CLryANTDEINCEPUT

Firi

doar 9i poate, povestea Zenei s-ar cuveni si inceapl cu

lnsigi. Trebuie si se fi petrecut c6ndva demult, intr-un

loc depirtat igi zice Tony; undeva intr-un spafiu cefos gi
extrem de confuz. O stampd europeani, colorati manual
in ocru, scildatd intr-o lunini solari prdfoasi, reprezendesig de frunze cu o increntAnd o puzderie de hrfe
- un
glturi de riddcini seculare, indiritul cirora, ascuns
privirilor, in listirit se petrece ceva merunt, dar inspiimantetor, sugerat doar printr-un carAmb de cizmtr sau
printr-o m6ni atAmAnd firi vlagi.
Cel putin aceasta este impresia care persisti in mintea
ei. Numai cA atatea lucmri fuseseri gterse, inviluite gi voit
inculcate, incat Tony nu mai e siguri care dintre povestirile
Zeniei despre ea inslgi s.a petrecut aievea. Acurrr i-ar fi
greu s-o mai intrebe qi, chiar daci ar putea, Zenia tot nu
i-ar rispunde. Sau ar minfi-o. Ar minfi-o senin, cu glas tremuraq gatuit de o jale inibuqiti, ori goviielnig ca gi cum
s-ar spovedi; ori ar minli-o cu o mdnie rece, sfidetoare, iar
Tony ar crede-o. Aqa cum se mai int6mplase, de altfel.
ea

Apucn de un cnpildL de un

ficel,

gi pooestea

size. Aga igi incepe Tony una dintre cele mai

detpdni

de

la

intortoclEate

10

MencARsrArwooo

Miteasa hotomand

prelegeri
cea asupra dinamicii masacrelor spontane.
Metafota vizeaze lesutul sau tricotatul gi foarfeca de croitorie. ii place sd se foloseasci de ea: ii place expresia ugor

uluiti

de pe chipurile celor care-o asculti. Ceea ce-i

di gata

impletirea imaginii domestice cu aceea a distrugerii sangeroase in mas5, care i-ar fi mers la inimi Zeniei, dacd te

gAndegti la inclinalia ei pentru astfel de aiureli gi de contradic,tii violente. Nu numai ci le savur4 dar le qi plismuia.
De ce o fdcea, e greu de spus.

Tony nu inlelege cum de se simte obligati si afle.

atAta vreme, cui

ii mai pasi de ce? Nenorocirea

Dupi

e nenoro-

cire; pentru cei implicafi nu se mai poate face nimic,

mortii

sunt morF' molozul rdmAne moloz. Nu are niciun rost sd

mai zibovegti asupra cauzelor. Zenia a fost o piazi-rea, trebuie sd fie lisatd in plata Domnului. La ce bun si-i mai descoperi resorturile?

l6ngi toate aceste4 Zenia e o incAlceali, un nod; dacd

Tony ar fi in stare si dea de un cipitAi de care si trag5,
multe ar iegi la lumini pentru toti cei implicafi, inclusiv
pentru ea. Sau, cel pufin, aga speri Tony, care, ca toti istoricii, are incredere tr puterea binefdc{toare a explicafiilor.
Pe

Problema e de unde si pomegti, pentru cd nimic nu incepe

cu firceputul 9i nimic nu se termine cu sfArgih:! totul nece-

site o prefat6, un post-scriptum, o consemnare a evenimentelor simultane. Istoria e un edificiu in construcfie, le

spune ea studenlilor. Pofi plasa intrarea oriunde, alegerea,

oricum ar arita fiind arbitrare. Totugi, existe momente

definitivg momente pe care le folosim ca puncte de referinli, pentru ce ele ne frAng sirnpl continuitdfi 9i schimbd
sensul timpului. Daci zibovirn asupra lor, putem spune ci

11

ele lucrurile n-au mai rimas aceleaqi. Sunt cele care

ne oferi atit trceputul, cAt 9i sfArgitul. Nagterea 9i moartrea,

dupi

cisitoria. $i rdzboaiele.
in ciuda gulerelor ei tivite cu danteli, pe Tony tocrnai
rizboaiele o intereseazi. ii plac conduziile clare.

de exemplu, sau

La fel ca Zeniei, sau cel Putin a$a cedea Tony cAndva.

