Jacques Val6e

A L2-a planeti- Sitckin Zecharia

GnnrAGr
Codul cosmic - Sitckin Zecharia
intoarcerea la genezd - Sitckin Zecharia
$untem animate de experlentd
La inceputul timpului- Sitckin Zecharia
pentru presupugil extrateregtri?
Rizboiul zeilor cu oamenii- Sitckin Zecharia
$au suntem CI sursfi pentru elemente vttate aeestora?
Regatele pierdute - Sitckin Zecharia $au suntern poate e noud resd de fiin{e intetigente
Sfirpitul lumii 2012 - Armaghedon - Sitckin Zecharia ereat* de ei gi a e6rer evolufie o eentroleaa*
Trepte spre cer - Sitckin Zecharia indeapraape...
O lume ascunsd - Raymond Bernard
Anunnaki din Nibiru - Gerard R. Clark
Amprentele zeilor - Graham Hancock
Sfidarea timpului - Sorin $tefinescu
28 Jacques Vall6e
orice munc6 sistematicdbazatdpe o inteligenjl qtiinfificd incepe
cu informaliile fizice. Deci in prima parte a c64ii am adunat acele
cazuride la care putem inv6{a ceva nou despre energia qi structura
care caracteizeazd fenomenul. Pattea a doua, care trateazd pro-
blemele enigmatice, adesea subtile, ale cercetdrii din teren, oferfl
cdteva exemple de cazuri apatent de rutind cafe s-au dovedit a fi
importante qi de rapoarte faicinante care au explica{ii obignuite- in
pu*"u a treia am aioperit impactul dovedit asupra martorilor, de la
iimple povestiri cu arsuri de soare gi conjunctivite pdn[ la expunerea
U i aoia letal[. in partea a patra am strdns cazui care, dupd expe-
rienla mea, sunt dintre cele mai provocatoare, pentru a fi analizate
de colegii mei cercetltori qtiinfifici. Iar in partea a cincea, cititorul
va gasi-observaJiile pe care le-am frcut in 1988, c6nd m-am intors
in6raziliaspre a cduta probe pentru rdnirile provocate de intalnirile
cu OZN-uri - probabil zona cea mai semnificativd de investigafie
pentru viitor. O anex6 propune o nou[ definilie qi un nou sistem de
flasificare pentru informaliile OZN qi un index complet de ca-zuri
care listeazd observafiile descrise in carte.
Toate cazurile examinate in acest volum erau neidentificate cdnd
am inceput s[ le studiez. Multe din ele continuS sd r[m6nd neiden-
tificate dupd toat[ munca depusd de asociaJii mei qi de mine. Ceea
ce am aflit in acest timp Jine de puterea qi de asemenea de sldbi-
ciunea metodologiei gtiinliflce, cu limitdrile analizelor tehnice qi cu
insdgi natura temerilor qi prejudec[filor noastre ca oameni de gtiin{d
ce infrunta necunoscutul. Este un proces care ne invald o nou6 expe-
rien![ de umilin{a in fa{a universului qi a potenJialului slu uluitor
de a dezvdlui forme straine de conqtiinld 9i, poate mai important,
noi explordri in noi inqine. Dar concluziamea imediatd este aceasta:
orice altceva ar putea fi, oZN-urile reprezint[ o tehnologie capabila
de actiuni vdtdm6toare.
Plnrilinrfir
ll PIRIIIA I PIRAMTIRII||R
Fenomenul OZN este atdtde complex, incAt evocd multe imagini
arhetipale, multe visuri gi conflicte gi este atAt de puternic in impactul
spiritual, incdt manifestdrile fizice obiqnuite sunt adeseori trecute cu
vederea sau uitate.
CAt despre miracolele religioase qi alte aqa-zise evenimente
paranormale, este ugor s[ fie inldturate de potenfialele implicalIi ale
evenimentului observat chiar inainte ca cineva sd aibd timp sd pund
intreb[ri detaliate, critice despre realitatea plm0nteasc5 inconjurd-
toare. Am invd[atsdzdbovesc pe p5mdnt, chiar dacd,proceddnd astfel,
risc si-mi atrag dugmbnia unora dintre cei mai entuziagti teoreticieni.
