Topo Cheile Cheii - www.ROclimbing.

net _

TOPO Buila - Cheile Cheii

Autor: Frank Schobel
Versiune 1.1 la 9.05.06

Acces: Rm. Valcea / Romania este punctul

care face legatura intre Cheile Chei Buila-
Vanturarita si restul lumii. Trenuri directe exista
din Brasov, Cluj, Sibiu, Craiova si Bucuresti.
Din Bucuresti se poate ajunge in Ramnic foarte
comod din fata Hotelului Nord de la Gara de
Nord folosind linii private de autobuz (Ionescu
0250/734632; Dacos 0250/739748;
0250/739.749). La circa 15km de Rm Valcea in
directia Olanesti se desprinde spre stanga un
drum asfaltat spre satul Valea Cheii. Pana in
Valea Cheii puteti ajunge folosind si curse
locale de autobuz. Din capul satului urmati pe
vale un drum forestier circa 14 km pana
ajungeti in avalul Cheilor Cheii. De aici va
inscrieti spre dreapta pe cateva sepentine pe
versantul sud-estic al Stogsoarelor pana ce
treceti de tunelul de sub Curmatura Stogsoare.
Continuand drumul la vale ajungem la cantonul
Cheia. Atentie, dupa ce am coborat de la tunel
drumul in valea Cheii este pentru masini cu
garda joasa ff dificil, uneori chiar inpracticabil!
Pentru pedestrii o varianta mai scurta spre
Cantonul Cheia, este poteca peste Brana
Caprelor (1A!!!) marcata cu triunghi albastru.
Timp de mers din Valea Cheii pana la canton
4h. In jurul cantonului exista locuri bune pentru
campare iar cantonul functioneaza de ceva
timp in regim de cabana. Salvamont Valcea: Tel: 050732901, 094696112.

Peretele Salcetului
Hornul ploilor 5A, 10lc, I. Ghetie, C.Georgescu1972
Umerii Salcetului 2B 6lc
Traseul Luni 5A, 6lc, I. Ghetie, N. Tatulescu, 1970
Brana intrerupta 1A I. si V Ghetie 1969

Claia Stramba
Hornul Clai 4B, 6lc
Creasta Margareta 4B, 6lc, V. Petcu 1972
Memorial Szalma 6A, Petcu Vlad
Iris 7A, 14lc, Petcu Vlad
Eduard, neterminat, C. Braneci
Paianjenul Galben 6B, 12lc, V. Petcu, G. Andreescu 1973
Pasarea Phoenix 6A, 8-(6+A0), 11lc, I. Ghetie,
N.Tatulescu, Al. Bulgar 1970

Peretele Livezii cu Mesteceni

Traseul Gradinaru 4B, 6lc, V. Petcu 1973
23 a 8-a 4B, 4lc D. Vasilescu, V. Petcu, 1972
Surplombele Livezii cu Mesteceni 5B, 7lc, V. Petcu, M.
Sandulescu 1970
Hornul cu Cheie 4B 6lc
Hornul cu Fereastra 4A 4lc
Creasta Fotoreporterului 2B, 10lc, N. Tatulescu, I. Ghetie,
N. Andreescu 1969
Hornul Surpat 4B, 4lc, M. Sandulescu, G. Peteu
Creasta de Sus 3A, 3lc, G. Petcu, M. Sandulescu, 1970
Topo Cheile Cheii - www.ROclimbing.net _

Sector Santinela - situata in fata peretelui nordic al Claii Strambe. Venind dinspre canton, dupa ce se trece de
o insurgenta de la baza unei stanci, se urca spre dreapta pe o terasa aluviala la pereti. Sector scoala; raseele de
mai multe lungimi ies in Creasta Santinelei, de unde se coboara liber pe versantul nordic spre strunga dinspre
creasta fotoreporterului si apoi iar spre baza traseelor.

