Creatia

S, I

jocul

PENTRU iNCEPUT

udor Arghezi (1880-1967).

e
e
e

poet, prozator ?i gazetar cu 0 carier a

literara tntinsa ?1 foarte boqata, unul
dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice.
Biografia scriitorului, plina de cotitun, a rarnas p!:lna azi controversata
m multe detalu. Nu-?i 1ncheie studiile.
incepe sa lucreze 1n fabrica, pubhcand In paralel versuri In reviste. 1n
1899 se retrage la ManC'1stirea Cernica. tar intre 1900 ?i 1905 e diacon
la Milropolie. Pleaca in Elvetia. la
Fnbourq, unde este gazduit la o manastire. Audiaza cursuri universitare
la Geneva. lnvata sa lucreze ca bijutier si ceasornicar. Celinda prin Europa. Revenit In tara Tn 1910. se alirma
1n prirnul rand ca jurnalist cu ternuta
verva polernica. Ram2\ne in Capitala
Tn timpul ocupatiei germane din prirnul razboi mondial, scriind la Gazeta
Bucurepilor ?i la Scena, publicatii devenite progerrnane. ceea ce 11 aduce,
dupa razboi, acuza de colaboratiorusrn ;ii un an de lnchisoare la Vacaresti In vremea celui de-al dorlea
razboi rnondral este tndus din nou. la
Targu-J1u, pentru pamfletul Baroane,
consideral a leza autoritatea milit.ra
hitlensta in Romania. Tinta a unor
atacuri vehemente dupa instaurarea
cornunismuhn. este rnarginalizat catlva ani, opera fimdu-i puss sub interdictie. DupCI o serie de gesturi de

1. Sa Tncepem cu un joc. Scrieti pe o bucata de hartie o

calitate, un defect ?i o pasiune (un hobby) care credeti ca va
caracterizeaza. Profesorul va aduna biletele ?i va alege trei
dintre acestea, pe care vi le va citi. Ghkiti cine sunt autorii.
2. Ce scop si ce rezultate credeti ca a avut acest joc?
3. Ce tnseamna jocul pentru voi? Alegeti dintre urrnatoarele raspunsuri sau forrnulati altele:
amuzament cornpetitie alta realitate pierdere de
timp efort creatie gratuitate exercitiu mental destindere imaqinatie tnvatare simulare spirit de echipa
4. Unele jocuri sunt ,,pentru copiii tntre 9 si 99 de ani".
Ce sernnificatie credeti ca are aceasta formula publicitara?

PREFATA

de Tudor Arghczi

Intr-o zi, pe inserat,

Ce sa vezi? Ne-am apucat,
Doi parinti ~i doi copii,
Din Cartea cu [ucdrii,
Sa mintim, sa povestirn
Ce-am stiut ~i ce nu stim,
Pentru alti copii, mai mici,
Nici chiar mici de tot, dar nici
Mari, ca de insuratoare,
Si facuram si-o prinsoare,
Cine poate scri mai iute
Stihuri vreo cateva sute,
Si ne-arn asternut pe scris.
Ochii ni s-au cam inchis,
Mana ne-a cam amortit
Si-a iesit ce a iesit.
Am citit in adunare
Ce scrisese fiecare,
$i din toate, vrea nu vrea,
S-a ales povestea mea.
Ramasagul fu: ,,Se poate
Seri si pe nerasuilate ?"

Unitatea

"-I
I

fronda r: vinde In piata cirese din

livada sa de la Marti?or - Tncepe sCi
se bucure din nou de onoruri. Este
ales membru al Acaderruei l~omane ?i
al Mani AdunCiri Nationale. Opera lu1
cil?t19Ci tot mai rnulta pretuire dupa
1970 lncoace.
Arghezi lncepe sa publice la 16 ani,
dar debuteaza editorial tarziu. la 47
de ani. cand era deja bine cunoscut
prin scrierile aparute In reviste. Volumul de versuri Cuvinte potrivite
(1927), sinteza a creatiei sale lirice de
pana atunci, este Tntampinat de critica literara ca un eveniment. Din acest
moment Arghezi dc'.i la tipar, cu o
intrerupere lntre 1947 ?i 1954, numeroase volume de poezii si de proza, pana catre sfarsitul vietii, lnnoindu-s: in repetate randur: viziunea
poetica. Este unul dintre marii scriitori rornani, a carui personalitate se
lasa greu definite.
Alte repere bibliografice: Flori de mu
ogai (versuri, 1931) este una dintre
cele ma: temerare incercari rornanesti de a practica ,,estetica uratuiui"
n poezie. Csrticics de seara (versuri,
1935) inchipuie, dimpotriva, o lume
a purrtatii, a inocentei. Hore (versuri.
939) este, in perioada interbelica.
..ilumul eel mai reprezentativ pentru
creatia juciiu?a a poetului.

1 -

Joe ~i joaca

Vorba e c-arn castigat

~i,-n sfarsit, am rasuflat.
Partea mea, intr-adevar,
Am avut un sfert de mar,
impartind un mar cretesc;
Nu cumva ca sa jignesc
Pe tovarasii de coate,
Mancand sferturile toate.
Domnule, care citesti
Multe altele povesti,
Mai frumoase ~i mai scrise,
N-o sa-ti placa, pare-rni-se.
Te-ai deprins cu stih bogat,
Cu care te-am invatat,
Nu ma osandi, vai rnie !
C-am cazut in saracie,
E nevoie sa-ti explic:
Esti prea mare. Fa-re mic.
Uita regula o data
~i, cu cartea dezvatata,
Mergi nitel de-a busile.

Poti inchide usile,

De ti-e tearna si rusine
Sate faci de ras ca mine .
Iesi din dogma si, tiptil,
Fa-te la citit copil.
Asta, Domnule Confrate,
Da alean ~i sanatate.
Eu, cum vezi, incet, incet,
M-am facut analfabet.

Poezia Prefata deschide placheta T.Jra piticilor(1947).

..
ea
Z1

cu jucarii ( 1931)

Note lexicale
dogma, s.f - ansamblu de idei fundamentale, considera e indiscutabile, tntr-o rel1gie (sau lntr-o conceptie filozofica)
alean. s.n. - (in text) mangaiere, hnistrre

DISCUTAREA TEXTULUI

este un

..e proze scurte de Tudor

pe care el tnsus: le considers
pentru cei rruci $1 pentru cei
sonajele cartii sunt tatutu.
::e1 doi copii ai autorului:
'u1ra).

Ce impresie va trezeste poezia la prima lecture? Este un

text sobru sau unul jucaus? Explicati. arqumentand cu exemple din text.
Joe ~i rostire
1. Textul cuprinde o serie de cuvinte care se refera la joc.'

ldentifi~ti-le.

fi/fJ/;t
/,Jp4ffl

'

Dictionar literar

/'Terna reprezmta ideea ce~1lrali1 I aspectul la care se refera un text

(,,despre ce este vorba", In linii man,
In text). Se pot ldentrtica numeroase
teme care apar frecvent In literatura:
copilaria. dragostea, prieterua, razboiul, viaia de zi cu zi, catatoria etc.
De multe on, identificarea temei unui
text este relat1va, depmzand de
ruvelul de generalitate la care se face
aceasta operate (de exemplu: ,,dragostea" sau ,, dragostea neimplinita ": ,,ora~ul" sau .orasul de provinere" etc.) sau chrar de interpretarea
textului 111 cauza.

lnversiune
procedeu smtact,
care consia 111 modificarea 01 dinii
obisnui le a cuvintelor In en uni.
Autor - pe1 scans care a prod us o
opera hterara, artisuca sau ?tiintificiJ.
Cititor
eel care citeste. Pentru cei
care constituic publicul textelor orate
>cJu al alter creaui artistice se folosesc
5i lei rneni precum ascultator, privitor, spectator etc. Pentru toate aceste upun de public se foloseste termenul de receptor:- eel care recepteaza o cane arusnca. un rnesaj etc.

Dictionar

/ Prefata este un text care precede o

opera, cup. inzanc.l, de regula, lamu1 iri privnoare la aceasta. Ea poate sa
apar pnc1 autorului sau unui special isl,
care piezinta sau recomanda opera
rC'specl1vCl
Polemica esto o discutie In contradictoriu, o controversa pe o terns literara. ~liintif1cci, politicci etc. Aceasta
se desfasoara oral sau in scris. intre
doi sau ma: rnulu particpenli. care
susnn cu argumente opinn diferite.

2. Care cred,~Ji ca este tema poeziei? Aleqeti dintre urrnatoarele variante: copilaria jocul creatia cornpetitia.
3. Gasiti In text secvente care ilustreaza diferite ipostaze
ale jocului. Va puteti orienta dupa sugestiile de la exercitiul
3 (p. 6).
4. ldentificati inversiunile din text. Care dintre ele vi se
pare cea mai surprinzatoare?
5. Explicati ce este neobisnuit Tn urrnatoarele constructs:
,,stihuri vreo cateva sute", ,, tovarasii de coate", .rru..te a tee
povesti", ,,mai frumoase ?i mai scrise", ,,cu cartea de~ata:a .
6. Ce suqereaza astfel de Intrebuintari ale limb ... :. e;et
dintre urrnatoarele variante sau torrnulati un rasp... "":; o:J~n
stanqaciile copilului In vorbire;
creativitatea copilului Tn exprimare;
inventivitatea lingvistica a poetului;
spontaneitatea rostirii.
u

Copii ~i adulti

Pentru cine scriu cei care partiopa

ca~n text secventa corespunzatoare
(l)Cui credeti ca i se adreseaza poeza :~~~-a:JP!ta..
tiler sau ?i unora, ?i altora? Argumer:a ~
3. Poezia este akatuita din doua ::.atand ce anume rnarcheaza grarnta c ~:e
@Grupati cuvintele ?i expres e ~~
registrul stilistic caruia Ti apart r a~
(elevat): analfabet, confrate, occsu
soare, rama~ag, regula.

