Florea Andrei Gr.

10701 A
Efectul Coanda si aplicatii
Henri Coanda, parinte al aviatiei cu reactie, s-a nascut la
Bucuresti in 1886. Dupa absolvirea scolii primare, a urmat liceul
militar din Iasi. Profesorii sai (printre care si istoricul .D.
!enopol" aveau o parere foarte buna despre acest tanar sprintar #ca
ar$intul viu, pe care nu-l puteai tine in loc decat intr-un flacon sau
in tubul unui termometru%. m ales aceasta tema deoarece
consider ca Henri Coanda este parintele industriei aeronautice si
face parte din $aleria marilor personalitati, care au casti$at o
reputatie nationala cat si internationala fiind unul dintre cei mai
cunoscuti savanti romani.
&piritul sau inventiv s-a manifestat inca de timpuriu. 'u avea
1( ani impliniti cand a inventat o seceratoare-treieratoare, pusa in
miscare de aripile unei mori de vant. In 1)*+ termina, ca sef de
promotie, liceul militar din Iasi. ,a varsta de 1) ani, construieste in
atelierele rsenalului armatei de pe dealul &pirei (Bucuresti"
mac-eta unui avion propusat de o rac-eta, ceea ce dovedeste ca de
timpuriu il preocupa te-nica reactiva, in care avea sa se manifeste
atat de stralucit. &pirit avid de cunostinte, profita de libertatea
casti$ata pentru a urma cursurile ce-l interesea.a la mai multe scoli
superioare din strainatate (la /ec-nisc-e Hoc-sc-ule din
C-arlottembur$ 0 Berlin, apoi la 1niversitatea din ,ie$e si in cele
din urma la &coala superioara de electricitate din 2ontefiore, unde,
impreuna cu Caproni, construieste un planor cu care .boara".

viatia a ramas cu toate acestea marea pasiune a acestui
mare inventator. In 1)+*, cand se apropia de (3 de ani, Coanda nu
era de loc multumit de performantele aviatiei si astfel dupa multe
.ile si nopti de calcule Coanda inventea.a #aerodinele lenticulare%
sau #discurile .buratoare% . #erodina lenticulara% este un obiect
din otel care seamana cu un castron, iar un tub de cauciuc aduce
aer comprimat in el. 4borul aerodinei lenticulare se ba.ea.a pe o
descoperire a sa, care i-a permis #sa faca sa devie.e un 5et fluid ce
patrunde intr-un alt fluid%. tunci se produce un efect ciudat, efect
pe care el l-a folosit si care se numeste 676C/1, C8'D.
Cum a a5uns Coanda l-a descoperirea acestui efect9
&tudiind scur$erea 5eturilor fluide, Coanda a constatat ca
prelun$ind unul din peretii canalului in care are loc scur$erea
printr-un volet inclinat sau curb, 5etul devia.a de la directia initiala,
urmarind apro:imativ profilul voletului.
6:plicatia fenomenului este urmatoarea; dupa iesirea din canal,
5etul antrenea.a particulele mediului ambiant in partea unde nu
e:ista voletul, dar si particulele domeniului fluid situat intre 5et si
volet. Daca voletul este suficient de lun$, locul particulelor
aspirate din domeniul situat intre volet si 5et nu mai poate fi luat de
particulele care vin dinafara acestui domeniu si depresiunea astfel
creata devia.a scur$erea in directia voletului. Doua mici discuri de
felul acesta sunt suficiente, desi suprafata lor e de doar +*cmp, ca
sa ridice un om in sus cu o vite.a careia nu ise poate opune nici
c-iar .idul sonic.
6fectul Coanda este brevetat in 7ranta la 8 octombrie 1)+8,
sub nr. +<()(+ si se aplica nu numai #discurilor .buratoare%, ci si
altor dispo.itive si sisteme de deplasare.
Ca fenomen al cur$erii fluidelor, efectul Coanda are aplicatii
vaste, diverse, in aproape toate problemele le$ate de activitatea
navala si aerospatiala. &avantul a su$erat un dispo.itiv de
andocare, constituit din mai multe a5uta5e, ase.ate unul lan- $a
altul, care poate folosi efectul de suctiune (su$ere", care se produce
de-a lun$ul a5uta5elor, pentru a tra$e un vas lan$a c-ei si a-l
mentine apropiat de c-ei. 5uta5ele de tipul Coanda pot fi folosite
pentru a propulsa si a $-ida vase de suprafata si de adancime,
folosind amplificarea impin$erii, obtinuta cu a5utorul acestora.
6fectul poate fi aplicat si la dispo.itivele de $olire a vaselor.
5uta5ul Coanda are avanta5ul de a nu dispune de parti e:terioare
mobile.
6fectul Coanda a fost tratat teoretic de lbert 2etral si de
/-eodore von =arman.

In tara noastra, efectul Coanda a fost studiat si utili.at in
scopuri practice de catre in$inerul C. /eodorescu-/intea. cesta a
construit o serie de dispo.itive functionand pe ba.a efectului
Coanda, dintre care cele mai importante sunt;
retelele de voleti depresivi, cunoscute in pre.ent sub denumirea
de retele /eodorescu-Coanda >
reversorul de tractiune cu voleti depresivi pentru franarea
avioanelor cu reactie de mare vite.a >
amorti.orul de .$omot pentru motoarele cu combustie interna si
pentru turbomotoarele de avion.
turbina radiala cu palete depresive >
Ca o conclu.ia la evocarea acestui mare savant, propun s? ne
amintim cuvintele pe care el le-a rostit @n faAa membrilor
cademiei romBne @n 1)6< ;
vioanele de ast?.i nu sunt decBt o perfecAionare a 5uc?riilor
de -Brtie pe care le fac copiii. &unt de p?rere c? ar trebui s?
cercet?m pentru crearea unei maCini de .burat complet diferit?,
ba.at? pe alte principii ale .borului. Cred c? aeronava viitorului va
trebui s? decole.e vertical, va .bura normal Ci va ateri.a tot
vertical. ceast? maCin? de .burat ar trebui s? nu conAin? piese @n
miCcare. Ideea aceasta mi-a venit observBnd puterea uriaC? a
cicloanelor.
Pentru activitatea sa prodi$ioas?, Henri Coand? a primit
numeroase distincAii. stfel, el a primit, @n 1)63, Premiul
,aboratoarelor HarDD Diamond, dar Ci Premiul Ci 2area 2edalie
de aur Eieilles /i$es, Premiul 1'6&C8 pentru Cercetare
FtiinAific?, 2edalia eronauticii 7rance.e, 8rdinul de 2erit Ci
Inelul de Comandor. fost cel mai tBn?r ofiAer al cademiei
7rance.e, dar Ci 2embru al cademiei GomBne.


BIB,I8HG7I6;
78C1, E1I, Pa$ini din istoria inventiilor si descoperirilor
romanesti 0 Dinu 2oroianu, I. 2. &tefan.
Petru Costinescu, 'icolae 2. 2i-?ilescu, 2i-ai
8lteneanu, Inventatori romni, ediiile I i i a II-a, editurile
HIG i 8&I2, Bucureti, 1))) i I***.