept (Mal. 3, 24; Ben-Sirach 48, 10).
f
182
183
,.]
in carfile de dinainte de exil, ca de altfel in toate cdr{ile vechiului Testament, individul ocupd un loc foarte qters- Na{iunea sau poporul sunt cele douf, no{iuni cu care lucreazdVechiul Testament.
Soarta fiecirui individ israelit nu poate sd fie alta dec6t aceea pe
care Dumnezeu ahfurdzit-o intregii omeniri cdzutl in p6cat. Deci 9i
fiecare israelit in parte are si fie supus j udecdlii lui Dumnezeu'
omul a fost h6r6zit de Dumnezeu pentru viala fericitS 9i etem6,
dar prin pdcat el a ajuns sd fie destinat morlii. Aceastd osAnd6, de
altfbl, ii fusese anunlata omului chiar mai inainte de c5lcarea poruncii divine. Lds6ndu-se ademenitd de qarpe, Eva ispiteqte qi pc
fi scutit
ci individul
ar
de sancfiunea pentru plcatele sale personale, deoarece crz6nd peste nafiunea intreagd, pedeapsa cade qi asupra sa. Lucrul
acesta se glsegte menfionat clar in cdr{ile Vechiului Testament:
,,Cu cel bun. tu eSti bun,. cu omul drept, te porli dupd dreptate,
cu cel curat esti curat, cu cel inddrdtnic, te porpi dupd tnddrdtnicia
lui" QlSam.22,26-27).
[)in contr6, drep]ii sunt purta{i de rnin6, adicd apdra{i de Dumnezeu: ,,Eu sunt totdeauna cu tine- Tu m-ai apucat de mdna
dreaptd, md cdlduzeSti cu sfatul Tdu Si apoi md primeSti in cinste"
(Ps. 73,23 sq).
DupI cum se vede, individul israelit este supus judecdlii divine
intr-o mlsurd cu mult mai mare dec6t individul pdg6n, fiindcd
Dumnezeu lumineazd qi cerceteazS acest popor cu o grij[ aparte:
,,in timpul acela, voi scormoni cu felinare lerusalimul Si voi
pedepsi pi toyi oamenii care se bizuiesc pe droidiile lor Si zic in
-inirua
loi: <Domnul nu vaface nici bine, nici rdu>" (Zef ' l,12; cf '
Ier.6,27 sq; Ez. 16,48 sq.; Ps. 139,23);
,,N-a cinoscut Dumnezeu cdile mele? Nu mi-a numdrat el pasii
mei? (Iov 31,4).
Psalmii, care mai toli au fost folosili la cultul divin de la templu, recunosc ci fiecare om pdcdtuieqte 9i deci i$i meritl pedeapsa:
,,ziua lui yahweh" c6nd poporul va fi v6nturat, adic6 judecat. Profetul Maleahi
ne aratd cd.,,ziua Domnului" va fi o cernere definitivd, cdnd vor fi
nimicili toli apostafii din popor (Mal. 3,5).
Dupd cdrlile Vechiului Testament, judecata atAt a popoarelor,
cdt gi a indivizilor este dati ca efectudndu-se aici pe pimAnt. Nurnai ?n Daniel 12, 2 ni se aratd ci judecata va avea loc dincolo de
moarte gi de mormdnt. Daniel ne spune cd dintre cei care acum
dorm, unii se vor scula pentru o viali vegnicd, iar allii pentru ocard
;;i rugine vegnicd. Ideea aceasta o gdsim clarificatd la maximum de
cdtre Evanghelie, unde judecata de apoi va fi Ia finele lumii acesteia pdmAntegti gi inceputul viefii veqnice22r.
spre judecata divinS, individuald,
186
"t
cici ei aqteapti
Ceptrolut-VI
Dumnezeu ca mdntuitor
rai; aqa
Ciderea oamenilor n-a fost definitivd ca cea a ingerilor
nu este
omului
ne inva!6 dogmatica noastri creqtinS' Dacd ciderea
raj
ingerii
definitivI, inseamnd cI mAntuiiea lui este posibildIin
extern6'
it picat din singura lor voinli, IEri nici o ispitiremai mult au
ci
"arri
timp ce primii oameni au cdzut, nu prin sinea lor'
revoltat dis-au
rii
cei
ingerii
Aqadar,
iori,"n,uti de cdtre diavol.
la sine a
de
care
lor'
voinla
simpli
rect contra lui Dumnezeu, prin
r6zvrdtit
s-a
voin[a
om
in
ce
a"u"nit renegatl 9i revoltatS, in timp
a adus
care
provocare
prin senzualilatea cea provocatd din exterior,
$ 33.
LegimAntul
il
dE omenirii
in*""ur"u
op. cit.,P
"'Comoroqan A.,
189
188
,-t
'I
!*'
Poporul israelit'
34,27;Flx.24,7 sq-;Hizea6,7;8,1; Am' 3' 2)'
cdci
lui
din cea mai veche antichitate, se socotea poporul
Sinai (Ex' 24'7)'
muntele
pe
Dumnezeu
cu
Mil a facut legdmAnt
de la Sichem' era
Cel frcut cu losua, urmaqul lui Moise, pe colina
prilej poporul iqi reinoia
numai reamintire gi comemorare, cu care
Dumnezeu'
ci
sq')'
promisiunea
?l:IY"''
(Deut.
dumnezeiegti.
.r2s
7,9;7,12).
qi in privinp leg['
Cum am amintit, in paragrafele precedente'
unii care credeau c6 p0
mantului existau deosebiri d-e vederi. Erau
190
rrrr'sc
,
191
il
cdtre C.t'
lat6 ce citim in Isaia 45, I sq: "Asa vorbeSte -D-omnul
sd doboare neamurile
rus, unsul Situ, pe co,u t 1in" au mdnd 1y
Eu am ridicst pe Ci'
tnoinruo lui si sd arrtngn irdul tmpdrd{iilor'
lui"' " (Is' 45' 13);
cdrdrile
rus tn dreptatea Mea, fi voi netezi toate
Meu Nabucorobului
,,Acum dau toate aceste {dri in -mana
chior si fiarele campului'
donosor, impdralul Suiitonu't'i' ii dau
impdrdyie nu se-vd
ca sd-i fie supuse... Dacd un popor sau o
ace-la cu sabie'
;;p;r"lui Nibucodono''o'"' 'it pudepsi poporul
"
6-8'-9f. 25'9; 43' lO)'
cifoamete
si cu ciumd." (Ier' 27 '
---'in
o
putem spune cd Vechiul. Asef,ma3t *noTt^",
ales
intat poporul
"oo.irzie,
a lui Dumnezeu, in cadrul 9a1e]a mai
*ui" op"ra
mo(ii (adicd al
blestemul
qi
de
;;;; fi aptdrata" otanJu pa"utur'i
lui Dumnezett'
suferlnlel) 9i poate avea parte de binecuvAntarea
lui Dumnezeu
a
ac{iune
o
O""i-a""riuta. Vechiul Tesiament predici
a-omului' so
plc6toase
*aniu Lui contra firii
care, in opozilie
a ltri
"o
adev6ratd
natura
aratd prin indurare qi iubire cale gste
asupra
coboard
yut*.tt.
iniurare qi milostivire divind
$ 34. Calea
Adesea, in rAndurile ce s-au scris pdnd aici, am tot folosit expresia ,,calea Domnului" (derek Yahweh). Ce era aceastd cale a
Aceast[
Vechiul Testament
celor care fac voia Lui, care p6zesc legSmAntul'
dintre Dumnezeu
;;;;;; ".ele aluzii la chestiunea dacd legdtura
ci ea poate qi tregi om nu se limiteazd nu*ui la Yahweh 9i Israel'
intreaga omenire care ntl
buie sd fre extins5. ajung6nd sd cuprindd
s-a rhsculat contra Creatorului ei"":
Egiptului si la hotur
in
,,Atunci vafi un ott* pn't'u Domnul lara
Acesta va 'fi pentru
Domnul'
,o j un stdlp cle adutcere'aminte pentrlt
Egiptului
'. Domnul
Domnul ostirilor un",,*n ii o id'turie in lara
,,
daruri de
Domnul in ziua aceea' Voi atluci iertfe si
le vor tmptitti" (Is' 19' 18-22);
fa'ce lurdminte Domnului Ei
duce din Egipt in
'*-,:i;
orunasi ,rn,'u, v'a fi un drum care va
in Asiria' s,i egilt
Asiria. Asirienii se vor duie in Egipt si egiptenii
Tot in timpul acekt'
tenii tmpreund cu asirienii vorctiii Oo*i'lui'
ca o binecuvttrr
Asiria
cu
al trnituo, unit cu fgipt"l- Si
Israel va fi
ii va biruecuvdnta $l
tare tn miilocut pdmdntului' Diinul oStirilor
Meu'
poporul
si Asiria lucru
va zice: Binucuranii sdfie Egiptul'
23-25)'
(ls'
19'
Mea"
rea mdinilor Mele si kriel *isinni'no
"u
s"ili,8.,
op.
cit.,p.96.
t93
:
au rds'
pe ea Si veli gdsi liniste pentru sufletele -voastre' Dar ei
'prnr;
i'{u vrei sd mergem pe ele"-(ler' 6, 16)'
legislaiii'
lalia mozaic6. Dacdpopo.,l implineqte poruncile acelei
a ocolit
el
atunci
care nu sunt altceva dec6t voinla lui Dumnezeu'
Testament
p[catul gi a cAqtigat viafa, care in infelesul Vechiului
s5 fii mullumit,
inseamnS sd ai de toate, s[ nu duci lips6 de nimic,
Legii date dc
deci fericit. Dacd poporul nu implineqte poruncile
ca tot
Dumnezeu, atunci intreg poporul va merge la distrugere'
connu
singuratici
indivizii
exil,
restul omenirii. P6ni upioup" de
Dumnezeu'
lui
tau; poporul intreg era rispunzitor in faf
am amintit mai sus' consta din celc
Legealui Dumnez"u,
"u6 sq')
,""" p:o.urr"i date pe muntele Horeb (Ex' 20' 1-17; Deut' 5'
alo
cirfi
cinci
gi cu timpul. Legea lui Dumnezeu o formau cele
in general' ,i'entateuhului
9i chiar tot Vechiul Testament,
-invdf5turile pe.caro
qi
toate
ca
porunci,
zece
O""utogrl iau cele
gi s6r'
Mois" le-iprimit prin inspira{ie divin6, in zilele de Simbitb
Era firesc
tato.i uu fost explicate poporului de c[tre preoli gi-levili'
o grijll
cu
intAlnim
ne
sd
deci ca in religia Vectriuiui Testament
erau
care
cultic'
ordin
speciall fap de implinirea prescrip{iilor de
binecuvdn"
de
sicotite ca impliniri ale legimdntutui 9i aducdtoare
tSri divine.
desigur' apSreau
CAnd se insista prea mult asupra pd(ii rituale'
dintiii
qi aparatorii implinirii poruncilor mora.le, care ar6tau celor
ou*n"r"u se uita mai mult la duhul cu care se implineau ritu"a
riledec6tlaceremoniilepropriu-zise.Fenomenulacestailintalnirtt
cu severitato,
gi astazi intre membrii Bisericii creqtine. Unii postesc
vechime' dar
din
datinele
iu. irg"runchieri qi cruci, plzesc toate
aproapelui
iubirea
9i nc'
sunt flarte culanli a c6lca legile morale:
rt
formalh
partea
de
ar"p,ati de tot feiul. Al1ii se ocup[ mai pufin
aga
c6
tt
religiei, clar sunt mai atenfi cu fapteie spiritului' Socotim
nicitii
care
fost gi in timpurile mozaice' Existau dou[ curente' dar
Ceea cs
datl n-au inleles si ajung[ la secte, deosebite una de alta'
ambele curente erau convinse cd ele suttl
trebuie sA relinem
"a
".t"
poporul s5 gtie cara
interpretele fidele ale Legii mozaice pentru ca
194
I
I
195
rocire care va fi rodul gdndurilor lui, cdci n-au luat aminte la cuvintele Mele si au nesocotit Legea Mea" (let- 6, l9);
,,Pdrin{ii voStri m-au pdrdsit... Si n-au pdzit Leg,ea Mea! Dar wi
ali fdcut Ei mai rdu decdt pdrinlii voStri, cdci fiecare umblali dupit
pornirile inimii voastre rele Si nu Md ascultayi" (Ier. 16, Il-12);
,,Pentru ce md lasi (Doamne) sd vdd nelegiuirea... Asuprirea Si
silnicia se fac sub ochii mei, se nasc certuri, se stdrneSte gdlceava.
De aceea, Legea este fdrd putere Si nedreptatea nu se vede, cdci
cel rdu biruieSte pe cel neprihdnit, de aceea se fac iudecd\i ne'
drepte" (Hab. 1,3-4 sq.; cf.Zah.7,I2).
fiindca profefii au cuvinte aspre contra p64ii cultice, in special
contrajertfelor, nu trebuie si infelegem c6 ei erau contra acestora,
cLar fr fost nigte protestanfi ai zilelor noastre. Ei le implineau ca
oricare alt israelit credincios gi le socoteau ca acte plScute inaintea
lui Dumnezeu, pentru impbcarea cu cerul. Profefii erau numai contra spiritului cu care se aduceau 9i implineau actele de cult. Dactr
sufletul nu !i-e curat, dacd gAndurile rim6n tot cele ale fiarei din
om, jertfele nu sunt plicute lui Dumnezeu. Ei voiau o circumcizie
a inimii, adicl o viali religioasi qi morali IIcutI din impulsul dragostei de Dumnezeu:
,,Mild voiesc Si nu jertfe; cunoStinld de Dumnezeu mai mult deht arderi de tot" (Hoz. 6,6);
,,Ascultayi cuvdntul Domnului, copii ai lui Israel! Cdci Domnul
trre ojudecatd cu locuitorii ldrii, pentru cd nu este adevdr, nu este
indurare, nu este cunoStinld de Dumnezeu in lard. Fiecare jurd
strdmb Si minte; ucide, furd, desfrdneazd, ndpdstuieSte Si face
omoruri dupd omoruri " (Hoz. 4, l-2).
Proorocul Isaia aratd cd voinfa lui Dumnezeu se arat5 mai ales
in dreptate, gi el aratS in ce consti dreptatea:
,,Domnul intrd la judecatd cu bdtrdnii poporului Sdu Si cu
t
tnai-marii lui: <<Voi ali mdncat via! Prada luatd de la cel sdrac
t:ste tn casele yoostre>" (Is.3, I4);
,,Yai de cei care numesc rdul bine Si binele rdu, care spun cd
intunericul este lumind Si lumina tntunerec, care dau amdrdciunea
in loc de dulcea{d Si dulcealc tn loc de amdrdciune " (Is. 5, 10);
,,Spdla{i-vd deci Si curdli[i-vd! Lua{i dinaintea ochilor Mei
laptele rele pe care le-ali fdcut, tncetali sd mai facepi rdul. invdlali-vd sd face{i binele, cduta{i dreptatea, ocrotili pe cel asuprit,
/ace{i dreptate orfanului, apdrali pe vddtnd" (Is. 1, 16-17).
Nu numai venirea la templu gi implinirea riturilor o voieqte
Dumnezeu, ci mai ales faptele dreptSlii;
,,Ascultali cdpetenii ale lui Israel Si mai marii casei lui lacob;
Nu este datoria voastrd sd cunoaste{i dreptatea? Dar voi urd{i binele Si iubi{i rdul, jupuili pielea Si carnea de pe oase. Dupd ce au
ntdncat carnea poporului nteu, dupd ce-i jupoaie pielea ;i-i sfardntd oasele, tlfac bucdli... apoi vin Si strigd cdtre Domnul. Dar
cl nu Ie rdspunde ci iSi ascunde faya 5a... pentru cd aufdcut fapte
rele" (Mih.3, 14). ,,f,i s-a ardtat, omule, ce este bine Si ceea ce
cere Domnul de la tine, adicd sd.faci dreptate, sd iubeSti mila Si sd
umbli supus Dumnezeului tdu" (Mih. 6,8);
,,Cdutali pe Domnul, cei credincioSi care tmplinili poruncile Lui.
Cduta{i dreptatea, cdutali ascultarea de Domnul... " (7,et.2,3).
Ascultarea de Domnul, mergerea dupd legdmdntul Domnului,
adicd a Legii lui Yahweh, aceasta este ceea ce voiegte de la credincios Dumnezeu:
,ori,ironr"
lard
jertfele
nu-mi sunt pldcute" (let' 6'2O);
voastre
plac
- Si
td'
,,Cim? Fura{i, ucideli, ctesfrdnayi, iura[i strdmb' aduce{i
cunoasteli
nu-i
mdi|e lui Baal, mtergeli clupd alli Dumnezei pe care
in care
apoi venili sd vi-infdyiSayi tnaintea Mea' in casa aceasta
si
'este
sit
invocat numele Mi" qi ziceli: Suntem mdntuili"' ca iardsi
" (Ier' 1,9)'
faceti toate aceste urdciuni!
"MaibinedecAtmultelegiuiridejertfegicurdliri,rituriqiceredirt
monii, mai degrabi s-ar faie voia lui Dumnezeu, care const6
poporului:
actele dreptSlii. Aqa sfbtuieqte Ieremia pe conducitorii
Domn-ului
Legea
,,Cum-puteli voi sii spune{i: Suntem tntelepti Si
cea tnse'
pana
lucru
la
esti cu ,oiZ Cu aclevdrat, in zqdar s-a pus
cunoaslc
ldtoare a cdrturarilor" (Ier.8, 8)' ,, Chiar cocostdrcul iqi
vreme(t
pdzesc
timpul pe cer; turtureaua, rdndunica Si cocorul tSi
venirii lor. Numai poporul nxeu nu cunoa$te Legea Domnului"
(Ier.
' 8,7).
Iatl
si
^inima
sa si sd nu iubi;i jurdmdntul
(Zah' 8' 16 sq')'
strdmb. tdciioate lucrurile acestea Eu le urdsc"
ntt
Profetul Ezechiel, Ezra Si cei care au mai urmat dupi ddnqii
proo'
de
spuse
s-au g6ndit un singur moment sI nesocoteascd cele
nigte sirnpli interpreli ai Legii lui Moise care, dupd pirerea lor, lirsese datS de la inceputtoatd de cdtre Dumnezeu. Este impresionant
de constatat c6t de pulin au putut influenfa acegti profeli pe un onr
aqa de pios ca Iisus Fiul lui Sirach, care numai amintegte despre
dAngii in capitolele 48 qi49. Unii din poefii care au compus psalrnii, precum gi dasc[lii care au compus scrierile sapienfiale se gdseau mai pulin pe linia profefilor dec6t pe cea a celor din grupul
c ultico-naf ionalist228 :
,,Dacd aifi voit jertfn, {i-o5.fi adus, dar lie nu-li plac arderile
de tot. Jertfele pldcute lui Dumnezeu sunt duhul umilit Si inima curatd... " (Ps. 51, 16-17; cf. 9i Ps.40, 50; 73 q.a.).
Degi Legea, cu multele ei prescriplii qi obligalii, ?ncdtuqa oarecum religia spiritului, totugi pentru autorii psalmilor qi ai literaturii
sapienliale, Legea era socotiti ca o sarcini ugor de dus:
,,Ordnduielile Domnului sunt fdrd prihand Si veselesc ininta.
"t
$ 35.
Poclinfa
vostru" (Ioel2,I2).