5. Observati distributia lor - :

C4fl\l explicati cele observate"
~6. ldentificatt Tn text asDE-:' =
(adresarea catre cititor, exo ~:. ,
nir~ cititorului asupra rooc ,
~Cui credeti ca i se ac::-.
nule Confrate"? Exphca

Arta poetics

<1. Prefata poate ;

tificati, ln partea a ~
o optiune polem c2 a
~I 1!!ora ~i chiar c_

/(_ ~ Jocul desc s ...

Dictionar literar

/ Arta poetica - text in care un auto:

J?I exp: ima, pnn rnijloace artrsuce
specrfice operei literare, conceptia

dcspre crcanc

o expresie a cc - _
spectiva, ~1 L ...... a: Me~t~..,

er.el

31 Ce

poezie1?

se- --__...,~.

- .,alul

Unitatea

1 -

Joe ~i joaca

DINCOLO DE TEXT
/1t,Pentru Tudor Arghezi, revenirea - prin creatia artistic;:a
la copilarie inseamna o reqasire a inocentei. Credeti
ca va sta copilariei este, tntr-adevar, un univers al puritatii
du ~- adultii vor sa o vada astfel? Discutati.
/ 2. Ce alt~ opere literare ati citit sau ati ~tudiat Tn, anii anterio i, In care apare motivul literar al ,,Tntrecerii" sau al ,,rarriasa ului"?
lcunoa~teti opere literare ln care copilaria este prezentat~- ~Lin alte ipostaze? Exemplificati.
e_1-omentati urrnatoarea afirrnatie:

\3.

Constantin Brancu~i. Foca (Miracolul)

Nu trebuie respectate sculpturile mele. Trebuie sa le iubesti ?i sa ai dorinta sa te joci cu ele... Eu vreau sa sculptez forme care pot da bucurie
oamenilor.

(Constantin Brancu~i)

Dictionar literar

Motiv literar - unitate minimala In

structura unui text, care ajutcl la conturarea temci ?I a sernniftcatiei acestuia. Acela:;i motiv literar poate fi regasit in creatii diferite. Ccl mai adesea, motivelc se refera la situatii tipice: desparurea de iubita, rivautatea
intre Iratl, asteptarea 1n smquratate.
pierderea unei scrison, calatona in
lurnea subparnanteana etc.
Genuri literare - principalele lipuri
de creaui hterare: epice (avand un
conunut naranv. personaje, o ordonare a narauunii potrivit momentelor
subiectulut. unul sau mai multi naratori), dramatice (conceputc pentru a
putea fi transpuse in spectacol teat1all 5i lirice (care exprirna viata launt" 1, cu toata gama trairilot sufletesti
1, 1 1 ilu1: sentimente, ernotii, dispozi111tucl111i etc.).

iN LOC DE SFAR~IT
Pregatiti-va sa reactionati rapid! Alegeti doua cuvinte
din lista de mai jos. Scrieti-le pe o bucata de hartie si dati-o
coleguluide banca Akatuiti, fiecare, o scurta povestire, pornind de la cele doua cuvinte primite:
strut ceasornicar baclava termite sinuzita cui
diazepam gramofon compact-disc vartelnita
Aveti cinci minute!

Personalital~~
C .mstantin Brancu~i (1876 1957),
,lptor roman, unul dintre marii art a1 secolului al XX-lea. 1n opera sa.
uta puntatea formelor primare,
etnce. carora le atnbuie o sem1e srmbohca.
Joar Miro (1893-1983),
pictor.
,1 grafician spaniel. Pornind
ilul condran, in arta sa. el
une irnaqrrara. de umor ?i
smd semne :;1 f1gur1 care
pictunle facute de copii.

Joan Mir6. Carnavalul arlechinului

Joe de

C0

p 11

PENTRU iNCEPUT
Va prezentati la un interviu pentru a obt "e ..i"' oost de
raspundere. lnstructiunea este urrnatoarea De "'~ .,e sunteti numit ministrul apararii. Care sunt pr rrie e e .... cr1.1r pe
care le veti face?" Aveti 30 de secunde deg~ o e
Dupa raspunsul dat, credeti ca vet1 ob e oos: .... oentru
care candidati? Arqurnentatl.

ircea Horia Simionescu

(n. 1928), prozator. Scnitorul tnsusi
relateaza ca ar fi jurat, tmpreuna cu
<1f!i colegi de liceu din nlrgovi5te, sci
nu publice nimic pana la patruzeci de
a111. Prima carte, lngf'niosul bine tem
petal. Dlcuotiar onomastic, ii aare
111 1969, deschizaod drumul unei bogate cariere hterare. [ste un scrritor
extrem de mventrv, construmd, alaturi de romane, earn de o tactura
aparte. impreuna cu fostu colegr (Radu PE'trf'scu, Costache Olareanu s.a.),
1 euniu ulterior de crrtica sub titulatura de .scriitoru tarqovistenl" sau
.. Scoala de la Tarqoviste". are o influen\a dcoscbita asupra qeneratiilor
uimatoare de prozaton ?i de poeu.
Alte repore biblrografice: lnqeniosul
tune temoeiet. cirlu alcc:ltuit din
patru volume Dtctionsr onotnsstic
( 1969), colect 1e de fi?e plme de um or
~i Iantezie. unde f1ecare nume inreqrstrat devme un .personaj" cu proprrile insusm :;1 mtarnptan: 81bliogrci
f1a qenerala (1971), care parodraza
falsa erudnie pnntr-o antologre de
comentaru la scnen mexistente: 111tnetete plu: unu ( 1976), continuare a
,, dicttonarulur". srevier ( 1980), o fa Isa .rstorte a calarrutatrlor", amestec
dei utant de texte dtferite, de refe
nnte culturale reale :;r tmaqmare open? care se adreseaza outonlor
raf1nat1.

ERASMO
sau
A DOUA FOTOGRAFIE CU O~

IE. I . HCI

de Mircea Horia Sirnionescu

Eram presedintele Republicii. Tocrnai deer tasern starea

de razboi cu Radulescu 0. Armata lui era mai rrost Jt.zestrata
tehnic, dar se bucura de sprijinul unor solda iexcelenti, ternerari, condusi de generalul Foca, un tigan rnasiv impertinent.
Politica lui Radulescu, lipsita de preiudecati rasiale, adusese
in randurile cornbatantilor 0 gram.idi de i_,inu i iuti In
manuirea prastiei, capabili de Iapre mernorabile. Puneam la
punct amanuntele luptei, ordonam deplasarea tancurilor pe
strada Brancoveanu ~i stabileam str.iji purernice pe Parvan
Popescu, pet;\tru rezistenta In caz de atac din pre palarul
domnesc. Bolovaneanu, comandanrul Capitalei, incerca sa
ma convinga ~e oportunitatea folo irii unor atacuri aparente, care sa a~a~e pe dusrnan ~i sa-l atra .i in Alce, unde ar fi
fost intampinat de grosul fortelor noastre i nimicit. Cercetam cu neincredere planul lui cand, printre rapoarte, mi se
aduse vestea cumplita ca Dinu Chiran, seful Starului meu
Major, impreuna cu cativa cornandanti au furat secretele militare ~i au pus mana pe depozirul principal de proiectile,
declarandu-se neutri. Sirntii parnanrul fugindu-mi de sub
picioare. Chiran primise in chiar dimineata acelei zile peste
un milion de franci nou-nouti pentru plata arsenalelor. Eram
lovit in mod talharesc. L-am chemat pe Oncescu Alexandro.
- Ce stii despre complorul lui Chiran? l-arn intrebat.
- Stiu ca a incarcat munitia ~i a dus-o la el.
- Dar voi uncle erati P
- Ni s-a spus ca acesta este ordinul. A explicat ca duce
proiectilele la comandantul Anghel, seful fronrului 3.

Unitatea 1 -

Alberto Giacometti, Cvadriga

Personalitali

Joe ~i joaca

- Ai cunostinta de motivele acestui act criminal?

- Da. Cred ca este suparat pentru ca i se arata atata incredere lui Valerica Bolovaneanu, de felul lui cam palavragiu.
- Bine. Tu ce crezi despre tradarea Jui Chiran?
- Eu cred ca a procedat asa cum cer interesele Republicii,
mi-a raspuns cu impertinenta,
- Iesi aiara, daca nu vrei sa te trimit In Iata plutonului de
executie !
Bolovaneanu, care fusese de fata la acest schimb de cuvinte si care retinuse, neindoios, parerile Jui Chiran despre el, se
aprop1e:
- De mai rnulta vreme am observat In armata noastra o
antipatie fata de mine. Daca un om care se devoteaza cu totul
datoriei, armatei, necedand cu nici un pas fanteziilor unora
ca Anghel, Chiran, Oncescu Alexandru, Pavelescu, Crisan,
poate fi suspectat, atunci rostul meu este in alta parte ...
- Stai, Valerica, nu te pripi ! Ai rabdare ! Am sa cercetez.
Pe cine contam ?
- Singurul om in care am incredere este Hector Bosoanca !
Asta este un om exceptional !
- Bine, lasa-rna singur !
Gandurile mi se invalmaseau in cap. Pana atunci nu traisem o asemenea deruta, desi trecusem prin situatii obiective
mai critice. Valerica Bolovaneanu n-avea incredere decat
in ... Hector Bosoanca !
Cine era acest Bosoancil? Fiu al unui subinginer de la
sonde, Hector era unul dintre acei oameni lipiciosi care vor
sa intre cu orice pret in cercul celor importanti, Aparea spre
seara la mine, imi lauda exagerat lucrurile de prin casa, imi
facea o hora de cuvinte dulci, care puteau sa ma cucereasca,
daca nu tresaream cu indignare.
- Esti omul eel mai inzestrat dintre noi toti, spunea. Ai
calitati pe care ti le apreciez in chip deosebit. Uite, ma refer
la scrisul tau. Grafologic, mi se pare tulburator, Ai o vointa
puternica, rnenita sate conduca la fapte mari. Vointa iti este
dublata de o excelenta inteligenta, de o mie de ori mai vie
decat a lui Cruceanu, care trece drept un om inteligent din
crestet pana in talpi ... etc.
Ma analiza .din punct de vedere filozofic si practic, nu ca
un psiholog, ci ca un farmacist, stabilind dozele, notand fiecare
detaliu calitativ.
- Un singur om, din cati cunosc, iti seamana, fiind
aproape tot atat de inzestrat, dar lipsit de generozitatea ta! E
Valerica Bolovaneanu,
Atunci cand imi repetase de cateva ori numele lui Valerica
nu dadusem importanta Iaptului, desi ma atinsese neplacut
asemanarea pe care o stabilise intre mine ~i el. Acum irni
apareau toate foarte clar. Hector Bosoanca ~i Valerica
Bolovaneanu se sprijineau reciproc, ma inconjurau cu fel de
f 1 de amabilirati si i~i faceau impreuna drum spre conducere.