Pentru a stabili clar cd intr-adevdr ne ocup[m de efecte mate-
riale, energetice gi care interac\ioneazd in moduri remarcabile cu
mediul, am adunat in cele trei capitole care compun Partea intdia
unele cazuri din dosarele mele ce se refer[ la caracteristicile fizice
ale OZN-urilor. Aceste cazuri nu confin doar mirturiile observato-
rilor despre asemenea efecte, ci oferd de asemenea parametri cuan-
tificabili.
Astfel, capitolul 1 recapituleazdmaimulte exemple in care poate
rezulta din observ[ri o estimare a energiei; doul din ele sunt cazuri
directe, definite ca exemple in care am discutat cu martorii oculari.
Capitolul2 cuprinde noud cazuri de asa-zise fragmente din obiecte
neidentificate. Am participat direct la patru din aceste investigatii;
doul din mostre se afld in custodia mea qi le fin la dispozilie pentru
teste ulterioare efectuate de oameni de qtiinfa calificafi. in capitolul 3
am prezentat patru cazuri de fotografii de OZN-uri nepublicate pdnd
acum, pe care le-am obfinut in timpul cdl[toriilor inAmerica Latind
qi pe care le glsesc foarte interesante. in hei din aceste cazui am
vizitat locul gi am intdlnit martorii.
30 Jacques Vall6e GmfiNst 3l

Nu s-a frcut aici nici o incercare de acoperire a tuturor caracte- ,,Musafirul" a zburat c[tre sud, a ftcut doud lupinguri complete pe
risticil0r fizice alefenomenului intr-un mod exhaustiv. un asemenea cer deasupra navelor franceze, apoi a dispdrut.
comuni- Persoana care mi-a relatat acest caz, Michel Figuet, era in acel
studiu trebuie s[ agtepte timpul c6nd ideile preconcepule ale
talii u.uO.-ice poi n Oepagite qi cdnd eforturile bine fondate 9i bine timp prim-timonier al flotei franceze din Me-diterana. Cirmaciul a
observat sosirea obiectului din pozitria sa de pe puntea submarinului
Jiiiiut" (sau, de pre ferat, maimulte eforturi independente cu diferite
p"rcp.rti""'qi diferite metodologii in competilie unul cu celdlalt) Junon. A alut timp s5 se ducd sus, la furnul-pilot, unde a pus mdna pe
qase binocluri qi le-a imp[rfit tovarigilor sdi. Erau trei sute de martori,
pot h conduie sd atace frontal pioblema. impreund cu examinarea
^urmelor incluzind patru ofitreri de pe Junon, trei ofitreri de pe Daphne, doi-
in infrarogu ale oZN-urilor detectate de sateli{ii spioni,
oamenii de gtiinld interesali ar dori sd investigheze vasta probleml sprezece marinari francezi qi personal al observatorului meteorologic.
gra- To{i martorii de la bordul lui Junon, a carei prord se afla spre est,
a urmelor ozN, a ratarilor aprinderii la automobile, a efectelor
vitatriei, a efectelor electromagnetice 9i a emisiilor de microunde' auvdzut obiectul ca o uriagd sferd luminoas[ cu un disc pe margine
toate c6te au fost parfial catalogate in ultimii 25 de ani de cercetatori
venind dinspre vest la ora 9:15 p.m. Era de culoarea unui tub flu-
independenli consacialit. Degiasemenea efecte au fost prezente
in orescent, av6nd cam aceea$i luminozitate ca luna plini. Se migca
pe care le-am cerceiat nu_ am frcut un efort special sd le incet, orizontal, la o distanfd estimatd la 10 km sud de nave, de la
"ur*ll"
investighez in propriui 1or context. in schimb, ofer documentele
stu- vest la est. A llsat o urmd albicioasd similard cu strdlucirea unui
dierii a'cestor iazuri ca un prim pas in aplicatea atalizei tehnice in ccran de televiziune.
enigma OZN. Cdnd se afla exact la sud de nave, obiectul s-a indreptat in cddere
spre p5mOnt, aftcutunul, dou5, trei lupinguri complete, apoi a plutit
spre mijlocul unui slab,,halou".