Acum nu mai e atAt de sigurd.
Fie, atunci, o alegere arbitari, un moment decisiv: 23 octombrie 1990. O zi senine, insoritd, neobignuit de caldi
pentru perioada aceasta a anului. Marfi. Blocul sovietic se
dispar, triburile risiritene se pun din
nou in migcare, incilc6nd hotarele fragile. in Golf e zarvl,
piata imobiliard se duce de ripi, iar in stratul de ozon s-a
ndruie, vechile

hirli

in constelafia ScorPic
nului, Tony igi ia masa de prAnz la Toxique cu cele doui
cescat o gaure mare. Soarele trece

prietene ale sale, Roz gi Charis, peste Lacul Ontario adie o

brizi molaticS, iar Zenia se intoarce printre cei vii.

Mireasa hotomand
ea capotul de Viyella gi gosetele de bumbag iar peste ele

TOXIQUE

pe cele de purtarq din lAni cenugiq apoi iSi pune papucii.

ii sunt reci tot tinpul

semn de hipotensiune.
Papucii au formi de raton gi i-au fost ddrui$ de Roz cu ani
Picioarele

ir

urmd, din motive bine intemeiate. Sunt identici cu cei pe

care Roz ii cumpirase pentru gemenele sale pe vremea
cand aveau opt ani; p6ni gi mirimea e aceeagi. Acum ratonii au inceput se semene cu nitte gobolani; unuia ii lipsegte
un ochi, dar Tony nu se indure niciodati si arunce lucm-

rile.
igi lasi picioarele astfel firciltate s-o duci tiptil de-a lun-

Tony
Ca totdeauna, Tony se scoali la qase gi iumetate. West mai
doarme inci, mAriind ugor. Probabi.l ci strigi in vis; acolo

ii contempli
dripul adormif linia colluroasi a birbiei, relaxati p6ni la
blAndefe, pleoapele ce-i acoperi delicat ochii de un albastru nepemantesc, de pushric. E fericiti ciJ gtie in viald; femeile triiesc mai mult ca birbafii. Ei au inima ceva mai
sunetele sunt totdeauna mai putemice. Tony

slab5, uneori cad pe neaqteptate gi, degi ea gi West nu sunt

bitrfi

s-ar putea spune

ci dimpotrive

-,

multe femei

de vArsta ei s-au trezit dimineata 9i gi-au gdsit so$i morfi

lSngi ele. Pentru ea, gAndul acesta nu are nimic morbid.

fapt

are mai multe motive pentru care e

fericiti. E
fericiti pur gi simplu ci West existi pe fafa pim6ntului 9i
tr casa asta qi c5, in fiecare seard, se culci alituri de e4 9i
nu in alt5 parte. Cu toate cele intamphte gi in ciuda povegtii cu Zenia, a rimas aici. Pare, intr-adwir, ul rniracof
gi sunt zile c6nd miracolul o coplegegte.
incetiqor, ca sd nu-I trezeascd, igi cauti pe bAjbiite ochelarii pe noptieri, apoi se shecoari jos din pat. igi trage pe
De

gul holului, in camera ei de lucru. ii place si-gi peceaci

acolo primul ceas al diminetii, simte cA asta o face si-qi
adune gAndurile. lncdperea di spre es! aga ci prinde risiritul soarelui atunci cAnd e senin. Ca astizi.
Draperiile din camera ei de lucm sunt noi, verzi, imprimate cu palnieri gi cu fructe exotice, iar fotoliul e acoperit cu pemite asortate. Roz a aiutat-o se aleage materialul
gi-a convins-o si scoate banii. Dace ar fi fost dupi ea, n-ar
fi dat niciodati alat. A^cultd ce-ti spun, iubito
-zisese
Roz
e un chitipir.In orice caz, este exact ce-i lipsea camerei in

carc stai sd gAfldegtL E ztorba de ambianla ta mentald. Desmto-

rosegte-te de albastrul dla marindresc aechi gi mohor6t! Atdta

Iuuu meili

gi tu. Sunt zile c6nd Tony se simte coplegiti de

lianele alea in formi de pilnie, de fructele portocalii de

mango, sau de ce-or mai fi ele, numai ci pe ea o intimideaz{ decorafiudle interioare gi ii e greu sI reziste in fala
priceperii lui Roz.
ii sr:nt mai apropiate celelalte lucruri din birou. Cirfiie
9i hArtiile, aranjate intr-un teanc pe covor; pe perete, o granrri reprezentind bit{lia de la Trafalgar gi inci una cu