Giacometti (190'1-1966),
oictor elvetran. Cornpozifdt1seaza eel mai adesea
e alungite, dand impreate
/.__ _pi.,._

C emai pe Titisor, maresalul armatei, ministru de externe ~i presedinte al Bancii Nationale, fratele meu:
- Spune-mi, Titisor, ce vor astia Bosoanca si Bolovaneanu ? Ce vor ceilalti,
Chiran, Anghel, Oncescu ? Se petrec sub ochii
mei lucruri carora nu le gasesc explicatia ...
- Esti un prost slab de Inger. Te trag pe
sfoara toti, nu vezi? Bosoanca vine pe la noi
ca sa se joace cu masinile de pompieri aduse
de nenea Titu, pe cea albastra el a turtit-o. iti ia
din raft de fiecare data cate-o carte. Ti-a mai
inapoiat vreuna? Uncle sunt Lir ~i Tibisir, Neata in Africa, Un Robinson eluetian ? Vezi?
Valerica vine sa se dea cu sania. leri a disparut
cu patru popice si o bila - cea mai buna. E un
tampit. Stii ce-a facut zilele trecute? A rupt
cosul de paie pe care-I scosese mama la soare
~i in care a incercat sa intre, desi nu incapea. in
plus, imi ia toate creioanele colorate ~i mi le
strica. Mi le da inapoi ciozvarte. Am vorbit cu
Jean Baila ca, daca mai face pe nebunu', il
prindem ~i-i dam o mama de bataie sa ne tina
minte ... Cat despre Bosoanca, sa nu-1 mai
vad pe-aici ! Mi-a spus - dupa ce ca i-ai
dat bicicleta ! - ca tu ai spart geamul de la
Balaban ~i ca te spune ...
- Ce vorbesti? ! E, intr-adevar, tampit !
- Acuma stii asta? !
Dupa o pauza intrebai:
- Dar Anghel, Oncescu Alexandru,
Chiran?
- Ei sunt baieti buni. Au dus rnunitia acasa la Vica Anghel, ca sa n-o distruga Valerica.
A stricat mai mult de douazeci de grenade pe
pisica aia galbena a lui Sotangeanu, Ramanem
fara grenade ~i asa ...

Pe cand stateam de vorba, printr-un sernnal vocal semanand cu strigdtul cucuvelei, se

anunta Jean Baila.
- l-ati dat prastia cu cracan lui Hector
Bosoancii?
- Iar Bosoancii? tipai prezidemial.
- Era adineauri in Alee cu Valerica,
dadeau mere de la domnu' Dragu~ Demetrescu. 0 sa vie iar madam Dragut sa se planga
ca-i spargem tabla ...
-Titi~or!
-Ordonati!
- Du-te ~i ia-le prastia. Suntem in pragul
marii batalii ~i arrnamentul de intimidare ne

lipseste.
- Dar ce, mai dam lupta? rise frare-rneu.
Fugi de-aci ! Nu mai ai cu cine puna batiilia.
Eu nu lupt.
- Esti tradator !
- Ei ~i? in ce ma priveste, ma due la Vica
sa infiintam impreuna 0 loterie cu poze.
- Cosmopolitule !
Eram tradat de toti, Republica zacea la
pamant, Ma inchisei in camera mica de pe sala
si, asezat pe un balot cu lana abia scarmanata,
plansei amar. Apoi, hotarat sa actionez, ma
asezai la scris si, timp de cateva ore, semnai
decrete de convocare a parlarnenrului, de
mobilizare a rezervistilor Piti Constantinescu
~i Coste! Ciocardia, reorganizai arsenalul,
asezai noi irnpozite pe populatie ~i desenai
pe-o foaie de caiet de matemacicii planul unei
noi linii Maginot ~i al unui tanc cu trei roti.
Ca razbunare, ii spusei mamei pe Crisan, care
facuse din nou pipi pe peretele de la scars.
Seara scrisei prima poezie de dragoste,
inchinata Silviei.

Enciclopedie

Linia Maginot - linie de fortificatie. construrta pe frontiera de nord-est

a Frantei, intre 1927 ?i 1936, de Andre Maginot. cu scopul de a apara
Franta de mvazia germana.
Erestno sau A doua fotografie
cu oameni mici face parte din
volumul oicttone onomastic
(1969), din ciclul lngeniosul
bine temperat.

Note lexicale
oportunitate, s.f. - ocazie, prilej, moment tavorabll
arsenal, s.n. - 1. Tntreprindere sau cladue m care se repera. se fabrica si se

depoziteaza armament; 2.(f19.) totalitatea muloacelor tehruce de lupta

grafologie, s.f. - studiul parncutantatnor mdtvrduale ale scnsului
ciozvarta, s.f. - bucata mare de carne, hatca. (m text) bucata dmtr-un
obiect
cosmopolit, adj. - indrterent fara de traditnle propnului popor. influentat
de alte culturi; (In text) - mftuentat de strarm :;1 .ndrterent fata de ai sai

L i t e r e t u r ii
C emai pe Titisor, maresalul armatei, ministru de externe ~i presedinte al Bancii Nationale, fratele meu:
- Spune-rni, Titisor, ce vor a~tia Bosoanca ~i Bolovaneanu ? Ce vor ceilalti,
Chiran, Anghel, Oncescu? Se petrec sub ochii
mei lucruri carora nu le gasesc explicatia ...
- Esti un prost slab de inger. Te trag pe
sfoara toti, nu vezi? Bosoanca vine pe la noi
ca sa se joace cu masinile de pompieri aduse
de nenea Titu, pe cea albastra el a turtit-o, f ti ia
din raft de fiecare data cate-o carte. Ti-a mai
inapoiat vreuna ? U nde sunt Lir si Tibisir,N eata in Africa, Un Robinson eluetian i Vezi?
Valerica vine sa se dea cu sania. leri a disparut
cu patru popice ~i o bila - cea mai buna. E un
tarnpit. Stii ce-a facut zilele trecute? A rupt
cosul de paie pe care-I scosese mama la soare
~i in care a incercat sa intre, desi nu incapea. 'in
plus, imi ia toate creioanele colorate ~i mi le
strica. Mi le da inapoi ciozvarte. Am vorbit cu
Jean Baila ca, daca mai face pe nebunu', 11
prindern ~i-i dam o mama de bataie sa ne tina
minte... Cat despre Bosoanca, sa nu-l mai
vad pe-aici ! Mi-a spus - dupa ce ca i-ai
dat bicicleta ! - ca tu ai spart geamul de la
Balaban si ca te spune ...
- Ce vorbesti ? ! E, intr-adevar, tampit !
- Acuma stii asta? !
Dupa o pauza intrebai:
- Dar Anghel, Oncescu Alexandru,
Chiran?
- Ei sum baieti buni. Au dus munitia acasa la Vica Anghel, ca sa n-o distruga Valerica,
A stricat mai mult de douazeci de grenade pe
pisica aia galbena a lui Sotangeanu, Rarnanem
fara grenade si a$a ...

Pe cand stateam de vorba, printr-un sernnal vocal sernanand cu strigatul cucuvelei, se

anunta Jean Baila.
- l-ati dat prastia cu cracan lui Hector
Bosoanca ?
- Iar Bosoanca ? tipai prezidential,
- Era adineauri in Alee cu Valerica,
dadeau mere de la domnu' Dragut Dernetrescu. 0 sa vie iar madam Dragut sa se planga
ca-i spargem tabla ...

. ...

- Titisor l
-Ordonati!
- Du-te ~i ia-le prastia. Suntem in pragul
marii batalii ~i armamentul de intimidare ne
lipseste.
- Dar ce, mai dam lupta? rase frate-rneu.
Fugi de-aci ! Nu mai ai cu cine purta batalia.
Eu nu lupt.
- Esti tradator !
- Ei $i? 'in ce ma priveste, ma due la Vica
sa infiintam impreuna 0 loterie cu poze.
- Cosmopolitule !
Eram tradat de toti. Republica zacea la
pamant. Ma inchisei in camera mica de pe sala
si, asezat pe un balot cu lana abia scarrnanata,
plansei amar. Apoi, hotarat sa actionez, ma
asezai la scris si, timp de cateva ore, semnai
decrete de convocare a parlamentului, de
mobilizare a rezervistilor Piti Constantinescu
~i Costel Ciocardia, reorganizai arsenalul,
asezai noi impozite pe populatie ~i desenai
pe-o foaie de caiet de rnatematica planul unei
noi linii Maginot si al unui tanc cu trei roti.
Ca razbunare, il spusei mamei pe Crisan, care
facuse din nou pipi pe peretele de la scara,
Seara scrisei prima poezie de dragoste,
inchinata Silviei.