Expresiile privitoare la ieftarea de p[cate folosite de prooroci
sunt numeroasei na$a avan (,,81 a ridicat pdcatele"), salah (,,e1 tt
iertat"), chissah (,,a acoperit = a iertat"), chiper (,,a gters : a ier"
tat"), malah (,,e1 a spSlat: l-a iertat"), chibes (,,e1 a spllat: iertat"), mus (,,e1 a ridicat, scos = iertat"), avar lifesa (,,e1 i-a trecut
pdcatele : l-a iertat"). Io hasiv (,,eI nu i-a socotit = a iertat"). Ideca
ce se leagd de aceste expresii este cd daci omul vrea sd fie iertat'
atunci sE se roage lui Dumnezeu ca sd-i dea iertare de p[catele pc
care omul gi le recunoagte:
,, Doamne Dumnezeule, iartd" (Am. 7, 2);
,,Aduceli cu voi crminte de cdin{d Si intoarceli-vd la Domnul.
Spune{i-L' Iartd toate nelegiuirile, primeSte-ne cu bundvoin{d Si-li
vom aduce lauda buzelor noastre, tn loc de tauri" (Hoz. 14,2);
,,Doamne, poporul ocesta este tntr-adevdr un popor incdpdsd
nat, dar iartd-ne fdrddelegile Si pdcatele noastre Si ia-ne in sfip|
nireaTa" (Ex. 34,9);
,,Recunoaqle-{i numai neleSgiuirea, recunoaste cd ai fosl necru
dincioasd Domnului, cd ai alergat incoace Si incolo dupd dumnezri
strdini... intoarceli-vd, copii rdmrdtili, zice Domnul... " (Ier. 3, 13)'
,,li-am mdrturisit pdcatul Si Tu mi-ai iertat vina" (Ps. 32, 6; cf,
3L L9;51,3 sq.;51, 11).
Dacd omul regretl nedreptd{ile sale, Dumnezeu acord6 iertarca
Lui, care se intemeiazd numai pe indurarea Sa. Ceea ce cere Duntnezeu de la om este sI se cdiascl din iniml qi sd fEgdduiascd irt'
dreptarea pentru viitor, mergdnd numai pe calea Domnului:
,, Dupd ce m-orn intors, m-am cdit Si dupd ce mi-am rectrnoscul
greSelile, md bal pe pulpd. Sunt jenat Si roSu de ruEine, cdci porl
ocara tinerelii mele " (Ier. 31, 19).
200
20t
'..:
numai printr-o convellui Dumnezeu asupra omului 9i poporului el esie dat ca autorul
""'"6-;;;;;;;;
";";^;;l;i""ai'q1
printr-insa se poate evita pedeapsa divin[:
omul nelegiuit sd se lase de
,sd se lase cel ,au i calea lui si care va ivea mild de el' la
ii'*ia la Domnul
gdndurile lui, sd
"
iertdnd" (Is' 55' 7)' - '
Dumnezeul nostru, care nu oboseSte
atunci qi Yahweh se
Dumnezeu'
la
Numai printr-o reintoarcere
p[c6tos:
va intoarce iarSqi cu fala spre cel
D?y:"l ostirilor: intoarceyi-vd
,,Spune-le ao''' )iL v'orbeEte'
voi intoarce Ei Eu la voi"
Mine, ,irn oo*'-Ji osiioiti' qi Md
la
(Zah. 1,3);
,
1-.x
oi ,to tn raula calea voastrd cea rea si de la
,,intoarceyi-vd fiecare de
in {ara pe care v-am dat'o
tutea faptelo,
'u;i
'a*a"e
'oo'i'l'ui
25' 5);
voud Si-pdrinlilor voStri" (Ier'
202
t2-r4).
Nu se poate nega faptul ci aceste conceplii au dat prilej celor
de mai tdrziu, ca de-a-dreptul, sd socoteasc[ viafa cinstitd, curatb qi
ordonatS, ca un mijloc de impdcare cu Dumnezeu qi deci de sc6pare de moarte, adicl de pedepse qi suferin1e22e.
"'sellin
I
$ 36. Jertfele
il
con-
de impicare cu Dumnezeu'
Un mijloc de mdntuire' adicd
a legii naturale'' ea
stituiau qi sacrificiil"' *"if*i"'
",">t]g:'!a
prin cerere
prin adorare,
]],-T-''3
pur
se manifest[ in mod ;;;i,1;i
fiindcd.omul nu este o tlrnta
p,in
adic6
relimire,
sentimentele
i*
'uga"il'n"'-t';
spirituall, ci consta #;;;i';-G' foim[ sensibil6'cuilt^:::*:
ia o
sa
sioase ale omulut uu it"U-uit"u
metaniile etc'' qi apol
'olu
inchinSciunea'
mainifo"
ridicarea
acestea' la inceput'
de aceea
*unl;li"il" sale-'^Darurile
t""
gl i'^ :1'^":
;; ;;;; i fructifer ela':
lui
au fo st minh a,
"T
cinstea
"di"a
ain-a-v,u- siu' intru
naetc. Prin renuntarea i;';-il;"
lucrurilor
ta arate cE ei n-au asupra
Dumnezeu, oamenll *i*
posesiunea adeviratE' ab-
c6ci
-aduse
lui Dumnezeu'
ii
i"Lunoq,'d, ;'Y'#i'" se
;il;
3;"i: :?:f:X
dac6
al cuvAntului'
I'ar"i"f
'1-'":::,::-l'i'."t
iuuaa'
sens
ca
11.,1fl3;
".*"i
'
specialez3.'
qcrnrA
omului este aqa de absolut6'
asupra omu
iiapanirea lui Dumnezeu
qi supunerea
stapaniri se afl6 inclusl
incit in ,""u'ouu'"tJu;;;JJi pt"du'"u totali in stipAnirea lui DumabsolutS din partea "i""t*ii'
necondifioa eului propriu' o predare
omul
nezeu inseamnd o d;';il";"
cireia
urma
feia
nat6 a voinlei ,to;";;;il":
l!*'in
in fiecare moment' c6ci
p"1'1i'
este gata s6-9i dea 'ip
9"tn1""
a^sacrifiExpresia corespunzdtoare
vietii.
stapin-ul
este
sau
Dumnezeu
in afard-este nimicirea externa
intern?titpi'ii"f
acesta
ciului
; imbolneazamoartea sacrificatorului'
nimicirea darului "fd';;
prin care se maretigioase
*cdtre naturale
pornite numai Ain '"nt-i*niete
Dumnezeu' De aceea' sa''
nifesta devotarea ;;iil;;
sentimentelo
'otal[
pe c6t de vechi sunt 9i
crificiile sunt tot "A;;;;;hi,
*ttf,';:::""1"^*lllil
k1:'11":"::f"' 1:
are un caracter l"pll' o;
toate' c6ruta t se
a
StSpAnul
purnie;;;' Dt;"'l 9i
adorare a lui
'
230
518'
TarnavschiY ', oP' cir'' P'
lr
unui mAntuitor' care sa
tatd gi susfinuti conqtiinla culpei 9i dorin[a
expieze pdcatul odatd pentru totdeauna
-..-- ^^^+^.{^,,x
fedou6 r,
cunoa$te
Pentru iertarea paclielor, Vechiul Testament
guoi-ct,
nepi'
&pcrpc{po,
(o
t1 nl"r1p1el'eto^tb
c{q
la pdcate de
ungeau cu sAnge
"ou*"f"
din[untrul templugradul mai greu ," ,,,g"uu qi coarn.ele altarului
iriiiiar,"ll
iar
care
care nu lipsea nici unui sacrificiu' dar
principal'
momentul
la sacrificiil" p"nt rr'pa"ui qi "utpa nu formau
cI ei (slujitorii altarului)
Mdncarea r[mi;ifei de catie preo{i arita
popol{"i: iar prin puterea funcfiei
erau chemafi sa poariJ
"L"iGfa.ii
servea scopul latreutic
p*""[
poporul
pentru intreg
lor s[ le desfiin{ez"-Gr"t"l La sacrificiile
pe^altar' carnea se
puse
ce.trebuiau
pa4ile
liom chrpur), afari de
preolii, fbc.6nd parte din
ardea afarddin tabara iceiate), deoarece
."ru
erau
priveqte eficacitatea sacrificiilor' acestea nu
Dumnezeu
lui
ochii
in
""
ci ele erau valide 9i plicute
pr.in"ator,
umilit si
ct
le aducea) venea
"duh
sacrificatorul
;"*
i;*;i
un serviciu divin gi de
inimd infrdrzrri ". Cilttul sacrificiilor era
dac6
231
232
TarnarschiY
-, op.
aceea, sentimentele interioare, virtulile religioase care se exteriorizat prin sacrificii trebuia sd fie pldcute lui Dumnezeu. Recunoagtcrea majestSlii nemlrginite a lui Yahweh presupunea credinfd gi
adorare. La sacrificiile benevole de ruglciune, expresia lor era de
"t
c[ in doctrina profelilor
iertarea
p[-
ciplta fu "a
$ 37.
*:
""o..u
jerlfele'
acie de cult, cum de exemplu
Ruglciunea
lui Dumnezeu
torul. Pentru Israel, *ga"iun"u era "chemarea
Domnului"' Gen'
numele
Yahweh,,a chema pe iahweh', ,'a chema
lo' 25)'
rer'
7
64'
;
i-, zi tl., g, Deut. i2, 3 ; P s. 7 9, 6; 99,-6;rs'
cd-rugiciunea
gdsim
De la un cap la ut,ut ut Sfintei Scripturi
1;
Dumnezeu (Gen' 30' 17; Num' 23'
este bine primitb O"
"att"
8
49'
l'a')'
p"ut- q, 19; I Regi 7, 9; Ps' 4,2; 18'7;34' 5; Is'
se servesc de
sacri
autorii
Pentru aardta"n"i"it"t"u'rugSciunii'
plastioe' ca de pild6: "ruexpresii figurative sau metaforiJe foarte
la locuinfa sfAnti a lui Yahweh" (Il
gdciunea se ridici pa"a i"
""',
cel atotputernic" (ToChr. 30, 17); ,,inaintea slavei lui Dumnezeu
Ta" (Ps' 88' 3);
bie 3, 25); ,,56 u:u,gu-t'gaciunea mea-inaintea
str6bate
2);
(Ps'
141'
"rugrciunea
;;**ir*;"'r" inurt,a? taileiu"
norii"
1Eccl. Ben Sirach 35,21)'
--rugaciune Per"lin ve"rriul Testament nu intalnim o formula de
T":11T"111
Noul
tru to{i, a$a cum g;it" p; ,,Tatdl nostlu" din
pentru cazun speclVechiul Testament glsim numai doui formule
(Deut' 26'
,ugi"iunlu p"ntt" aducerea premiflilor
ale. prima
"rt"
mirturisire a plcai-.to;Zo,l3-15), iar a doua'este rugSciunea de
telor din Ziua imphcitri (iom chipur)'
230
Degi nu gdsim alte forme de ruglciuni, totugi nu ne puteln irrchipui ci a existat vreun timp in care israelitul si nu se fi rugat.
Chiar din primele zile ale poporului ales gdsim menliuni cd patriarhii, din loc in loc, construiau anumite altare unde, pe l6ngd jeftfele ce aduceau, ei gi seminfia lor invocau numele lui Dumnezeu.
Dup[ primirea legislaliei mozaice, cultul public gi mai ales rug6ciunea publicd gi individuald. a cdpdtat o pozilie predominantd.
C6nd credinciogii Vechiului AgezimAnt se prezentau in fala Cortului Sf6nt qi mai apoi la templul din Ierusaliin, cl ocazia sacrificiilor, premiliilor, zeciuielilor gi sdrbdtorilor mozaice, nu se poate s[
nu fi inillat ruglciuni cltre Dumnezeul cel preainalt, StdpAnul cerului qi al pimdntului.
Psalmii, cei 150 la num6r, nu sunt altceva dec6t niqte rugdciuni
in care credinciosul iqi ardta starea sufleteascd ce-l stdpdnea in momentul alc6tuirii lor. Cd israelilii se rugau at6t in particular, c6t qi
in comun la templu, vedem din cuvintele profe{ilor Isaia gi Amos:
,,Cdnd vd intindeli mdinile, imi intorc ochii de la voi Si oricdt de
mwlt v-ali ruga, n-ascult, cdci mdinile vd sunt pline de sdnge" (Is.
1, 15). ,,Depdrteazd de la Mine vuietul cdntecelor tale; nu pot asculta sunetul aldutelor tale" (Am. 5,23).
Afard. de formulele de rugdciuni de la aducerea p6rgii qi Ziua
Ispiqirii, Sf. ScripturS a Vechiului Testament nu ne mai amintegte
de altele. G6sim numai cdteva men{iuni sporadice, gi anume c6nd
erau citili anumili psalmi la serviciul de la templu. Aqa ni se spune
despre psalmul 92 cd, era folosit in ziua de Sabat (iom Sabat). in
traducerea greacd, Septuaginta, gSsim urmdtoarele indicalii gi pentru alfi psalmi. De exemplu, Ps. 23 (24): in prima (21) a Sabatului,
adicS in prima zi a sdptdmdnii; Ps. a7 @8): in a doua a Sabatului;
Ps. 93 (94): in a pntra a Sabatului.
Rugdciunea este destinat6 indeosebi sd intoarcd fala lui Dumnezeu cdtre cel care se ruga, fiindcI: ,,Yahweh este un Dumnezeu
plin de tndurare Si milostiv, incet la mdnie, plin de bundtate Si
credincioSie, care tSi line dragostea pdnd la mii de generalii, iartd
fdrddelegea, rdzvrdtirea Si pdcatul... " (Exod. 34, 6-7);
,,Cum sd te las, Efraime? Cum sd te predau, Israele? ... Mi se zbate inima in Mine Si tot lduntrul Mi se miScd de mild" (Hoz. 11, 8);
,,Efraim imi este un fiu scump, un copil iubit de Mine. Lldci
cdnd vorbesc de el, tmi aduc aminte cu gingdsie de el. De ucaau,
Ibid"m.
208
209
inti orde inirua tn Mine pentru el Ei voi avea mild de el, negresil,
zice Domnul" (Ier.31,20. Cf. Am. 7,2-6; Nan' 1, 3; Deut' 4, 31;
Is.49, 15).
Dumnezeu atAt aqtepta, s5 fie chemat qi indati venea, cSci:
bu,,Cdt sunt de sus cerurile fald de pdmdnt atdt este de mare
ndtatea I'ui pentru cei care se tem de El" (Ps' i03, 11);
de
,,Cum si tndurd un tatd de copiii lui, aSa se indurd Domnul
(Ps.
l3)'
103;
El"
cei care se tem de
Dacd i se cere prin rugdciune, Dumnezeu ajut6 pe om s5 se desprindl din mrejele intunericului, adic[ ale picatului, 9i apoi si
meargd pe calea mdntuirtt:
,,Domnul este bun Si drePt, de aceea aratd pdcdtoSilor calea
sa" (Ps. 25,8);
cei
,,O, cdt de mare este bundtatea Ta pe care o pdstrezi pentru
in
Tine,
tn
tncred
se
care
celor
ardli
pe
o
care
care se tem de Tine,
(Ps.
19).
31,
oamenilor"
'
"fayafiilor
d* pare cd din vechime a existat in Israel credin1a235 cd una din
c6ile pintru a se obfine iertarea de picate din partea lui Dumnezeu
este rugiciunea solitoare (mijlocitoare) a unui prooroc. AceastS insuqire Jra una din cele mai insemnate ale misiunii profe{ilor, c6ci ei
deveneau mediatori intre om qi Dumnezeu, ca 9i preofii, dar desigur,
intr-un chip cu totul altul. Se qtia despre Moise c5 s-a rugat lui
Dumnezeu pentru pacatele poporului c6nd acesta (Israel) pScdtuise
(Ex.
ldngd muntele Sinai, iar rugaciunea lui Moise a fost ascultatl
care
Avraam,
32,ll;Num. 11, 11). Acelaqi lucru se spune 9i despre
bitS'
in sens larg,afost qi el prooroc (Gen. 1, 17). Regele Saul, dupl
lia cu arnalecilii, merge la Samuel proorocul, ca s5 aduci mulqumire
Domnului qi-i cere s6 se roage lui Dumnezeu pentru neascultarea ce
a sdv6rgit (I Sam. 15,25). Tot aqa in I Regi 13, l-10, ni se amintegto
de rugaciunea unui prooroc anonim care se roag6 pentru Ierob_oam
ca Dumnezeu si-i vindece m6na (I Regi 13, 6)' Din Amos 7, 2,
vedem cum proorocul se roagd pentru poporul s5u, sd-l scape de
invazia lacustelor. Ieremia ne spune c5 Moise qi Samuel s-au rugat
in mod deosebit pentru poporul lor (Ier. 15), de aceea qi el se roagl
pentru lsrael s[ nu fie nimicit: ,,Tu insd nu mijloci pentru poporul
pldcut Domnului poate devia m6nia lui Dumnezeu de deasupra poporului asupra propriei persoane a profetului gi deci sa scape popo_
rul de la osandd. Pentru ?ncdpd!6narea gi neascultarea poporuiui,
Moise este condamnat sr nu intre in Tara Frgdduintei (Deut. l, 37;
3,26, 4,21) qi el moare dincolo de lordan. Dupd Sellin237, profetul
'36Ibidem, p. lo9.
"'Ibidem.
210
2tt
De exemplu' Amos
Ideea aceasta o gisim indeosebi la prooroci'
Yahweh tristabilit'
ne informeaza ca Dumn ezev are u" piu' bine
ca s6-l inpentry
,nit" o ,"ri"'intreagd de neplSceri utuptu poporului'
trimis
foametea tn
;;; pe calea lJr: ,,8u,'din partea' Mea' v-am
voastre'.Cu
bate cetd{ile voastre Si I'ipsa au pairyu tn toate locuin{ele
voit sd
N-am
Domnul'
toate acestea, tot nu r-oyi tnt"i to Mine' zice
'oi
dat
secerat;
la
aoo nici ploaie, cdid mat erau trei luni pdnd
1m
tntr-un
cetate;
ploaie peste o cetate, dar n-am dat ploaie peste o altd
,,Tu m-ai pedepsit, Doamne... cdci am fost netnvdfat, intoarce-md cdtre Tine Si eu md voi pocdi, fiincd Tu eSti Dumnezeul
212
$ 39.
Dupd ce credinciosul religiei Vechiului Testament igi recunogtea picatele inaintea lui Dumnezeu, qi dupl ce prin actele de cult,
pildl
sacri ficiile, Idgdduia solemn cd se impacd cu Creatorul, din clipa aceea el trebuia s5 inceap[ o viald de adevdratd pietate gi evlavie. Viala aceasta de pietate il punea pe credincios intr-o
pozilie pe care Vechiul Aqez[m6nt o numeqte starea de om drept
ftadik) Din punctul de vedere al Vechiului Testament, era drept
acela care implinea Legea gi sfin{enia cerutd de Lege. Aceastd drep
tate qi sfin{enie nu este ceva absolut, ci numai ceva relativ"", adicd
o voinf6, o sforlare gi o alegere dupd dreptate 9i sfinfenie. Atingerea acestora nu era posibill fErS sfor{are din partea credinciosului.
Chiar dac6 omul nu era picdtos fa16 de Lege, cSci implinise toate
prescripfiile ei, totugi nu era complet eliberat de p6cat, din cauza
cum de
"'Schol,
rifie
'oo
2t4
l4l.
215
"1
credinciosul s6-i dea Dumnezeu ajutor
11; 86, 11; Ps' 25, 4; LI9'33'35)'
(Ps.