Figuet mi-a relatat cd observase ultima pafte a traiectoriei sale
GaRitolull: prin binoclu; a fost ?n stare sd observe dou[ pete roqii sub disc. La
scurt timp dupd aceea, obiectul a disp6rut in centrul str[lucirii sale
Msgawati
,,aga cum se stinge un bec". Traseul gi haloul au rdmas vizibile pe cer
franceze, Junon qi Daphnd, un minut inheg.
La 1 iulie 1965, dou6 submarine
Laora9:45 p.m. haloul areapdrutin acelaqi loc Ai obiectul a l5sat
escortate de vasul de sprijin logistic Rh6ne, au parlsit baza
navald
irnpresia ci s-ar ,,aprindeoo. S-a ridicat, a mai fbcut dou6 lupinguri qi
din Toulon, indreptdndu-ie cdtie Gibraltar. Vasele au c6ldtorit mai
ttzburat cdtre vest, unde a dispdrut la 9:50 p.m.
int6i cdtre La Horta in Azore, apoi c6tre Norfolk, virginia, pentru a
efectua o serie de opera{iuni comune cu flota SUA, care era ocupatd
A doua zi, Figuet a comparat insemndrile sale cu cele ale
in acea perioad[ to t"i rp".utea capsulei Gemini l6ngd Bermude; unui inginer de comunica{ii care observase din fortul marinei
acelagi obiect. Impreuni au sunat observatorul meteorologic din
submarinel e franceze escortau port-avionul Wasp'
lrort-de-France. Cel care arlspuns la apel observase gi el spectacolul
Mai tdrziu, navele au trecut prin uraganul Betsy, ale c[rui efecte
din ziua precedentd. A confirmat cd nu era nici avion, nici rachetd,
le-au evitat scufunddndu-se lJ trei sute de metri' Pe drumul de
nici meteorit, nici balon, nici satelit in dezintegrare, nici fenomen
intoarcere c6tre Franla s-au oprit zece zlle la Pointe-d-Pitre, in
Gua-
plasmatic de genul fulgerului globular.
d*lrp", qi o zi la Saintes, iniinte de a ajunge in insula Martinica'
lui septembrie 1965' Este foarte dificil de spus dac[ un asemenea,,incident" nu a avut
unde au ancorat la sfdrqitul
seard pldcut6, loc niciodat[ sau dacd a fost o halucinafie. Martorii erau obser-
in timpul popasului lor in Fort-de-France, intr-o
u apdrut din vest, incet gi silenlios, un OZN mare' vatori competenfi, fiind dispersa[i pe o zond intins[. Erau antrena{i
cu un
""itenin,
 33
32 Jacques Vall6e 80[taGt

in urmdrirea de noapte (Michel Figuet a primit in mod special note Bdrbat energic, cu simf critic, ceea ce i-a conferit reputalia de
foarte bune pentru ubilituteu sa in.cao qi observarea a durat destul ,,demitizator" printre cercetdtorii francezi mai entuziagti, Figuet
de mult, avdnd in vedere c6 in acest timp cel care md informase a locuiegte acum ?n sudul Franlei. iqi amintegte clar amdnuntele obser-
putut s[ se duc6 in turnul-pilot, sd ia binoclurile 9i sd le distribuie vafiei sale. Mi-a spus cd s-a mai int6lnit cu membri ai echipajului, a
personalului. c[ror memorie a faptelor era la fel de precisS.