Enciclopedie

l nla Maginot
lmie de fortifica' d pe frontiera de nord-est
'ltrp 1927 ?i 1936, de AnJ

scopul de a apara

J oerrnana,

Note lexrcalc
oportunitate, s.f. - ocazie, prile], moment favorabil
arsenal, s.n. - 1. intreprindere sau dadire in care se repara, se Iabnca ~' se
depozitcaza armament; 2. (fig.) totalitatea rmjloacelor tehruce de lupta
grafologie, s.f. - studiul particulantaulor indivrduaie ale scnsulu:
ciozvarta, s.f. - bucata mare de came; haka: (111 text) bucata dintr-un
obiect
cosmopolit. adj. - indiferent fata de traditiue propriului popor. mfluentat
de alte culturi; (in text) - influentat de strain. ~' mdiferent fa~a de ai sCli

''

Unitatea

Dictionar literar

Momentele subiectului - etapele

actiunii infaJi?ate intr-un text narativ:
expozitiunes (In care se dau inforrnatii despre locul ?i timpul actiunii ?i despre personajele implicate in aceasta
sau despre situeu 1m,t1ala, cea de la
care porneste srrul de 1ntamplari care
urrneaza Sd fie relatate), intriga sau
conflictul (elementul care perturbs situatia 1ni\1ala ?i dectanseaza evenimentele narate), desiesursree ectiuni1, punctul culttunsnt ?I deznode
mentul (incheierea actiunii, aJungerea
Tntr-un punct de echilibru, intr-o si
tustie finala).
Narator (sau povestitor) eel care
nareaza sau povesteste niste mtarnplari reale sau rrnaqinare: eel care cornunica. oral sau in scris, o naratiune
Personaj - eel care acuoneaza sau e
imphcat Tn actiunea infa\i?ala Tntr-o
scnere epica, dramatica, uneon ?I linca. Cel mai adesea personajele prezente in creatiile literare sunt oarneni.
dar pot fi ?i alte fiinte (animale, taptun inchipuite etc.) sau chiar obiecte
(ca de exemplu In Povestires unui gal
ban de V. Alecsandn). Personajele pot
fi principale sau secundare teosodce.
1n cazul in care apar numai in anurmte momente in relatare), stetice sau
dinamice, pozilive sau negative... pla
te" (simple, prevtzibile) sau .. rotun
de" (complexe, unprevizibile) etc. Personajele pnnopale sunt adesea denumite ?i eroi sau protaqonistt,
Verosimil (lat. verosimilis... asernanator adevarului") - termenul desernneaza, In sens larg, ceea ce poate f1 crezut, ceea ce e plauabil, conform cu realitatea. Cu referire la l1teratura. 1n\elesul termenului a variat
de-a lungul epocilor 1n privmta a ce
anume poate fi considerat credibil :;i
ce nu intr-o opera literara (privitor la
trasatunle de caracter ale personajelor, la cornportamentul lor, la situatiile rnfc'l~i:;ate etc.)

Personalitati

Paul Klee ( 1879-1940), pictor :;i

teoretician al artei, de engine elvetiana. Creatia sa este realizata lntr-un
hrnbe] de mare finete :;1 puritate,
ascunzand, sub simplitatea aparent
naive. o mare forta de sugestie.

1 -

Joe ~i [oaca

DISCUTAREA TEXTULUI
Ati jucat in copilarie jocuri asemanatoare cu eel povestit? Ce rol aveati? Cum va sirnteati In acest rol?
Joe ~i seriozitate

1. Credeti ca in text este relatata o intarnplare traita de

catre autor? Arqurnentati,
2. Recititi textul cu atentie. Care credeti ca este varsta
protaqonistilor? Cornentati. In acest sens, expresia ,,oameni
mici" din titlu.
3. Ce vise pare neobisnuit in felul In care lncepe relatarea
(,, Eram presedintele Republicii ")? Amintiti-va momentele
subiectului, specifice unei naratiuni. Cum lncepe, de obicei,
un text narativ?
4. De ce In text nu apar cuvinte precum joc, ioecs sau a
se juca? Aleqeti dintre variantele de mai jos:
personajele iau jocul In serios;
naratorul se identifica perfect cu personajul;
nu este vorba despre un joc.
5. Ce sernnificatie are finalul textului? Aleqeti una dintre
variantele de mai jos ?i discutati-o:
intrarea intr-un alt fel de joc;
schimbarea dispozitiei sufletesti a personajului-narator;
parasirea varstei copilariei si intrarea In adolescenta.

Desen de Paul Klee

Limbaj si comportament

1. Observati limbajul naratorului (adult) ?i pe eel al personajelor (copii); exarninati. in acest sens, primul paragraf,
replica Jui Bolovaneanu (,,- De mai multa vreme ... "), precum ?i pe cea a Jui Bosoanca (,,- Esti omul eel mai lnzes-

trat.. ").

2. Modul de exprimare folosit In aceleasi secvente vi se

pare verosimil pentru varsta personajelor? Arqurnentati,
3. Comparati dialogul din aceste secvente cu schimbul de
replici dintre ,, presedintele Republicii" ?i fratele sau. Titisor.
4. ldentificati contraste similare In comportamentul personajelor, cand infantil (copilaros), cand matur.

1. Ce ipostaze ale jocului, dintre cele rnentionate la exercitiul 3 (p. 6), puteti identifica Tn text?
2. Alcatuiti schema quvernarii Tn Republica Tnfati?ata de
autor. Definiti relatiile dintre personaje, avand Tn vedere nu

numai pozitiile pe care le ocupa Tn cadrul jocului, ci si raperturile existente Tntre ele Tn afara acestuia (rudenie, prietenie,
rivalitate, simpatie etc.).
3. Personajele din text T?i asurna anumite roluri. Expresia
,,a juca un rel" se foloseste deopotriva Tn teatru ?i Tn viata.
Dati exemple si aratati prin ce se deosebeste asumarea unui
rol Tn joc, Tn teatru si Tn viata.
4. Personajele imita atitudinile ?i limbajul unor adulti Tn
situatii similare. Cum apreciati acest comportament? Aleqeti
dintre urrnatoarele variante:
preqatire pentru viata:
lipsa de irnaqinatie:
pretacatorie:

evadare din lumea proprie.

Starea de spin: /J toe este de felul e1

labda. in fiece ctio v1afa obtsnuit

poate reintra In drepturile ei fie prin
u-un ?OC din afara, care stik jocul,
fie ptinu-o Inca/care a reguiflor, fie
din irnerior, orinuo discontinwtate c1
con?tiinte1 Judice, pnntro denluzie,
printro trezire la reslitete.
(Johan Huizinga, 1/omo ludens)

Personalltati

eseist 51 istoric de arta olandez, autor al

cartilor Erasmus (dedrcata filozofului
olandez Erasmus din Rotterdam),
Amw gul evutui mediu :;i Homo
ludens. Ultimul titlu este akatuu

Johan Huizinga (1872-1945),

dintr-o

sintaqrna

latineascs.

dupa

modelul Homo sapiens, putand fi tradusa pnn .. omul ca fiinta careia ii

este specific jocul".

Cine se joaca?

1. ln text apare, pe parcurs, o schimbare de planuri, trecandu-se dinspre lumea jocului spre cea a realitatii. ldentificati elementele care diferentiaza aceste planuri.
2. Care dintre cele doua lumi este perceputa de personaje ca fiind mai serioasa: cea a jocului sau cea a realitatii?
3. De ce, pana la urrna, jocul esueaza? Care credeti ca
este miza jocului pentru fiecare participant?
4. Cine credeti ca se joaca Tn text: personajele, autorul
sau ?i unele, ?i altul?

DINCOLO DE TEXT
1. Credeti ca exista si situatii Tn care adultul rnirneaza
comportamentul copiilor? Cornentati, din acest punct de vedere, versul .Lasati-rna sa dorm ... M-am copilarit" din
poezia Trensiiquiere de Tudor Arghezi.
2. Dati exemple - din limba romans ?i din limbi straine
cunoscute - de folosire a cuvintelor ,,joc", ,,a juca" (sau a
echivalentelor acestora), care sa indice posibile Tnrudiri Tntre
joc ?i arte (de exemplu, jocu/ ectorilor. Klavierspie/en etc.).

iN LOC DE SFAR~IT
Textul lui Mircea Horia Simionescu a fast publicat in
1969. lmaqinati-va un joc ,,de-a Republica" Tn zilele noastre.
Descrieti-l Tn eel mult doua pagini.

Unitatea 1 -

lnventie
,

SI
,

Joe ;;i joaca

ficti
, une

I
~

Dictionar literar

Fictiune (lat. fictio, ,,inch1puire".

., nascocire") - creatie care prezinta
tapte. personaje, srtuatu, train etc.
inventate (imaginate). In htcratura.
fictiunea absoarbe, Tntr-un grad mai
mare sau mai mk, elemente din
realitate. 0 plasrnuire cornplet desprinsa de lumea cunoscuta ar deveru
de neinteles.

Grafica de Salvador Dall

Personalitati

Salvador Dali (1904-1989), pictor ~i

scrutor spaniel, care crecaza 111 lucranle sale un univers halucmant. de o
neobrsnuita Ientezre. Unul drntre
pnnopatu reprezentanu ai suprarea1 srnulut in picture,

1. Aratati care verbe din lista urrnatoare vi se par mai

apropiate ca sens de verbul ,,a inventa": a nascod a descoperi a scorni a crea a imagina a plasmui a Tnchipui a gasi a rninti a produce.
2. Grupati verbele din lista de mai sus Tn functie de apropierile de sens dintre ele. Cornparati rezultatele Tn echipe de
cate 4-5 elevi. verificati daca verbele selectate la exercitiul
anterior fac parte din aceeasi grupa sau din mai multe. Discutati.

3. lnventivitatea nu se rnanifesta doar Tn creatia artistica.