27,
pe calea Sa
cle aceea se roagd
bunurile
$ 40. Binecuvflnt[rile sau
sb meargd
mfintuirii
qi
Dupi ce p[catul individului (sau al poporului) a fost expiat.
asupra lui
omul a inceput sI meargi pe calea lui Dumnezeu' atunci
aceastl
pentru
binecuv^ntare
o
ca
i;;; ," vin6 daruril"tirin"
Testament
Vechiului
c6(ile
,io(*" Bunurile de care ne vorbesc
de nuan{6 pdc6 le d6 Dumnezeu omului convertit sunt mai mult
luatS in con'
pulin
fiind
r*ri.ut"a dec6t spiritualS. Viala viitoare
firesc ca buera
ales'
siderafie, in partea primd a istoriei poporului
,r.if"'p" ca.e is.uelilii le aqteptau de la Dumnezeu sd priveascd
propriu-zis
este
nigtit qi nu-1i lipseqte nimic, deci eqti fericit' Cuvdntul salom
foiosii aici in intitezd cu rcruh,,nefericire" (Ier' 8' 15; 14' .13;..14'
|9;28,8;29, l1). Proorocii cu scrieri au luptat contra nofiunii de
feiicire piminteasc6 a cuvintului' Salom ca una care concretizeazd
i;;;;g"p*dic6 a falqilor profeli (Mih' 3, 5; Ier' 6' 14; 18' ll;-23'
fl;82.13, 10; 28, 8). Proietii de voca{ie vestesc si ei acest(Is.salom'6;
judecat6
9,
dui c, un mai inatt ai m6ntuirii, ce va urma dup6
Mih. 5,4; Is.48, 18 sb;50,7);
sin4. n o.rgro,,loc de odihnS"' Acest cuvAnt nu se afl6 dec6t o
de
aproape
foarte
gurd dati in leremia 6, 16. CuvAntul acesta este
sensul luisalom (Is. 28' 12).
5. ieSaa respectiv iesuah Si tesuah, care la
I Sam'
,,mAntuire gi biruin!6" (lix. 15, 2;14,13;
2t6
45), apoi ,,sc6pare" din orice suferin{d pimdnteascl (II Sam. 22, 3;
23, 5; Gen. 49, L7; I7, 10). Mai ales ?n Isaia gi in Psalmi, cuvdntul
ieSaa este folosit pentru totalitatea bunurilor mdntuirii, ddruite de
Dumnezeu (Is. 45, 8; 49, 6;51, 6; 58, 2; Ps. 85, 10-14; L3Z, 16).
in fine, mai gdsim folosit ca o paraleli la cele de mai sus cuvintul ledek, respectiv tedakah, care in vechime insemna ,,victor'e"241 (Jud. 5, 11 I Sam 12,7;Mih.6, 5; Is. 46,13;54, L7;56, I;
59,
17
;61,
in
.rirri,
ii ,,
,iti
fi Whllil!
larii'.da'du:!::-{.',-:,n'
cdci gura t)omnilut a
cili
";esianicd
pe credincioqi:
pe secerdtor Si cel ce
,,Iatd vin zile cdnd plugarul va aiunge
mustul va picura
calcd strugurii pe cel cL tiprdstie sdmd.nla''cdci
(Am' 9' 13)'
din munli Si va curge de peloate de-alurile"
p6mdnteqti au o pobunurile
profe{ilor
ii
Este'adevdrat"a in o"t
zifie secund ard'fafd'de cele morale qi religioase
'
in trei clase:
Bunurile *orui" qi religioase pot fi divizate
mila' milostiviintrd
categorie
1. Bunuri .etigioase' In u""u'ta
Pe de alttr
omului'
Dumnezeu
rea qi indurarea pe care le didea
cucredin(E'
in
bucuria
purr", inr.a dragoitea fa!6 de Dumnezeu'.
credincios'
omul
simte
le
pe
care
ir teaina a" o'-'"'"u
sunt spuse direct sau ies prin antitezd" - . ^
acestea
Lucrurile
""#t""
ii*nului, copii ai lui Israel! Cdci Domnul
,,Ascultayi
nu este
"*ari"i
cu locuitorii {drii, pentru cd nu este adevdr'
l\.
(Hoz'
4'
tn
"r;;-i;;rr;td
indurare, nu este cunoStinpit de Dumnezeu {ard"
ti voi
lor'
neascultarea
de
,,Le voi vindeca-'d'tdmarea adusd
Voi
ei'
la
de
fi cu
iubi cu adevdrat, cdci mdnia Mea s-a abdtut
"rouoLi'
ca
rdddcini
da
va
p,"n ru Israel; el va ?nflori ca crinul Si'
banul... " (Hoz. 14,l'9)'
igi va afla
lsaia spune ca insuii Mesia in teama de Dumnezeu
"
mullumirea 9i bucuria:
vaiudeca dupd tffitri,,Pldcerea Lui ,a7 Trica de Domnul; .nu
"
(Is' 11' 3)'
s*li si ioi ,u uo hoidi dupd cele-auz.iteva incheia cu poporul alos
Vuf'*eh
Ieremia ,pun"
sa teama
"a-a'fa'""
f"ga-a"trf cel nou, atunci fiecare 9T uu purta in inima
de Domnul:
de Dumnezeu qt ntmeni llu se va mai depirta
2t8
plin[
de aceastd cunoa$tere:
,,In ziua oceea voi incheia cu ei un legdmilnt... atunci te vei logodi cu Mine prin neprihdnire, mare bundtate Si indurare. Te vei
logodi cu Mine prin credincioSie Si vei cunoaste pe Domnul',
(Hoz.2, 18-22);
,,Atunci (in timpul lui Mesia)... pdmdntul va fi plin de cunoStinla Domnului, cafundul mdrii de apele ce-l acoperd" (Is. 11, 9);
,,Cdci pdmdntul vafi plin de cunoStinla mdririi Domnului',...
(Hab.2, l4).
Dupd Vechiul Testament, inlelepciunea cea adevdratd. este cunoagterea de Dumnezeu:
Ii
ll2.
2t9
l1
lerusalimul va locui tn
tard. in zilele acelea, Iuda va fi mdntuit si
';;i;,;';;;;;;;l;;; iuii, oo*nut, dreptatea noastrd" (Ier' 33'
15; cf. Ier.23,5).
mai este deloc vorba de
Pe cit se vede, ?n citatele de mai sus nu
dreptate' cinste'
U.rrori naturale, ci de bunuri de ordin spiritual:
legalitate.
--"Prof"tul
toate se vor
Ezechiel ne arati c[ in imp6rdlia mesianicd
(34, 20 sq')'
executa
-"-Orpadup[ ojustdjudecat[ pe clre il va instaura Robul Domprincipal
iJ"iu,'lu"rui
fi dreptul 9i dreptatea:
nAui-("a",aYahweh) Mesia pe pimdnt' va
dreptatea pe
n) va sldbi Si nici nu ,, io ldsa pdnd nu va aseza
,,f,t
'ia*a"r...;
comuniti{i mesianice va
7lr.'42,4 sq.). T[ria viifoarei
" (Is' 54' 14)'
liu i" Jt"p,ui ea ei: ,,veifi intdritd prin dreptate mai mult pe cele
Autorii psalmiloruali ql ei in darurile morale
de ordin spiritual:
ca t^, tara noastrd sd locu,,Mdntuirea este aProaqe, Pentru
vor tntdlni' dreptatea si
iascd slava. BundtateL sf Lrecltnciosia se
pacea se Yor sdruta" (Ps, 85, 9 tq:);'--,-,n)*r,nzeule, dd'iudecdyile iale impdratului Ei dd dreptatea
pe
f"'n"t";'tipdratuluf. Et va'judeca p-o-po-rul Tdu cu dreptate Si
neiorocilii Tdi cu neprihdnire" (Ps' .72'.1'2)'
printre primele bunuri de
3. Bunurile ino.ieiii dumnezeieqti.
(Legea)' bunul cel mai de
care trebuie ,a urninii* uici, este Thora
a insemnat Legea
pr"t i" t *"t qi in prezent' i'entru a infeleoe ce
mai tdrziu' este suficipentru sufletul israelit, mai ales in epocl dJ
18 in Septuaginta):
citegti numai prut*ii 19 qi 1rq (ts 9i 1
:;G
-'-"
sufletul... dd intnvioreazd
desdvdrsitd'si
,,i;;"; oo*nutii-iliti
sfinte si drepte
cntui nnsiiutor' Pormcile Domnului sunt
t"tiiii*,
'iiirrnirr" iri*o. o,aiiuietile Domnului sunt curate si lumineazd
toate sunt drepte' Ele
ochii... Preceptele Dimnului sunt adevdrate'
sunt mai
,r*t iri de prey decdt aurul, decdt aurul cel mai curat'
dulcidecktmierea,decdtpicuruldefagur"'"(Ps'18'7-ll);- Ta este
nuntai Leg7a
,,Suspin dupd idnttuirea Ta' boo*n"'
mine Leg'ea gurii
pentru
desfdtarea mea... Mai mult pre{uieste
Md desfdtez in
argint....
de
Tale, decdr u *in ir--t'u"rili an aur-Si
mea in neei, cdci le iubesc"' Aceasta este mdngdierea
Noapmele"
cdntdrilor
cazul meu-.. Po,uncl'ile Tale sunt prileiul
Ta"'
;;";;;r;l;
gi pdzesc
-Legea
tea tmi adrrc aminte ,Jn nu*ulu Tdi' Doamne'
poruncile Tale cele
Mu scol la miezul "op1i:i sd Te laud pentru
220
fi privit
ill
S6u:
., r:--t^-. Sionului
o:^,-..t",;
si
ce va spdla Dumnezeu tntindciunile fiicelor
cu
lui'
miilocul
din
sdnge
de
ur'*roti lerusalimul de vinovdlia
Domnul va aseza peste
duhul judecd{ii Si cu duhul nimicirii' atunci
lui de adunare
locurile
peste
toatd intinderea muntelui Sionului Si
noaptea' Da'
,n nu de fum ziua Si un foc de fldcdr1-sft.dlucitoare'
"
(Is' 4' 4-6);
pteste toatd slava vafi un addpost "'
ou
,o
7 Du*nezeul lor si ei vor fl
,, Locuinla uu,
'ii
poporul Meu... " (Ez. 37, 27);
'-' ,,Do*nul va lua tn stdpdnire pe luda'-ca parte a- Lyi de mo$te'
Orice fdpturd
nir'i n pdmdntul sfant ii i'o ot"si iardsi lerusalimul'
Lui cel
locaEul
din
sculat
s-a
nt
sd tacd inaintea Domnului, calcf
poporului
""',,iria
i'ini'i'i'
vedea
sfilnt"
"'-"'p" (2ah.2,10 sq)'
"o Sellin
'*'Ihidem-
222
223
*,1
Procesul
din ce in ce de bunurile materiale ale vielii'
proorocii
Toli
Isaia'
la
qi
clar
se vede mai distinct la Amos
ai celor oropsili de
""".,i
qi
orfanilor,
viduvelor
saracilor,
r"ri
etc' sunt p[cdtoqi la
"p".a,"rii
societate. Deqi chiar qi'aceqti sAraci, v6duve
de partea lor' ca
;;;;; ilt, totuqi profelii socotesc cr dreptatea esteAceqti
oropsili ai
unii ce sunt asuprifi,'-"*ptoutuli qi nedreptilifi'
celor bogali' iar pe de
soartei nici nu sunt in ,tui" a" ioate pacatele
dezlipea
prrnr"r"rqinuiseimpotrivesccuing6mfare'Astfel'profefiipun
aqa inc6t,ei
in mod involuntar p" ,i*"i in paraleli cu cei drepli,
Dumnezeu2a6
lui
al
propriu-zis
(s[racii) formeazd"","*- p"porul
12;Ls.3, 15; Mih' 2,6)'
il'*.2,6;
--n"
introducerea
'^
iupt, profelii urmdresc cu totul altceva dec6t
ani' ei
cuv6ntul
de
reforme sociale' De aceea' alSturi
unor simple
care denumeqte pe cel
introduc o paralel[ mai nouS a lui, pe anav'
sSrac (in stare de
;;;"; asLaza de bunSvoie in siiualia celui
pim6nteqti, 9i nu-gi lipeqte inima de
ffi,r" n,, ," increde i, tr"*titermenul
specific pentru o-mul evlaele. Acest cuvant anav este
l; Num' 12' 13' mai
;i;t. i" i""rri ca: Am- 2', 8; 4; Is' 11' +; zz'
profetul Zefania il utilieste folosit in intelesul s[u'originar, dar
oar6, 9i dupS aceasta'
prima
sens religios curat, pentru
)Ll,*i
ani primeqte o
qi
cuv0ntul
""un
pi"t:"uranumai u""i ,"n. ultim' Chiar
il foloseqte
Isaia
l2)'
(Zef
3'
puternicd
'
ioioru*ra etico-religioasi
'intregului popor. aflat in robie' in m[sura in
pentru desemnarea
g"gaa'i'tele lui Dumnezeu (T.11' 17;49'
care se lSsa condus a"
i:i. t" partea finalI a profeliei lui Isaia' pe. care
"tnl:ti^1u:"t'
mod alteririolruiu, sunt utilizate ambele cuvinte ani qi anav in
credincioasd',:^:j:
nativ, pentru u ,ugrl*i intreaga comunitate
i:'
care au lnlma lnde
noliunii
al
toarce'din exil, ca un termen
"cei sub care se asidealul
narlta" (Is. 61, 1;66,2)' Termenul descrie
lui Yahweh"' "cei cu
cundeau totdeauna sub cuvinte noi "servii
c6(i didacti!.o--pocelelalte
duh umilit" (57,15;65, 8). in psalmi 9i
acum ca qi alt6'
etice, autorii se recomaniA inaintea lui Dumnezeu'
L09'22)
6;69'30;
L4'
dat6, prin u""",rtrur"u s6r[ciei lor (Ps' ll'9;
F1g5postexilice.
ji noliun"u de anav a r6mas idealul comunitalii
ei
numai
cdci
duinla stipAnirii larii se referd numai la "Anavim"'
'o'Ibidem.
lll'
Capnolul VII
pe
p[mflnt
DacI ludm in{elesul literal, fErI s6linem seama de alte considerente, atunci glsim cI Vechiul Testament vorbeqte despre o domnie a lui Dumnezeu aici pe p5m6nt. Aceasti domnie ar urma sI se
realizeze intr-un viitor mai apropiat sau mai indepdrtat, care viitor
sti numai in m6na lui Dumnezeu. Fiindcl omul singur nu putea sd
se mai ridice la Dumnezeu, trebuia ca Dumnezeu si vind la om qi
s5 refacd legStura de dinainte de cSdere. Dupd spiritul scrierilor
profefilor, mai ales ziua in care Domnul venea la poporul Sdu era o
zi de judecati prin care acesta trebuia s5-9i ispSgeasci pdcatele, ca
sd poatl apoi sI se bucure de a fi din nou in comuniune cu Dumnezeu. De aceastS comuniune nu vor fi strdine nici celelalte na{iuni, dacd se vor intoarce la Dumnezeu.
Venirea aceasta a lui Dumnezeu pe pdmAnt sI refacd leg[tura
cu omul, legitur[ ce fusese numai intrerupt5 de cdderea acestuia
din urml in pdcat, a fost aqteptatd de orice israelit credincios, in
toate timpurile.
l.
226
la Dumnezeu qi care va sta deci sub scutul Lui: ,,in Tiua aceeo,
rdmdSila lui Israel Si cei scdpali din casa lui lacob nu se vor mai
sprijini pe cei ce ti loveau, ci se vor sprijini cu incredere pe Domnul, Sfdntul lui Israel. O rdmdsild, o rdmdsild a lui lacob se va
intoarce la Dumnezeul cel puternic. Chiar dacd poporul tdu, Israale, ar fi ca nisipul mdrii, totuSi numai o rdmdsild se va intoarce,
ctici nimicirea este hotdrdtoare, fdcdnd sd se reyerse dreptatea. $i
Dumnezeul
24,23;25,9;26,23).
$ 42.
peste neamurile
plmAntului
Vechiul Testament vorbegte aproape numai de m6ntuirea popo-rului ales. Pe Israel l-a chemat Dumnezeu Ia o misiune special[ qi .
privirea divind cltre el se indreaptS in gradul cel mai inalt. Popoarele celelalte servesc numai la implinirea planului divin de mintuire al lui Israel. Din aceastd cauzd, chiar din vechime se infiripase
ideea cd intr-o bund zitoate popoarele pimAntului vor ajunge si fie
sub hegemonia lui Israel. Au nu sti in cuvAntul divin c5 lui Iosif,
patriarhul seminfiei alese, i-a grSit Dumnezeu: ,,El are frumuselea
intdiului ndscut al taurului. Coarnele lui sunt cum sunt coarnele
bivolului. Cu ele va tmpunge pe toate popoarele, pdnd la marginile pdmdntului... Cele mai bune roade ale pdrndntului Si din tot
(e va cuprinde e1... sd vind peste capul lui losif... (Deut. 33,
l3-18). Ideea cd Israel este chemat sd stipdneasc6 lumea luase fi'n8
rl
229
Ir
.,J
23t
el Si toate popoarele
cdci pe toate neamurile vrea sd le strdngd la
5)'
cuZ'
te trige la el" (Hab.1, 10 combinat
judecale de Dumleremia ne spune cb dupi ce popoarele vor fi
,o.
"j"
lui Israel:
nezet), atunci
fi aqezate ?n
: --.^-.:^..:
iardgi
lor)' voi avea
.
mijlocul
,,Dupd ce-i voi smulge (neamurile-din lara
lui si pe
*iii ai ei si-i voi adui tnapoi, pe fiecare in mostenireaMeu'
dacd
j""rr:, in yrro lui. $i dacii vor invap cdile poporului
vor
atunci
'ro,
Domnul>"'
<<Viu
este
iuro pe neamul Meu, zicknd:
niasculta
vor
nu
dacd
Dar
Meu'
ftri"iti in mijlocul poporului pe
i"*"i",
nimici
voi
il
popor'
de
un astfel
uoi nimici cu disavarsire
(let'
12' 15-17)'
Domnul"
voi pierde, zice
'Si-lDupa
de pocdinfl s-e vor indrepta
pline
neamurile
toate
Ieremia,
c[tre iahweh, recunosc6ndu-L Dumnezeu qi implrat":
marginile pdmdntului qi vor
,,Neamurile vor veni la Tine de la
nozici: Pdrinlii noStri n-au mo$tenit decdt minciund' idoli 'fdrd de
ardt
le
cit
iatd
aceea'
imd, care nu sunt de nici un aiutor"' De
Mea qi vor cunoaste cd
da'ta aceiasta si-ifac sd Stie puterea Si tdria
numele Meu este Domnul" (Ier' 16, 19-21)'
tirnp in care toat[
Marele Isaia ne incredinleazd cdva veni un
pdmdntului sunt
suflarea va lSuda pe Domnui, deci toate neamurile
chemate la mdntuire, alituri de lsrael:
iese din gura Mea Si cwan'
,,Pe Mine insumi md jur, adevdrul
pleca tnaintea
tul Meu nu va fi luat tnctpoi; orice genunchi se va
(I-s' 45'23)'
Mea Si orice limbd va jura pe Mine"
lumin[' inv6!5turd 9i mintu'
da
va
("n{esla)"o
noUut Domnului
ire tuturor popoarelor, care o vor voi:
mdntuire Si te voi lua de
,,Eu Domnul te-am chemat ca sd dai
ca sd fii lumina nea'
mdnd, te voi pune ca legdmdnt al poporului'
""
*rrii.o, si ceio, ce locui-esc tntru tntuneric ' (Is' 42' 5 sq);
ca sd duci mdntui'
,,De aceea te pun sdfii lumina neamurilor'
(ls' 49' 6)'
rea Mea pdnd la marginile pdmdntului"
c6 neamurile vor veni la
arati
Isaia
p'rofetul
Ca qi Habacuc,
din robia chaldean[
Yahweh cAnd vor uld.u cum Domnul a scos
tui
poporul
Dornnului" din Isaia 42 qi 49 evreii inleleg pe
'so Prin ,,Servul
(Deutero Isaia)
profetul
pe.iry1li
inleleg
cercet,torii-iiU"."fi
rsrJ,
iai
232
42, l0;5L,7).