Mencener Arwooo

Mireasa holomand

Laura Secord imbricatd intr-un alb ireal, mAn6ndu-qi vaca

in cAnd citeva {raze de la coadd la cap: eoititepmoc roliigoIonhet a[niitp etse iuluiobzdr alniit$. C6t era de adevirat! Ea
insigi o spusese de atatea ori.
Astazi corecteaze repede, e bine sincronizati. MAna
stange gtie exact ce face dreapta. Emisferele ei lucreazi la
superlativ, nu efsti decAt o ugoari penumbri, o alunecare

mititicd de-a lungul liniilor americane, ca sd-i avertizeze pe

britanici in timpul rdzboiului de la 1812. in dulepiorul
verde zac ingrimidite wafuri de memorii de rizboi cu colturile indoite, colecfii de scrisori gi volume decolorate de
reportaje ficute in prima linie a frontului de ziarigti de mult
uitafi, precum gi cAteva exemplare din cele doui cdrti publicate de Tony, Clnci ambuscade gi Pstru cauze pietd.ute. Meticulos documentatd, o interpretare noud, proaspdtd
scriu
revistele citate pe volumele elegante . Vzeazd senzafionalul,
se pierde in digresiuni, sufocatd de detalii obsesizse
- sct\t cele
necitate. De pe ultima coperti se zgaiegte Tony, cu nigte
ochi de buirili 9i nas de spiridug, mai tAniri ca acum, ugor
incn:ntati incercAnd si pard importanti.
Pe lAngi birou mai are o plangetd de arhitect cu un
taburet rdtitor care o face si pard dintr-odati mai inalti. Se
agazi pe el cAnd corecteazl lucrdrile trinestriale ale studenfilo4 ii place se stea cocoFti pe taburet gi si-gi legene
picioarele scurte in fala lucririlor la care privegte de de-

15

abia simfitd.

Tony corecteaze lucrdri pAni la opt firi un sfert. Lumina

soarelui inundd trcdperea auriti de frunziqul galben de
afard; pe deasupra trece un avior; de-a lungul strizii vine
magina de gr:noi, huruind ca un tanc. Tony o aude, pornegte
iute, coboard scdrile in papuci pAni la bucdterie, scoate
sacul de plastic din cutia de gunoi, il risucegte gi-l innoadi
la gurd, aleargd cu el la intrare, di fuga pe treptele pridvorului, ridic6ndu-9i poalele capotului. Nu trebuie si iuleascd
pasul decit pe o porliune foarte scufte ca se prindi camio-

nul. Birbatii rAnjesc la ea: nu e prima datd c6nd o vid in

capot. West e cel care trebuie sd ducd gunoiul, dar uiti

parte, in timp ce le corecteazi, de parce ar picta. Asta pen-

mereu.

tru ci miopiei pe care a avut-o dintotdeauna i se adaugd gi

o hipermetropie. CurAnd, soarta ii va fi pecetluiti de o
pereche de ochelari bifocali.

intoarce in bucdtirie ca si facd ceaiu! pune ibricul

pe foc, mdsoard cu grijd cantitatea de frunze qi cronome-

Noteazi lucririle cu stAnga, folosindu-se de creioanele

de diferite culori pe care le line intre degetele de la m6na
dreapti, ca pe nigte pensule; rogu pentru comentarii
proaste, albastru pentru cele bune, portocaliu pentru greqeli de ortografie gi mov pentru semnele de intrebare.
Uneori igi schimbi mAinile. Dupi ce termind cAte o lucrare,
o arunci gi aceasta cade pe dugumea fognind cu un oftat
de mu$umire. Ca si-qi alunge plictiseala, citegte din cAnd

Se

treazi timpul de opirire cu aiutorul ceasului de mAni cu

cifre uriage. A invdfat sd faci ceaiul de la mama ei
unul
dintre pufinele lucruri utile care i-au rimas de la ea. Tony
qtie si faci ceai de la noui ani. igi amintegte cum se cocota
in picioare pe taburetul din bucitirie, cum mesura, tuma
qi ducea cegtile la etaj, clitin6ndu-se ugor, pSnd la patul ir
care mama ei stetea intinsi sub un ceargaf
o movilili
rotunjiti, albi ca zlpada. O, ce bine! Pune-l aici! Ma tirzil.t,
gisea ceagca rece, neatinsi.