Totugi, dacl admitem cd bxista un obiect, cum par a spune Alt[ observa{ie remarcabild frcutl, l6ngd Grenoble, Ftanla, la
faptele. atunci, ca oameni de gtiin{5, trebuie s6 infruntam o astfel de 5 noiembrie 1976, de cdtre un om de gtiin{5 marcant este revela-
piouo"ur.. in mod specific, dacd obiectul se afla lazece kilometri, toare. Ca qi in cazul anterior, au existat mai mul1i martori gi durata
a fost indeajuns de lungd pentru a permite sd fie vizute qi memorate
uu apreciat martbrii, atunci reprezentaun disc avdnd 90 metri in
"rr-
diametru, un dispozitiv formidabil intr-adevdr, l^udnd in considerare detalii ale obiectului gi traiectoria sa. Dar erau alte doud caracte-
remarcabilele manevre pe care le expunea. Intreaga succeslune ristici remarcabile: prima, era posibil de stabilit cu precizie distanfa
sugera comanda qi un obiectiv.
pdndlaobiect; a doua, calificarea excepfionald a unuia dintre martori
-Mai a fumizat anumili parametri fizici carc au fost rareori disponibili in
mult, este posibil de calculat intreaga disipare de energie a
obiectului pebaza estimdrilor distanlei 9i a luminozitltlli oferite de cazui OZN.
martori. Cifra rezultatd este de 2,3 megawali (MW)t.
Pentru a putea avea o perspectivi asupra acestei cifre, este util
s[ o comparSm cu nivelele de energie a catorva aparate comune.
tn timp ce energia unei cositori de iarbd este de aproape 3 kilowati
(kw), iar a unui motor de automobil este in domeniul 75-1000 kw(l
My7;, un avion comercial atinge 50-150 MW; energia unei centrale
nucleare se mdsoar[ in mii de megawafi'
in calculul de mai sus am ob{inut cifra energiei numai din can-
titateade lumind emis[ de obiect 9i numai in partea vizibild a spec-
trului care a fost receptat de observatori. Fenomenul ar putea dezvolta
energie in alte moduri - in microunde sau in unde radio. Dacd are
o stricturd material[, fizicd, necesitd energie pentru a dep[qi gravi-
talia, chiar dac[ utilizeazd tehnici de propulsie extrem de avansate
pe care le putem doar specula. Din aceste motive, cifra pe care am
Lalculat-o poate fi consideratl ca o aproximare grosolan[. Aceasta
und6 de precaulie trebuie avutd in vedere pe m5sur6 ce trecem in
revistd aite cantriobservate care ne pot da o percep{ie a fizicii feno-
menului OZN.
in 1988 l-am reintdlnit pe Michel Figuet 1a Bruxelles, cu ocazia
unei conferinfe europene particulafe a cercetbtorilor OZN, cafe a
strans laolaltl cercetltori din Anglia, Franla, Spania, ltalia, Belgia,
Figura 2. Portul Fort-de-France
Olanda, Statele Unite gi Uniunea Sovietica. El a confirmat mane-
vrele gi forma obiectului.
34 Jacques Vall6e
Sunt profund recunosc[tor GEPAN-ului, biroul guvernamental
francez de investigalii OZN (cunoscut acum ca SEPRA), pentru
comunicarea detaliilor cazului pe care am avut ocazia s[ le discut
pe larg inaintea vizith ri locului in 1988. conform politicii sale, am
ichimbat numele martorilor. Dosarele oficiale conlin binein{eles
detalii cornplete gi interviuri amlnunfite cu cei implicafi2:
Primul martor in cronologia acestor observdri este o domni-
goard M. care se uita la televizor, La ea acasd, ?n oraqul Rives, l6ngd
Grenoble. Era ora 8:08 p.m. A vdzut o luminl stralucitoare afard
gi l-a chemat pe tat6l s5u. Amdndoi s-au dus pe balcon de unde au
observat o surs6 de lumind puternic[ traversind cerul cu vitezdmare
de la nord-vest la sud-est, dispdrdnd dupb munli in direclia Montand.