De altfel, nu va fi nevoie de vreo misiune speciald printre neamurile p[m6ntului, ca sd vind la Yahweh, cdci implrlfia lui Dumnezeu aici, pe pdm6nt, o va infbptui el insugi:
,,Ia aminte spre Mine, poporul Meu, pleacd urechea ta spre
Mine, neamul Meu! Cdci din Mine vo ieSi Legea Si voi pune Legea
Mea lumind popoarelor. Dreptatea Mea este aproape, mdntuirea
Mea se va ardta Si bra{ele Mele vor judeca popoarele, ostrovele
vor ndddjdui tn Mine Si se vor tncrede in bralul Mez" (Is. 51, 4-5).
Aceste idei au strdbdtut 9i secolele de dup[ exil, chiar dacd nu
au mai fost exprimate cu un entuziasm asemdnitor. De pildd, profetul Hagheu crede cI in clipa in care templul cel nou va fi terminat, el va deveni o casd de rugdciuni pentru toate naliunile lumii gi
aceastd speranfi se afld gi la ceilalli prooroci postexilici. popoarele
pdmAntului vor contribui cu bunurile lor la construc{ia templului gi
intrefinerea sa:
,,ASa vorbeSte Domnul oStirilor: incd
alipi de
se vor
Eu vin Si voi locui in miilocul tdu"' Multe neamuri
"
1' 10-11);
(Zah'
Domnul, tn ziua oruno Si vor fi poporul Meu"'
vor veni astfel sd caute pe
,,$i multe popoare ii *uit' nuomuri
Domnului""" (Zah'
Dom'nul o$ti;il;r, la Iirusalim si sd se roage
8,20-23).
"'
sellin
B-.,
op.
cit.,p.
l2l
de ani,
c-Q!
ea a
riticit prin
picatului252.
purta
deosebiti din partea lui Dumnezeu, totuqi 9i poporul ales
pentru
asupra lui povara cea grea a picatului, conqtiin{a vinovIliei
numai cu a lui putere' oTul.nu le mai
harurile pierdute p"
"i",
."""pata. Chiar in clipele cele mai tihnite ale vie{ii poporului
pr*
'ul"r,
omul'purta in sine noJtalgia paradisului pierdut. Prin clpitarea
I-"gii a" pe muntele Sinai, starea omului nu se putu remedia' cdci '
omul
uufi u"u. conqtiinla p[catului deveni gi mai clarl; abia acum
de
biruit6
este
care
sa,
natura
este
vdzu cdtde slaLa gi nfputincioasS
interior'
din
pornirile
de
. tentaliile din afarl 9i dobor6td
Cuc6tmaimaredeveneacongtiinlaqisimfSmintulvinovEfiei
p[catului,cuatAtmaiputernicsesimfeaginecesitateasc6p6riide
fieru""u.ta rtu.", ," simlea nevoia m6ntuirii' Sufletul uman dorea
bint"rnajutormaipresusdeom,caresS-lizbiveascldinmoartea
de
pdcatului. Speranla venirii unui M6ntuitor a fost alimentati
Veprin
toatecd(ile
ilrrnrr"r"u prin profeliile mesianice presirate
ceea
Tesiament 9i din ele putem si ne facem o idee despre
de
Expresia
"friuf"i
ce avea si insemneze Mesia sau imp[r6fia cerului'
cu(Xprotog
ebraic MaStah
"uns")
-mesianic" vine de la cuvAntul
qi Daniel 9,26, dar care.indicd pe
2,2
in
Psalmul
numai
vdnt aflat
Mintuitorul cel aqteptat, clci acesta avea s6 fie Unsul lui Dumne)"rlf, V""t iul Tesiament, ungerea cu ulei era simbolul participSrii Duhului Sf6nt (Is. 61, i) qi era aplicati qi celor care intrau in
marilor
demnitSlile teocraiice cele mai inalte, cum de exemplu
nupurtau
qi unilor profefi, care.din-aceastd cauzl
preofi; regilor
"Un1ii'
lui Duinezea (maqiah Yahweh) (cf' I Sam' 24'
*"t" O"
"^L*plu,
Moisi, ali
236
proororilorLui"...
au'u,*ir
"Toli
10' 1-48)'-ci
prife;uf convertirii lui Corneliu centurionul (F' Ap'
profetii
profelii:
tofi
,,To{i
Iisus a fost Mesia cel prezis de cdtre
mdrturisesc desPre El.-. "
iudeilor cu
fvfu."f" upo.tol al neamurilor, Pavel, demonstreazd
men(iocel
Mesia
este
Legea Si cu Proorocil in mAni, cum cd Iisus
spune
Eu'
nuiin acele scrieri sfinte ale lui Israel (F'Ap'26'22)'
md
sd
mari' fdrd
Pavel, ,,am mdrturisit inaintea celor ntici Si celor
are
cd
ipaii, cu nimic de la ceea ce au spus Proorocii si Moise
sd
-- se intdmPle" (F- AP.26,22)'qi Apolo, care era foarte versat in cuinto"*ui ca Pavel, tot aqa
cu Scriptura in
noitinta Vechiului festamlnt, dovedegte iudeilor
28)'
18'
(F'Ap'
prezis
c[ Iisus este Mesia cel
rnana,'"urn
*-f.
avem profelii
Testament
.anO, cum ci in Vechiul
i,
ne-o
Mintuitor'
"iaon"u
a
unui
mesianice care frgdduiesc venirea in lume
cregdogmaticS
este
toatd Tridilia Bisericii crestine' Nu
profelii cu pri"onnr*a
tin6 care sd nu arate c[ in Vechiul Testament avem
qi
c[ aceste provire la venirea lui Mesia-MAntuitorul pe p5m6nt,
dogmaticile i;i intef"fi ,-uu implinit in persoana lui lisus' Toatep[rinfilor
qi scriitorilor
unanim al
pL
i"iarainvilEturile
"on'"ntul
bisericeqti, din toate timpurile 9i toate locurile253'
$ 45. Originea
profe{iilor mesianice
conline
in paragraful precedent s-a ardtat cE Vechiul Testament
TestaNoul
de
atdt
cu adevlra"t profelii mesianice, lucru confirmat
Acescreqtin6qi de toati Tradilia bisericeascl iudaici 9i
."n,,
cdtre
de
proorocilor
"a,
lost comunicate lumii prin gura
te profelii'au
sd
voit
n-a
insugi Dumnezcu care, in a Sa infelepciune 9i bundtate'
253
238
cd
ideea mesianic6 in sine este gi ea de origine divind, de origine supranaturali. Lucrul acesta se vede clar din Sf6nta Scripturd a vechiului 5i Noului Testament.
1. Vechiul AqezImf,nt ne arat6, cE profetiile mesianice au fost
frcute de Dumnezeu direct sau prin persoanele alese de El,.indi-
zis..."
in Genezi 22,15, Malac-Yahweh (=piu1 lui Dumnezeu) spune
lui Avraam c5 toate neamurile pdm6ntului vor fi binecuv0ntate
prin seminlialui: ,,pentru cd ai ascultat de porunca Mea,, (v. 1g)
In Genezd 26, 2 Dumnezeu vorbegte lui Isaac Ai-i reconfirmd
binecuv6ntarea divin[, frcutd tatdlui sdu: ,,Euvoifi cu tine...',
in Genezi 46, 1 sq. citim cd atunci .ana IuioU trebuia sd se
mute in Egipt Ia fiul sdu Iosif, Dumnezeu i se arat6 in vedenie gi-i
spulle si meargS: ,,Eu tnsumi Md voi pogori cu tine tn Egipt..."
In Numeri 22, 8 prezicitorul Balaam rdspunde trimiqilor lui
Balac, regele Moabului, care veniseri sd-l roage pe ghicitor s6
blesteme de israelili: ,,Yd voi da rdspunsu:l pe care mi-l va spune
Yahweh".
in Numeri 22,12, vedem ci Dumnezeu vorbegte in vedenie direct cltre Balaam: ,,Dumnezeu a zis lui Balaam: Sd nw te duci cu
ei Si sd nu blestemi poporul acela..."
In Numeri 22, 20, Dumnezeu vine la Balaam qi, in vedenie de
noapte, ?i spune sd meargd unde este chemat, ca sI vadl qi trimigii
lui Balac care este voinfa lui Dumnezeu: ,,Du-te cu ei, dar sdfaci
numai ce-{i voi spune... "
In Numeri 24, 4, Bileam este numit cel care ascultd direct cuvintele Domnului, care priveqte spre fafa celui Atotputernic pi cunoagte vegtile Lui: ,, Cel care aude cuvintele lui Dumnezeu. Ctl
care vede vedenia celui Atotputernic... cel care cunoa$re plttrrtt
rile Celui Preainalt... (Num. 24, 16).
239
frgiduieqte
Ultima profefie mesianic6 din Pentateuh, in care se
(Deut' 18'
Moise
lui
asemenea
profet
cA va veni pe pdm6nt un
mi-a
zis: "'lz
Domnul
17-18) ne este iatl de Dumnezeu: ,,Atunci
pune
voi
tine'
ca
prooroc
Si
voi ridica din miilocul fralilor lor un
porunci"
voi
ce-i
tot
cuvintele Mele tn guraiui'Si el le va spune
familia sa"'va
Yahweh insuqi promite lui David c6 regatul din
Nalan' pe
rdmine etern. Promisiunea vine prin gura proorocului
(II
Sam' 7'
la David
i' care Dumnezettl-atrimis cu misiune special[
ca
9i ta2 sq) Solomon primeqte de la Yahweh aceeaqi frglduin{i
tdl
*^ siu (I Regi 9, 5).
qi regatul
iil;;tr:gt" proreliite mesianice.referitoare la Davidultime.
ale
spusele
sunt
revelatorii
siu ce va rdmine etem, foarte
lui
cuvdntul
David'
lui
ale
marelui rege: ,,Iatd cele'din urmd cuvinte
tot'
de
sus
tndlt'll
a
Dwid, 7i tui Isai, cuvdntul omului care fost
lui Dumnezeu
cuvbnLtil unsului Dumnezeului lui lacob"' Duhul
Dumnezeul lui
mea'
vorbeSte prin mine, Si cwdntul lui este pe limba
"
23'
(II
Sam'
I sq)' . prin
Israel a vorbit. StAnca lui Israel mi-a zis" '
David
Din cuvintele de mai sus, reiese c5 tot ce a vestit
totul i-a venit prin
minunatii lui psalmi cu privire la Mesia' absolut
de alfi autori de;;;.ir;affiario. in ce priveqte psalmii scriqi
pe care le
;;;;il, pi""u* qi profeiiite mesianice din prooroci'
de origine divom vedea mai pe urm6, toate aceste profelii sunt
acestor auvind, deoarece autorii lor au fost i4spira{i' Majoritatea
Dumnezeu
Domnului'
ai
profeli
tori au fost nigte vdzbtoti, nigte
vitainelor
dezlegarea
uo.b"u lumii piin ,u, p.in ingeii le dSdea
inafl6
"i
se
care
in
itorului iOan.9,2f ). fofi aceqtiautori de scrieri'
altsunt
nu
lor
p.of"1ii mesianice, spun la unison cd graiurile
in eviden!6 lucrul
"tur"
ceva decAt cuvintele lui Dumnezeu' Ca s[ scoatd
lor cu expresia:
acerta, in special profe{ii iqi incep cuvAnt[rile
Domnului" "'Vorbeste Dom'
,,AEa vorbeitu Domnul"',,,iuvintele
De
nul", ,,Yahweh a vorb-it|', ,,Gura Domnului a vorbit" 9'a'
la.-Dumnezeu'
u"""u,qtiind cI tot ceea ce au gSsit profelii venea de
prin Dutnqtiin{dri
dar
le-ai
Nehemia spune net: ,,Tu, (Doamne)
(Neh' 9'
(evreii)"
aminte
hul Tdu, prin proo,roci, dar ei n-au luat
inima
:O). foi in g"nut acesta se exprimi Si Zaharia: "$i-aufdcut
care
pe
cuvintele
ca diamantil de tare, ca sd n-asculte Legea, nici
250
s"hol,
., op. cit.,
L2).
autorilor
sacri, inspira{i de sus, ne incredinf eazd cd profe{iile mesianice din
Vechiul Testament igi au originea la Dumnezeu, nu la oameni. Aga
de exemplu:
p. l5o
241
t'
iip""'
divini'" pt"f"iiif"t
mesianice:
o proorocie
"Nici
risegte originea
de la Dumne'
vorbit
au
oamenii
ci
omului'
voia
adusd prin
n-a.fost
')"ir'*i"rt,
a,buhul Sfdnt" (II Petru l'v0-21)'
al
bazald De consensul unanim
3. Doctrina ni'"'itii Creqtine'
Vechiului
invald c6 profeliile
pdrinlilor 9i scriitorilo-r bisericegti'
De
p'''''""'lu ttl"tiu'i9i au oriuina la Dumnezeu' ?n
Asezdmdnt
"u
mdriuriseqte clar: "Cred
u.L.u, in Simbolul C;"li*;Biserica
prin prooroct
Ouhu.l Sfdnt... carele a grdit
Testament sunt de origine divin6'
V"Iniutui
4. Cd profeliile
ele
Sfant, o atestd azi faptul cd
comunicata p.ooro"it.-rlrin Duhul
Mdntuitotn persoana
s-au implinit in timpul froului Testament Si
de perspicace ar
OricAt
enunlate'
ele
rului Hristor, uqu "'* au fost
53 din Isaia' ar fi fost
fi fost mintea p.oo'ot'fui "u'" t"'i" capitolul
lui Hristos'
ta-i^"unot""t pdn6 ia-aminunt viala
cu neputin(i
qi cu
c6Isaia
"t
admitem
"u
a*at dacd
Faptul ins6 nu,i I ;;;;;;pii"u
Pentru
sus'
de
p'otiiifot mi'iuni"".uu.fo-st inspirali
el toli scriito.ii
""."-J*ariai"
"
in
profegiile mesianice'au
zbuciumata viald a poporului ales'
robia
mai binef[citoare' Atunci cdnd
242
alungdnd gi desfiinfdnd pe p5g6ni. Cdnd jugul persan, grec gi roman era insuportabil, atunci agteptarea lui Mesia fEcea ca jugul sI
nu fie simlit in toatd grozdvialui.
Apostolul Pavel, in Epistola cdtre Romani, ne spune c6 Hristos
este lelul final al Legii (10, 4). in acest caz, Vechiul Aqezdm6nt nu
era dec6t o pregdtire pentru M6ntuitorul Hristos, iar conducerea
divinl a poporului israelit nu a fost dec6t tot o pregItire pentru venirea lui Mesia. Privind sub acest aspect lucrul, desigur cI profe{iile mesianice formeazr unul din focarele principale ale ruminii in-
cit.,p. 152.
243
ll
nu se lesa biruit de
venire^a ]ui
profefii o flceatt pundnd in fala poporului apropiata
o
(7
face Isaia
' 14) c6ndinMesia 9i infiin{area regatului Sa'' Rqu
Ierusalimul'.lsaia
;;;liii" , sirienilor qi samaritenilor amenin{a popor
in mijlocul c[un
c[infricoqat, spundnd
ar fi duqmanul
numeros
"urui'"urepoporul
de;;i";" upi."u Mesia nu ,u pi"ii, oricit
(23'
6)' El spune
gi pericuioas[ incercuirea' Tot aqa face 9i Ieremia
din
Yahweh'
de
israelililor c5 dupi ce Israel va pl[ti neascultarea
va ridica un
;i"*, s6u, adicd din casa tui David' Dumnezeupacea
9i siguvlistar care va domni cu in.telepciune 9i dreptate;
ranta vor fi atunci asigurate'
in sinul lui Israel
c. Cum am amintilin paragrafele precedente'
poporul lui Dumnezeu' popose formase ideea cd numai Israel este
pieirii' Am.v1z1tl-cum
.ut ut"r, pe cAnd celelalte nafiuni sunt sortite
ci poporul lui Dumspun6nd
proo-"ii comblteau aceast[ pirere,
Legea va fi pecalci
Israel
nezeu este cel care face voia Lui' Dac6
popoarele p6dac[
I"pti , ca gi celelalte popoare p6gdne' 9i invers'
ales'
poporului
ta Legea tui yatrwetr, *t inttu ?n mijlocul
gal"
"i,
forma ceea ce numim imp[rIfia mesianicd'
vor
.--.a.-r,or"liilemesianiceaufostunmijlocfoartepotrivitpentrua
M6ntuitor care are s6 vini'
igi int[rea tot
ir"p".rf Legamintului, bazandu-se pe aceste profefii,qi va intemeia
pe plmint
mai mult speranla c6 Dumnezeu va veni
Tot aqa cum dupS vemesianici'
i*faraliu celor irepli, imparafi.a
in Hristos care a venit era condifia mAnnirea lui Mesia,
"r"dirp
iririi qi fericirii veqnice (Marcu 16, 16;.lon ?'t2t care va venr rnin cel
astfelinainte de venirea lui Mesia, credin{a
Lucrul acesta ni-l
semna pdzirea de condamn area cea veqnic6'
22), de unde afl6m cr in timpul di;; d;*ghelistuiiuca (16,
mergeau.gi se.odihnainte de Hristos, cei care mureau in credin!5
tofi cei din s6Mesia
lui
neau in sanul lui Auraam"u. Dupd venirea
imp[rilia cerului: "/n
nul lui Avraam aveau s6 intre cu Hristos in
departe
credinld au adormit toli Si n-au primit fdgdduinla' -ci (
cd sunt pelerini Si strdini
om pririt-o, uu salutat-'o si au mi'tu'isit
pe pdmdnt" (Evrei 11, 13)'
se pdstra credinfa nezdruncinati intr-un
*. t:.ll ll'
256Ibidem, p. 155
(Clem^ent Romanul25
'
Irineu'o" IpoMartirul'uu,
Justin
Policarp al Smirnei258, lgnatie25n,
lit'6' 5.i.1'63 au folosit profeliile mesianice ca un argument puternic
pentru ciedinla in Flristos. Labaza credinlei acesteia in Hristos, ei
Aga de piid6, Justin Martirul26a numegte profefiile mesianice domai mare qi convingStoare pentru cregtinism. El exclam6:
,udu
""u
cum am fi crezut noi un om rSstignit, c6 el este primul nSscut al
necreatului Dumnezeu qi c5 va judeca tot neamul omenesc, dacS
n-am fi avut m5rturii despre El, marturii ce-qi_ au originea intr-un
$ 47.
ap6ruse26s'
Vechiul Testament
in primele secole ale Bisericii creqtine, c6nd era in floare interpretarea alegorica alexandrind, majoritatea pSrinfilor 9i scriitorilor
tisericeqti ,!d"u, la tot pasul in textul Vechiului Testament numai
aluzii laMesia. N-au lipsit nici dintre aceia care in toate locurile 9i
chiar in toate cuvintelstextului sacru vedeau referinfe 9i indicii la
persoana lui Mesia-Hristos.
Situafia s-a schimbat complet in ultimile dou6 secole. odat6 cu
apariliacriticiinegative,s-aschimbatqifeluldeinterpretarea
Scripiurii. De unde mai inainte se finea seama de consensul una2s7
2sB
zso
12.
265
Apologia
1, caP. 53.
246
nim al Pirinfilor, dupl aparilia criticii acest fel de interpretare inceteazd, gi tendinta este ca fiecare interpret sd fie cAt mai original,
chiar cdnd spune Ei aberafii.
