Savantii romani si "farfuriile zburatoare"

Tesla a murit fara sa i se dezlege misterul - Jules Verne a deschis calea spre visare la spatiul cosmic. Savantii romani Tesla, Coanda si Oberth au deschis calea spre construirea tehnologiei pentru zboruri cosmice !CO"# T$S"# - un valah vizionar Cel mai corect este sa spunem despre Nicolai (Nicolai, dupa cum scriu sarbii, nu Nicola, cum scriu americanii) Tesla ca era sarb, de origine valaha. Exista nenumarate forumuri internationale unde i se neaga cu vehementa originea romaneasca. Singura legatura, considerata ciudata , ar fi fost slu!ba de botez, oficiata de un preot ortodox de origine valaha, Toma" E bine sa lamurim acest aspect al originii lui. Tatal sau, preot ortodox, se numea #ilutin, iar mama are diferite nume , in functie de pronuntie$ %u&a, %!u&a, 'ica, 'eorgica" Cat despre vlahi, ei sunt primii locuitori ai fostului teritoriu iugoslav, prezenti acolo cu mult inaintea venirii sarbilor. Exista referiri inca din secolul ((, care vorbesc de valahii ce locuiesc in regiunile muntoase din #untenegru, )osnia. Si *stria e plina de vlahi (istro+romanii de azi), la fel si %almatia, unde li se spuneau morlaci . Nicolai Tesla s+a nascut la ,- iunie (dupa cum arata certificatul de botez), declarat pe (. iulie (-/0, in catunul Similian ( catun fiind denumirea pentru sat folosita de morlaci), aflat pe atunci in provincia militara austro+ungara 1ica (ulterior Croatia), care era locuita compact de vlahi. Numele initial de familie al lui Tesla, ne spune istoricul sarb *ovan %ucici, era %ragan(ici), nume vechi romanesc, frecvent in )alcani. 2celasi istoric spune ca se tragea din neamul 3ilat(ovici)" (3oate ca arborele genealogic mergea pana la pilati , adica la pilatii cei purtatori de cusma din aristocratia daca"). *n timp, numele de familie a fost inlocuit cu Tesla, care poate deriva de la unealta dulgherilor, dar, dupa cum ne informeaza acelasi %ucici, inainte de nasterea Croatiei, in timpul stapanirii romane, exista o asezare care se numea Tesleum, langa actualul 4aduc, catunul unde se nascuse tatal lui Nicolai, #ilutin (posibil #ilu , #ilu+Copilu este un erou de balada valah). 3e una dintre surorile lui #ilutin o chema Stanca (nume pur romanesc). 3e surorile lui Nicolai le chema 2ngelina, #ilica, #arica, iar pe frate, %an. Nobilii sarbi au incercat permanent sa+i inrobeasca pe vlahi, iar regimul comunist sa+i asimileze pana la a+si uita originea. %eci, nu e

de mirare ca Nicolai Tesla nu se lauda cu originea lui valaha" !nventii "top secret" %e cand era copil si l+a citit pe 5ules 6erne, n+a avut nici un dubiu ca o calatorie de la 3amant la 1una va fi posibila. Nicolai Tesla urmeaza cursurile de inginerie de la 3olitehnica din 'raz ((-7/+(--(), apoi lucreaza la )udapesta, 3aris, in cadrul Companiei Edison ((--,), la Strasbourg ((--8), dupa care pleaca in S92, din (-:( devenind cetatean american. 9nul dintre telurile lui a fost sa creeze un aparat de zbor fara aripi si fara combustibil la bord. *deea se baza pe un sistem electro+mecanic reincarcabil de la statii spatiale.

;orma acestui aparat, pentru reducerea frecarilor cu aerul, urma sa fie alungita sau de farfurie . Nu s+a stiut niciodata daca a lucrat concret la un astfel de proiect, dar dupa moartea sa, la ianuarie (:8<, agenti ;)* i+au rascolit camera de la Ne= >or&er ?otel si i+au confiscat, cu imputernicire de la )iroul 3roprietati Straine (desi era cetatean american), toate notitele si tot ce+ i apartinea, inclusiv cele din seiful hotelului. %epartamentul de 4azboi le+a trecut, apoi, la top secret . Cele mai indraznete teluri ale lui Tesla erau legate de explorarea spatiului cosmic in aeronave ghidate de la un centru terestru. *n filmul postului de televiziune englez ))C, #aestrii ionosferei , se arata ca Nicolai Tesla a fost primul care a folosit ionosfera (acea parte a atmosferei incarcata cu ioni, importanta pentru transmisia undelor radio) in scop stiintific, in folosul umanitatii. 6oia sa se foloseasca de ionosfera ca furnizor al energiei necesare vehiculelor spatiale. %in mai (-:-, demonstrase public ghidarea unui vas + robot prin unde radio, la Expozitia Electrica din #adison S@uare 'arden. %upa (( ani de la aceasta demonstratie, #arconi avea sa primeasca 3remiul Nobel pentru descoperirea radioului" %emonstratia din #adison S@uare a insemnat si debutul roboticii. 4adio+comunicatiile si coordonarea navetelor spatiale de la centre terestre au la baza cercetarile lui Tesla. %aca ar fi trait pana+n (::7, cand So!ourner si+a inceput explorarea pe #arte, ghidat de la N2S2, si+ar fi vazut visul implinit. Savantul "paranormal" *n (-::, Tesla a comunicat ca a inregistrat semnale radio cosmice, in laboratorul sau din Colorado Springs, dar a fost luat in deradere. Timp de /. de ani (din -0 cati a trait) a studiat semnalele interplanetare.