Cdnd a fost interogat de jandarmi, tatdl a afirmat cd lumina pbrea sd
se roteascd.
in timp ce acegti doi martori observau obiectul in Rives, un flzician
francez,pe care ?l vom numi dr. Serge, conducea maqina la gapte mile
deplrtare, l6ngd Voreppe, pe drumul care duce de la Rives la Gre-
nobl". De-abia se reintorsese de la Paris cu un avion cate ateizasela
aeroportul din Grenoble qi conducea magina spre cas[. Uitdndu-se in
sus, a v6zut un disc luminos migcdndu-se pe cer. S-a oprit 9i a ieqit din
magind pentru a-l observa cu aten{ie. Era ora 8:10 p.m.
Conform opiniei doctorului Serge, discul era mai str[lucitor ca
o lun[ plin6, Era ugor aplatizat (cu un raport de orientare 0,9) qi
avea diametrul unghiular de aproximativ 12 minute cerc (luna plind
are un diametru unghiular de aproape 30 minute cerc). Obiectul era
alb in centru gi alb-alb[strui la margine. Era inconjurat de un halou
intens verde, gros de aproape 2-3 minute cerc.
La inceputul observbrii, discul se afla aproape direct deasupra'
Zbura cu o vitezl constantd spre est-sud est, in mai pulin de opt
secunde acoperind aproximativ 1,3 grade de cerc pe secundd.
tn acel moment, discul s-a oprit fbrd s[-gi schimbe dimensiunile
qi a planat cam trei pdnd la zece secunde. Apoi a pornit din nou intr-o
directie diferitd, latreizeci de grade fald de traiectoria precedentd,
cu o vitez[ mult mai mare, acoperind aproape opt grade de cerc pe
secund[, trecdnd prinfa[amuntelui Le Taillefer, la 36 km depdrtare.
Dr. Serge a pierdut discul din vedere c0nd acesta a trecut prin
spatele muntelui Le Neron, la 9 km depdrtare.
milmt 35
intreaga observare a durat cam20-25 secunde gi nu a existat nici
un zgomot. Cerul era limpede, nu bdtea vdntul la nivelul solului 9i
temperatura era cam de 40'F.
in 1988 m-am dus in zonain care a fost fdcut[ observarea. Foto-
grafiile gi schilele existente in raportul GEPAN nu fac nici o favoare
maretriei locului. Mun{ii se ridic[ de ambele pbrli ale rdului Isere. in
unele locuri, drumul trece la bazaperefllor verticali de granit.
Trebuie remarcat cd cercetirile efectuate de GEPAN au dezvdluit c[
fusese observat un obiect similar, cu trei ore mai devreme, la 18 mile est
de Rives, gi cd un disc luminos fusese reperat doud ore mai t6rziu de un
confrolor civil de trafic aerian in tumul de control al aeroportului militar
de laAulnat.
Imediat dupd ora 8:05 p.m. in aceeagi zi,unmartor aflatla cdfiva
kilometri de Vienne avdzut o sferd uqor aplatizatd, a cdtei lumind
era similard cu cea a unui tub foarte strdlucitor de neon, cu o zond
incandescentd roqu-oranj sub aceasta. Era cam de o qesime din dia-
metrul lunii pline qi zbura foarte repede de la vest-nord vest c[tre
cst-sud-est.
Ludnd in considerare aceste observafii foarte competente, este
posibil sd se determine energia qi viteza obiectului in limite rezo-
nabile. La o reconstituire atettd a observafiei, s-a estimat cd obiectul
zburala o altitudine de 1500-2500 picioare, ceea ce ar conduce la
un diametru intre 6-20 picioare gi o vitezd de aproximativ o mild
pe secundd sau 3600 mile pe ord in a doua fazd a traiectoriei. Pre-
supundnd cd discul disipa la fel de multd lumind cu cea a unei luni
pline, cum a observat dr. Serge, energia sa in partea vizibild a spec-
trului era de un modest 15 kW.
in interviurile conduse de anchetatorii OZN ai Centrului Nalional
Francez pentru Studii Spafiale (CNES), dr. Serge gi-a extins
descrierea obiectului, menfiondnd cd haloul ii amintea de culoarea
produsd la arderea s[rurilor de cupru. Este de asemenea de remarcat
od dr. Serge, care este directorul unui laborator de fizicd mcleatd,
nu a raportat'observalia nim[nui qi nu a menfionat-o colegilor. Doar
c6nd mdrturia domnigoarei M. gi a tatdlui ei a fost publicatd in ziate
qi.a oferit propria experien!6.