De la inceput trebuie sd accentu[m cd nici sistemul vechi alegoric nu era bun, cdci exagera, dar sistemul modern al criticii este
odios, cdci este arbitrar.
Prima direcfie, in afard de lipsa cunogtinlei de reguli ale unei
hermeneutici slndtoase, igi are baza mai ales intr-un sentiment
bldnd, de totald zidire sufleteascd, ce urmeazd, dictonul: Este mai
bine sd cauli pe Iisus de zece ori unde nu se aflI, dec6t si nu-L caufi niciodatd unde se afld. O atare direcfie nu trebuie subapreciatd,
dar nici urmat5, cdci ii lipsegte ceea ce este indispensabil pentru
orice exegezl gi dogmatici: adevdrul. Istoria ne aratd c5. acea sforlare de a referi la Hristos toate cuvintele gi locurile cu putin{6 ale
Vechiului Testament a atras o opoziqie care, p6nd la urm6, a dus la
pozi|;ia necregtinl a criticii negative, cunoscuti astdzi peste tot266.
Criteriile care ne ajutl sd stabilim cI o profetie este mesianicd
sunt cele ale unei interpretdri lipsite de exagerdri in orice privin.td.
l. Mai intdi, trebuie sd avem in vedere iontextul in care se afld
profelia mesianicI. Dacd in context este vorba de un nume de persoan[ cu anumite proprietdfi care nu se pot referi la un om simplu
sau care nu pot fi concepute pentru un simplu om; dacl de asemenea, ii sunt atribuite ac{iuni care nu se potrivesc decAt lui Hristos,
gi acestea verificate cu istoria trditd a Mdntuitorului, atunci contextul locului anumit ne indicd o profefie mesianicd. Astfel, locurile in care Dumnezeu este numit ca un mare urma$ al lui David le
socotim mesianice. De exemplu, in Psalmul 45,7-8, unde Dumnezeu este numit uns Si tovards de luptd; in Ps. 110, 5, unde Dumnezeu este numit Domnul care zdrobegte imp[rdfii; in Is. 9, 5, unde
Dumnezeu este numit Minunatul, Dumnezeul tare, Plrinte al eternitnlii; in [s. 7, 14, unde se spune Emanuel, adicl Dumnezeu este
cu noi; ?n Mal. 3, 1, unde este numit St[p6nul; in Ps. 2, 7, unde
este numit Fiul lui Dumnezeu qi in Ps. 110, l, unde este numit StIpinul lui David, toate aceste locuri din Vechiul Testament trebuie
sd fie socotite ca mesianice, fiindcd este de la sine infeles cd titlurile de mai sus se potrivesc numai lui Dumnezerr. De asemenca,
26u
de un
numai la Mesia ne putem gdndi dacd intr-un pasaj este vorba
mare rege cdruia Dumneieu i-a promis c6-i va da ca moqtenire
datl onoatoate po[oarele pamantului (Ps. 2, 8) sau caruia ii este
de a
puterea
promis
s-a
i
cSruia
rea aivma Qs. 9, 10;Hoz,3, 5) sau
Dumlui
contra
revoltate
aplica o ped"apse divini peste neamurile
(Ps' 2' 12; ll0' 5)'
nezeu gi nu vor sd mai retunoasci stip6nia Lui
atribuitd
Tot pasaj mesianic avem atunci cdnd unei persoane ii este
pAnI
o domnie etern6, o stdpinire veqnicd a p6cii, ce se va intinde
lamarginilep6m6ntului;carevaaveaocinstirecontinu6,caruia
putem
2. in rAndul al doilea, printre criteriile cu ajutorul cirora
sSstabilimcloprofe[ieestemesianici,numimlocurileparalele.
ie'ffi
Aga de pild5, in cbr{ile proorocilor, avem. profelii mesianice
proAceste
dubiu'
norctte, cdcitextul lor nu dd naqtere la nici un
cdrli
din
pasaje
felii clare gi recunoscute de to{i se referI adesea la
etc' Pasajele
anterioare,- cum de exemplu Genezd, Exod, Numeri
puteau fi
greu
cu
generale'
foarte
fii,d
din aceste clrli anteriou.",
mai
profeliilor
pe
baza
dar
remarcate de tofi ca profe{ii mesianice,
qi pe cele mai
recente, insd clare 9i^precise, trebuie sS le admitem
32 serveqte
2l'
vechi ca mesianice. Aqa de pild6, textul Ezechiel
c5 nu
pentru a lSmuri cuvintele din Gen' 49,7.0, unde ni se spune
va lipsi domn din Iuda, pAnb ce va veni Silo, de care vor asculta
vetoate popoarele. Nimeni nu gtia cine va fi Silo' Din Ezechiel
dem cd e vorba de Mesia'
qi 22'
Tot aqa, Psalmul 72, 17 limureqte pasajul din Genezd 12' 3
sdmAnfa
prin
unde se spune cd toate naliunile vor fi binecuvAntate
lui Avraam. Or, aceastb odraslS a lui Avraam era Mesia' De aseme4'
nea,Zahana6, 13 intregeqte 9i ldmureqte pasajul din Ps' 110'
248
care spune..."
De asemenea, Matei 2, 5-6ldmure$te ca exclusiv profelia mesianicd. Textul din Michea 5,2: ,,$i tu, Betleeme, lara lui luda, nu
eSti nicidecum cea mai neinsemnatd dintre cdpeteniile lui luda,
cdci din tine va ieSi o cdpetenie care vafi pdstorul poporului meu
Israel... "
Uneori sunt referite la persoana sau la fapte ale lui F{ristos, de
cdtre Noul Testament, gi acele locuri din Vechiul Testament care,
d,in caaza larghelii lor, pot fi aplicate gi altor persoane sau eveni'6'Schol, P., op. cit.,p.162.
ll
2l'
privire
cu
8'
lu [titCo.. tS, 27 qiEvrei2,6-9 limuresc Psalmul
in Hris-
o1n'^num.ai
tos, fiindc6 ceea ce psalmistut exprim[ despre
faptul este.aqa'
;;;, ;i doilea Adam, are adeverire deplin6' $icare
este veridici
frirA"a aici este vorba de o stdpdnire a omului,
o natur6 mai
p"ri* *p"nurile obifnuite 9i experienfele omului cunumai
in sens
om
mult ideald decit reald;aici este vorba despre
Pentru FIristos, din contr6, in sens complet'
ir."*pf",.
---gi i;.ut.ul
Petru' in cuvtntarea
Sine Piatra cea din capul unghiului' Apostolul
Piatra cea
popor, il numeqte 9i dansul pe MAntuitorul tot
,u
"a*" unghiului.
din
- capul
din EvanUn psalm" ideal mesianic este qi Ps' 69' Cum afl6m
o parte din
gn"iiu iupd loan (75,zs),insuqi M6ntuitorul reproduce
4: ,,'iulai numerosi sunt decdt perii capului cei
Suvintele'versetului
cu cuvintele',"DT l:,care md urdsc in zaclar'", introduc6nd citalia
cuvintul cel scrls ln
crul acesta s-a intAmplat ca s6 se implineasc6
69' ca sd
L;;;i;.". Mentuito;ul iqi aplic, Lui cuvinteledinPsalmului
saduchenumf,rul
arate cdtde mulli ,unt du!*unii sdi recrutafi
este ardtat cL
ii". ql fariseilor. De asemenea, tot in loan (2' 17)Tale
M-a mhnprut*rt 69, l0 9i anume expresia: "Rdvna casei
templu'
$i
cat" seaplicl lui Uristos, deoarece el a gonit zarafri din
Pavel'
apostolul
ci
este
psatmut
mesianic
id"al
oq
;;"pt;;t;
"ste
10' o
in Lpistola cStre Romani (15,3), reproduce 9i el versetul
p"*i ,,S; batiocurile celoi ce te batjocuresc cad asupra mea" ca
expresia:
Ipii"a"a"-i-r" tui Hristos, deoareCe le introduce cu 22:
versetul
69'
"Ei
cum este ,rrfr"- Cuvintele Psalmului
,,dupd
'i*'f'pun1"r"
olet"'
tn mkncare Ei cdnd mi-e sete imi dau-sd .beau
In sens
in sens figurat' se pot spune despre orice om credincios'
Hristos'
lui
dec6t
nu se potrivesc
;;"pti, irlsa, cuuiniele acestea
uido*u' Evangheligtii Matei
intdmplat
t-u'
Sui"
c[ci la patimile
Mdntuitorului'
(2'7,34-48) qi loan (1g,29), istorisind chinurile
Scriptura"'
adauga gi expresia: ,,ca sd se implineasci
250
trlddtorul.
Evanghelistul Ioan (19,35) relateazd. cd lui Iisus nu i s-au spart
fluierele picioarelor c6nd era pe cruce, atrdg6ndu-ne atenlia cI lucrul acesta s-a intdmplat: ,,ca sd se plineascd Scriptura cd os din
oasele Lui nu se va sparge". Cuvintele sunt luate din Exod L2,46
gi Levitic 9,12 unde se spune ca picioarele mielului de paqte sd nu
fie rupte. Tocmai mielul pascal, pe care fiii lui Israel trebuia s6-l
mln6nce inaintea plec[rii din Egipt, devine tip al lui Hristos, in
afard' de alte considerafii exterioare care preinchipuiau jertfa lui
Hristos pe cruce. DupI cum mielului pascal nu i s-au zdrobit picioarele, tot a$a gi lui Hristos, mielul jertfei pentru p6catele lumii,
nu i s-au rupt picioarele, degi trebuia si i se spargd fluierele c6nd a
fost datjos de pe cruce.
Cuvintele din profetul Hozea 11, !: ,,Din Egipt am chemat pe
Fiul Meu... " care au fost spuse pentru poporul lui Israel care fu scos
din Egipt ,,cu mdnl tare gi cu braf inalt,, (Ex. 20, Z), Evanghelistul
Matei le referr in mod simbolic la intoarcerea lui }kistos din egipt,
deoarece el line sd ne avertizeze: ,,Ca sd se plineascd ceea ,i ,-o
spus de cdtre Domnul prin cele grdite de prooroc,,(Nlatei Z, l5).
Argumentul pentru care Israel este tipul lui tkistos se afli in aceea
251
nim (unanimii consensus) al tuturor pirinfilor qi scriitorilor cre$tini. iracd un conciliu e6umenic s-a pronunfat asupra unui pasaj al
Vechiului Testament cd este mesianic, atunci nici un exeget sau
dogmatician n-are de ce si mai stea in dubiu'
"in
ce privegte criteriile pentru mesianitatea unui pasaj vechi testamentar, trebuie s[ amintim gi concordanla vechilor comentatori
252
fefiei este acesta: intre femeie qi intre qarpe, apoi intre simdnla re-"
meii asupra acelei a qarpelui. cum am amintit c6nd am vorbit de
el, garpele este diavolul, iar sim6nfa sa sunt partizanli lui. tn infe_
les metaforic, biruinla asupra diavolului inseamnd biruinla asupra .
autorului pdcatului.
26e
253
[rr
rbidem,p.22.
s5 se incread6 intr-insul.
in cdrlile istorice ale vechiului Testament, int6lnim foarte pufine profelii mesianice in adevdratul sens al cuvdntului. Ele sunt
mai pufin numeroase dec6t in pentateuh. Motivul nu-l cunoagtem,
cdci nu putem pdtrunde misterul iconomiei divine. cum am afirmat gi mai sus, poate cr erau suficiente cele fEgdduite de Dumnezeu patriarhilor, ca prin ele sd fie incdlzit gi intarit credinciosul
profelie
templu (Biserica) 9i va rdmAne Domn in etern' Cu aceastd
aceea
de
David
lui
casa
din
fi
va
9i
incepe credinla cd-Mantuitoral
veci'
in
regaiul acestuia (al lui David) va r[mdne
."A t.eia profeiie din c[rfile istorice o afl6m in Il Sam' 23'l -7'
nu
unde sunt iedate ultimele cuvinte ale lui David: '," ' Mdcar cd
Mine
cu
afdcut
este aSa casa mea tnaintea lui Dumnezeu, totuSi El
va
un legdmdnt veSnic, bine intdrit tn toate privinlele qi tare' Nl
Et, oorn, ,d rdsard din El tot ce este spre mdntuirea si ^bucu'
7*n
"ria
meo...". Aici, in cuv6ntarea sa profeticd, David se referS la
promisiunea divina c6 Mesia va iegi din casa lui. venirea lui Mesia
va insemna, int6i pentru Israel qi apoi pentru toatd lumea' bucuria
cea mai mare, c6ci el va aduce mdntuirea omenirii'
in I Regi
, A patra piofelie mesianicd din ca4ile istorice o afldm
tale in
domniei
al
stdpdnire
9, 5:',,Voi intdri pe vecie scaunul de
vei
Nu
zis:
am
fi lipsit
Israel, cum am spus tatdlui tdu David, cdnd
niciodatddeunurma$pescaunuldedomniealluilsrael,,.Deqi
dinastiei lui
aceste cuvinte privesc mai mult latura pamanteascd a
David, totuqi aceste cuvinte constituie qi o profe{ie mesianicS' cici
adevdiatul Domn, Unsul lui Dumnezeu, prin excelen{6, din familia
lui David va fi Mesia.
2 gi Daniel 9, 25 qi 26). Printr-o viziune profeticl, autorul Psalmului vede cum na{iunile pdm6ntului se rdscoald contra lui Dumnezeu gi asupra unsului Sdu. Apoi el vede pe Mesia in rolul Sdu de
Fiu al lui Dumnezeu, nlscut intr-o ,,astdzi" plini de mister, pe care
numai Evanghelia o va explica. Prin dreptul de nagtere gi prin dEruirea milosdrd[ a Tat[lui ceresc, Mesia este stdpAnul absolut al
naliunilor gi dacd este nevoie, el va fi judecdtorul teribil al prinjilor
gi al regilor. Oricine va incerca s5 se desfaci dejugul sdu, acela va
incerca sd se rdscoale contra lui Dumnezeu Atotputernicul. Aceasta inseamn_d ca va pieri de judecata plinl de m6nie qi groazd a
Domnului2Ta.
"'Dho.m"
256
2?a
257
raportat la lisus
cotit psalm mesianic in mod obignuit, cdci a fost
M6ntuitorului
llristos din antichitatea creqtinl cea mai pronun(atd'
in IerutriumfalE
lui
prevestind-intrarea
ca
i ,-u upti"ut versetul 2,
iar Cor' 15' 26-?i aplisalim, in ziua de norii (Mu,' t t, 25;21' 16)'
2' 6'8 ii aplicd sau
c6 versetul 7, pe cdt6r."*" Epistola cdtre-Evrei
acestui
sus'.Referinfele
mai
citate
refera lui Hristos ,or"t"l" 5-7,
-'
splntualmod
in
luate
psalm la persoana lui Mesia trebuie
'- i, p.uj*ul 16 ne int6lnim cu o rug[ciune a lui Mesia pe care o
pricina suferinfelor
face lui Dumnezeu ca se-i vinS in ajutor din
8-10' unde
versetele
,pr" .ut" *"rg". frof4iu mesianicfi si vede in
sufletul mi se u-eseleSte'
citim: ,,Pentru aceea inima mi se bucurd Si
ldsa sufletul meu
i tiip"t mi se oclihneste in lini$te; Cd!.nu vei
al Tdu sd
in locuinla mor{ilor tlial' nu 'ii ingddui ca cel ctmios
dar a9ee1.n-u-] va
vadd putreziciunea..'-"'Mesia va fi dat morlii'
adic[ il va
pui"a'r"1ine, cici Dumnezeu ii va ardta cdrarea vielii'
. ,Y
face Domnulvielii qi al mo(ii'
in prul*rl 1b, 49-50 citim: ,,De aceea' Doamne' te voi.ldsa
mari izbdviri
printre neamuri, voi cdnta slava numelui Tdu' El dd
"regelui Sdu dd indurare unsului Sdu' lui David' si seminliei lui"'
si
Mesia care' cum
ni""i ni ," ,prn" ci Dumnezeu d5 mari danrri lui
descendent din casa lui David' Psalqtim de mai inainte, * n
'n
lui David' care
mul 18 in intregime descrie victoriile 9i regalitatea
suf"rind
luilt4esia'
numelc lui Dumnezeu va fi preamirit prin acliunile
de pe
Psalmul ZZ lasim amintite rdstignirea qi strig[tele
au grdit cu bucruce: ,,|'ttli cei ,or-n- *io" vdzut; nt-aubatjogorit'
spre Domnul: iz'
zele, au cldtinat cu capul (zicdntl): Ndddiduit-a
in
275
lbidem, p. 46
lui".
sin.
condamnarea.
in Psalmul 40, 6 citim:
ii
o
in Psalmul 45, al clrui autor este unul din fiii lui Corah' dupi
pe
adusS'
este
Lauda
rege'
unui
laud6
scurti introducere, se aduce
pe de alt6. pardL o pu.t", din cauzafrumusefii sale (spirituale), iar
in lupta
eroice'
fapte
mari
i", p""o"'indrdzneala cu care a flcut
de
numele
cu
nume$te
p"rrt., adev[r 9i dreptate. Autorul psalmului
bunS
ca
descrie
o
9i
bu*rr"r"u pe rege (Elohim), iar domnia sa
va da regeii
Dumnezeu
pa
cauzi
care
din
veci,
in
aura
va
a*OaU.
lui bucurie gi cinste cum n-a mai dat altui regent' intr-adevdr'
aleasi prinimbrdcat cu haine scumpe 9i inconjurat de o societate
;;; ;* se afl[ qi multe i,i". a" impirali, regele se va cSs6tori cudeo
fiic[ de rege, care va str[luci ca aurul din Ofir (7-10)' Vorbind
lSsat
aceastl nica ae rege, aratd cd ea ;i-a l[sat casa tatilui' ;i-a
cinpe
care-l
sofului'
incredinlat
p"p".rf qi cu toatidiagostea s-a
incredinlate
pin
fi
ii
vor
ei
cauzd,
aceastb
;d;;;";" StSpinul "I
mire{ia ei ca locele mai bogate popoare. Apoi, psalmistul descrie
str6lucitoare' insolit6 de fe;;ri"t, ",r"n, ".u ihUracatidecu'haine
in
Eio*" gi prietene, in sunet bucurie 9i pompi' va fi introdusd
c5rege'
la
pututrt."g"lui (1a-16). in incheiere, autorul se intoarce
si stdpAiuia ii fr!'aduieqte o leneralie numeroasS, ce va ajunge
acestui rege
neasci pJste tot p6m-6ntul. Asiguri apoi ci numele
stralucitgiputenr.icvafiliudatdetoateneamurileqic6toatepoce va
pou."f" vor sdrbitori faima sa cu c6ntece de laudS' faimS
(17-18)'
indepirtate
d6inui pdnd in timpurile cele mai
psalm este
Ca gi cel al iantarii CAntdrilor, cuprinsul acestui
alegoric.DupicuminC6ntareaC6nt6rilorestedescrisic6s6toria
im.piiirr"fa a iui Mesia cu Israel cel credincios' sub imaginea
mireasa
cu
rege
prumutatd de la momentul logodirii sau unirii unui
Mesia' Iog!'lsa, tot aga qi in Ps. 45, ,"geli cel ldudat este regele
pnma
nira sau regina este comunitatea credincioasd din popor sau
comunitatJ(Biserica) creqtini din iudeii converli{i. Fecioarele Si
comupiriet"n"le logodnicei cate Drmeazd pe regind in palat sunt
'nitdlile dinti pdgdnii convertili, care impreund cu comunitatea
mare'
formatd din iudei, se vor uni impreun[, pentru o comunitate
mistuitor Si tmprejurul Lui o furtund puternicd. El strigd spre ceruri sus Si spre pdmdnt, ca sdjudece pe poporul Sdu: Strdnge-mi
pe credincioSii Mei care au fdcut legdmdnt cu Mine prin jertfd"
(Ps. 50, 3-5). Psalmul este tipic sau ideal, cf,ci sub forma cultului gi
serviciului de la templu, autorul psalmului vede cum Dumnezeu va
veni pe pdmAnt la judecata viitoare sd rdspliteasci pe fiecare dupd
cugetul siu, iar nu dupdjertfele aduse.