MARGARETATwooD

16

in gind,

zice

ea
alungd pentru a nu gtiu cAta oard.
$terge-0, mamd!

Mireasa hotomand
dmam, o-egret$. O

West bea mereu ceaitrl pe care i-l face Tony. ii accepti

totdeauna ofrandele. CAnd urci la etai cu ceagca, il gisegte

ir

picioare, la fereastra din spate care di inspre curtea

pustie gi devastati de toamni. (AmAndoi spun ci vor sidi
plante acolo, ceva mai tArziu, curAnd. Niciunul n-o face
insn.) E deja imbrncat in jeangi 9i intr-un tricou pe care scrie
Solzi I Cozi $ e desenati o broasci lestoasi. Vreo organizatie care se ocupi cu salvarea amfibienilor gi a reptilelor,
fdri prea mulfi membri ins5, igi zice Tony. Mai sunt atAtea
alte lucmri, in zilele noastre, care au nevoie si fie salvate.
Ji-am adus ceaiuf spune ea.
-West
se apleaci sd o sdrute, frangandu-qi trupul degirat,
ca o

cimili

care se agazi.

pentru gunoi, zice el.

- Iart5-mi
Nu-i nimic. N-a fost greu. Un ou sau doui?
-O dat5, in timpul cursei ei matinale cu gunoiut, iqi agifase capotul gi plonjase pe scirile din fafi. Noroc ci aterizase chiar pe sacul care a gi plesnit, de altfel. Nu i-a spus
nimic lui West despre asta. E mereu griulie cu el. $tie cAt e
de fragil, cAt de ugor igi pierde cumpitul.
t1

Cu toate acestea, pane 9i numele Zeniei trezegte in ea

vechiul simldmAnt de umilinti, de ofensi gi de durere confuzi. Sau cel pufin un ecou al acestuia. Cert este cA in anumite momente
dimineata deweme sau i:r toiul noptii

Tony umbrele.

ii e tare greu si creadi ci Zenia s-a pripidit cu adevirat.

Fird si vrea, in ciuda acelei pirticele ra$onale din e4 Tony
agteapta ince s-o vadi strecurAndu-se pe vreo ugi rSmasi
descuiatS, citirAndu-se pe vreo fereastri uitati deschisi.
Se indoiegte ci s-ar fi evaporat ag4 pur qi simplrr {Are se
lase nimic in urmi. Prea marcase totul in jurul ei; vitalitatea aceea nefasti trebuie si se fi aciuat pe undeva.
Tony strecoari doui feliuie de pAine in prijitor, apoi
scotoceste prin bufet dupd nigte gem. Zeria e moartd, fi7
incape nicio indoiali. Dusd pentru totdeauna! S-a ales
prafu' de ea!
De cAte ori

ast4 Tony trage aer adinc

pldmAni, apoi expiri prelung, ugurati.
se gAndegte la

in

Funeraliile Zeniei au avut loc cu cinci ani, nu, cu Patru ani

jumitate in urmi. Era in martie, Tony i$i amintegte perfecu o zi mohorAti, ploioasS; mai tArziu a i:rceput lapovifa.
Atunci a fost surprinsi cd venise atAt de putini lume. Mai
ales birba! cu gulerele ridicate. Evitau sd stea in primul
r6nd qi se tot dideau in spatele celuilalt, de parcd se fereau
qi

sd fie

in tinp ce fierbe ouile, Tony se gAndegte la Zenia. Si fie o

presimtire? Nicidecum. Zmia ii vine in minte mai des
acum decat cand era in viap. Moarti nu prea mai reprezinti o ameninfare qi n-are de ce s-o mai alunge si-i dea
brAnci in cotlonul nipidit de piianjeni in care igi gonegte

17

vizu!.

printre ei, a observat Tony cu interes, dar qi cu o ugoard dezamigire, degi

ii pirea bine pentru prietena ei. O simlea pe Roz intinz6ndu6i gAtul, scrutAnd toate chipurile; firi indoiali ci se
aqteptase se fie Qi el acolo. La ce bun? Daci ar fi venit, ar fi
avut loc o sceni de toati frumusetea.