1. Minion 2A; 6(5+ A0); 2lc I. Ghetie

2. Liebe Lulla * 7 (5+ varianta start) 18m F. Schobel
3. 1Mai 2A°; 6- 2lc C. Braneci, F. Schobel 1986
4. Incepatorului 2A; 5+(5 A0); 2lc M. Gherasim
5. Trocadero * 6- 15m F. Schobel
6. H. Dezghetat 3B, 6+(6 A0) 3lc V. Petcu, Cz. Hartnath 1974
7. Alpinet * 7+ 24m F. Schobel
8. Hornul Inghetat 3A; 6- (5+ A0) 3lc D. Vasilescu, M. Pupeza 1970
9. Bachus * 7- 1lc F. Schobel, L. Verigeanu
10. Bastion * 8- 1lc F. Schobel, L. Verigeanu
11. Coamei 7 1lc...
12. La Placinte Inainte * 7- 1lc F. Schobel
13. La Razboi Inapoi * ~8+...9??? 2lc F. Schobel
14. Liliacul Salbatic 4A, 6+(6 A0) 3lc F. Dumitrescu , 198..
14bis. … A2 1lc L. Fucsko, stagiul ProClimbing 2002
15. Traseul Frontal 4A, 8- (6 A0) 3lc, D. Vasilescu, Al. Bulgar 1970
16. Trabi Duru * 6 1lc F. Schobel
17. Creasta Estica 5A, 6+ A1 4lc C. Braneci, F.Schobel, M. Dumbraveanu 1987
18. Dumcon * 7 1lc F. Schobel
19. Tatiana * 8+ 1lc F. Schobel
20. Diedrul cu Brazi 4B, 7(6 A0) 4lc D. Vasilescu, G. Iusco, 1973
21. Rasputin 40 * 6 1lc F. Schobel, L. Verigeanu,
22. Rasputin 75 * 8 1lc L. Verigeanu
23. Formula I * 8- 1lc F. Schobel
24. Sula in Coaste * 8- 1lc F. Schobel
25. Spaima Castravetilor* 8...9 1lc F. Schobel
26. Wesp * 8 1lc F. Schobel

*Echipat pe coarda fixa

Topo Cheile Cheii - www.ROclimbing.net _

Stogu
Valcelul Viperei 1B I. si V. Ghetie 1969
Valcelul Stogului 1A I. Ghetie, V. Ghetie, 1969
Creasta Stogului 2B 4lc I. Ghetie, V. Ghetie, 1969
Valcelul Mare 1- I. Ghetie, V. Ghetie, 1969

Stogsoare I
Fisura lui Barosanu 5A 3lc Tudor Padurariu ...
Brandusa de tomana 5A 6lc D. si D. Vasilescu 1970
Traseul Amurgului 3B 6lc N. Tatulescu, C. Manea
Valcelul Albinelor 2AI. si V. Ghetie 1969
Valcelul Arinilor 1A

Stogsoare II
Valcelul Turnului 1A I. Ghetie, N. Tatulescu 1969
Fagul Trasnit 4B 4lc M. Pupeza, D. Vasilescu, ..., 1973
Creasta Regina 4A 4lc Doru Paunescu, Razvan Mincu 2004
Creasta cu pini 4A 8lc I. Ghetie, N. Tatulescu 1970
Brana in Trepte 1A- I. si V. Ghetie 1969

Stogsoare III
Valcelul Caprelor 1B N. Tatulescu, I. Ghetie 1969
Turnul Mirajului 5A 9lcN. Tatulescu, I. Ghetie, M. Sandulescu 1970
Valcelul Turnului 1A I. Ghetie, N. Tatulescu 1969

Stogsoare IV
Hornul cu Pestera 5B 8lc C. Braneci,F. Schobel,.. 199
Traseul Racului (Tavanul lui Bebe) 5B 8lc C. Braneci etc.

