Einstein si experimentul Philadelphia: A cincea forta In cadrul Institutului pentru studii superioare din Princeton (localitate unde s-a

stabilit in 1933 ! "enialul fi#ician Albert Einstein a reali#at numeroase studii asupra posibilitatii calatoriilor in timp$ %tudiind forma de manifestare a celor patru forte ale &ni'ersului (forta "ra'itationala! forta electroma"netica! forta nucleara tare si forta nucleara slaba ! Einstein a dedus ca lipseste totusi ce'a$ (aca studia manifestarea lumii reale numai prin prisma acestor forte! &ni'ersul de'enea static! lipsit de 'iata si de nepre'a#ut! ce'a asemanator unui mecanism determinabil in mod exact$ Astfel! el a intuit ca lipseste a cincea forta! care ar trebui sa le uneasca pe toate$ Aceasta teorie a unificarii a stat la ba#a cercetarilor sale ulterioare$ Einstein a descoperit ca timpul nu este altce'a decat o succesiune de e'enimente care cauta o ordonare succesi'a de cau#e si efecte$ Aceasta ordine repre#entata de timp este de fapt doar o tendinta de a da un sens de#ordinii in care fenomenele din &ni'ers coexista$ In 193) a "asit o confirmare a ideilor sale care i-a permis "enialului ma"ician al timpului sa-si continue studiile la o scara mai lar"a$ *ercetarile sale asupra atomului tinteau de fapt si ele descoperirea acestei forte$ Ade'arata manifestare a celei de-a cincea forte nu tinea de natura unei forte fi#ice! ea fiind o forta superioara celorlalte forte! ce'a ce le unifica si le dadea o coerenta$ Einstein si experimentul Philadelphia (atorita cercetarilor sale! Einstein a a'ut un rol esential in celebrul Experiment Philadelphia$ Este 'orba de binecunoscuta experienta in care o na'a a marinei %$&$A$ (distru"atorul &%%-Eldri"e a disparut pur si simplu din fata sefilor armatei! pentru ca sa reapara dupa o perioada de timp$ Acest experiment desfasurat in portul din Philadelphia in 19+3! a fost tinut secret aproape +, de ani! in unele cercuri ne"andu-se 'ehement existenta acestui experiment$ -arinarii care au supra'ietuit experimentului relatau faptul ca ei au fost anuntati doar ca se faceau teste pentru in'i#ibilitate! pentru ca radarele "ermane sa nu poata depista na'ele aliate$ Intr-ade'ar! la inceperea experimentului na'a a fost cuprinsa de o ceata densa alb-'er#iue care a de'enit rapid laptoasa! chiar materiala$ In scurt timp! atat pe ecranele radar! cat si in port! na'a a disparut din campul 'i#ual. in apa se 'edea doar forma de contur a na'ei$ -ica na'a de coasta &%% */clops care monitori#a experienta a incon0urat de mai multe ori forma ce se presupunea a fi na'a! insa! dupa cum relatau marinarii! nu se puteau apropia! parca se lo'eau de un #id de netrecut$ (upa aproximati' )

minute! na'a a re'enit din in'i#ibilitate aratand ima"ini de cosmar: oameni ca#uti! unii carboni#ati! altii pur si simplu disparand fara urma1 Experimentul a fost rapid ascuns si musamali#at! si s-au facut presiuni asupra tuturor celor care ar fi putut sa de#'aluie acest incident$ (upa +, de ani de tacere! #iaristii americani au a'ut acces la arhi'ele secrete ale marinei americane si au "asit aici relatari extraordinare1 Pentru prima oara publicul a'ea sa cunoasca relatarea concreta si reala a unei calatorii in spatiu si timp! deoarece s-a presupus ca na'a nu a calatorit numai ),, de 2m aproape instantaneu (marinarii de pe na'a au constatat ca a0unsesera in portul orasului 3e4 5or2! re'enind apoi in portul de unde plecasera ! ci si