Mtch, soful fugar al lui Roz, nu

se afla

Mlncenrr Arwooo

Mireasa holomand

uita gi Charis, ceva mai discret, numai ci Tony n-avea

de unde sd gtie daci vreunul din birbalii aceia era Billy,
Se

pentru ci nu-l cunoscuse. Apiruse qi apoi se ficuse nevizuf intr-o perioadd in care ele doui nu se firtAlniseri deloc.
Drept e, Charis ii aritase o fotografie, cam neclari insi,
unde Billy purta barbi gi nu i se vedea cregtetul capului.
$i-apoi, dripurile birbatilor se transforme mai mult decat
ale femeilor odatd cu trecerea timpului. Sau gi le pot schimba
dupi dorinfd: ba igi lasd barbi, mustali, ba gi le rad.
Tony nu cunogtea pe nimeni de acolo, bineinleles, in
afari de cele doud prietene ale sale, care, aqa cum spusese
Roz, n-ar fi pierdut pentru nimic in lume o asemenea ocazie. Jineau cu tot dinadinsul sl se asigure de iegirea din
scend a Zeniei, si gtie cd era definitiv ,,inoperantd", dupd
cum se exprimase Tony insigi. Charis folosise cuvAntul
Iinfttitd. Roz zisese kaput.
Ceremonia a fost prost organizate. Pirea incropitd in grabi
gi s-a pehecut in incinta capelei funerare
o incipere

greoaiq zugrivite in rogu-firchiE care ar fi umplut-o de disprel pe Zenia. Erau gi cAteva buchete de flori, crizanteme
albe. Tony nu-qi inchipuia cine ar

fi putut

se le

himite. Ea

una nu ficuse un astfel de gest.

Un birbat

irtr-un costum albastru,

care s-a prezentat ca

fiind avocatul Zeniei acelagi, de altfel, care o sunase pe

Tony si-i spuli de funeralii
a fecut o scurte evocare. a
-,
calitiflor defunctei, unde curaiul stitea pe primul loc, degi
Tony nu considera moartea Zeniei deosebit de curaioasi:
sirise in aer intr-un atac terorist din LibaO sau cam aqa
ceva, care nu o vizase pe ea. Pur qi simplu se intimplase sd
fie pe-acolo. O spectatoare nevinovate,

zis avocatul. Tony

19

indoieli asupra ambilor termeni'. neoinouatd nu era

nicidecum adjectiwul preferat al Zeniei atulci cAnd se referea la ea insigi, iar stafutul ei caracteristic nu era, in niciun
avea

caz, acela de spectator. Dar avocatul n-a mentionat ce ceutas

stradi din Beirut al cirei nume nici micar nu

fusese pomenit. in schimb, a spus ci lrrmea iqi va aduce,
multi weme, aminte de ea. ,,Afurisitul dsta are drePtate",
i-a goptit Roz. ,,Iar cind a vorbit de m arele ei curaj , s-a releit
la ldlele ei mai." Tony a gdsit remarca lipsiti de gusf av5nd
in vedere cd lAlele Zeniei nu mai constituiau un subiect de
discufie. Dupi pirerea ei, Roz sdrea adeseori peste cal.
Zenia nu se mai afla acolo decAt prin spirit, a sPus avocatul, gi prin cenuga pe care se pregiteau s-o inhumeze in
cimitirul Colina Bucuriei. Chiar aga s-a expimat, s-o tnhurneze. Aceasta fusese dorinta Zeniei, consemnata in testament: sd fie in}umatd la umbra unui pom.
Termenul inhumat nt se potrivea deloc cu ea. $i nici
pomul. La drept vorbind, nici faptul ci-gi ficuse testamentul gi ci-gi angajase avocat nu avea nimic comun cu ea. Dar
nu puteai gti niciodate: oamenii se schimbau. De ce, de
exemplu, le trecuse Zenia pe ele trei pe lista celor care
urmau sd fie anuntagi in cazul cd murea? Remugcare? Sau
o modalitate de-a le rAde in nas pentru ultima oard? Tony
nu vedea totugi sensul celei de-a doua ipoteze.
Avocatul nu le-a fost de niciun folos; tot ce avea era o
listd cu nume
cel putin, aga pretindea. Oricum, Tony
- sau,
nu se a$teptase sd i-o dezvdluie pe Zenia. Mai degrabd, dimpotrivi. ,,Pii, n-afi fost prietena ei?" a intrebat el pe un ton

ea acolo, pe o

aoszator ,Ba da" , i-a respuns Tony. ,,Dar cu multd vreme in

urm6." ,,Zenia avea o memorie excelenti", a adiugat avocatul gi a oftat. Tony mai auzise astfel de oftaturi.