In Psalmul 69,21 citim: ,,Ei imi pun fiere tn mdncare si cdnd
mi-e sete, tmi dau sd beau o{et". Ca gi cel de mai sus (psalmul 50),
este un psalm ideal. A devenit mesianic, fiindc6 Evangheligtii au
vlzut implinirea sa atunci cAnd, pe cruce, Mintuitorului i s-a dat sd
bea olet amestecat cu fiere. (Mat. 27, 34;27,48; Marcu 15,23;
Ioan 19, 29). intr-o oarecare mdsur6, Ps. 69 este perechea Psalmului 22, cdci, ca gi in 22, Si aici gdsim strigite citre Dumnezeu,
numai cd blestemele sunt mai puternice, lucru ce face ca Ps 69 s5
se depdrteze mult de spiritul Evangheliei2T8.
in Psalmul 72 gdsim cuvinte prin care se laud6 strSlucirea re- ''
gelui Mesia gi a regatului SIu. Tot aici este prefigurati inchinarea
magilor. Psalmul 72 glorifrcd, pe Hristos, ca pe Domn drept gi milostiv, cdci ajutd pe cei sirmani gi ap6safi. Din contr6, mustrd pe
cei puternici, dar aplsdtori. Drept urmare a domniei sale, va apdrea
pe pim6nt teama de Dumnezeu, pacea gi fericirea (1-5). Aceasti
domnie ce aduce dreptate gi pace, care pentru popor va insemna
binecuv6ntarea intocmai ca o ploaie ce dd unei c6mpii cregtere gi
imbundtdfire, nu va fi de scurtd durat6, ca domniile pdm6ntegti, ci
va dura in eternitate, intinz0ndu-se peste tot p5mdntul. Toli regii qi
toate popoarele pSmAntului, chiar cele mai indepSrtate, mai puternice gi mai sllbatice, vor trebui sa se supun6 acestei implralii
(6-11) care nu invinge prin puterea armelor, ci prin dreptatea qi iubirea cu care regele poartd grija omenirii suferinde. Sub acest regat
drept gi etern se vor bucura toate popoarele pdmdntului de cea
rnai.mare binecuvintare. Din aceasti cauzd, ele se socotesc fericite
qi laudd pe rege (16-L7), care este Mesia27e.
in Psalmul 89, 38-45 ni se prevesteqte moartea lui Mesia, in
floarea viefii: ,,^fl totuSi Tu Te-ai mdniat pe unsul Tdu... ai pus ca2'8
261
l;22,2;
16, 9-10).
2,6);
263
Lui, le rdsare curajul, fericirea 9i viafa veqnicd,.precum qi convertirea iuturor p[g6niior la adevSratul Dumnezeu28r '
c. Mesia se aratd ca profet. Ca profet, adici invS{6tor, se va
ardta Mesia, cdci insuqi ne spune: ,,(Doamne), eu voi vesti numele
tdu, fra{ilor mei, in mijlocul adundrii Te voi lduda" (Ps' 22,23);
,,tng"n Ta, Doamne, este in adincul inimii mele' Voi vesti indurarei Ta tn adunarea cea mare. Iatd cd nu-mi tnchid buzele. Tu
mdntuirea Ta Si nu
Stii lucrul acesta, cd vestesc adevdrul Tdu Si
'ascund
bundtateq Ta si credinciosia Ta in adunarea cea mare"
(ps.40,9-11). Mesia aratS prin aceste cuvinte c[ una din laturile
misiunii sale pdmante;ti este tocmai aceasta de a invdla, qi nu numai indivizi singuratici, ci ,,adunarea cea mare", adica toatd lumea'
Mesia va invala in pilde ca sd fie accesibil tuturor: ,,Ascultd
poporul Meu tnvdydturile Mele. Luali aminte la ctnintele gurii
-l,tite.
imi deschid gura si vorbesc tn pilde -.. " (Ps' 78, 1 sq')'
tului mesianic (60); mintuirea vine prin Mesia (61); agteptarea lui
Mesia (62).
cirfile profetice
Profefiile mesianice din c5rtile profelilor sunt cele mai numeroase in raport cu cele din ca4ile istorice qi didactice. De aceea, le
uo- ,"*nula fugitiv pe cele mai importante 9i apoi vom face o
sintetizare a 1or.
Isaia. Despre regatul picii (Is. 2,1-5); Vl[starul Domnului (4'
2-6) Nagterea Domnului din fecioara (7, l4); Galileea Neamurilor
gi Pruncul minunat (9, l-7); toiagul din ridlcina lui Iesei (cap' 11);
Maleahi. Jertfa Noului Legim6nt (Euharistia) (1, l0-11); Precursorul lui Mesia gi judecata naliunilor Ia venirea lui Mesia (3,
1-6); Profetul Ilie inaintemergltor al lui Mesia (4,5- 6).
265
dupi profefi
Profeliile mesianice din ca4ile profetice, cum s-a v6zut din paragraful precedent, sunt cele mai numeroase' A vorbi despre ele in
puit" u, inr"*nu sd ne intindem prea mult. De aceea, sintetizim
profeliile mesianice din carlile proorocilor in ideile principaledeipre Mesia, despre activitatea Sa 9i despre regatul SIu mestantc--" '
intre profeliile din Psalmi qi cele din Profefi se observd o diferen!6. in Psalmi, autorii 9i in special David 9i Solomon, atunci
c6nd descriu pe Mesia qi regatul lui, pleacd de la d6nqii 9i raporturile lor omenegti cu Dumnezeu gi oamenii, din care cauzL ei apar in
psalmi ca simboluri, tipuri ale Mdntuitorului. in Profe{i, din contr6,
conceplia subiectivd tiece la urmi complet gi ceea ce trece in fafd
este referirea constantd la popor 9i nevoile lui'
Mesia prezis de profe{i este un urmaq al lui David' E'l este
numit,,toiag din r[dicina lui Iesei" (Is. 11, 1), o rSddcind din Isai
(Is. 11, lOiun vldstar pe care Dumnezeu il va ridica lui David
pe
iler. ZZ, S; 22,15); pe scurt Mesia este ,,vl6starul", denumire
Mesia'
pentru
propriu
o utilizeazd, Zahiria (3, 8-12) ca nume
"u."Mesia va purta numele de David, deoarece a fost f[gSduit lui
David, iar c6ridva Israel va cluta pe Yahweh, Dumnezeul lui qi pe
David regele s[u (adicd pe Mesia), dupd care va dori mult (Hoz' 3'
!1. io ti#pul acela, Yahweh va infrliqa poporului sdu pe David ca
,"g", iu, urmaqii lui lacob vor sluji pe Yahweh, Dumnezeul lor 9i
pe David regele lor (Ier. 30, 9). Acest David, un serv al lui Yahweh, va fi rege gi pf,stor a$ezat de Dumnezeu (Ez. 34,23;37,24),
prin care Yahweh va reface iarIgi acoperdmAntul cel cdzut al lui
David, adici va ridica la strdlucire din nou dinastia lui David, cIzutdin batjocurd (Am. 9, l l). Lucrul acesta se va intAmpla, fiindcd
Mesia va izbdvi pentru eternitate tronul lui David qi regatul lui, pe
care-l va pdzi in veqnicie (Is. 9, 6).
Mesia va fi nlscut in Betlehem, in oragul lui David (Mih. 5,
1). Else va nagte dintr-o fecioard (Is.7, 14; Mih. 5,2)in timpul
templului al doilea (Hag. 2,7; Dan.3, I ). In mod public va apdrea,
dupa 69 slptdmdni de ani, socotili de la iegirea edictului cd Ierusalimul va fi refbcut (Dan. 9, 25-26).
Timpul in care va apare Mesia qi se va rdspdndi binecuvintarea
S este tmplinirea timpului, adicS a acelui timp in care se vor implini vedenia Si proorocia (profetiile mesianice, Dan. 9, 24), punctul
cel mai inalt, perfectarea epocii in care Dumnezeu dd cea mai mare
prob6 a milostivirii Sale, dup6 care nu va mai urma alt timp extraordinar283. De aceea, profelii, pentru desemnarea perioadei mesianice a lumii, utilizeazdtermeni ca: ,,la finele zilelor" (Is. 2, 2;M1h.
4, l; Haz. 3, 5; Dan. 2,28; Ier. 23,20; 23-24; Ez. 38, 13) ,,ultima
vreme" (Is. 2,23) sau numai ,,dupd aceea" (ahor), adicd dupd implinirea Vechiului LegimAnt (Ho2.3,5) sau termenul ahare chen
(Septua-ginta USTU iada Ioel 2,28 qi 3l), termen pe care apostolul
Petru il parafrazeazd ?n F.Ap. 2,17 Ev :uuiqboy1.scrtg ilp6pcrtg =
,,in zilele de la urmd".
Apari{ia lui Mesia gi activitatea Sa vor fi precedate de un precursor, un crainic, care va pregdti pe iudei la sosirea Sa (Is. 40,
3-5; Mal. 3, 1). Jinutul in care va predica Mesia gi va activa este
Zebulon qi Neftali din Galileea neamurilor (Is. 8, 23). Dar tot Ierusalimul va vedea mdrirea Sa, in mod special (Is. 60, 1).
in locul Vechiului Legdm6nt, care merge spre sf6igit, Mesia va
institui un LegSm6nt nou (berit hadasah) care va fi deslv6rgit qi
nezdruncinat (Ier. 31, 3l-34), fiindcd va fi un leglm6nt al poporu-
"'
"'
266
(Ier.3, 16-18).
Mesia este implinitorul perfect al hotlrflrilor divine 9i ca
atare poartd numele de ,,Robul Domnului" (ebed Yahweh.Isaia ca-
ucis (Is. 53, 8; Dan 9,26; Zah. 12,9; 13,7). in toatd suferinla Sa,
?naintea celui ce-l tunde, ca o oaie dusd iajun_
ghiere (Is. 53, 7) gi se roagl pentru cei ce-l prigonesc
ai-i fac r6u
(Is. 53, lZ). El suferd qi moare, ca si pund un capdt pdcatului, sd
desfiinleze nelegiuirea, sd introducd dreptatea, sd implineascd profefia Vechiului Testament gi sd incheie un Nou Leglmdnt (Dan. 9,
24;21,27; Zah. 3,9). ,,Acesta a purtat bolile noastre (adicd, pdca_
tele noastre) si durerile noastre a luat... $i Etfu strdpuns pentru
pdcatele noastre, zdrobit pentru nelegiuirile noastre. peieapsa
pentru mdntuirea noastrd a luat asuprdsi si prin rdnile Lui suntem
tdmdduiyi... Domnul afdcut sd cadd asupra Lui nelegiuirea noastrd a tuturor " (Is. 53, 4-6; 53, ll-lZ ler. 3 l, 34). De aceea Si Za_
haria (13, l) ne asigurd cd dinastia lui David gi rocuitorii Ierusali-
268
269
El tace ca un miel
mului, in timpurile mesianice, vor avea un put deschis contra picatului qi nedrept6lii.
Mesia, dupd moarte, primegte loc de inmormdntare de la un om
bogat, deqi fusese socotit ca un rdufrcdtor (Is. 53, 9). Yahweh insd
l-a salvat din starea de batjocurd gi l-a fEcut fericit prin inviere 9i
stdpdnirea ce i-a dat (Is. 50, 8-9). Ca rdsplatl a suferinfei Sale qi
oferirii Sale la moarte, Mesia are mulli urmagi, desigur spirituali
(Is. 53, 10). El primegte de partea Sa gi pe cei putemici qi avufi,
adicd popoarele pdg6ne, puternice gi bogate, dac6 se vor intoarce
gi-l vor recunoa$te de stdp6n qi rege (Is. 53, 12). Din contr6, necredinciosul popor Israel va fi pedepsit prin distrugerea cetdtii sfinte
Ierusalim (Dan. 9, 26-27; Is. 50, ll; 65, 10-15; 66, 5-6; 6'6, 24;
Zah. cap.ll; 13, 8). Din Israel numai o micd parte, care va recunoagte misiunea lui Mesia, va primi m6ntuirea (Is. 11, 11;65' 8;
Dan. 9, 26;Zah.11, 13, 8)
Regatul mesianic va dura in eternitate (Is. 9, 6; Ier. 33, L7;
Ez. 37 , 25 Dan. 2, 44; 7 , 14; Mih. 4, 7 -8). El se va rdspdndi peste
tot pdm6ntul (Is. 9, 6;49,6;Dan.2,35) 9i va cuprinde nu numai
pe desplr{itele regate, Iuda gi Israel, care se vor uni sub o cdpetenie unici gi sub un singur stat (Is. 11, 13; Ier.3, 18;30, 4;E2.37,
24;Hoz.1, 10), ci va cuprinde toate popoarele de pe fala p6mdntului, deoarece acestea vor intra in regatul lui Mesia qi se vor
aduna imprejurul Siu, ca in jurul unui stindard (Is. I l, l0), ca o armatd in jurul steagului.
Regatul mesianic este un rcgat al dreptllii, al mdntuirii, al binecuv6ntdrii gi al plcii pentru toate naliunile (Is. 19, 18-25;25,5 sq;
65, 14; 65, 17 sq; Mih. 4, l-8l; 5, 4; Ier.25,3;30,9;31,32;33,
14-18). De aceea, Isaia numegte pe Mesia mdntuire (12,3; 45,8;
49, 6; 62vl -l l), iar Ieremia (23, 6) ii dd numele de ,,Yahweh,
dreptatea noastr6". in acest regat, ai c6rui membri sunt invdfdcei,
slujitori gi izbEvili ai Domnului qi care primesc un nume nou 9i de
onoare (Is. 54, 13-17 56,6;62, L2;63,4;63, 17;65,8-23;66, l4),
Dumnezeu va vdrsa Duhul Sfdnt peste toli oamenii, frrb deosebire
de vechime gi de neam (Ioel3, 1-5; Is. 44,1-5;59,2I). Aici nu vor
mai fi primite nici una din jertfele Vechiului Testament, fiindci
toate popoarele vor adora pe singurul gi adevdratul Dumnezeu, C[ruia i se va oferi un nou sacrificiu de m6ncare (sf6nta Cini), de
cltre o preolie perpetud gi recrutatd din toate seminliile (1s.66,21;
Ier. 33, 18).
270
cine (Is. 65, 18; Ier. 30, 19; 31, 12; 33, 10; Hz. 2, 17; Z,ah,g, 15).
Cdmpiile, grldinile, plantaliile de m[slini 9i viile vor da o recolti neobignuit de imbelgugatS. Munlii vor da drumul la rduri de must, iar din
dealuri va curge lapte, in weme ce r6pile gi cregtetele plequve vor fi
acoperite de turme {ErE numlr (Is. 41, 17; Ier. 31, 12;35, 12 sq; Ez.
34, 27 ; Ioel 4, 18; Am. 9, 13; Zah. 8, 12). Yahweh va incheia o inlelegere qi cu animalele de prad6, cu qerpii gi tot felul de reptile, ca ele sd
nu mai facd rdu gi sb nu mai supere pe om (Ho2.2,18). Animalele ce
altAdatierau silbatice qi pdgubitoare in regatul mesianic se vor lepdda
de natura lor cea rea, acum vor deveni blSnde gi vor veni dupl om
numai la un singur semn al siu. Lupul se va culca alSturi de miei, pardosul aldturi de ied. La un loc vor sta vilelul, leul, gi vitele de ingrSgat;
un singur copil le va m6na pe toate. Vaca va pagte la un loc cu
ursoaica qi vor nagte pui impreund. Leul va mAnca paie ca gi boul.
Copilul de s6n se va culca lAng6 cuibul viperei, iar copilul mai mdri$or va b[ga mdna in vizuina nSpdrcii (vasilisculuiztu, Is. 11, 6-8;65,
25). Atunci nu vor mai exista fiare sdlbatice @x.34,25). Nimeni nu
va mai fi m6ncat de animalele de pradd (Ex.34,29).
Fiindc6 Iocuitorii regatului mesianic nu vor avea nici o grijd qi
nici o nepl6cere, nici nu se vor mai duqrndni gi nici cearta, atunci,
sub acoperlm6ntul lui Dumnezeu vor atinge o v6rsti foarte mare gi
nici un om nu va mai muri de copil sau la o vArstd incd in putere,
adicS de timpuriu (Is. 65, 20; Zah.8, 4). Schimbarea pe care o va
introduce mdntuirea mesianicl este aqa de mare gi extraordinar5,
incit noua ordine a lucrurilor se va putea numi, pe drept cuvAnt, un
cer nou gi un pdm6nt nou (Is. 5 l, I 6; 65, 17; 66,22).
"o Un
27t
qi urmagii sdi.
Cum s-a n6scut ideea despre un Mesia 9i o impdrdlie a sa? Apoi
aceasta n-a fost deloc voinla sau planul divin, cum cred creqtinii
aceasta:
credinciogi2ss. Pe scurt, geneza ideii despre Mesia ar
frrI
liber,
un
stat
israelilii, iot timpul istoriei 1or, s-au fo4at sd aibd
poporul
nici o ascultare de na{iunile pdgAne, deoarece ei formau
ales. Dar evreii au reugit foarte pufin s5 se bucure in mod durabil
de bunurile pdm6nteqti. Aceasti permanentd stare de teami qi ne-
fi
siguran!5, i-a silit sa-qi concretizeze speranfele, mereu intr-un viiti, ce nu va intirzia s6 vin6. Triind cu speran{a in ce va fi odat6,
s-au trezit fburind visul uriaq, dupd care Israel, poporul ales, va fi
chemat sd. realizeze, pdnd la urma, ,,impdrdlia mesianicd", adicl o
imp6r5[ie a lui Israel in care toat6 lumea va fi fericita. Am v6zut
cum piofelii, gi indeosebi Isaia286, evocaseri tabloul minunat al
vie{ii viitoare, cdnd animalele rapitoare vor locui la un loc cu cele
negatt'8' Exista gi creqtini necredinciogi. Adep(ii aqa numitei critici
cregtini'
dintre
recrutali
toli
sunt
mai
Bibliei,
ve, in explorarea
286
Partile din lsaia, numite ast6zi peste tot Deutero-Isaia 9i Trito-Isaia.
272
287
"t
273
Capmolut-VIII
morfilor
$eoiul
locul cel mai de jos (Iov 11,8; Ps. 139,8; Am.9,2). probabil cd
plec6nd de la aceasti idee s-a ajuns la expresiile de ,,cdile $eolulul" (imke Seol,Prov.9, 18). Fiind socotit loc subteran, se zicea cd
cine merge in $eol coboarS, se cufundd, il acoperi pdmAntul:
,,... Dacd pdmdntul iSi va deschide gura ca sd-i inghitd cu tot
ce au, aga incdt se vor pogord de vii in $eol... (Num. 16,30):
,,Pdmdntul Si-a deschis gura Si i-a inghilit pe ei Si casele lor, intpreund cu toli oamenii lui Core Si toate avuturile lor. $i astfel, de
vii s-au pogordt in $eol, ei Si tot ce aveau. Pdmkntul i-a acoperit
de tot qi au pierit din mijlocul adundrii" (Num. 16,32).
Iov se pldnge cd speranla se coboari in $eol (17,16): ,,Ea va
cobort cu mine la porlile $eolului, cdnd vom merge impreund sd
ne odihnim tn {drdnd".