Pe l6ng6 rapoartele jandarmilor, declara{iile martorilor qi cerce-
tlrile oamenilor de qtiin{[ de la GEPAN, au mai fost audiali mai
 Jacques Vall6e
36
c[ffe un judec[tor, fost preqedinte al curfii
mulli observatori chiar de
Regionale de APel.
Tn timpul pregetirii acestei cdr\i am avut ocazia sd anahzez
informafiile impreund cu dr. Claude Poher, cel care a fondat grupul
GEPAN. Ne-am intdlnit neoflcial intr-o cafenea din Paris, in apro=
piere de cartierul general al cNES; mi-a spus c[ acest caz,de la Gre-
noble r[m[sese unul din cele mai incitante pe cafe le studiase.
CNES este situat intr-un vechi col! al Parisului, unde Les Halles,
piala de produse, a atras un interesant segment de populafie de-a
i"r*t secolelor, de la alchimistul Nicholas Flamel qi scriitorul
Viior Hugo, la proprietarli de magazine, prostituate, camionagii qi
studenli in c[utare de part-time joburi. Astazi pia\a a fost mutatd
intr-o suburbie qi zona este patria a sute de mici magazine carc
satisfac gusturile turigtilor. Moda ,,new wave" se afl[ in imediata
apropierJ a localurilor punk, rock qi a sex-shopurilor, a bijuteriilor,
a la ora 1:30 a.m.
en-gros, care ope-
frrmelorprospere pentru vdnzarc de imbrlcaminte
reazdfricv"nt la fiotu-l legii. Era un decor ciudat pentru o discufie
despre qtiin{e sPatiale.
- Oii"at d"lnteresant ar fi fost cazul Grenoble, spuse Poher, nu
a reugit s5 fie adus in atenlia oamenilor de gtiinfa francezi marcan{i.
pentru ei reprezenta doar un alt raport ozN, chiar dacl martorul
principal era unul dintre colegii 1or. Nici m6cat nu s-ar deranja s[ se
intdlnlasc6 cu el pentru a revedea informaliile, pentru cd ei cred cl
OZN-urile nu igi au locul intr-o lume ra{ional6'
I-am spus cI GEPAN depdqise vremurile'
Pentrumine nu are importanfd numai vn caz singular, ci acumu-
larea de asemenea cazrtrr. Multe lucruri s-au schimbat in anii care
au urmat cercetdrii observa{iilor dr. Serge de cdtre GEPAN, i-am
explicat. Parada modelor extravagante, abundenla carfilor de Erd
Nou6 in librlrii, miile de desene animate, teprezentdnd extrate-
reqtri in orice form6 posibil[, evidenliau aceast[ schimbare. chiar
dac[ qtiinJei traditrionale ii place sau nu, publicul a acceptat de mult
existenfa ienomenului OZN. Sarcina noastr[ acum este de a selecta
parametrii cel mai bine documenta{i din informafia acumulat[ qi s[-i
ud.r."- in fa\a colegilor nogtri, astfel incdt cercetarea sd inainteze,
chiar dacdnu avem i[spunsurile pe care le-am dori despre natura
qi
originea obiectelor.
Gontact 37
Al treilea caz pe care va trebui s5-l revedem in acest studiu
al nivelurilor de energie asociate cu OZN-urile a avut loc ldngd
Arcachon in Franfa, la 19 iunie 1978, gi a fost de asemenea inves-
tigat in profunzime de GEPAN. in timp ce cazul din Grenoble era
remarcabil pentru convergen{a gi inalta calitate a observafiilor, eve-
nimentele pe care le vom relata introduc alt parametru excep{ional:
OZN-ul a declangat fotocelulele care controleazd luminile intregului
orag. Din distan{a qi pragul de nivel al celulei este posibil de a defini
alti estimare a energiei obiectului3.