Dati exemple de alte activltati In care ea are o irnportanta
deosebita.
4. Recititi poezia Prefata de Tudor Arghezi. Credeti ca
primele doua verbe din versurile ,,Sa rnintirn. sa povestim I
Ce-am stiut ?i ce nu stirn" se ref era la doua lucruri diferite
(sa rnintirn ~; sa povestim) sau la acelasi lucru (sa rnintim,
adica sa povestim)?
s.' Ce tnteles poate avea cuvantul ,, fictiv"? Construiti
enunturi care sa ilustreze sensurile enumerate: plasrnuit
imaginat inventat mincinos fals eronat.
6. Ce deosebire credeti ca este intre fictiune, rninciuna si
afirrnatie falsa? Tineti seama de urrnatoarele repere: vorbitorul (scriitorul) stie I nu stie ca ceea ce spune (scrie) nu
este adevarat ascultatorul (cititorul) stie I nu stie ca ceea ce
aude (citeste) nu este adevarat.
7:'Tn c~re dintre urrnatoarele situatii autorul are datoria
sa nu inventeze? Arqumentati-va raspunsurile: atunci cand
scrie un reportaj atunci cand povesteste o tntarnplare traita unui grup de ascultatori atunci cand transmite public
niste stln atunci cand scrie un curriculum vitae atunci
cand scrie un roman atunci cand redacteaza biografia unei
personalitati atunci cand scrie o scrisoare unui prieten
atunci cand redacteaza textul unei reclame comerciale
atunci cand participa la un joc.
8. F,ictiunea nu este nici adevarata, nici falsa. Universul sau
este inventat ?i totusi e perceput ca ~i cum ar fi real. Prin aceasta, fictiunea se apropie de joc. Discutati afirrnatiile de mai sus
cu referire la textul din manual al lui Mircea Horia Simionescu.
9. Relatarea unui vis este o fictiune? Arqurnentati-va raspunsul.
10. Ce credeti ca justifica nevoia oamenilor de a citi sau de
a asculta texte In care sunt Tnfati?ate lucruri inventate? Formulati eel putin doua raspunsuri. Cornparati raspunsurile date.

c;:/-c__

l. .

literatura

/ Nonfictiune
Textul

jurnalistic

PENTRU iNCEPUT

,, lnventatl" In zece minute, la alegere:

un obiect a carui utilitate s-o puteti dovedi;
un obiect inutil, dar amuzant.

SALONUL INVENTIILOR

Proiect de ma~ina zburatoare actionata

manual, dupa desenele lui Leonardo da Vinci

Dictionar

Textele jurnalistice, din presa scrisa

~1 audio-vizuala,
sunt de tipun variate: ~tin, arucole. editoriale, relatan,
inlerviun, croruo sportive, culturale,
reportaje etc. Unele prezmta inforrnani propriu-ziso, allele lrnbina mlormatra cu o corncntare I interpretare a
acestera. ceea ce, uneon. presupune
~;i

o anurruta iroplicare subiecuva a

autorului.

Personalitati

Leonardo da Vinci ( 1452-1 519),

pictor, sculptor, arhrtect, teoretioan
al artei, inginer :;i savanl nalian. Cunoscut In special ca pictor (autor al
Gtocondei); scrierile :;1 desenele sale
dovedcsc interesul pc care I-a avut
pentru toate ramurile artei ~1 ale
stiintei.

TRASNITE

La prima cditie a ,,Salonului Inventiilor Ciudate", din

1984, cei care-si expuneau pentru intaia oara intr-un cadru
organizat inventiile erau elevi, studenti ~i pensionari. Ei erau
cei care i~i perrniteau pe vremca aceea sa-si prezinte ideile:
umbrela cu streasina, palarie cu manecute, bicicleta cu roti
patrate, pentru scari,
Salonul inventiilor trasnite a avut patru sectiuni: inventii
utile, inutile ( aplicabile ~i neaplicabile ), practic ~i teoretic.
Includea, asadar, pe langa tot felul de realizari ,,trasnite", ~i
unele inventii brevetabile. Printre prezentarile celebre se numara elicopterul cu pedale ~i caruselul cu masini adevarate.
U nu! dintre cei care se rernarca in acele zile este Bezuz
Citireag Ion, care vine cu o propunere in masura sa uirneasca
si mic, ~i mare. El inventeaza ~i prezinra, la cea de-a treia
editie a salonului, ,,automobilul care se rostogoleste". Visul
Jui Bezuz este disparitia autostrazilor de pe Parnant, o idee
mareata, care poate fi pusa in practica cu ajutorul autornobilului sau. Automobilul marca Bezuz are forma unui butoi.
El poate pluti pe apa, poate merge pe orice teren, pe zapada
si pe nisip. Arc un singur defect: nu poate zbura. Autornobilul are un geam circular, prin care poti observa totul, ~i
numai doua locuri. Nu merge, ci se rostogoleste ~i are motorul pe benzina. Avantajul Jui ar fi ca poate patrunde prin
tot felul de locuri inaccesibile, de exernplu, in rnlastinile din
Delta Dunarii, Brevetat. Vi se pare irealizabil?
La ,,Salonul Ingeniozitatii '99" vor participa aproximativ
douazeci de inventatori din toate colturile tarii. Ei vor prezenta la World Trade Plaza cele mai trasnite idei cu putinta.
Vor incerca sa ne uimeasca ~i sa nc distreze in acelasi timp,
Ne vor prezema tot ceea ce mintea orneneasca poate sa spere
ca ar fi realizabil ~i - de ce nu? - chiar utilizabil intr-o buna
zi. Pentru ca sum oameni pentru care limitele sum ceva mai
departe decat imaginatia noastra. Oameni care nu pot sta nici

Unitatea 1 -

Joe ~i joaca

macar o zi fara sa nu se gandeasca la tot felul de lucruri

nastrusnice, dar care la un moment dat te sperie pentru ca
sunt prea departate de lucrurile normale si firesti cu care tu ai
fost obisnuit.
Adela Sarghie, Curentul, 2 iunie 1999

DISCUTAREA TEXTULUI

Umbrela farniliala: urnbrela pentru tari

secetoase; umbrela-observator, din
Catalogul obiectelor de negtlsit
de Jacques Carelman

Dictionar

Stilul publicistic este neunuar (eterogen), din cauza diversrtatii tipurilor

de texte jurnalistice, continand elernente care nu Ti sunt neaparat speeifice, Aeeste elemente provin din limbajul ?t1in\ific, din eel adrrurustranv
sau din eel caraetenstic literatuni.
Trasaturile dominante ale stilului publicistic sunt:
varietatea si boqatia vocabularului,
ceea ce deriva din diversitatea ariei
tematice aboidate:
folosirea hrnbii literare, chiar daca
formulCirile Lipice lirnbajutui cotidian
sunt destul de frecvente;
folosirea neologismelor ?I chiar introducerea unor unitati lexicale noi;
amestecul de limbaje;
utilizarca unor procedee enenite a
starni curiozitatea publicului; un rol
important, 111 acest sens, 11 au utlurile.
subtitlurile, mteroqatiile ?i exdarnatiile, uustratnle sau imaginile;
folosirea unor disee: de exemplu:
orssu! din Banie (Ciaiova), Iretii
nostri de peste Prut (rornanii din
Republica Moldova), per/a litoralului
romsnesc (Mamaia) etc.;
accesibrlitatea hrnbajului, explicabila
prin eategoriilc diverse de public-tinta.

Despre ce este vorba tn text? Adeseori, autorii textelor

jurnalistice precizeaza Inca din titlu tema I problema centrals
a textului. Verificati daca acest lucru este valabil ?i Tn cazul
te~lui discutat.
~ Care este aspectul la care autoarea se refera pe larg?
3. Ce inforrnatii suplimentare ofera textul?
(4). Dati cate un subtitlu adecvat ?i incitant fiecarui paragr al textului.
5. Prin ce se deosebeste acest text de cele studiate anterior? Referiti-va la: tema abordata, corespondents dintre
realitate ?i faptele I obiectele prezentate, stilul folosit.
6. Ce anume credeti ca a avut un rol mai important ln
redactarea acestui text: imaqinatia autoarei sau reflectarea
cat mai fidela a realitatii prezentate? Arqurnentati,
7. ldentificati ln text elementele prin care este captat
interesul cititorului.

iN LOC DE SFAR~IT
1. Realizati o dezbatere pornind de la Tntrebarea: ,,Care
dintre mijloacele de comunicare In masa - presa scrisa sau
audio-vizuala - are un impact mai mare asupra publicului?"
2. Intocmiti un portofoliu (dosar) tematic care sa cuprinda o colectie de texte jurnalistice de acelasi fel (stiri. articole
de fond, editoriale, comentarii sportive etc.), provenind din
publicatii diferite. Faceti o fi?a sintetica In care sa consemnati asernanari ?i deosebiri intre aceste texte. Cornentati
raporturile dintre titlu, imagine ?i text.
3. Selectati din press cinci titluri care vi se par cele mai
captivante. Discutati-le ?i aleqeti prin vot primele trei titluri.
4. Gasiti, pe baza aceluiasi procedeu, cele mai atractive
titluri de emisiuni radio ?i TV. Arqurnentati-va optiunea,
Sf Descrieti, pe scurt, scenariul prezentarii Salonului in
ventiilor tresnite In cadrul unei stiri TV sau al unui reportaj
TV. Aratati ce elemente specifice limbajului TV pot avea un
impact deosebit asupra audientei.

L,iteratura
Texte

auxiliare

JOCURI DE IERI ~I DE AZI

JOCURILE LUI GARGANTUA

de Francois Rabelais
-fragment-

Pieter Bruegel, Jocuri de copii (detaliu)

Iii 1560 Bruegel picteaza Jocuri de

copu. Speoalt.slli au tscut inventarul
scenek: ssptezea ," opt de expe

nente Judice, aproape replica plasticcl

a jocunlor enumerate de Rabelais In

cartea 22 din Gargantua.

(Gabriel tirceanu. din prefate
la Homo ludms de Johan Huizinga)

Profil

Francois Rabelais (1494-1553),

scnitor francez, auto: al celebrului roman comic Gargantua ~' Pantagwel,
opera ernblernatica a Rena:;te1 ii europone.

Personalitati

Pieter Bruegel, zis eel Biitran

(15257 1569), pictor flamand apartinand Renasteru: portreuzeaza lumea
oamenllor simph, uneori cu accente
qrotesu sau fantastice.
Henri Rousseau (1844-1910), pictor Irancez, reprezentant al picturii
naive.