Isaia, vorbind de impdratul Babilonului, spune: ,,strdlucirea ta
s-a pogordt tn $eol, cu sunetul aldutelor tale. ASternut de viermi
vei avea, Si viermii te vor acoperi " (Is. 14, ll).
Indemn6nd la evitarea desfrdndrii, Proverbele ne inva{6: ,,Casa
(femeii desfrdnate) este drumul spre $eol, calea care coboard spre
locuinlele morlii" (Prov. 7,27).
2. $eolul este un loc unde domnegte intunericul. Din aceastd
cauzd,, el este numit ,,patri a beznei gi a mo(ii patrie,,,,,!ara intunericului", ,,ca la miezul nop(ii". Este ,,fara umbrelor mortii,,, unde
avem veqnic lipsd de lumind (Iov 10, 22). Cine intrd in geol nu mai
vede lumind niciodatd: ,, Omul nu ia nimic cu el cdnd moare... cdci
in locuinla pdrinlilor sdi vo merge (Seol) qi nu va mai vedea lumind niciodatd (Ps. 49, 177q.).
's
274
I'
rx
IA
gdtleiul, ca
poatl sI scoat[ pe cineva (Iov 26,6; Prov. 15, 11, I Sam 2, 6). De
fafa Lui nimeni nu se poate ascunde in $eol (Ps. 139, 8). Mdnia lui
Dumnezeu prinde gi pe cel care ar vrea s6 se ascundi in $eol (Am.
9,2).Pe cei pioqi nu-i lasi in gheara $eolului (Ps. 16, l0).
8. $eolul este (inutul uitlrii qi al tlcerii. Oamenii care locuiesc
in $eol se numesc metim sal refaim, adicd cei care dorm2el sau
umbrele, clci omul cAnd doarme are aparenfa de mort: ,,$eolul se
miScd pdnd tn addncimile sale, ca sd te primeascd; la sosire el
trezeSte tnaintea ta umbrele, pe toli mai-marii pdmdntului, scoald de
pe scatmele lor de domnie pe to{i tmpdralii neamurilor" (Is. 14, 9).
Jara lor este lara uitdrii gi a t5cerii: ,,Se scoald morlii sd Te laude?... Se vorbeSte de bundtatea Ta tn mormdnt! Sunt cunoscute
minunile Tale in intuneric Si dreptatea Ta in lara uitdrii" (Ps. 88,
10 sq);
Is.38;
18);
277
llrl
278
II
lucruri este precedatd de marea iertare de p6cate, poporul care ya
rim6ne va fi un popor sffint, alcltuit din oameni m6ntui{i (Is. 4, 3;
61, 12; 52, l; Ez. 44,9; Iov 4, 17; Zah. 14,21). Oraqul cel sfdnt se
numegte oragul credincioqiei (Is. 60, 14; 62,2; Zah. 8,3)'n'.
Risplata pentru cele ce a frcut omul in via!5 nu este aqa de bine
precizatd ca in Noul Testament. Dar cum vom vedea, ideea cd cei
drep{i qi buni se vor bucura de o rdsplatd a Domnului n-a lipsit niciodatS din Israel. Cd mulli in{elegeau cd rdsplata va fi aici pe pdm6nt nu este de mirare, dar reprezentanlii autentici au inleles prin
rdsplata divind ceva mai mult dec6t viala de aici.
Din invS{5tura cI $eolul este locul de adunare, at6t a celor buni,
cdt gi a celor rdi, nu trebuie sd tragem concluzia cd in felul acesta
este exclusd ideea unei rdspl[1i ce are loc dincolo de viala aceasta.
G[sim ?n c5(ile Vechiului Testament indicii cd Dumnezeu rdspl6tea cu bine pe cei drep{i, in viafa de dincolo, qi cu rdu pe cei rdi.
a. Geneza ne relateazd despre Enoh, iar II Regi despre profetul
fi
280
281
ll
282
vedea Si-Si vor bate joc, dar Domnul ii vaface de ocard. Cdci vor
fi pe urmd hoit fdrd cinste, printre mor{i, intru ruSine, in vecii ve_
cilor. Domnul ii va zdrobi, ti va azvhrli cu capul tn jos, ii va zgu_
dui din temelie si vor pieri pdnd la cel mai mic,. chinul ii va mdcina si pomenirea lor se va $terge. Atunci cer drept va sta cu murtd
tndrdzneald tnaintea celor care l-au prigonit
si iu dispreluit ostenelile sale. Iar ei vdzdndu-l se vor tulbira cu cumptiid
fricd si se
vor minuna de minunea mantuirii dreptului. Ei voi zice, cdiniu-se
in inima lor si gemdnd in strdmtoarea duhului lor; acesta este cel
pe care-l avem altd datd de batjocurd si tobd de ocdri. Nebunii de
noi! Am socotit viala lui o nerozie si moartea lui o ticdlosie. iatd
$i
f* : ryt., socotit tntre fiii lui Dumnezeu Si partea lui intre sfinli,
284
$ 55. invierea
morfilor
ii
t,
285
I
ilt
inserat-o in Lege, fiindci se temea ca israelifii, inclina{i spre idolatrie, sd nu se dedea la politeism, incepAnd sI adore pe cei morfi,
cum f[ceau unii din vecinii lor.
Am amintit ci Vechiul Testament are uffne pe care merg6nd noi
cei de azi putem s5 ne incredinlam c6 religia Vechiului Testament
conline intre invSliturile sale gi doctrina despre invierea trupurilor.
a. Aqa de pildd, despre invierea morlilor ne vorbesc chiar cdrfile pe care gi-criticii le socotesc printre cele mai vechi: Samuel Si
negi. Deexemplu, in I Regi 17, 17-24 9i II Regi 4, 8- 37,ni se istorisegte cu* in chip minunat profelii Ilie 9i Elisei au chemat la
via15 fiin1e care adormiserd intru viala de veci. Din aceste pasaje
tragem concluzia cE pentru evrei o inviere din mor{i nu era cu neputin16. De asemenei, in II Regi 13,21 ni se relateazd cum a fost
ieadus la via@ un om mort numai prin atingerea osemintelor lui de
cele ale profetului Elisei, in groapa c[ruia fusese aruncat cel mort.
F1r5 indoialS c5 relatarea acestor invieri din morfi presupune existenla credinlei in posibilitatea unei reveniri a sufletului in trupul de
care fusese despS(it.
b. in Iov 19,25-27 citim ,,Eu stiu cd Rdscumpdrdtorul meu
este viu Si cd la urmd md va ridica pe pdmdnt. Chiar dacd mi se va
nimici pielea si chiar dacd nu voi mai ayea carne, voi vedea totusi
pe
Dumnezeu, tl voi vedea Si-mi va fi binevoitor. Ochii mei il vor
'vedea
si nu si altuia... " . Dupi cdt se vede, Iov cunoqtea bine cd
dupd ce trupul ii va putrezi in morm6nt, va veni un timp c6nd va
,"i"u pe Dumnezeu iot cu acelaqi trup in care trdise mai inainte de
moane. Ca s6 se spund lucrul acesta, se presupune cunoqtinla credinfei invierii din morli.
textul acesta din Iov a dat insd loc la mari discufii, qi aceasta
din cauz6 cd se preteazd la mai multe interpretiri. Din timpurile
cele mai vechi, au existat asupra lui opinii diverse 9i aceasta a fost
cauza pentru cafe acest text n-a fost dat ca probl despre invierea
mo4ilor, degi el prezice invierea. Aceasta se pare c6 este qi cauza
pentru care Iov 19,25-27 nu este citat nici in Noul Testament, care
vorbeste adesea de invierea morfilor. Nu-l vedem citat nici in
Irineu2e6, care a scris o carte asupra acestui subiect. Mai t6rziu, inv6!5tura cregtina, ca gi interpretarea Sfintei Scripturi, prin autoritatea Biseri"ii, fr"and progrese considerabile in toate direcliile,
atunci gi pasajul din Iov a fost scos din obscuritatea de p6ni aici 9i
pus in lumina care i se cuvenea. Vechii pdrinli l-au tradus gi interpretat ca pe un text ce vorbegte dqspre invierea morfilor.
De aceea, noi l6sdm de o parte potopul de discufii provocat, mai
ales de lagirul criticii negative nloderne, gi conchidem cu traditia
Bisericii cd textul din Iov 19,25]27 este unul din cele .rr" n" i dicd credin{5 in invierea mor(ilor, in Vechiul Testament, cdci dac6
aceastd credinld n-ar fi existat, chiar cAt de restrAnsd, Iov n-ar fi
putut sI se exprime aga cum o face in pasajul de mai sus.
c. Psalmii confin pasaje ce lasd sd se intrevadd credinta in invi_
erea mor{ilor:
III' p. 365.
286
1066 sq.
287
neJe; Oase uscate, ascultayi cwdntul Domnului. ASa vorbeSte Domnul Dumnezcu t:iilre oasele acestea: Iatd cd voi face sd infre in voi
un Duh Si veli invio. Vd voi da vine, voi fctce sd creascd pe voi car-
ne, vd voi acoperi cu piele, voi pune un duh (niah) tn voi Si tteti
tnvia. $i veli $ti cd eu sunt Domnul. Ant proorocit, cum nti se poruncise. $i pe cdnd prooroceam s-afdcut un vuiet, Si iatd cd s-aJiicut o
miscare Si oasele s-au apropiat unele de altele. M-ant uitat Si iatd cd
le-au venit vine, carnea a crescut si le-a acoperit pierea pe cre,supra, dar nu era incd duh in ele. El mi-a zis: prooroceste Si vorbeSte
duhului. ProoroceSte, Fiul Omului, Si zi duhului: ASa vorbeste
Domnul Dumnezeu, Duhule, vino din cele patru vdnturi, snfld peste
morlii aceStia, ca sd invieze. Am proorocit, cum mi s-a poruncit. $i a
intrat duhul in ei Si au inviqt Si au stdtut pe picioare; era o oaste
mare, foarte mare la numdr. El mi-a zis: Fiul Omului, oasele aces_
tea sunt toatd casa lui Israel. Iatd cd ei zic: Ni s-au uscat oasele. Ni
s-a dus speranla; suntem pierduli. De aceea prooroce;te Si spune-le: ASa vorbeSte Domnul Dumnezeu; Iatd vd voi deschide iormintele, vdvoi scoate din mormintele voastre..." (E2.34,1_I4).
Tocmai fiindc6 pasajul din Ezechiel vorbeqte de invierea mor_
filor, Biserica cregtinr l-a gdsit ca cel mai potrivit de citit in vinerea Patimilor, ca sd intdreascd pe credinciogi in credinfa in aqteptarea invierii trupurilor noastre.
Instrumentul invierii prin care Dumnezeu aduce pe cei mor{i la
viald. am vdzut cd in Isaia (26, 19) era roud de lumind, in Ezechiel
instrumentul este Spiritul vielii (ruah), care vine qi se unegte din
nou cu scheletul omenesc, ddnd nagtere Ia vine, muqchi gi piele.
viziunea descrisd de profetul Ezechiel ne este inli{iqatr ca un
simbol al re?nfloririi statului iudaic, fiindci in versetul l1 gi I2 ni
se spune c[ insuqi Yahweh i-a luminat mintea cu cuvintele ,,Aceste oseminte sunt toatd casa lui Israel". poporul disperase, agtep_
tand salvarea de la Domnul gi de aceea Dumnezeu imbdrbdteazr pe
Israel, prin gura profetului. Numai cd folosirea simbolului, care
este acceptat pentru invierea
in mod neindoios presupune
^morlilor,
existen{a lucrului simbolului2ee.
cu alte cuvinte, profetui Ezectriel
ca s6-gi preinchipuiasci restaurarea ca un lucru posibil gi sigur, trebuie cd invierea mor{ilor era un lucru cunoscut, at6t profetului cat
qi celor cirora el le vorbea. Dacd israelitii n-ar fi avut pe atunci
nici o idee despre aceastd invdfdturi, se inlelege de Ia sine cd folosirea simbolului invierii din mor{i ar fi fost cu neputinfd. Aqadar,
'i
ir
l
l
'lii
i
ll
"t
2ee
288
289
pe timpul lui Ezechiel, credinla in invierea morlilor era ceva cunoscut de tot poporul.
Aproape ca gi in limbajul nostru, al celor de astdzi, care ,,a$teptdm invierea morlilor gi via{a veacului ce are sI fie", dupi cum
mbrturisim in simbolul credinlei, se exprimd clar 9i pe inlelesul
tuturor, despre invierea mor,tilor, cartea Daniel:
,,in timpul acela se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul
copiilor poporului tdu; cdci acesta va fi un timp de strdmtoare,
,i* n-o mai fost de cdnd sunt neamurile si pdnd acum' Dar tn
timpul acela poporul tdu vafi mdntuit, Si anume oricine vafi gdsit
t"iit tn carte. Mulyi din cei ce dornt tn ldrdna pdmdntului se vor
scula, unii pentru viala veSnicd $i a\ii pentru ocard Si ruSinea
vesnicd" (Dan. 12, l-3).
Din cuvintele lui Daniel vedem cd el vorbeqte precis de invierea
morfilor. Chiar lui ii spune Yahweh: ,,Iar tu, du-te, pdnd va veni
sfdrSitut. Tu te vei odihni Si te vei scula iardsi in partea ta de moSienire', (Dan. 12, l3). Scularea lui Daniel ya avea loc la invierea
generala a morfilor, ce va sd fie la sfarqitul veacului acestuia. Partea de mogtenire, de care-i vorbeqte cuvantul divin, va fi rdsplata
ce va primi de la Domnul pentru cd a fost un slujitor supus 9i pl6cut lui Dumnezeu.
s-a pus intrebarea dac6 Daniel n-a imprumutat de la pergi ideile
despre invierea din mor{i. Dar perqii din epoca lui Daniel credeau
in ea? se intreabd pe bund dreptate cei care socot credinla in invierea morfilor, revelafie divin6. Pe baza unei informalii raportatS la
Herodot3oo, se susline c5 pe timpul lui Cambise se admitea posibilitatea unei invieri individuale, dar nu se punea deloc chestiunea
unei reinvieri generale. Se citeazS, in special, un text din Theo-
,""olrlri al Viil-lea,
3oo
290
aceasta: Zoroastru prezise cr va veni un timp cand va exista invierea tuturor morlilor (Fragm. H. G. I. p.289).
Pe c6t se vede din aceqti trei autori, in realitate aici avem de-a
face eu un text care s-a precizat abia in timpul nostru gi s-a precizat
a$a-cum l-au voit autorii respectivi carc-l raporteazd.
in ce privegte doctrina invierii la pergi, ea nu s-a formulat formulat decat in Avesta de mai tdrziu, coleclie ce n-a fost inchisd decAt in secolul al treilea al erei noastre cregtine3O2.
Din contrS, ideea invierii este farniliar[ mitologiei babiloniene.
In poemul Cobordrea lui lStar in infern, vedem pe lqtar qi pe
Tamtz revenind la via{d, dupd ce au stat in morm6nt303. Marii zei,
Marduk, Ea, Nebo gi al1ii, au puterea sd cheme morlii la via{d. A.
,"i
Jeremias3oa ne d5 o list[ de
bubilono-asirieni, ce aveau dreptul
sd invieze. Marduk era in capul lor. EI este numit ,,milostivul care
'"' LenormantF.,
t907,p.71.
29r
rrill
fi
religiorts simitiques, ed' a II-a, Pa'0u Lag.ang" M. 1., Etutles sur les
i la vie future et le culte des
kt
croyance
Lod,
A.
p.
cf.
Z+O;
1905,
ris,
morts dans l'antiquiti isra1lite, Paris' 1906, p. 102'
292
Mama ii incurajeazd pe fii sd nu se lepede de credin{a lui Dumflezeu, prin cuvintele: ,,Ziditorul lumii, care a fdcut pe om de la
na$terea lui Si care dd tuturor viald, ca un milostiv, vd va da iardsi
duh Si viald,.fiindcd acunt sunte{i dispre{uili voi tnsivd pentru legile Sale" (II Mac. 7,23).
Tot in cartea Macabei, ni se pomenegte de rugiciunile ce se fficeau pentru morli, tocmai cu credin{a ca si le gr6beascd invierea:
,,Cdci dacd ei n-ar fi crezut cd cei cdzuli tn bdtdlie vor tnvia, ar fi
fost zadarnic lucru Si o nebunie sd se roage pentru morli. $i ei mai
credeau cd pe cei care au adormit tn buna credin{d ii asteaptd o
frumoasd rdsplatd" (II Mac. 12,44-46).
Tot cartea II Macabei, relatdnd despre Razis, unul dintre bitr6nii de vazd din Ierusalim care, la moartea sa martiricl pe care a
rlbdat-o cu o resemnare vrednicd de un mucenic cregtin, apdr6ndu-gi credin{a qi patria, spune: ,,$i cu toate cd-Si pierduse sdngele
cu desdvdrSire, Si-a smuls mdruntaiele cu amdndoud mdinile Si
le-a aruncat tn mulyime, rugdndu-se: Stdpdnul vie{ii Si al morlii Si
al sufletului, sd nti le dea iardsi. $i a adormit" (I Mac. 14, 4546).Dacd Razis n-ar fi fost convins ci nu va veni invierea rnor{ilor, n-ar fi spus aceste cuvinte, care fac din el un erou al credin,tei.
h. in apocrife. Cartea Enoh spune cd sufletele vor iegi din qeol
in ziua invierii. Aceastl inviere va fi general[. Nu numai israelilii,
nu numai cei buni, ci toli oamenii lErI distinc{ie, iudei qi neamuri,
drepfi qi pdcdtogi, vor lua parte cu to{ii. in aga numita carte a Parabolelor, ce face parte din aartea Enoh, se spune c[ in momentul
in care Mesia va judeca lumea, pdmAntul, atunci qeolul, infernul,
pustiul gi marea vor scoate la ivealS tot ceea ce ele au primit, toli
oamenii pe care i-au inghilit, iar cel Ales (Mesia) va alege dintre ei
pe cei mai buni gi sfinfi. Aceast[ inviere nu este o simplS schimbare de domiciliu, trecerea sufletului din qeol ?n locuin{a definitivl
a fericirii sau pentru cei r[i in locuinla chinurilor. Nu, ci este o inviere a corpurilor, cel pufin pentru cei drep1i307. Iati ce citim in
aceasti carte Enoh:
,,in acele zile, pdmdntul va scoate depozitul sdu, iar Seolul va
de ce a pimit, iar infemele vor da ce trebuie. El (Alesul = Mesia)
307
p.
Martin F., Le livre d'Henoch, tr. sur le texte ithiopien, Paris, 1906,
XXXVI.
293
I
I
294
al Vechiului
Testament
gi
l-a
des[v6rgit.
in sine, cum va fi
ea,
ci4ile Vechiului
cie. Domnul Dumnezeu Sterge lacrimile dupd toate fe{ele Si tndepdrteazd de pe tot pdntdntul ocara poporului Sdu. Da, Domnul a
vorbit". Acest acoperdmdnt cade la un moment dat, aga inc6t popoarele adunate la ospdlul cel mare de pe muntele Domnului
(Sion) sunt irr stare s5-l vad5 pe Dumnezeu in mod direct. Dar cu
aceasta se nimicegte gi moartea gi inceteazd toate fenomenele infricogdtoare, ce insolesc venirea Domnului. Blesternul anuntat in Genez6, cap.3, este ridicat pentru totdeauna.
