Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Materiale şi metode
Materialul biologic utilizat: indivizi maturi de Asplenium scolopendrium L.
colectaţi din Valea Vâlsanului (Argeş County, Romania)(+… GPS) în anul 2014. După
aclimatizarea care s-a realizat timp de 2 luni, plantele au fost transferate în ghivecele
de experienţă.
Solul utilizat pentru experiment a fost de tip Florisol (S.C. Florisol Product
S.R.L.), obţinut prin prelucrare din zăcământul Dersca-Dorohoi, cu următoarele
caracteristici fizico-chimice: substanţă organică în produs uscat-minim 70%, pH 6,5-
7.0, umiditate 60-70%, N: 410 cca, P: 192 ppm, K: 1350 ppm.
Substanţa utilizată pentru încorporarea Pb în sol a fost Pb(C2H3O2)2*3H2O
(XXXX) fiind realizate următoarele variante experimentale: Control= 0 g kg-1 sol,
V1=0,2 g kg-1 sol, V2=0,75 g kg-1 sol, V3=1 g kg-1 sol (referinţă bibliografică ).
Determinarea parametrilor fiziologici s-a realizat cu ajutorul Qubit
systems S151 IRGA Carbon Dioxide (CO2) Analyzer, LabPro Interface, Logger pro
Software. Rata/intensitatea fotosintezei şi respiraţiei au fost exprimate în CO2 în μmol
CO2 m2 s-1.
Determinarea pigmenţilor asimilatori: clorofila a şi b şi a pigmenţilor
carotenoizi s-a realizat spectrofotometric, utilizând formulele lui Holm. Rezultatele
obţinute au fost exprimate în mg g-1 fw.
Determinarea activităţii catalazei din frunze s-a realizat prin titrare cu KMnO4,
rezultale obţinute fiind exprimate în ml KMnO4 g-1 fw.
Conţinutul total de polifenoli din frunze s-a determinat prin
metoda spectrofotometrică, cu reactiv Folin-Ciocâlteu, prin măsurarea absorbanţei la
765 nm (Ortan et al., 2015). Rezultale obţinute au fost exprimate în echivalenti acid
galic/fw.
Determinarea concentraţiei de Pb din sol, din partea subterană şi
supraterană a plantei s-a realizat prin spectrometrie de emisie atomică cu
plasmă cuplată inductiv - ICP-AES, prin masurarea probelor prin metode
dezvoltate in-house. Pentru sol: aproximativ 5 g proba uscata si fin mojarata a fost
partial mineralizata intr-un amestec de acid azotic (67%) : apa distilata 1:1 (10 ml: 10
ml), prin agitare pentru 5 ore. Amestecul a fost filtrat si adus la semn la balon cotat de
100 ml cu apa distilata. For the mineralization of the plant materials a microwave
digestion system Speed wave from Berghof was used. The reagents used were nitric
acid (67% -7 ml) and hydrogen peroxide (3 ml) p.a from Merck for the digestion of the
samples and bi distilled water to bring the volume to volumetric flasks.
Analytical methods. For ICP-AES (inductively coupled plasma atomic
emission spectrometry) analyses was used a Varian, Liberty 110 spectrometer for
quantitative determinations of lead. The wavelength used for the measurement of lead
was 220.353 nm.
UV-Vis analyses were performed using a UV-Vis spectrometer Unicam Helios
α Thermo Orion at the resolution of 1 nm, with 1 nm slit width and automatic scan rate.
The obtained results were processed using specific data analysis software (Origin Pro
8.0).
Experimentul a fost realizat în 3 repetiţii; prelucrarea statistică a rezultatelor s-
a realizat cu ajutorul SPSS program, version 16 iar pentru comparaţia mediilor s-a
utilizat testul Duncan. De asemenea, a fost calculat indicele de corelaţie Pearson.
Rezultate şi Discuţii
Cantitatea de Pb din sol a fost determinată prin spectrometrie de emisie
atomică cu plasmă cuplată inductiv - ICP-AES, pentru fiecare variantă, la începutul
experimentului, după încorporarea în sol a Pb(C2H3O2)2*3H2O, obţinându-se
următoarele rezultate: Control= 0 mg kg-1, V1=76.25 mg kg-1,V2=332.20 mg kg-
1, V =608.68 mg kg-1 Pb+2.
3
Cantitatea de pigmenţi asimilatori (clorofila a şi b; carotenoizi) a fost
determinată după 4 luni de la iniţierea experimentului.Cantitatea de clorofila a a variat
între 1.05 mg g-1 fw (V2) şi 1.17 mg g-1 fw (V1), cu o valoare de 1.08 mg g-1 fw la
Control. Clorofila b a înregistrat o variaţie între 0.621 mg g-1 fw (V3) şi 0.687 mg g-
1 fw (V ), cu o valoare de 0.69 mg g-1 fw la Control. Indicele de corelaţie Pearson arată
1
o corelaţie negativă între concentraţia de Pb din sol şi conţinutul de clorofilă b (R= -
0.645).