Pe urrna, morfolind greoi niste franturi de paradise ~i de

cetanii, i~i clatea gatlejul cu vin intaratat, spalandu-se pe
maini cu ce da pe dinafara, se scobea In dinti cu-o butura de
pore, rozandu-si scobitoarea, ~i taifasuia voios cu oamenii sai.
indata apoi desfaceau masutele de joc, intindeau postavul
verde, aduceau perechi de carti, gramezi de zaruri ~i table
pentru toata lumea. $i jucau:
culoare,
protos,
taca sau paruarola,
mas/a batatoare,
coz sau tromf,
ferbere cu santel ?i Jara,
tablanet si oglindd,
ghiordum,
preuteasa sau crdua mare,
coted sau cacealma,
zece-ochi,
zece-ochi sau ?amfurca,
treizesunu,

perecbi,

otus1'ir,

popa-prostu,
uite popa nu e papa,
copcica,
stuci sau doudsun,
toci,
saizdsase, cu licitatie ~i o mie una, [ ... ]
birlicul sau tuzul,
fofarlica,
?ah,
harjete,
table,
ghiulbahar,
dupi,

Unitatea 1 -

Joe ~i joaca

table drepte sau ostable,

coted. sau oase,
tincusi sau zaruri,
babaroase sau caterincd,
dame sau abac,
sudbab,
arold-arescd,

arsice sau sici-bei,

soalbe sau miale,
cipicul sau de-a puha,
de-a iepurasul sau vanatorul si copoii,
de-a gaga-gaia sau de-a trei colaci,
de-a cip-cirip te ciup sau cdptusala,
gadelu? sau caua-caua un' te duci,
de-a bar, oita, bar sau lupii si oile,
de-a cius, cius, magarus sau mana magarul,
de-a cimel-cirnel,
oina,

de-a bors ul,

de-a hotii si oardistii sau nici un hot In
padure,
de-a vulpea fchioapa la boboci,
de-a berbeleaca,
de-a pitulicea sau o-ati-ascunsul,
de-a fripta,
de-a mija,
de-a tontoroiul sau craguiul,
cu cercul # coarda,
de-a poarca sau in gogi,
turca sau celichiul,
in bu? la taruf,
popici sau cbegld,
hocus-pocus,
cu labda-n ogoi,
cu prastia,
de-a pitiful,
de-a f oarf eca,
de-a azudrlita,
de-a bafta-n trei sau loton,
CH zbiimelu] sau vuva-zbrarnaitoare,
CH sfarleaza,
cu. titirezul,
capra,
de-a puia-gaia sau de-a cureaua,
in scrsnciob,
baza,
de-a pumnareta pumna pi,

postalionul,

de-a prinselea,
de-a mata oarba,

c;f-

Henri Rousseau. Fotbali~tii

de-a prdsnelul,
de-a baba-oarba,
de-a ldcusta,
de-a carja,
fafa,
in bumbi,
ala-bala,
de-a sfarla,
de-a roata,
de-a trdnta,
scara ma(ii,
de-a ulii si porumbeii,
de-a leapsa pe ouate,
de-a inelus-inuiirtecus,
lapte-gros,
sotron sau cdlddrusa,
cu zmeul,
in bobiirnaci,
cu tifia.
Dupa ce jucau pe cinstc, vanrurfindu-se,
cheltuindu-si ~i pierzandu-si vremea, se cuvenea sa bea olecuta - cam un~pe vedre de cap
- ~i indata dupa benchetuiala, pe cate vreo
laita, colea, ori taman in varful parului, pun'te
pe-ntins ~i pe tras la soamne doua=trei ceasuri ~i nici tu gand rau, nici tu vorba de ocara.
Talmacirc de Ileana ~i Romulus Vulpescu

~~O\_,

Unitatea 1 -

Joe ~i joaca

table drepte sau ostable,

cotca sau oase,
tincusi sau zaruri,
babaroase sau caterincd,
dame sau abac,
sudba],

arold-arescd,

arsice sau sici-bei,

soalbe sau miale,
cipicul sau de-a puha,
de-a iepurasul sau vanatorul si copoii,
de-a gaga-gaia sau de-a trei colaci,
de-a cip-cirip te ciup sau cdptusala,
gadeluf sau caua-caua un' te duci,
de-a bar, oita, bar sau lupii fi oile,
de-a cius, cius, magaru~ sau mana rndgarul,
de-a cimel-cimel,
otna,

de-a borsul,
de-a hotii si uardistii sau nici un hot In
padure,
de-a vulpea fchioapa la boboci,
de-a berbeleaca,
de-a pitulicea sau u-ati-ascunsul,
de-a fripta,
de-a mija,
de-a tontoroiul sau craguiul,
cu cercul si coarda,
de-a poarca sau in gogi,
turca sau celichiul,
in bu; la taruf,
popici sau cbegld,
hocus-pocus,
cu labda-n ogoi,
cu prastia,
de-a pitiful,
de-a f oarf eca,
de-a azvarlita,
de-a bafta-n trei sau loton,
cu zbdmelul sau vuva-zbrarnaitoare,
cu sfarleaza,
cu titirezul,
capra,

de-a puia-gaia sau de-a cureaua,

in scrsnciob,
biiza,
de-a pumnareta pumna pi,
postalionul,
de-a prinselea,
de-a mata oarbd,

!11~~

Henn Rousseau, Fotbal1~tii

de-a prdsnelul,
de-a baba-oarba,
de-a ldcusta,
de-a carja,

[ata,

in bumbi,
ala-bala,
de-a sfarla,
de-a roata,
de-a trdnta,
scara miuii,
de-a ulii ?i porumbeii,
de-a leapsa pe ouate,
de-a inelus-inuartecus,
lapte-gros,
sotron sau caldarufa,
cu zmeul,
in bobiirnaci,
cu tifla.

Dupa ce jucau pe cinste, vanturandu-se,

cheltuindu-si ~i pierzandu-si vremea, se cuvenea sa bea olecuta - cam un~pe vedre de cap
- ~i indata dupa benchetuiala, pe care vreo
laita, colea, ori taman In varful parului, pun'te
pe-ntins ~i pe tras la soamne dous -trei ceasuri si nici tu gand rau, nici tu vorba de ocara,
Talmacirc de Ileana si Romulus Vulpcscu

<;'f-~</L

Om tabiou se degaja un fel de osten

tatie lud1ca ;;i aceasta senzeue de

prea mult toe ne obliga sJ ne gand1m

ca jccul nu este doar o expenenta cu
hotare ferme, ca deschizand eceests
expozitie a jocului intrun soettu con
veritionst, Btueqe! a avut truu
deqraba in vedere o dimensiune a
existente; o reafitate care debor
deaza qtenitele cooitsnei, invadand
[ .. ] intreaga teqiune a f1intei umane.
Tabloul lui 81 uegel nu este un
isspons, dar este deschiderea unei
problemc.
(Gabriel Liiceanu, din prelata
la Homo luclens de Johan Huizinga)

1. Recititi pasajul care se refers la preqatirile pentru joc.

lntre acesta ?i enumerarea jocurilor exists o contradictie.
tdentificati-o.
2. Prin enumerarea ,,jocurilor lui Gargantua", autorul
inforrneaza cititorul despre jocurile la rnoda din acea
vreme;
se lasa cucerit de placerea rostirii denumirilor de jocuri;
descrie modul de viata al lui Gargantua;
invita la joc.
Aleqeti dintre variantele de mai sus sau propuneti alte
raspunsu ri.
3. Care dintre jocurile mentionate va sunt cunoscute?
4. Potrivit unei clasificari, exista patru categorii de jocuri:
competitive (sah, fotbal etc.), de noroc (jocurile de carti, de
zaruri), de spectacol (teatru, carnaval etc.) ?i de rise (cascadorie, alpinism etc.). Pentru care dintre cele patru categorii
puteti gasi exemple In lista jocurilor lui Gargantua?
5. Ce tip de jocuri va place mai mult? De ce?
6. Aleqeti din text doua denumiri de jocuri:
construite pe baza repetitiei:
construite pe baza rimei interioare.
7. Aleqeti cea mai arnuzanta denumire a unui joc ?i expli-

cati optiunea voastra.

Pieter Bruegel: Jocuri de copii

Unitatea 1 -

Joe si [oaca

COMPUTER GAMES FOREVER

de Mircea Carrarescu

Profil

Mircea Cartarescu (n. 1956), poet si

prozator. unul dintre cei mai impertann reprezentanti a1 qenerauc: '80.
Volume de versuri: Farun, vnnne, fo
tografii ( 1980), Poeme de amor
1983), Tatu/ (1985),
Levantul
1990). Prozil: Nostalgia (1993), Tra
esti (1994), Orbitor I :;i II (1996,
2002), Eociaopedie zmeitor (2002)
::r nca :;1 istorie literara: Postmoder
smut romsnesc (1999). Autorul
v<nb1nil, atat In proza. cat :;1 in poez .c un lirism profund cu clemente
asuce sau apartinand cotidianucu tehnio compozittonale elaete (rahnate).

Games Forever
computer pentru
:cl auna) a aparut in revista
~ supliment al publicatiei
sapt -nanale Dilema (1998).
'ace aluzie la un refren
t -e melodie a formatiel
Strawberry Fields For
a -npuri de cap~une penauna).

