Romanciuc Luminita CATB Cluj-Napoca 2010

Plumbul este cel mai larg utilizat metal neferos. Plumbul si compusii sai au numeroase aplicatii comerciale si industriale, fiind prezenti in lacuri si vopsele, baterii, pigmenti, insecticide, materiale plastice si ceramice, echipamente medicale, armament, benzina, industria sudurii. Principalele cai de expunere la plumbul anorganic sunt inhalarea, absorbtia in piele si ingestia.

Intoxicatia cu plumb poarta numele de saturnism. In mediul extern plumbul nu se gaseste ca atare, ci doar in minereuri, unde are culoarea argintie sau gri. Acesta se acumuleaza in tesuturile umane in special in oase, ficat si rinichi

Patruns in organism, plumbul blocheaza gruparile enzimatice tiol SH (ferochelataza, dehidraza acidului delta-aminolevulinic), care are drept consecinte: imposibilitatea sintezei hem-ului din compozitia hemoglobinei tulburari neuropsihicocomportamentale convulsii, coma, insomnie, agitatie, delir, halucinatii, dezorientare temporo-spatiala, tulburari vizuale, pareze de nervi cranieni disfuncie renala tulburari digestive Vasculotoxicitate

Determinarea plumbului se poate realiza prin : -plumbul in SANGE: cel mai bun test pentru diagnosticul expunerii la plumb; -plumbul in URINA: monitorizarea intoxicatiei cronice cu plumb.

In sange plumbul se gaseste atat sub forma anorganica cat si legat de unele substante organice. Cea mai mare parte a plumbului din sange se gaseste in eritrocite.Concentratia plumbului din sange ne da indicatii cu privire la ingestia si eliminarea lui din organism, mai precis la cantitatea de plumb pe care organismul o fixeaza.

Reactivi: -acid azotic (d= 1,40); -acid azotic 1% si 0,05% in clorofrom; -cloroform; -ditizona 0,01% si 0,05% in cloroform; -solutia tampon de citrat; -solutia de spalare; -solutia etalon stoc pentru plumb; -solutia etalon de lucru; -acid tricloracetic 10% si 5%; -acid percloric 70%.

Sangele se recolteaza prin punctie venoasa cu un ac sterilizat prin fierbere in apa distilata, pe florura de sodiu cu anticoagulant. Sangele omogenizat se introduce intr-o eprubeta in care se afla apa bidistilata Se amesteca cu o bagheta pentru a se realiza hemoliza si se adauga apoi acid tricloroacetic in picaturi sub agitare Se lasa in repaus o ora si se centrifugheaza 5 minute. Supernatantul se trece intr-o capsula de portelan .In eprubeta de centrifuga se mai adauga acid tricloroacetic si se amesteca. Supernatantul se separa in aceeasi capsula, peste care se adauga acid azotic concentrat si se incalzeste pe baia de nisip pana ramane putin lichid.

Dupa ce s-a racit se adauga acid percloric si se incalzeste din nou pe baie de nisip pana la uscare. Daca reziduul nu este alb se mai adauga acid azotic si cateva picaturi de acid percloric si se evapora la sec. Operatia se repeta pana ce reziduul este perfect alb. Se adauga apoi apa bidistilata si se evapora la sec.Peste rezidul uscat se adauga acid azotic (1:25) si se trece apoi intr-o palnie de separare cu portiuni mici de apa bidistilata. Se adauga solutie tampon si daca proba se tulbura se mai adauga solutie pana la limpezirea acesteia. Paralel se face o solutie tampon folosind acid tricloroacetic care se trateaza la fel ca si proba.

Testul de urina poate fi folosit pentru a monitoriza cantitatea de plumb eliminata din organism. Testul de urina se efectueaza pe o proba de urina colectata pe parcursul a 24 de ore.

Reactivi: -acid azotic (d= 1,40) ; -acid azotic 1% si 0,05%; -cloroform; -ditizona 0,01% si 0,05%; -solutia tampon de citrat ; -solutia de spalare; -solutia etalon stoc; -solutia etalon de lucru; -permanganat de potasiu, solutie saturata; -solutie de hidroxilamina 10%.

Cantitatea acceptabila de plumb in organism se situeaza intre 0 si 9 g/dL. 1014 g/dL - probleme cu auzul, crestere lenta sau dificultati de invatare; 1519 g/dL scaderea gradului de metabolizare a vitaminei D, un nivel crescut a eritrocitelor protoporfirinice. 2040 g/dLscaderea sintezei de hemoglobina,risc crescut de hipertensiune la maturitate; 50100 g/dL crampe stomacale grave, anemie, spasme; > 100 g/dL moarte.

http://www.mdconsult.com/das/patient/bod y/228117081-2/0/10041/36224.html http://www.niehs.nih.gov/health/impacts/le ad.cfm http://www.inchem.org/documents/ehc/ehc /ehc003.htm