aproximati' +, de ani in 'iitor1 Era primul act oficial care demonstra posibilitatea in'in"erii timpului1 Efecte secundare necontrolate -embrii familiilor marinarilor de pe &%% Eldri"e au raportat sistematic disparitii si aparitii ale acestora. practic dupa numai doua #ile ei parca erau incon0urati de o ceata alba$ In unele ca#uri ei dispareau pur si simplu de la masa sau din fata prietenilor$ Intr-un unul din rapoarte s-a constatat un fapt incredibil$ &nul dintre participantii la experiment si-a luat haina si caciula si! ca si cum totul ar fi fost normal! a iesit pur si simplu prin perete si a disparut fara urma! pentru totdeauna1 Aceleasi peripetii sau relatat si despre na'a experiment$ (isparea pur si simplu din port si aparea dupa doua #ile in acelasi loc$ In alte ca#uri! in plina misiune pe mare! na'a disparea si aparea (ca un caine dresat care se intoarce mereu la locul lui in portul unde se facuse experienta$ (upa lun"i framantari si incredibile a'enturi! "u'ernul a hotarat ca na'a sa fie de#membrata! le"and straniile fenomene de aparitii si disparitii de o anumita impre"nare pe care ar fi capatat-o aceasta in timpul experientei! insa uimitor! in acel moment &%% Eldri"e a disparut din port fara sa se mai intoarca 'reodata! ca si cand ea ar fi considerat ca nu este demna sa-si "aseasca astfel sfarsitul$ %imilitudine cu furtunile ma"netice 6oata aceasta 0oaca a timpului a durat aproape doi ani! dupa care nu sa mai relatat nimic$ -ulti contesta inca aceste informatii! dar putem semnala deosebitele asemanari intre fenomenele descrise pe na'a cu multe obser'atii facute in decursul timpului in apropierea unor furtuni ma"netice! in -area (ia'olului (in apropierea 7aponiei sau in 6riun"hiul 8ermudelor! obser'atii facute la cei doi poli terestri si in alte asemenea #one care pre#inta anomalii ma"netice$ 6esla si Edison! implicati in acest experiment9 Pe de alta parte! se stie faptul ca aparatele care au reali#at experimentul Philadelphia au fost construite dupa in'entiile lui 3i2ola

6esta! imbunatatite si de Edison$ 6esla a bre'etat un aparat re#onator care era capabil sa urce tensiunea unui camp electroma"netic pana la milioane de 'olti si la frec'ente incredibile$ :bser'atii facute de martori credibili (ofiteri de ran" superior! in"ineri din camera motoarelor de pe na'a etc$ arata existenta unei constructii ciudate la bordul 'asului! care semana cu aparatul construit de acest sa'ant$ (in descriere reiese faptul ca o bobina uriasa sub forma o'oidala se afla intr-o constructie asemanatoare cu o piramida$ &n mecanism rotitor producea un camp ma"netic stabil$ Aceste doua campuri ma"netice "enerau! dupa cum sustin multi sa'anti care au preluat ideea! o distorsiune de camp suficienta pentru a produce un salt in timp$ Aceasta idee este confirmata chiar de calculele lui Einstein despre marea unificare a fortelor$ (upa insemnarile descoperite recent in arhi'e! Proiectul Philadelphia ar fi fost reluat! la sfarsitul anilor patru#eci! de catre dr$ ;on 3eumann si apoi incheiat cu succes in anul 19<3! prin proiectul -ontau2$ In acel an = se spune = oamenii de stiinta si tehnicienii au reusit sa stabileasca o le"atura temporara directa cu anul 19+3! sa faca o spartura in #idul spatio-temporar$ Pe acolo! prin aceasta spartura! unul dintre supra'ietuitori se spune ca ar fi a0uns pana la na'a Eldri"e a anului 19+3 si! dupa anumite corecturi in comportamentul masinilor! ar fi