Oragul unde a avut loc observarea este Gujan-Mestras gi au existat
martori independenfi lAngd Creon qi La Reole.Unziar local descria
cum doi tineri infricoga{i, un bucdtar de 18 ani pe nume Franck Pavia
Ei un ucenic de m[celar de l7 ani, Jean-Marc Guitard, au b[tut la uqa
unui brutar, domnul Varisse, care pregltea p6inea pentru a doua zi,
Adolescen{ii se opriserl pe marginea drumului pentru a repara
instala{ia de semnalizare a maqinii, cdnd toate luminile oraqului au
lbst dintr-odatd stinse. in acelagi timp un bubuit puternic i-a frcut sd
sarl din loc. Apoi au vdzut obiectul. Dup[ descrierea lor, era oval,
rogu, inconjurat de ,,fldcdr|'o albe gi zbura cdtre ei la o altitudine de
I 1.000 picioare.
in acel moment, Jean-Marc n-a mai putut respira gi a leqinat.
Obiectul gi-a schimbat atunci direc{ia qi s-a indepdrtat.
in timp ce povesteau intdmplarea brutarului (care se spune cd a
riis de ei), ambii martori erau clar insp[im6nta[i, aveau dificultdli de
vorbire, iar Jean-Marc avea ochii roqii qi p16ngi.
in aproximativ aceeaqi perioadd de timp, un qef de restaurant de
1.5 de ani, domnul Bachere, care conducea automobilul cdtre Bor-
tlcaux, a vdzttt,,o sferd mare, portocalie, foarte strllucitoareo' care
plana peste La Reole, la aproximativ 1000 picioare, inainte de a dis-
lrirrea. A reapSrut in acelaqi loc un minut mai tdrzit. Sofia domnului
llachere a confirmat observatia acesfuia.
Datoritd acestor rapoarte care au fost transmise de executorii
jutliciari la centrul spa{ial din Toulouse, GEPAN a decis sd investi-
lihoze imediat: trei dintre oamenii lor de gtiin!6 au fost chiar a doua
ti la, fa[a locului.

38 Jacques Vall6e
Au chestionat indelung martorii, i-au dus lalocalizarea actuald 9i
i-au pus s[ indice cu teodolitul locurile unde obiectul apdruse qi dis-
pdruse. La sfdrqit, martorilor li s-a dat un set de mostre color standard
din care au selectat ceea ce corespundea cu fenomenul observat.
Aceasti investiga{ie a scos la lumind qi mlrturiile altor martori
care anterior tdcuseri. De exemplu domnul 8., un student care
locuia in Gujan, a confirmat cd se afla afard cdnd luminile ora-
gului s-au stins la jumdtate de ori dupl miezul nopjii. in acelaqi
timp a auzitunbubuit puternic, de tonalitate joasi, care l-a speriat.
Domnul B. a observat raze portocalii deasupra pinilor, sub pla-
fonul norilor.
in timp ce anchetatorii chestionau martorii, au sosit la secfia de
polilie cd{iva reprezentanfi ai unui grup local OZN de amatori. Au
fluturat o fotografie neclard alb-negru a unui obiect, chipurile v6zut
in aceeagi zondcuciteva luni inainte. Unul din ei a ardtatpozamar
torilor, spunAnd:
*Ar fi interesant de verificat dacderaacelaqi OZN care s-a intors.
Cercetdtorii GEPAN au reuqit s[-i conving5 pe aceqti ozeniqti
s[-qi tempercze enttniasmul qi s6-qi am6ne propriul interviu cu mar-
torii, evitdnd astfel genul de contaminare pe care o vedem in mod
constant cdnd observatorii OZN sunt bombardali cu intreb[ri care
sugereaz[ rlspunsul de cdtre amatori gi mass-media.