A doua men{iune se afld in Daniel (12,2). in citatul de mai sus
din Isaia, am vdzut c[ se vorbea despre un timp in care moartea nu
va mai exista, iar oamenii vor tr[i etern. Acum, in locul din Daniel,
viala vegnicd este de doud feluri. Pentru unii (cei buni) este fericire
etern6, iar pentru altii (cei rdi) este suferinli fird sfdrgit: ,,Mulyi dintre cei ce dorm in ldrdna pdmdntului se vor scula. Unii pentru viala
veSnicd, iar allii pentru ocara Si ruSineaveSnicd" (Dan.12,2).
I
I
veseri
nu-S i
^imp
19 -20);
Postfa!5
65,25). Atunci nu vor mai exista fiare silbatice (Ex. 34, 25). Nimeni nu va mai fi mdncat de animalele de prad[ (Ex.34,29).
in concluzie, trebuie s6 spunem ci Vechiul Testament vorbeqte
foarte pufin de viala viitoare, in concepfia pe care o avem noi cei
de astdzi, aga de bogafi in luminile Noului Testament.
Dar din paragrafele precedente cu privire la geol qi risplata de
dupi moarte qi mai ales din paragraful urmdtor, despre invierea
mor{ilor, se vede clar de tot ci Vechiul Testament nu ignora credinla cI dup6 ce Dumnezeu va fi terminat judecata acestei lumi gi
va intemeia regatul siu pe pdm6nt sau impdr[fia mesianicS, va
urma o viafi nou6, complet diferit6 de cea de pAni acum. Aceasta
nu este altceva decAt viala veqnicS, despre care noi cregtinii gtim ci
este o viald spiritualS, ce nu se mai poate schimba, ca forfele riului
nu vor mai avea nici o putere asupra sufletelor ca sI le ispiteascl gi
si le tortureze. Cei buni vor petrece cu Dumnezeu in impdrdfia cerurilor, unde nu este nici durere, nici intristare, nici suspin, iar cei
rdi se vor chinui in impdrlfia intunericului, in focul cel nestins,
unde sunt viermii ei neadormili, plAngerea gi scrAgnirea dinfilor.
Aceasta este via{a vegnici in sens cregtin. Vechiul Testament nu
vorbegte direct de viafa vegnicS, dar cAnd spune de regatul lui Mesia, se apropie gi el de sensul creqtin. Cdci regatul acesta, prevestit
in Vechiul Testament, se implinegte in Noul LegImdnt, in Evanghelia M6ntuitorului nostru Iisus Hristos, prin Fiul lui Dumnezeu,
a c[rui impdrilie este frrd de sf6rgit.
r:
o, $'
cartea defald este o scurtd expunere a conceptelor religiei vechiului restament, asezate intr-o succesiune socotitd orgoiird. A,
puteafi numitd Si ,,Dogmatica Vechiului ASezdmdnt", dir tntrucdt
intre dogmaticd si o expunere sumard a ideilor religioase este diferen{d, s-a evitat termenul, fiincl socotit nepotrivit.
Lucrarea prezentd are ca subiect teologia bibticd a vechiului
Testament si cuprinde doud pdrti; partea intdi (generatd) se ocupd
cu expunerea etapelor revelayiei divine, adicd cu diferitete stadii
prin care a trecut religia vechiului restament. cum iste tn general
ctdmis, revela{ia vechiului Asezdmdnt nu s-aJdcut printr-oingura
persoand sau o singurd datd, ci s-a
fdcut in mod succesiv si"prin
persoane diferite. Din aceastd cauzd, revelalia vechiului ristament este socotitd o revelalie progresivd. De aceea este nevoie sd
se arate fazele prin care a trecur religia mozaicd
si teologia ei tn
c
ficiul
sdu.
Cartea de fald este un tnceput. Ca la orice inceput, ea are defecte Si poate lacune mari. Am linut totuSi s-o ddm la lumind, ca sd
se umple un gol de mult simlit tn studiile teologiei.
Cei care vor veni dupd scriitorul acestor rdnduri au sarcina de
a perfecta inceputul modest. Ei trebuie sd sporeascd capitolele Si
paragrafele Si sd arate care este pozi,tia iustd, fatd de presupune-
rile criticii
ne g,ativ e.
Notd biobibliograficd
Pr. Prof. Athanase Negoili s-a niscut la 3 iulie 1903 in comuna
judeful Teleorman, din pdrinfi agricultori. Dup6 absolvirea
cursului primar in 1915, a urmat o gcoall practici de contabilitate in
Tr. Mdgurele, absolvitl in 1918, datoriti cdreia a putut s6-gi continue studiile. Cursul inferior gimnazial l-a frcut la liceul Sf. Haralambie din Tr. Mdgurele, intre anii 1920-1923, iar cursul superior l-a
frcut la Seminarul Central din Bucuregti, intre anii 1923-L926.lndatd dupd terminarea seminarului gi-a trecut gi examenul de absolvire a
gcolii normale de inv6f6tori, in sesiunea iunie 1926. in toamna aceluiagi an s-a inscris la Facultatea de Teologie din Bucuregti, pe care
a terminat-o in iunie 1930, cAnd gi-a trecut gi examenul de licenfl cu
,,magna cum laudae". In 1927, in urma unui examen de diferentd,
qi-a trecut gi bacalaureatul de liceu, inscriindu-se la Facultatea de
Litere, sec{ia clasicS, pe care a absolvit-o in 1930. Vacanlele anilor
1928-1929 gi le-a fbcut in Atena, printre studen{ii de acolo, ca si-gi
addnceasci mai temeinic cunogtintele de limba greacd. indatd dupi
!i9en!a in teologie, ?n iunie 1930, oblin6nd o bursd, a plecat in Jara
Sffintd pentru studii privind Vechiul Testament. in Ierusalim, qcoala
urmatd a fost l'Ecole biblique et archeologique frangaise, organizatd
de pirinfii dominicani. Pentru trecerea examenului de doctorat,
qcoala aceasta iqi trimitea absolvenlii la Roma, la catolici; de aceea,
in iunie 1932 a venit la Facultatea Ortodoxl din Bucuregti gi a trecut
examenul de doctor ar teza Proorocul Nahum, oblinind nota 10 qi
menliunea,,magna cum laudae".
Vacan,tele de varl ale anilor 1932-1934le-a frcut in Berlin, la
Seaca,
Facultatea de Teologie
a UniversitAfii Humbold. in
octombrie
1932, Consiliul Profesoral al Facultdlii de Teologie qi Senatul Universitdlii din Bucuregti l-au recomandat sd suplineasch conferinta
de Studii Biblice, iar Ministerul Instrucfiunii a aprobat numirea. in
acest post a funclionat pAnd la finele anului 1938. in noiembrie
1933 s-a hirotonit diacon la Mdndstire a Zamfta din Prahova, iar in
februarie 1936 a fost numit preot la Biserica Sf. Ioachim qi Ana
din Bucureqti (Foiqorul de Foc), unde se afld qi astdzi.. Din 1939 a
*
in
1994.
301
fost asistent la catedra de Exegezd a Vechiului Testamerit la Facultatea de Teologie din Bucureqti, iar din 1940 asistent definitiv. in
toamna anului 1947, Conslliul Profesoral al Facult5tii de Teologie
din Bucuregti l-a recomandat, iar Ministerul Educaliei Nafionale
l-a numit profesor suplinitor de exegezd a Vechiului Testament la
Facultatea de Teologie din Capitald. In 1948, intervenind reforma
invdfdmintului, facult6lile de teologie au trecut sub autoritatea directi a Bisericii. Atunci au incetat si existe vechile facult[1i academice qi seminar, lu6nd fiinld cele trei institute teologice. Prin acea
reformd preotul Athanase Negoifl a fost incadrat lector de limbd
ebraic[ la Institutul din Bucuregti in anul 1948. in septembrie
1962, redtcindu-se Institutul Teologic din Cluj qi r6mAn6nd numai
doud institute pe toatd lara, a fost epurat, r[mdndnd numai preot la
Biserica Oborul Vechi.
1. Volume
18
19
20
2l -
22
Si broSuri didactice
3. BroSuri
L
2345-
67
reqti, 1936
de
popularizare a credinlei
302
303
suedezl
Bibliografie selectivd
ALBRIGHT, W. F., Archaeology and the Religion of Israel, London,
1956.
BERTHOLET,
A.,
Testaments,
Tiibingen, 1911.
BOUSSET, W., Die Religion des Judentums... 3 ufl. H. Gressmenn,
Tiibingen, 1926.
BUDDE, K., Die Religion des Volkes Israels bis zur Verbannung,
Giessen, 1913.
CHARLES, H., The Apocripha and Pseudepigrapha of the Old Testament, Oxford, 1913.
DANIEL - ROPS, Histoire Sainte. Le peuple de la Bible, Paris, 143.
DAVIDSON, A., The Theology of the Old Testamenr, Edinburgh,
1967.
Theologie...
w.1929.
305
MELLMANN FELTEN,
J.,
Neutestamentliche Zeitgeschichte,
Regensburg, 1910.
1902-t9ro.
JEREMIA, 4., Das Alte Testament im Lichte des Alten Orients,
Miinchen, 1930.
JOHNSON, A. R., Sacral Kingship in Ancient Israel, Cardiff , 1957 .
IDEM, The Cultic Prophets in Ancient Israel, Cardiff ,1944.
Kr{UTI\4r{NN,Y., Commentaire de la Bible, tr. fr. Paris, 1970.
KARGE, P., Geschichte des Bundesgedankens im A. Test. Mtinster, i.
w.
1910.
I*ipzig,
19
10.
'il
MILIK, 1.T., Dix ans de decouvertes dans le desert de Juda,Pais,
1957.
VERMES, G.,The Dead Sea Scrolls and the Meaning, New York, 1955.
1958.
TOUZARD,
1.,
5-158.
308
1897.
Cronologie sincronisticd
Anii
EGIPT
PALESTINA
MESOPOTAMIA
4000
Cultura Badarian
Cultura Amratian
Vechiul regat
Dinastia I-IV
Regatul de mijloc
Dinastia XII
Hicsoqii in Egipt
Cultura Calcoliticd
Cultura Gasulian
Cultura Bronz. primar
Cultura Bronz II, ilI
Cultura
Cultura
Cultura
Cultura
Incursiuni nomade
Imperiul accaddian
Patriarhii
Evreii tn Egipt
1450
1400
Dinastia XV
Regatul nou
Dinastia XVIII
Expulzarea hicsoqilor
Amenofis I, Tutmes I Ei II
Amenofis II; Tutmes IV
Amenofis III 9i IV
1350
Haremheb
1300
t250
1200
Epoca Judecdtorilor
III, Nimicirea
Filistenii
3500
3000
2500
2000
1900
1750
1700
1650
1550
1550
1500
popoarelor
1050
Din. Taniti
XXI
900
Jamdet Nasr
Sumeriani primari
Perioada Amarna
mirii
1000
950
925
II
Obeid
Warka
Tukulti Ninurta I
Imperiul hitit dispare
Decadenla asiriani
Tiglatpalassar I, I tl2-107 4
Debara, Ghedeon
Cade Sibo
Samuel Si Saul
David 1000-961
Decadenp asiriand
Presiunea arameilor
SoLomon 961-922
Roboam Si leroboam
Abia, Asa, Nadab,
Adad Nirari
II
BaeSa
875
800
75O
Dinastia
XXII
Assurnasirpal 883-869
Lupta de la Oarqar 853
Salmanasar
III
859-826
Hazael la Damasc.
Hoz.ia,
725
700
650
600-594
Dinastia XXIV
Sabako
Tirhaka
Invazia asiriantr
Nechao
Psammetic II Hofta
Sargon II72l-105
Sannherib 704-68I
Asarhaddon 680-669
Assurbanipal 668-627
Amon Si lozia
Aparitia mezilor
Profetul Ieremia,
Cyaxares 625-585
Nabucodonosor 605-550
Astyages 585-550
Ciderea Ninivei 612
Prima deportare
)
- :.=)
Amafia 570-5256
lnvazia babiloneani
525
Psammetic III
Cambyses
Cucerirea persand
475
460
Rebeliunea Inarilor
400
Exilul babilonic
Imperiul persan
Edictul lui Cirus 538
Zorobabel
Construclia tenplului
Profe[ii Hagai, Zaharia Si Obadia
Profetul Maleahi
Misiunea lui Ezra
Neemia guvernator 445
Misiunea lui Ezra
BagoaS guvernator
Cirus ia Babilonul
Cambyses 530-522
Darius I 522-486 al Egiptului
Artaxerses I465-424
XerxeII423
tate
Darius II Notus
375
Din.
Artaxerses II 404
Artaxerses III, 358
Arses 338-336
330
XVil, XXIX,
xxx
Darius
Ptolomeii
300
III 336-331
Seleucizii
Prolomeu I323-285
Ptolomeu tL285-246
Seleucos
l3l?-28O
Antioh 1280-261
Antioh m26l-246
Ptolomeu 111246-22
Seleucos 246-226
Seleucos IJJ226-223
Ptolomeu IY 221-203
200
150
Ptolomeu V 203-181
Ptolomeu VI 181-146
Ptolomeu
VII
Ioan Hircan
Seleucos
Ptolomeu VtrI
108
Ptolomeu IX
Alexandru
Soter
88
80
Antiohos VI
Trifon uzurpator
Demetrios II
Antiohos VII Sidetes
66
64
57
54
5l
Ptolomeu
XII
II
Ptolomeu IX
Ptolomeu X
187-175
Antiohos Y 163-162
Demetrios I162- l5O
Seleucos
116
IV
Aristobul
Alexandru laneu.
Rdzboi cu Ptolomeu Latir
Alexandru bdtut de
Demetrios
Seleucos VI Nicanor
Antiohos IX
Demeffios III Eucer
Antiohos
XIII
___t1
46
39
31
Lupta de la Actium
Octavian
onstruc{ia te mplului
de lrod cel Mare
Moartea lui lrod
Nasterea lui lisus
Rec
Arhelau etnarh.
Arhelau e depus.
Moartea lui August.
Tiberiu retras la Capri.
18
26
30
33
34
36
37
4t
43
48-50
53
A treia cdldtorie
Felix procurator
Moartea lui Claudiu 9i urcarea
pe tron a lui Nero
56-58
la Antiohia
49
52
Festus
60
procurator
64
Agripa,
creStinilor
67
68
70
Romei
81
95
96
Domilian tmpdrat
Perseculia creStinilor sub Domilian.
Moartea lui Domilian Si urcarea
pe tron a lui Nerva Si Traian.
Revolta iudeilor din Cirenaica,
Egipt $i Mesopotamia.
Moartea lui Traian Si suirea pe tron
a lui Adrian.
A douareyoltd a iudeilor sub Bar-Kochba.
Distrugerea completd a lerusalimului
Si reconstruirea lui sub Adrian.
115
117
L32
Anul 6 Coponius
l0 M. Ambivius
15 Annius Rufus
Ei
61
\
Pavel
a lui Pavel
Anul
52 M. Antonius Felix
59 Porcius Festus
65 Gessius Florus
/1
LUpnns
Capitolul I: Doctrina despre Dumnezeu
' $ 1. Cunoagterea lui Dumnezeu
'=
$ 2. Numirile lui
$ 3. Unitatea lui
69a)
o
.a
E:
EF6
(B
&J
.Ed
i Y;
oo
LJ-
$$
EE
*.E
--G
JA
5
;.E
aQ)66a9
E=Oeca E=
<5
=--
SE 9E
g! Eg
P 3;-1
z * 3'2-;'i
.F:'i
=*
,o (,
E
d
.2
:E
E
()
o.
,(g
E$
BEE-'2
7l u 3tsii
d
<>JAILA
o\o
\o r-. o
oo
bo
ro
oo
'4.=
<I
o
6o
bo
5=
-.9
i .;
Eg;98 96 *
.ts'd
ribdare........
........................56
Dreptatea
..........58
fidelitatea.................. .........61
Capitolul II: Raportul lui Dumnezeu cu lumea
.........63
...................63
$ 8. Crealia divina..........
'*$ 9. Istoria crealiei dupf, Genezd
................:..........64
q:
E.E
4.
5. Veracitatea gi
s88o26559F628:
o
-dJ
s?EE
l
o--
i1
=
:'F
E-\J
6 LLa
a
9=lZa'a
q
r
'5 0 =.i'ts.=
!
-ot
tbbaXtr
J.-.UHH
E-a4
c!
L
fuZZUFZ
n\O+r)\O@
c.lcos$-+d
()
tr
-E
9
)(l
o.
ri
(Joo
'djtr-i+OO
E"
,r
F
Vechiului Testament...
.................68
$ 1 f . invAlAturile dogmatice in descrierea crea}iei...................71
.....................74
$ 12. Providenla divina
13.
Revelalia
divind
.......................78
$
:=
xl
t-
co
direct5.........
inger....
vise......
4. Oracdul Urim gi Tumim
.=TY'?9
\Tqql+
o o c-- i <. @ o\ o\ o\ o\ r \o @ i
co
..-.-............22
=
.b
BFo 31
Dumneaea..............
Dumne2eu.................
$ 4. Existenla
xa
i
.io
d
iid2
o::,,6
......................5
..........5
......................6
ao
O\i\OoOid
{ r)
\O \O \O \O t-- co O\ O\
1. Revelalia
2. Revelatia prin
3. RevelaJia prin
3t7
irl
..............80
..............82
..............89
..........90
Extazul....
Viziune...
..............93
5.
..'...........95
6.
..............96
7. Cuvdntul lui Dumnezeu.
.'......".....101
8. Spiritul lui
9. Minunile lui Dumne2eu.................. ........"..104
10. Mdrejia lui Dumnezeu din
'..'.-...... 107
Proorocia
Dumne2eu.................
naturS.
ingerii.........
..................... 109
.....'.. 109
nevdzutd.
$ 14. Crearea, natura gi destinalia
$ 15. Forma, numdrul gi ierarhia
$ 16. Cherubimi gi
ingerilor
..........112
ingerilor
...........'.115
serafimi...................
...........120
Testament
$ 17. Demonologia Vechiului
...........'.......... 120
1. Doctrina despre Satan...........
Capitolul IV: Antropologia Vechiului Testament
sau doctrina despre orn...............
- $ 18. Crearea omu1ui.........
..'.. 130
...........'.. 130
^ S lg.Nemurirea sufletului
..........'.'.136
$ 33.Legdm6ntul
...............
mdntuirii...
Pocain1a.................
- S 36.Jertfele........
$ 37. Rugdciunea............
$ 38. Pedeapsa cu scop educativ
$ 34.Calea Domnului sau a
$ 35.
318
..... 188
'.......189
"...........' 193
................-200
.-......204
'.'.....'....'...208
.....212
convertire................
mAntuirii
.................214
......216
mesianice
$ 46. Inrdurirea
Vechiului
Testament...
...............242
Testament
..............'U6
C6(ile istorice....253
Pentateuh.................
istorice
Psalmi...
.............253
l. Profefiile din
......255
2. Profefiile mesianice din ca(ile
...............257
$ 49. Profefiile mesianice din
$ 50. Profefiile mesianice din c6(ile profetice........................264
......266
Profeliile mesianice in cdr,tile
$ 51. Mesia gi activitatea sa dupi profe1i......... .......................266
$ 52. Mesia gi necredincio9ii...............................:.. .................272
necanonice
Difuzare:
S.C. Supergraph S.R.L.
Str. Biserica Alexe nr.24, sector 4,
040269, Bucureqti
Tel., fax 021 -336.79.13
e-mail: sophia@fx.ro
www.sophia.ro
Capit,
ner
$r
$r
$r
sr
Capit
sat
- $l
^$l
-$,
VI
$:
$,
LIBRARIA SOPHIA
$1
$:
s:
s:
aqteptdm la
$:
$:
teologie . filosofie
Capi
s
$
$
1
Capi
-$
I
i
"s
$
td-
032-2'11252
I
I
\$