facut-o sa reapara in timpul ei de atunci! curand dupa disparitie$ *u alte cu'inte: na'ei Eldri"e i s-ar fi dat a0utor din 'iitor! pentru a putea re'eni in 19+3 deoarece s-a stiut de pana din compartimentul "eneratoarelor$ (aca nu ar fi existat actiunea de a0utorare din 19<3 sau daca aceasta nu ar fi a'ut re#ultatul dorit! atunci na'a ar fi ramas in 'ecii 'acilor blocata intre dimensiuni in hiperspatiu! in pra"ul eternitatii sau poate in 'iitor! in anul 19<3! nu se stie exact> %trapun"erea spre anul 19+3 pare a fi reusit! printre altele! cu un tip de antena piramidala! numita delta t (t! de la timp $ : persoana deosebit de dotata mediumic! aflata acolo! s-ar fi concentrat asupra situatiei de la bordul na'ei &%% Eldri"e! reali#and astfel re#onanta cu acel timp$ %e pare ca la reali#area contactului cu trecutul s-a folosit o componenta non-hert#iana! o "ama de frec'ente de dincolo de spectrul cunoscut al undelor electroma"netice$ *omponenta impre'i#ibilului in saltul in hiperspatiu 6imp de doi ani de la acest incident ! Einstein a refu#at sa comunice "u'ernului despre marea &nificare! ca si cum ar fi renuntat la cercetari$ -ulti "enerali ai armatei considerau inca Experimentul Philadelphia ca fiind un esec! insa Einstein descoperise o idee "eniala$ El a inteles ca o distorsiune temporala are ne'oie de o componenta a impre'i#ibilului pentru a de'eni poarta temporara$ (Aceasta inseamna! in exemplul dat! ca! desi ne-am propus ce'a precis pentru a doua #i! este inca impre'i#ibil drumul nostru exact $ Acest impre'i#ibil era insasi natura

celei de-a cincea forte! adica ea nu actiona pe o scara de marime (cum este "ra'itatia = care actionea#a numai asupra materiei! electroma"netismul numai asupra elementelor electroma"netice etc$ . aceasta a cincea forta facea parte din toate! insa! in acelasi timp le compunea pe toate$ ?eusita experimentului Einstein era in acelasi timp reticent! nu 'roia deloc sa coopere#e! cu toate ca diferite rapoarte e'identiau faptul ca el nu renuntase la ideea unificarii fortelor$ -oti'ul acestui refu# cate"oric de a coopera era e'ident: Einstein 'a#use unde au dus cercetarile sale intreprinse in domeniul atomului = bombele atomice lansate asupra oraselor nipone @iroshima si 3a"asa2i secerasera sute de mii de 'ieti omenesti total lipsite de aparare$ El 'edea #i de #i cu in"ri0orare faptul ca amenintarea ra#boiului rece se putea transforma intr-un ra#boi nuclear$ ?usia so'ietica era in posesia unei arme nucleare. amenintarea era "rea$ In aceste situatii era constient ca nu era permisa o a doua "reseala$ ?apoartele despre cercetari de'enisera atat de importante incat insusi presedintele ?oose'elt intreba #ilnic despre stadiul in care se afla (dupa cum relatea#a protocoalele oficiale ale anilor 19), $ Amenintarea so'ietica era prea puternica! astfel ca armata %$&$A$! precum si "u'ernul! cautau sa aiba un atu in e'entuala confla"ratie mondiala$ Aceasta tensiune era mentinuta de Einstein care refu#a cooperarea! insa un incident a schimbat situatia$ Aa 1< decembrie 19)+! Einstein a iesit din laboratorul sau personal fiind transfi"urat din pricina emotiei$ Printre primii cu care s-a intalnit era si Abraham Blexner! caruia i s-a adresat cu urmatoarele cu'inte: Abraham! am reusit1 Am trimis un cobai in 'iitor$ A ramas cinci minute acolo si apoi s-a intors$ Este inca in 'iata$ ?etra"erea si distru"erea oricaror urme Blexner a comunicat imediat acest lucru