Ce Dumnezeu caut aici? Dar numelc Lui nu este binevenit In aceste tinuturi. Aici sunt gheturi eterne, printre care
curg rauri de lava, sunt mun ti ~i prapastii, Cine sunt? Nu-mi
pot aduce aminte. Tot ce vad In fata mea e peisajul maret ~i
abstrus - ~i o Arma. Nu pot privi In jos ca sa-rni vad macar
vfirful lncaltarilor pe care le simt de metal. incep sa alunec,
cu arma In fata (e un fel de caduceu inaripat), prin aceste
iaduri. Nu am timp sa-rni pun alte intrebari despre conditia
mea. Caci apar Monstrii. Nici eu nu stiu cine sunt si de ce
putere sum insufletiti. N-au instinct de conservare. Pasari de
foe, diavoli estropiati, zombies, mum.ii, varcolaci, legiuni de
inomabile nevertebrate se azvarl inainte, scuipa sfere de flacara, te napadesc cu duhori sulfuroase. ii exterrnin cu zecile,
eliberand limbi de jad din magicul caduceu, alunec rapid prin
tinutul melancoliei, cu cate-un copacel inchircit pe alocuri,
ma feresc de vapailc dureroase ale celor care-mi vor sangele.
Cand sunt atins, viata imi scade, puterca se duce. Din fericire, pe parnant sunt presarate Cristale. Violacee, roze sau
limpezi ca gheata. Ele sunt foqa ~i sanatate, De cate ori ating
unul, o mare lurnina iradiaza, si ma simt deodata mai bine.
Patrund acum In ternnite. E o cetate a mortii ~i a vicleniei.
Meterezele-i depasesc norii, iar pe frontispicii sunt semnele
Diavolului. Intru pe coridoare de piatra. Usi secrete se
dcschid, trape cedeaza. in custi de fier - muritori sfartecati,
trasi in teapa, rastigniti pe ziduri insangerate. Fiecare noua
odaie e intesata cu demoni. Sunt doar o Arma care carbonizeaza, $i viclenie. Acum caut cheile. Cea de opal, cea de turcoaz si cea de malachita. Sangerez din sure de rani, dar nu
mi-e frica ~i nu ma pot opri. Sunt intocmai ca Ei. Dar bun.
Nu-i timp pentru alte ganduri. Ma ataca viespi mecanice.
M-am ratacit pe culoare. Apas resorturi. Fug In sus, pc scari
In spirals. Alunec pe podele de lava, care-mi ard talpile. Am
Chcile. Ucid hoardc de capcauni pana dau de prima poarta.
Aici cristalele sunt mai rare. Aproape ca-mi dau duhul prin
matele astea de piatra. Tree de poarta de opal, apoi de cca de
turcoaz. N-o pot gasi pe a treia. Viata imi scade mereu.
Monstrii mi se Iuriseaza prin spate si ma frig cu ghearele lor,
Alunec disperat pe esplanade de fosfor. Deodata, arma-rni
dispare si-rni vad acum inainte doar bratelc goale, paroase.
Nu ma mai pot apara. Fug, ma ascund, diavolii zbiara triumfatori. Mcrg In echilibru pc o punte ca o lama de brici.
Sunt dincolo. N-am mai ajuns pe aici. Sunt sreiuri de stand,
tragice ~i marete. Intru In defileul putreziciun.ii, intesat de
carcase de om. intr-o ni~a gasesc - Evoe ! - o forrnidabila
Arma. E ca un crin de transfinita lurnina. Cu el inainte, ca o
Buna-Vestire, patrund ill grora finala. Lupt cu Balaurul. N-am
timp sa vad cum arata, II invalui continuu cu bilioanc de

II

_ _p

stelute otravite. Urletele-i sum de nesuportat. Se zbate agonic, nu mai poate sufla jerbele lui de iridiu. Se intepeneste
brusc. Se vitrifies. Se sparge in tandari. E praf ~i pulbere. Dar
sanatatea mea e aproape la zero. Ahia ma mai tarasc catre
poarta de malachita, ce se ridica, incet, ca sa ma primeasca.
Ating cu palma raschirata semnul magic.
Pe cine-am invins? Pe cine-am salvat? Al cui erou sum?
Beau apa uitarii si, pe cand ma dizolv ca sa ma intrupez in
eterna, absurda mea meternpsihoza, apuc sa mai vad ecranul
final: LEVEL 26 COMPLETED II KILLED: 56164 II SECRETS: 417
11 TIME: I :23 :45.

Dictionar

Simbol - semn concret (obiect,

imagine) care are o sernnificatie proprie, dar prin care se iden tificii, in virtutea unei corespondente. 5i un alt
sens, de obicei abstract. Stmbolul
poate fi un obiect real (un sceptru,
de exemplu), dar si o reprezcntare
(imagine vizuala - fotografie, desen, picture - a unui sceptru) sau o
desemnare lex1cala (cuvantul .sceptru" intr-un text). Simbolul poate fi
preluat din inventarul preexistent al
unei culturi ~1 Iolosrt ca atare sau modrtrcat: uneori o opera de arta poate
chiar crea si irnpune simboluri noi.

Note lexicale
abstrus, adJ. - neclar, confuz
caduceu, s.n. - sceptrul lu: Hermes (zeul comertului 51 al calatoritor).
reprezentat printr-un baston cu doua anproare in varf, tncomuret de dot
serpi: In anuchitatea greco-romana, simbol al pao1 51 al comertului
estropiat. adj. - schilodit, mutilat
zombi, s.m - cadavre descompuse care se insufletesc 51 ii ingrozesc pe
cei vii prin Tnfati:;area lor hidoasa
inomabil, adj. - 1. care nu poate ft numit; 2. josruc, :Jezgustator
esplanadii, s.f. - 1. suprafata (plantata cu arbori, iarba si flon) aflata, de
obicei, in Iata unei cladiri importante sau a unui ansamblu arhrtectural:
2. strada larga avand in rruilocul ei alei bogat plantate cu arbon, rarba 51
flori
stei, s n. - colt (ascutit) de stanca
Evoe! sau Evohe!, interj. - striqatul bacantelor in onoarea lu: Dtonysos
(zcul vinului 51 al vite1 de vie)
transfinit, adj. - infrnit, neltmitat
Bunii-Vestire, s. f. - sarbatoare crestina (25 martie) cand se spune ca
Fecioara Maria a fost anuntata de un inger, in vis, ca va naste prin procreare divina pe Cristos; (in text) - eel care aduce vestea cea bunii
[erba, s.f. - (in smtaqma ..Jerba nucleara") fascicul de urme ale particulelor provenite din dezmteqrarea unut nucleu atomic in nenumC\rate
fragmente, ca urmare a ciocnirit sale de o parncula cosmicei cu energie
foarte mare
iridiu, s.n. - element chirnic, metal greu, alb-argintiu, cu temperatura de
topire foarte inalta
vitrifica, vb. - a transforma un stlicat sau un amestec de siliceti tntr-o
masa amorfci, strcloasa. pnntr-o operatie de topire urrnata de solidificare
metempsihoza, s.f. - conceptie reltgioasa, conform careia sufletele
oamenilor parcurg, dupa moarte, in vederea purificarii, un lung 51r de
reincaman succesive in animale, plante si oameni

1. Ati jucat jocuri pe computer? Povestiti cea mai pasionanta experienta de acest fel colegilor vostri.
2. Ce anume desernneaza persoana I a verbului tn textul
lui Mircea Cartarescu? Cornentati, tn acest sens, tntrebarile
din ultimul paragraf al textului.
3. Ce asemanari exista Tntre modul Tn care Mircea Cartarescu prezinta jocul pe calculator si diferite situatii, personaje etc. din unele forme de creatie artistica (literature. film etc.)?
4. Textul citit este mai aproape de unul literar sau de unul
publicistic? Arqurnentati cu exemple din text.

Urutatea 1 -

JOCUL CU LITERE ~I LINll

CANTECUL MONSTRULUI DIN LOCH NESS

Enciclopedie

Loch Ness - lac din Scotia; potrivu

traditiei locale, In acest lac traieste un
monstru care apare din cand In cand
la suprafata apei.

Joe si joaca

Personalitati

Edwin Morgan (n. 1920), poet englez cu o mare inventrvitate Tn ceea

ce priveste versrticatia, autor al volumului Poeme la treizeci de ani
(1982)
Christian Morgenstern (1871-1914),
poet german a carui creaue lirica
dovedeste inventivitate si spirit ludic.
Man Ray (1890-1976), pictor, totegraf ;;i cineast american, autor al
unor picturi care sunt, Tn acelasi
ump, .. texte" poetice.

-------------------------------------------------

Sssnnnwhuffffll?
Hnwhuffl hhnnwfl hnfl hfl?
Gdroblboblhobngbl gbl gl g g g g glbgl.
Drublhaflablhaflubhafgabhaflhafl fl fl gm grawwwww grf grawf awfgm graw gm.
Hovoplodok-doplodovok-plovodokot-doplodokosh?
Splgraw fok fok splgrafhatchgabrlgabrl fok splfok !
Zgra kra gka fok !
Grof grawff gahf?
Gombl mbl bl blm plm,
blmplm,
blm plm,
blp.
1. Considerati ca acest .joc fonetic" constituie o poezie?
2. lncercati sa cititi cu voce tare poezia. Ce va suqereaza
sirul de onomatopee, asociat cu titlul textului?
3. Trasati cu un creion conturul creat de asezarea randurilor in paqina. Ce ar putea reprezenta desenul obtinut?

CANTECUL DE NOAPTE AL PE~TELUI

de Christian Morgenstern

Man Ray, Sonoritate

M c,-v\~

de Edwin Morgan

\.J

\.J

\.J

\.J

\.J

\.J

'-J

'-J

'-J

'-J

\.J

\.J

\.J

\.J

\.J

\.J

\.J

\.J

\.J

\.J

1. Poate fi cornpozitia lui Christian Morgenstern considerata o poezie? Arqumentati.

2. De ce credeti ca aceasta se intituleaza Csntecul de
noapte al pesteluit
3. Ce fel de sonoritate va suqereaza cornpozitia lui Man
Ray? Aleqeti dintre variantele: grava, monotone. cristalina.
4 -, Ce sernnificatie credeti ca are lungimea diferita a liniilor in aceasta compozitie?

~:::~ozi)ia alaturata a lui Man Rayl

I ..

";!,

. . J . ....

om u n ic e r e

'_,.-'""'di

Textul

informativ

CUM CITESC UN TEXT INFORMATIV?

1. Urrnarind pasii de mai jos, alcatuiti

pentru textul Sa!onul inventiilor tresnite.