Conform Krupa şi colab. (1996) clorofila şi carotenoizii pot fi utilizaţi cu succes
ca indicatori pentru a determina toxicitatea Pb asupra plantelor
superioare. Cercetările menţionează situaţii în care Pb nu influenţează semnificativ
concentraţia de clorofilă (Rossato et al. 2012; Olivares, 2003), situaţie întâmpinată în
cazul de faţă la variantele cu concentraţii mari de Pb în sol (Fig.1). La cea mai mică
concentraţie, V1, s-a observat o uşoară creştere a conţinutului de
clorofilă a, respectiv b. Acelaşi efect a fost semnalat şi de Shu et al. (2011),
Wiszniewska et al. (2015), Kaznina et al. (2005). Conţinutul de clorofilă a şi b nu a fost
influenţat semnificativ de tratamentul cu Pb la variantele V 2 şi V3
În ceea ce priveşte conţinutul de carotenoizi, la varianta cu cea mai mică
concentraţie de Pb în sol (V1) creşterea a fost mult mai pronunţată faţă de martor (cu
36%)(Fig. 1). Astfel, s-a constatat că Pb induce modificări semnificative ale acestui
parametru. La clorofila a şi la clorofila b, chiar dacă au fost înregistrate modificări,
acestea nu au fost semnificative.
Creşterea concentraţiei carotenoizilor reduce stresul determinat de Pb, aceşti
pigmenţi având rol antioxidant (Patra et al., 2011; Shu et al.,2011, Michalak, 2006).
Rata/Intensitatea fotosintezei. Kalaji şi Loboda (2007) consideră că, deşi
există numeroase lucrări în care este menţionat efectul negativ al metalelor grele
asupra fotosintezei, nu există o regulă clară prin care să se stabilească răspunsul
plantelor la acest tip de stres. Determinările realizate pentru intensitatea fotosintezei
au dus la obţinerea unor valori cuprinse în intervalul 1.27-1.30 μmol CO2 m2 s-1, astfel
încât nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între cele patru variante cu Pb în sol
şi Control (Fig. 2). Schwarzauer-Rockett et al. (2013) au constatat că la concentraţiile
de 100 şi 200 mg L-1 Pb(NO3)2 la specia Pueraria montana var. lobata rata
fotosintezei şi concentraţia de clorofila a şi b nu au fost influenţate. Nici la concentraţii
de 10 ori mai mari (1000 şi 2000 mg L-1) Pb nu a influenţat semnificativ conţinutul de
clorofilă a şi b la Robinia pseudoacacia, iar influenţa asupra fotosintezei a fost redusă
(Dezhban şi colab., 2015). Indicele de corelaţie Pearson arată o corelaţie negativă
între concentraţia de Pb din sol şi activitatea fotosintetică (R= -0.652).
Rata/Intensitatea respiraţiei. Dacă în cazul fotosintezei nu au fost obţinute
diferenţe semnificative între variante, pentru respiraţie situaţia a fost total opusă.
Valorile ratei respiraţiei au fost mai mari cu 18% pentru V 1, respectiv cu 26% pentru
V3, faţă de valoarea înregistrată la martor (Fig. 2). Creşterea respiraţiei cu aproximativ
20% la Pisum sativum datorită acţiunii Pb a fost observată de Parys et al. (1998).
Sharma et Dubey (2005) susţin că la concentraţii scăzute Pb stimulează respiraţia,
însă mecanismul de stimulare încă nu este cunoscut. O posibilă explicaţie ar fi nevoia
crescută de ATP rezultat în urma fosforilării oxidative care se acumulează în interiorul
membranei mitocondriale. Respiraţia are un potenţial mare în ceea ce priveşte
capacitatea de compensare a stresului la care sunt supuse plantele, prin consolidarea
sistemului respirator şi a potenţialului energetic al celulelor (Ratushnyak şi colab.
2014) (Vodnik şi colab., 1999). Valoarea 0.794 obţinută pentru indicele de corelaţie
(R) în cazul respiraţiei ne indică, cu o certitudine de 0,01, că există o corelaţie puternic
pozitivă între acest parametru şi concentraţia de Pb din sol.
Concluzii
Stresul provocat de expunerea la Pb a speciei Asplenium scolopendrium este
compensat prin mecanisme antioxidante: creşterea conţinutului de carotenoizi, a
activităţii catalazei şi a conţinutului total de polifenoli, dar şi prin intensificarea
respiraţiei. Nu s-au înregistrat modificări semnificative în ceea ce priveşte conţinutul
de clorofilă şi activitatea fotosintezei. Răspunsul antioxidant obţinut poate fi utilizat ca
biomarker nespecific pentru evaluarea mediului poluat cu Pb.