presedintelui! insa entu#iasmul sau nu a durat mult$ Einstein nu 'roia sa di'ul"e formula! indiferent cate presiuni s-ar fi facut asupra lui$ -oti'area era bine cunoscuta: @iroshima ii apasa umerii! nu 'roia sa poarte constiinta unei alte "reseli$ (in acel moment Einstein a de'enit de nerecunoscut! imbatranise brusc! era tot timpul retras! nu comunica si refu#a sa mai lucre#e chiar si in laborator$ %-a indepartat de toti prietenii si refu#a orice comunicare$ Asupra lui s-au orientat cele mai intense si incredibile presiuni! atat fi#ice! cat si psihice$ &n ade'arat ra#boi parapsiholo"ic a fost declansat ca urmare a acestui refu#$ Einstein banuia probabil ce 'a urma pentru ca! spre marea uimire a armatei! a distrus orice posibilitate de reconstruire a ideilor referitoare la ultimele formule ale unificarii fortelor$ Pe 1C aprilie 19))! Einstein a fost internat la spitalul din Princeton cu o "ra'a hemora"ie interna$

-edicii i-au propus o inter'entie chirur"icala de ur"enta! insa el a refu#at aceasta idee$ %e pare ca si-a petrecut ultimele #ile in compania fiului sau! 'orbindu-i despre marea unificare$ 6estamentul lui Einstein Aa 1< aprilie 19))! a murit asistat doar de o sora medicala! insa dupa aceea a fost incercata o ultima solutie de aflare a formulei cautate$ Astfel! dr$ patolo" 6homas @ar'e/ i-a facut autopsia! desi era clara cau#a mortii$ El a ar"umentat prin faptul ca toti "ermanii sunt supusi autopsiei dupa moarte! iar extra"erea creierului facea parte din metoda "ermana$ Astfel s-a facut o operatie asupra cortexului cerebral al lui Einstein pentru a0un"erea la celulele cenusii ale ariilor asociati'e! in tentati'a de a i#ola impresiunea memori#ata a formulei$ Aceasta operatiune s-a desfasurat in mod secret si a durat aproape cinci ore$ Aa terminarea operatiei a fost anuntat decesul oficial al marelui fi#ician! insa nu s-a obtinut formula dorita$ &n al doilea comando s-a facut de catre dr$ @enr/ Ambrans! medicul personal al lui Einstein (1939-19+1 ! care i-a extirpat ochii in ideea ca poate in ultimele momente ale 'ietii 'i#ionase pentru ultima oara formula (stiut fiind faptul ca pe retina se pastrea#a! intr-un anume fel de impre"nare ce poate fi ulterior reconstruita! ultima ima"ine 'a#uta sau chiar numai ima"inata de cel decedat $ (ar si aceasta incercare a a'ut un esec total$ *ate'a #ile mai tar#iu se cerea permisiunea familiei pentru studierea in continuare a creierului lui Einstein! permisiune acordata! insa nu se stie daca s-a a0uns la 'reun re#ultat ulterior$ %e pare ca studierea creierului a continuat inca mult timp dupa aceea$ (e#'aluirea formulei 8ineinteles! oficialitatile armatei %&A nu au renuntat la ideea de a descoperi aceasta ma"ica formula$ %-au in'esti"at toate aparatele din laboratorul lui Einstein! s-au rasfoit toate 0urnalele! corespondenta si> stupoare! au descoperit ca Einstein a scris in testamentul sau datele necesare despre aceasta forta si implicatiile nefaste asupra umanitatii! daca descoperirea 'a fi folosita in scopuri malefice$ 6estamentul lui Einstein si-a "asit odihna in biblioteca secreta a ;aticanului unde! pa#ita cu strasnicie! aceasta "eniala descoperire se afla la loc de frunte! pe lan"a alte documente importante$ %e cunoaste doar faptul ca aceasta forta 'a fi folosita de catre omenire atunci cand 'a trece peste un pra" hotarator in e'olutia ei$ %e pare ca ar fi preci#at pana si momentul acestui pra"! la D) de ani de la moartea sa> adica anul E,3, (1 ! data la care se presupune ca omenirea 'a iesi din cea mai mare cri#a care a lo'it 'reodata aceasta ci'ili#atie$