Seriile de mdsurdtori efectuate in teren au stabilit (in limitele
aqteptate de eroare ale memoriei umane) c[ to{i martorii au observat
acelagi obiect. Erau de acord asupra parametrilor de timp, duratd,
distanfd, traiectorie, sunet gi luminozitate. Existau totugi discrepan{e
in ceea ce privegte altitudinea gi diametrul aparent al obiectului.
Unul dintre martori, care a dat cele mai consistente mdsurdtori, a
fost utilizat ca surs[ primard pentru aceste estimiri.
Directorul departamentului de utilitdfi ordgeneqti a fost de ase-
menea intervievat. A ardtat anchetatorilor localizarea celulelor foto-
electrice care control eazdluminlle de pe strdzi. in mod natural, cdnd
aceste celule sunt expuse la o lumind care depdgegte pragul normal
ele presupun cd s-a luminat de ziud pi opresi sistemul. Rezultatul
analizei fixeazd distanla intre celuld qi OZN la 135 m qi 480 m, sau
vag intre 400 qi 1500 picioare. Aceasta produce un nivel de energie
intre 160 kW 9i 5 MW.
39
Gmtact
Pentru a completa acest capitol, doresc sd analizez un al patrulea
caz extras din dosarele SUA pentru cd fumizeazb totuqi alt punct de
vedere asupra domeniului energetic, oferind totodatd qi cdteva per-
spective interesante asupra controversei OZN gi a tratamentului s5u
de c6tre oamenii de qtiinf6-savanli.
Cazul a avut loc la ora 8:15 p.m., la 30 decembie 1966, in apro-
piere de Haynesville, Louisiana. Martorii sunt un profesor defizicd,
dr. G., gi familia sa. Cercetdrile mele la biroul meteorologic au dez-
vdluit cd vremea era mohordtd, cu cea[d qi burnild slabd, plafonul de
nori afldndu-se cam la 300 picioare, toli parametrii fiind in acord cu
afirma{iile martorilor. Nu era furtun[.
La inceputul lui 1967 am dat peste aceastb observaJie pe cdnd
revedeam sistematic dosarele Forfelor Aeriene SUA, ca asociat al
doctorului J. Allen Hynek de la Universitatea Northwestetn, care era
consultantul gtiin{ific pentru studiul lor asupra OZN-urilor, cunoscut
ca ,,Proiectul Cartea Albastrd". Raportul doctorului G. qi al familiei
sale nu a fost urmlrit de personalul ForlelorAeriene, astfel incdt am
hotdrdt sd o facem noi.
Dr. G. ne-a spus doctorului Hynek qi mie c[, in acea noapte, igi
conducea automobilul pe autostrada SUA 79 intre Haynesville gi
grani{a cu Arkansasul, cdnd so{ia l-a frcut atent cdtre o str[lucire
roqie-portocalie ce ap[ruse prin qi deasupra copacilor din fatd la
stAnga lor. Au continuat s[ o observe pe mdsurd ce inaintau pe auto-
strad[. Pdrea o emisferd luminoasd, pulsdnd regulat, situdndu-se de
la rogu matla portocaliu strdlucitor, intr-o perioad[ de aproape doui
secunde. Nu exista fum sau fl5cdri, ceea ce ar fi caracterizatunfoc.
l)e fapt, cdnd maqina a ajuns la aproape o milS de sursa de lumin[,
dintr-odat[ aceasta a devenit alb-str6lucitoare, anuldnd farurile qi
lbrmdnd umbre ascu{ite. Aceastl izbucnire de lumind nu numai c5-l
lb(a pe dr. G. sd-gi acopere ochii, dar i-a trezit gi pe copiii care
tlormeau pe bancheta din spate. Dup[ aproximativ patru secunde, a
rcvenit la nuanJa ei rogie-portocalie.
Au fost descrise mai multe observlri frcute de alte persoane din
zond. Un martor a spus cd aproximativ cu qase zile inainte fusese
vrazutd o lumin[ strdlucitoare asemdndtoare, cam in acelaqi loc.
Deoarece Universitatea din Colorado aprimit fonduri de laForfele
Acriene SUAce depdqeau 500.000 U.S.D. pentru a studia OZN-urile,