Experimentele romanului au uluit epoca %in cauza unor astfel de cercetari, s+a ales cu eticheta de savant nebun . Turnul AardenclBffe, proiectul lui Tesla, avea si scopul de a stabili contacte cu alte planete din sistemul nostru solar. %espre modul cum ii veneau ideile, Tesla a lasat marturie in autobiografia sa, *nventiile mele , cat si in marturisirile facute prietenului si biografului sau, 5ohn CDNeil$ Cand am in gand o inventie, pot sta luni sau ani doar cu ideea in cap. Nu ma gandesc constient s+o dezvolt, dar imi umbla prin cap. 2ceasta este perioada de incubatie. 2poi, ma concentrez asupra ei, aleg cateva probleme pe care le ridica, si cand simt ca le voi rezolva, chiar asa se intampla$ brusc, se leaga toate la un moment dat si ies la suprafata si din subconstient. *nainte de a trasa prima schita, intreaga idee este dezvoltata in mintea mea. Tot in minte fac a!ustarile, corectiile si chiar manevrez dispozitivul respectiv. Si fara sa fac vreo schita, pot da lucratorilor dimensiunile exacte pana in cele mai mici detalii. Numai cand sunt absolut convins de functionalitatea inventiei, ma apuc sa desenez. Eu nici nu fac diferenta intre a manevra dispozitivul in minte sau in realitate. #erge la fel. CDNeil il cataloga ca pe un om cu puteri psihice deosebite , care memora carti intregi, avand o memorie fotografica formidabila. %ar se temea sa recunoasca public acest lucru. Tesla vizualiza cu ochii mintii aparate de zbor care, peste multe generatii, se vor putea conecta la roata energetica a Cosmosului, de unde sa+si extraga puterea, in oricare punct al 9niversului . 1a < ianuarie (:,-, Tesla obtinea patentul nr. (.0//.((< pentru 6TC1 2ircraft, un aparat de zbor care putea decola si ateriza pe verticala, cu a!utorul unui rotor cu elice" 1ui Nicolai Tesla, omenirea ii datoreaza primul sistem de comunicatie =ireless, primii roboti, prima telecomanda, aparate de zbor cu decolare verticala etc. %$ &! CO# '# - tatal "farfuriilor zburatoare" ?enri #arie Coanda era al doilea fiu al lui Constantin #. Coanda, ofiter si matematician, care provenea dintr+o familie de boieri olteni. #ama lui ?enri, 2ida %anet, era frantuzoaica, fiica fizicianului 'ustave %anet. ?enri a avut patru frati si doua surori. S+a nascut la )ucuresti, la 7 iunie (--0, si moare tot la )ucuresti, la ,/ noiembrie (:7,. %upa ce a absolvit 1iceul Sf. Sava , ?enri s+a inscris la Scoala militara de ofiteri de artilerie. Si+a continuat studiile la *nstitutul Tehnic din Charlottenburg, apoi la 9niversitatea din 1iege. S+a inscris si la Scoala Superioara de 2eronautica de la 3aris, pe care a absolvit+o in (:.:. 2 fost in prima promotie a acestei scoli.