Alte trasee:
Cheile Cheii pe firul vaii 2A
Cheile Cheii cu ocolirea partii finale 1B
Brana Caprelor 1A
Creasta Buila-Vanturarita 1B
Traseul Surprizelor (Salcet)
Topo Cheile Cheii - www.ROclimbing.net _

Descrieri la unele trasee

Tr. Mignon – 2A; 6- (5 A0) Este cu siguranta un traseu a carui dificulatate

nominala pe scala FRAE demonstreaza hibele unei cotatii de ansamblu. Pe cele
doua lungimi de coarda veti avea de a face cu pasaje de continuitate in gradul
4…5, care nu au nimic de a face cu gradul “doi” (aviz incepatorilor), in catarare
libera 5…6 . Prima lc. vizeaza linia unui horn, a doua urmand o succesiune de
diedre pana in creasta Santinelei.

Tr. 1 Mai – 2B; 5 Este un traseu care prin claritatea liniei ofera posibilitatea unor
mari satisfactii cataratorilor de orice nivel. Primii metri sunt relativ friabili conducand
spre un mic horn. Urmeaza un pasaj inierbat si apoi o rampa frumoasa usor spre
stanga, ajungem in regrupare. De aici putem iesi direct in sus pe creasta sau
putem folosi spre dreapta retragerea mai comoda a traseului Mignon.

Hornul Dezghetat - 3B se desfasoara pe trei lungimi de coarda. Traseul are o

linie clara, marcata cu pitoane, pasajul caracteristic fiind reprezentat de un horn de
dificultate medie (dupa W. Kargel).

Traseul Frontal - 4A duce direct pe varful Santinelei Cheilor Cheii, (trei lungimi de
coarda). Din mijlocul lungimii a doua se poate ajunge printr-o traversare de 10m la
prima regrupare a traseului Hornul Inghetat (posibilitate de a gresii traseul, dupa W.
Kargel) .

Diedrul cu Brazi - 4B cel mai dificil traseu din Santinela Cheilor Cheii ...in 1976! –
este caracterizat printr-o surplomba dificila in lungimea a doua de coarda. Acest
pasaj este de gradul 4B (sic !!!). A treia lungime de coarda se desfasoara de-a
lungul diedrului care a dat numele traseului, dupa care se iese in Creasta
Santinelei (dupa W. Kargel).

Creasta Estica - 5°; 6+ A1 - Este prin complexitatea lui de departe cel mai dificil
traseu clasic din Santinela Cheii, el purtind amprenta distincta a realizatorului lui. El
impune o catararare artificiala dificila alternata cu fregvente probleme delicate de
catarare libera. Prima lc urmeaza un diedru deschis cu o mica surplomba ce duce
in gura unui tunel. A doua lc, care este si cea mai dificila, se angajeaza oblic
dreapta pe sub o surplomba, dupa care revine spre stanga paralel cu linia muchiei
dea lungul unei fisuri surplombante. A treia lc prezinta doua obstacole majore: un
traverseu delicat oblic stanga, urmat spre finalul lungimi de o surplomba care ne
scoate in regruparea comuna cu tr. Frontal, traseele urmand dupa aceeea o linie
comuna.

Brandusa de Toamna - 5A Se desfasoara in Stocsoare I in parte mediana a peretelui SW dea lungul unui diedru
si al unui horn marcant. Prima lc vizeaza atingerea acestui diedru Urmind o succcesine usor spre dreapta de
placi si zone inierbate. A doua lc se angajeaza pe acest diedru pana in dreptul unui scurt pasaj surplombant spre
dreapta care duce in a doua regrupare. A treia lc duce putin oblic spre stanga prin hornul ce se deschide
deasupra noastra pana pe o platforma inierbata unde regrupam. Urmatoatrele doua-trei lungimi care ne scot pe
creasta se desfasoara pe fete inierbate care nu mai prezinta dificultati tehnice, dar care pot genera dificultati de
orientare.