*odul lui Einstein Aceasta formula de ba#a care lipseste este denumita in cercetarile ulterioare le"ate de relati'itatea timpului si unificarea fortelor ca fiind codul lui Einstein$ *ercetari semnificati'e s-au facut de catre ilustri matematicieni ai timpului pentru a spar"e acest cod! insa fara reusita$ ?eluarea experimentului Intre timp! cealalta echipa care se ocupa cu cercetarile asupra fortei a cincea si-a dublat eforturile$ In anii FC, exista chiar ideea ca erau foarte aproape de a reusi spar"erea acestui cod$ *ercetari facute in laboratoarele americane de la Polul %ud au relatat despre experiente care demonstrau efectele acestei forte si e'entuala folosire$ *u toate ca datele sunt foarte putine si insuficiente! se pare ca s-a efectuat un al doilea experiment! copie a Experimentului Philadelphia! dar acum s-a folosit un submarin atomic$ (upa experiment! submarinul a disparut fara urma! nu s-a mai intors niciodata! nu s-a mai semnalat niciodata aparitia lui$ %e pare ca daca s-ar fi scufundat! macar urmele de radiatii ar fi aratat pre#enta lui! insa nu exista nici un indiciu in aceasta pri'inta$ ;iitorul si trecutul sunt a filei doua fete In (EG! timpul este definit ca forma fundamentala de existenta a materiei in continua de#'oltare! exprimand succesiunea si simultaneitatea proceselor realitatii obiecti'e sau ca durata! perioada! masurata in ore! #ile etc$! care corespunde desfasurarii unei actiuni! unui fenomen! unui e'eniment. scur"ere succesi'a de momente. inter'al rastimp! ra"a#$ (ar timpul este desi"ur un subiect mult mai complex decat poate su"era o scurta definitie$ :amenii de stiinta si filo#ofii s-au luptat sa desluseasca problema timpului in diferite moduri$ Pentru unii este o ilu#ie. pentru altii este un proces liniar masurat de ceasuri! ce nu sunt altce'a decat dispo#iti'e dinamice sau matematice con'enabile folosite de stiinta. totusi altii considera timpul ca fiind multi-dimensional$ Bi#icieni precum -in2o's2i si (irac au studiat conceptul de uni'ers bloc in care timpul este doar una din dimensiunile unui uni'ers static cu patru dimensiuni! prin care constiinta noastra indi'iduala se misca$ (escoperirile fi#icii cuantice! ale fi#icii nucleare si ale relati'itatii au determinat oamenii de stiinta sa conceapa uni'ersuri chiar mai stranii! in care timpul poate cur"e cu 'ite#e diferite in locuri diferite si poate chiar! pentru anumite particule atomice cum ar fi tahionii! sa-si in'erse#e sensul de cur"ere$ *at de consistent este momentul pre#ent = o secunda! o milisecunda! o nanosecunda9 A'em instrumente care pot in pre#ent masura trecerea timpului pana la o picosecunda! care este ca durata raportata la o secunda! cat o secunda comparata cu 3, de ani1 (aca am continua sa supunem timpul la astfel de disecari teoretice 'om fi desi"ur in pericolul de a reduce realitatea la nimic$ (e fapt exista moti'e temeinice pentru a crede ca! intr-un mod ciudat! atat trecutul! cat si 'iitorul au un anume fel

de realitate. diferenta intre ele si pre#ent ar fi aceea ca pre#entul este ceea ce percepem si traim acum! pe cand atat trecutul! cat si 'iitorul sunt de obicei nepercepute$ (ar exista multe ca#uri autentice de oameni care au premonitii (intre#ariri ale 'iitorului sau retromonitii (re'elatii precise ale trecutului $