?enri Coanda *n (:(., construieste si expune la Salonul 2eronautic de la 3aris avionul cu reactie. 2poi, s+a anga!at in industria aeronautica din 2nglia, dar la izbucnirea 3rimului 4azboi #ondial s+a intors in ;ranta, unde a devenit reprezentantul 4omaniei la 3aris. 3e avionul Coanda (:(. a facut tot felul de teste, a!ungand la ceea ce avea sa+l faca celebru la nivel mondial$ efectul Coanda , brevetat in (:<<. *n (:</, bazandu+se pe efectul Coanda , a proiectat 2erodina 1enticulara , o farfurie zburatoare , pe care o considera cea mai importanta aplicatie a efectului care+i poarta numele, pentru viitorul aeronauticii. 2l %oilea 4azboi #ondial il prinde la 3aris, unde ramane in zona ocupata de germani. %upa eliberarea 3arisului, a fost interogat de americani, cu privire la eventuala colaborare cu nazistii, la realizarea avioanelor cu reactie ale flotei 1uft=affe. #ai ales ca o copie a aerodinei a!unsese in mainile nazistilor. Exista surse care spun ca nazistii chiar i+au cerut s+o construiasca, dar pentru ca era nevoie de (, motoare, nemtii au renuntat. %upa razboi, proiectul a fost dezvoltat de 2vro Canada, apoi a fost cumparat de 9S2; si a devenit top secret . #erodina de la Turbomecanica *n (::. s+a infiintat, la )ucuresti, #uzeul 2viatiei, iar in (::- a a!uns aici un pachet de -.. de &ilograme de documente care au apartinut inventatorului ?enri Coanda si care fusesera donate statului de catre fiica acestuia, la sfarsitul anilor D7.. Cand muzeografii militari au cercetat documentele, au gasit si proiectul 2erodinei 1enticulare, celebra farfurie zburatoare a lui Coanda. 2eronava din proiectul lui Coanda are forma de CEN, propulsie neconventionala si mai multe fante dispuse in coroana, prin care ies !eturi de gaze, acestea imprimand miscare navei. *n functie de aceste !eturi, se produc miscari ascensionale sau de translatie. %upa propriile marturisiri, Coanda a construit prototipul pentru Statele 9nite si l+a testat in %esertul Nevada.

Cberth si 6on )raun (dreapta) %upa ce a fost anchetat cu privire la colaborarea cu nazistii, a fost invitat in S92, in (:8-. *n (:/8, a prezentat proiectul final al aerodinei, pentru care primeste brevet la (0 decembrie (:/7. 1a sfarsitul anilor D0., cand a revenit in 4omania, a relansat cercetarea in domeniul aviatiei. Si in prezent, proiectele lui Coanda sunt cercetate pentru a fi puse in aplicare si este posibil ca armata sa aiba de!a farfurii zburatoare , dintre cele care incita ziaristii, dar nu si autoritatile. Numai asa s+ar explica de ce nu se agita oficialii armatei romane, cand apar astfel de CEN +uri, mai ales deasupra unor obiective strategice" Coanda lucrase intens, in ;ranta, inca din (:<,, la acest tip de aparat de zbor, si l+a continuat si in 4omania, in (:<0. Singurele probleme pe care Coanda nu le rezolvase la acea vreme erau legate de stabilitate in manevrele de zbor si controlul presiunii atmosferice asupra suprafetei navei, astfel incat zborul sa fie lipsit de risc. %upa mai mult de doua decenii de cercetari si perfectionari, Coanda a conceput un nou tip de aparat, de forma discoidala, care putea sa decoleze si sa aterizeze pe verticala, sa+si modifice brusc directia, elemente ce caracterizeaza fenomenul CEN. %upa cum sustinea inventatorul, cu noile perfectionari, aerodina putea atinge o viteza ascensionala de pana la (... de metri in mai putin de <. de secunde, aparatul avand o greutate de circa o tona si o raza de actiune de minimum /... de &m, folosind drept combustibil propanul. %in cauza secretului care incon!oara inventiile sale, ca si in cazul lui Tesla, este greu de stabilit cu exactitate cate farfurii zburatoare , mai mult sau mai putin performante, a construit si pentru cate tari. *n orice caz, inca de la sfarsitul anilor D8., a tot construit, si multe dintre farfuriile zburatoare semnalate in diverse tari puteau fi modele teleghidate ale aerodinei lui Coanda. %ar nu toate sunt de origine pamanteana , a marturisit Coanda, cand a fost invitat sa vorbeasca politehnistilor romani. *n 4omania, Coanda a continuat sa lucreze la perfectionarea acestui tip de aparat de zbor, existand desenul pentru o nava+mama , avand patru aerodine, cu rol propulsor. 3roiectul avea unda verde pentru fabricatie, la Turbomecanica , dar moartea savantului a intrerupt productia. Sau poate nu" %$&(# O)$&T% - un medic indragostit de rachete

*n Secretele oamenilor de stiinta implicati in cercetarea farfuriilor zburatoare , aparuta pe un site dedicat ufologiei aplicate + greBfalcon.us + profesorul ?ermann Cberth, roman de origine

germana, este socotit pionier al zborurilor cosmice. Nascut la (-:8, la Sibiu, si decedat la ,decembrie (:-:, la Nurnberg, ?ermann a fost, ca si Nicolai Tesla, vra!it de 5ules 6erne.