Creasta Reginei - 3B, 6 Sambata 17/07/2004 am urcat pe un turn care este intre Stogsor 1 si 2 (s-ar putea sa
aiba un nume dar eu nu il cunosc), pentru urcare am folosit exclusiv friend-uri. Prima lungime incepe din stanga
pesterii Elefantul zburator si merge pe o fata cu iarba, a doua lc este cea mai tare,un diedru care este injnepenit
apoi cu o fisura friabila, a treia o fata cu iarba si bolovani, a patra si a cincea merg pe o creasta expusa si
ingusta,70-80 de grade si cu putine locuri pentru asigurare. Retragere prin scocul Galben. Cap: Doru Paunescu,
Secund Mincu Razvan.
Topo Cheile Cheii - www.ROclimbing.net _

Pasarea Phoenix. 6A, 8-(6+ A0), 11 lc. Reechipat in 2000 cu

ancore, pitoanele de trecere de pe langa ancore ar trebui rarite...
Prima lungime de coarda (6 A0) se desfasoara oblic pina la o
surplomba. Lungimea a 2-a (A0, 6) ofera unele dintre cele mai
frumoase pasaje de pe parcursul integului traseu. Punctul cheie al
Phoenixului il intilnim in primii metri ai celei de-a 3-a lungimi (A1 6,
8-) pe un diedru deschis pe care il depasim cu ajutorul unor
spraituri. A 4-a lungime este usoara si ne scoate in livada cu
mesteceni de unde putem abandona traseul. A 5-a lungime (6 A0,
7-) depaseste o surplomba delicata dupa care se angajeaza pe un
fata unui diedru cu mizga. Regrupam si continuam ascensiunea
oblic spre stinga (lc a 6-a, 5 A1, 6+), deasupra sau sub linia
asigurarilor. O lungime scurta ne duce in comun cu Irisul sub o
mica burta. Urmeaza in lc 8 (6 A0, 7) o mica surplomba apoi
descendenta spre dreapta dupa care abordam portiunea cea mai
frumoasa si cea mai expusa din traseu. Din grota unde regrupam
ne putem retrage spre dreapta din traseu, respectiv spre dreapta
sus se desprinde Irisul. Continuam spre stinga (lc 9, 5 A0, 6). A 10-
a lc (4) ne scoate spre baza vestitei Seceri – horn lc 11, gr. 6.
Schita W. Kargel.

Paianjenul Galben 6B (ED-); obl. 6, A1/2 (8-)

Lungime: 350m, Inaltime: 300m. Reamenajat intre 16-20 iulie
2002 (un bivouac) cu 44 gujoane (ancore mecanice) 20 in
regrupari (1 inox + 1 bichromat) si 24 in cele 10 lungimi. Unele
lungimi au fost modificate din cauza imposibilitatii de a face o
regrupare buna in acelas loc unde se aflau din origine. Din
aceasta cauza utilizarea corzilor de 50m este obligatoriu, in
special pt. a 3-a lungime.Traseul a fost parcurs la 90% la liber cu
puncte de odihna, in cap de coarda sau citeodata in secund,
cotatiile de dificultate date sunt subiective si nicidecum de o
precizie aritmetica... Max . artif. A1/2 echipat usor, cu pitoane care
nu inspira incredere... In starea actuala traseul nu necesita
demontabile, dar s-ar putea face aproape integral pe frienduri si
nuci in cazul in care traseul ar fi ‘curatat’ de sutele de pitoane
ruginite care in orice caz au o rezistenta mult mai inferiora decat
rezistenta demontabililor.Cele mai multe pitoane schimbate cu
gujoane au fost scoase fara nici o greutate (o singura lovitura de
ciocan). Paianjenul ar putea deveni un traseu mult mai serios si
original in cazul in care ar fi ‘curatat’ , lasand numai citeva puncte
fixe in pasajele cele mai critice (ancorele actuale). Echipa de
reamenajare a fost alcatuit din Cornel Zarescu, Ion Neagoe si
Leslie Fucsko sprijinit de echipa formata din Marian Anghel,
Christi Ghelner si Tomi Benedek. Nu a fost refacuta ultima
lungimea originala directa. In schita este trecuta varianta de iesire
la reechipare (impusa de o ploaie torentiala). Schita L. Fucsko.