9n sibian de geniu + Cberth %upa cum singur marturisea, stia pe de rost romanul %e la 3amant la 1una . Cberth este cunoscut in special ca pionier in domeniul rachetelor, primul model construindu+l inca din scoala generala. Tatal lui Tesla a vrut ca fiul sau sa fie preot, tatal lui ?enri Coanda l+a vrut ofiter de cariera, iar tatal lui ?ermann, medic. *n (:(,, ?ermann s+a inscris la #edicina, la 9niversitatea din #unchen, si a participat ca medic militar la 3rimul 4azboi #ondial. %ar nimeni si nimic nu l+a putut abate de la visul sau de a deschide cai pentru oameni sa exploreze Cosmosul. %upa razboi, s+a intors la aceeasi universitate, dar ca student la ;izica. %esi i s+a respins teza de doctorat privind stiinta rachetelor, ca fiind utopica, lucrarea a inflacarat multe minti, fiind publicata in (:,<, cu titlul 4acheta in spatiul interplanetar . ?ermann Cberth si+a luat doctoratul in 4omania, la 9niversitatea din Clu!, in (:,<, cu spri!inul profesorului 2ugustin #aior. *n (:,:, Cberth a recidivat cu #oduri de a calatori in spatiu . 3entru viziunile ori previziunile sale, Cberth a fost chemat la )erlin in acelasi an, pentru a lucra la... un film science+ fiction, e adevarat, primul de acest gen. ;emeile de pe 1una a avut un succes enorm si a dus la o popularizare uriasa a stiintei rachetelor. 1a )erlin, l+a avut ca discipol pe Aernher von )raun, parintele aeronauticii. 2cesta, student la 9niversitatea Tehnica din )erlin, a asistat la o demonstratie a lui Cberth, cand a lansat prima sa racheta cu combustibil lichid. 1a construirea primei rachete de mari dimensiuni, temuta racheta nazista 6,, s+au folosit :/ dintre inventiile si recomandarile lui ?ermann Cberth. $*traterestrii si "campul +" *n (:/<, Cberth a publicat in 'ermania volumul Cmul in spatiu , in care isi expunea ideile privind statiile spatiale, oglinzile cosmice, costumele de cosmonaut si navele spatiale pe principiile electro+mecanice ale lui Tesla. Cand 6on )raun a a!uns in S92, l+a invitat si pe Cberth sa lucreze la *nstitutul pentru Explorare Spatiala, cu sediul la ?untsville, 2labama. 2ici, ?ermann Cberth a fost implicat intr+un studiu pentru dezvoltarea tehnologiei spatiale. *n #uzeul Spatiului + ?ermann Cberth din orasul ;eucht, exista si un extras dintr+o declaratie a lui 6on )raun$ ?ermann Cberth a fost primul dintre cei care s+au gandit la posibilitatea

zborurilor spatiale, care a prezentat analize matematice, concepte si proiecte concrete. Eu ii datorez nu numai dragostea pentru Cosmos, dar si primul contact cu teoria si practica in domeniul stiintei rachetelor si a zborurilor spatiale .

*n laboratorul american

*ntr+un articol publicat in 2merican Aee&lB , din ,8 octombrie (:/8, Cberth declara$ unele dintre farfuriile zburatoare vin din alt sistem solar si sunt manevrate de o rasa care a monitorizat 3amantul de secole . *n scrisorile adresate cercetatorului %onald FeBhoe, publicate in cartea acestuia, Conspiratia farfuriilor zburatoare ((://), Cberth sustinea ca navele extraterestre genereaza, printr+o forta centrifuga, un camp gravitational artificial propriu (celebra teorie a campului ' de mai tarziu), folosindu+l ca sursa propulsoare, ceea ce le permite sa se miste in spatiul aerian al Terrei fara nici o problema, accelerand pana la viteze uimitoare, schimband brusc, fara vira!e ample, directia de zbor si stationand in aer. *nventatorul si omul de afaceri Ailliam 3. 1ear ( 1ear 5et Corporation ) il considera un profet al spatiului cosmic . Cmul de stiinta %onald >eomans, cercetator in cadrul proiectelor N2S2, scria despre cei trei titani ai stiintei aerospatiale$ Coanda, Cberth si Tesla au fost inspirati de 5ules 6erne. Noi toti ne+am inspirat si am aplicat principiile lor, reusind, an de an, sa ne apropiem de performantele pe care ei le+au anuntat cu mult inainte ca cineva macar sa le viseze .