Dictionar

Textul informativ are ca scop prin-

cipal transmiterea unor inforrnatli ce

privesc date I fapte I fenomene din
realitate. Texte informative sunt considerate surile, articolele de ziare, textele stiintiftce, textele de tip utilltar
(modul de folosire a unor aparate, retetele culinare, reclamele publicitare,
anunturile, buletinul meteo etc.).
lnterpretare - acuunea de a interpreta sau rezultatul ei Unterpretarea scnsului acestei poezii rm se pare
dificila. ": .,lnterpretarea propusa de
acest critic literar e convinqatoare. ").
Actul interpretarii unei opere literare
reprezinta 1ncercarea de a-i da un
sens, de a o face intelig1bila sub teate aspectele ei. lnterpretarea, ca efort
de 1n\elegere, de patrundere catre
sensul profund. adesea ascuns. al
creatiilor literare, capata o importan\a deosebita 1n special 1n lectura
scrierilor aoartinand lrteraturh moderne. lnterpretarile pot vans arat In
functie de cititori I receptori, de deprinderile de lecture ?I de interesele ?i
rnotivatiile de lectura ale acestora, de
experienta lor personala. cat ?i 1n
functie de textele interpretate, de tipul ?i de oroblernauca lor. de gradul
lor de complexitate. Literatura moderna a prornovat 111 special .. opere
descluse". srneri care, spre deosebire de textele informative, pot fi interpretate 1n moduri foarte variate, diferite pentru fiecare cititor 1n parte.
Criticii ?i istoricii literari sunt speciali?ti 1n tehnici de interpretare a textelor literare.

o fi?a de lecture

Citesc cu atentie textul.

ldentific tema I problema la care se refera textul.
ldentific inforrnatiile cele mai importante (ideile principale) pe care le ofera textul.
ldentific detaliile legate de ideea principala (ideile secundare).
ldentific modul In care sunt prezentate informatiile (tonul cornunicarii: sobru I umoristic etc.: limbajul folosit:
colocvial I neologic; atitudinea autorului fata de cele prezentate: neutra I irnplicata etc.).

2. Comparati, In perechi sau In grupe de cate 3-4 elevi,

fisele realizate. Discutati despre eventualele diferente.

INFORMATIA iN TEXTELE LITERARE

Si textele literare ofera inforrnatii, lnsa ele nu privesc realitatea, ci universul fictional construit de autori. tnforrnatiile cuprinse intr-un text literar pot fi selectate raspunzand la diferite intrebari, In functie de tipul de text: Despre ce este vorba In
text? Cine sunt personajele intr-un text narativ? Care sunt actiunile ?i Ince ordine sunt ele prezentate? Cand ?i unde se petrece actiunea? Ce idei, sentimente sau atitudini sunt puse In
evidenta? etc. Akatuiti cate o fi?a de lecture pentru cele doua
texte literare studiate In aceasta unitate (Prefata de Tudor
Arghezi si Erasmo sau A doua fotografie cu oameni mici de
Mircea Horia Simionescu), pornind de la intrebarile pe care le
considerati importante pentru selectarea inforrnatiilor relevante ale textului. Comparati apoi intrebarile care au stat la baza
selectarii inforrnatiilor din textele respective.
lnforrnatiile transmise tntr-un text informativ trebuie sa
fie clare, pentru a fi tntelese exact de cititor I receptor.
lnforrnatia transmisa In textele literare este adesea ambigua, tnteleqerea ei depinzand de modul In care cititorul
interpreteaza textul respectiv.

J
e

Unitatea

1 -

Joe ~i joaca

~TIREA

1. Selectati inforrnatia centrala din textul ?tirii politice de

mai jos. Aratati diferenta dintre inforrnatia centrala ?i inforrnatiile suplimentare din prima parte a textului.
Liderii UE reiau negocierile privind euro-Constltutia
~i relanseaza cooperarea antitero

'Vi,

ali-

Liderii Uniunii Europene se vor reuni astazi ?i mc'.line la Bruxelles pentru

a relansa cooperarea europeana antiterorista, prioritatea nurnarul unu a
summitului organizat la scurt timp de la atentatele sanqeroase din 11 martie de la Madrid, relateaza AFP. Jn mod paradoxal, premierul irlandez, Bertie Ahern, actualul presedinte al Uniunii, ar putea profita de solidaritatea
aparuta in urma tragediei spaniole pentru a relua negocierile referitoare la
Constitutia viitoarei Europe extinse, discutii intrerupte dupa esecul precedentului summit din decembrie. Dupa !uni de blocaje, acordul privind Constitutia europeana pare sa aiba sense de succes, avand in vedere numeroasele semnale pozitive din partea tarilor membre, dispuse sa-si depaseasca
neinteleqerile :;i sa ajunga la un compromis acceptabil pentru toata lumea.

Repere

intrebarilo care ghideaza lectura textului informativ sunt:

Despre ce suntem intorrnati?
Cum suntem inforrnati? (cum este
structurata lntorrnatia, ce tip de lexic
oredomina 1n text)
= De ce? (in ce scop este transrnisa
orrnatia)
textele informative, ernitatorul este
o prezenta discrete, estornpata.
Spre deosebire de stirile din presa
sc ,j, cele din presa audio-vizuala
de obicei mai concise, fiind adesea urmate de scurte intcrviuri I cotarn pe marginea temei respecln plus, stirile transmise prin telene sunt lnsotite de imagini.

vanbaza

sa

Desene de Sanda NiJescu

,,Clauza de solidarit
ate"

antiterorista

Unda de ?OC provocata de atacurile de la Madrid i-a determinat pe europeni sa se mobilizeze in lupta impotriva terorismului. Ministrii de externe
din UE au finalizat ieri proiectul de declaratie finala a summitului, care va
contine zece rnasuri, printre care numirea unui coordonator al luptei antiteroriste ?i adoptarea anticipata a ,.clauzei de solidaritate". inscrisa in proiectul de Constitutie. Jn baza acestei clauze, statele din UE i:;i vor oferi reciproc
asistenta, inclusiv prin mijloace militare, in caz de atac terorist. Mini?trii de
interne au preqatit terenul Inca de vineri, cerandu-l Jnaltului reprezentant
UE pentru Politics Externa, Javier Solana, sa prezinte In ?ase !uni un proiect
privind formarea unei celule operationale pentru schimbul de inforrnatii. Totusi, tanle care dispun de servicii de inforrnatii puternice - Franta, Germania :;i Marea Britanie - .. resping ideea unei aqentii europene similare CIA,
propunere care apartine Belgiei si Austriei. Este greu de gasit un acord in
domeniul inforrnatiilor. Trebuie protejate sursele, ceea ce este greu :;i pentru o singura tara", a subliniat vineri ministrul francez de interne, Nicolas
Sarkozy. O alta problems pusa in discutie este evitarea unei reactii disproportionate fata de amenintarea terorista, care sa afecteze libertatile ... Europa
nu este in razboi. Trebuie sa ne opunem energic terorismului, dar nu trebuie schimbat modul de viata", a declarat sc'.lmbata Solana.
(Evenimentul zilei, joi, 25 martie 2004, p. 11)

2. In general, o stire este redactata lntr-un stil obiectiv,

neutru. Tn textul reprodus exists totusi cuvinte I secvente
care marcheaza subiectivitatea (participarea afectiva) a autorului. tdentificati-le.
3. Exista In text extrase din opiniile exprimate de doua
oficialitati europene. Cornentati diferentele dintre acestea.
4. Cornentati de ce anume ,, unda de ?OC" provocata de
atacul terorist din 11 martie a relansat discutiile legate de
votarea unei ,,Constitutii
Europene". Arqurnentati I contraarqumentati necesitatea unei asemenea constitutii,
5. Redactati, pe baza inforrnatiilor din press. o scurta
stire In care sa relatati despre un alt eveniment pe aceeasi
tern a.

Comunicare
Dialogul.
Conversatia,

Grup de conversatle

CONVERSATIE I DIALOG

(V Va propunem un exercitiu de conversatie cotidiana.

Trei elevi vor constitui un grup ?i vor sustine un dialog In fata
clasei, pe o terna data. Ceilalti elevi vor observa ?i vor consemna intr-o fi?a modul In care se desfasoara dialogul. Se
vor folosi calificativele: + pentru foarte bine, pentru foarte
slab, O pentru mediu, potrivit.
Terna conversatiei: primele impresii In noua posture,
aceea de licean.
Posibile aspecte de discutat:
- Ce va place In mod deosebit In liceul vostru?
Ce nu va place?
- Ce va contrariaza?
- Ce asteptari aveti?
Fisa de observatie va cuprinde:

Elemente caracteristice conversatiei

Partener 1

Partener 2

Partener 3

lnteresul fata de ceea ce cornunica partenerul

Participarea efectiva (activa) la dialog
Formularea unor replici potrivite ca lungime (astfel tncat nici unul
dintre parteneri sa nu acapareze discutia)
Exprimarea clara ?i coerenta a opiniilor
Nelntreruperea partenerilor (.. rabdarea de a asculta ")
Capacitatea de a lntelege si de a continua ideea din replica anterioara

Dictionar

Dialogul este o fo1 mci de comunicare tntre doua sau ma: multe persoane, care i:;i transmit inforrnatii in
diverse scopun. Forma cea ma1 frecventa a dialoqului esto conversatia
cotidiana.
lntcrvenua 111 draloq a 11nu1 anurnil
partener se nurneste replica. Unitatea de baza a dialoqului este un
schimb de eel putin doua replici.

2. Centralizati calificativele obtinute ?i stabiliti care dintre

colegii vostri se situeaza pe primul loc.
3. Cornentati modul In care elementele caracteristice ale
conversatiei au fast respectate. Discutati de ce este importanta respectarea acestora.

De ce conversarn?

1. Cititi dialogul de mai jos, extras din textul Erasmo sau

A doua fotografie cu oameni mici de Mircea Horia Simionescu.
Selectati replicile prin care se solicita o inforrnatie. se ofera o
inforrnatie. se exprima o opinie, se exprirna dezacordul sau
se argumenteaza o opinie.

Unitatea 1 -

- Ce ~tii despre complotul lui Chiran? I-am intrebat.

- Stiu ca a tocarcat rnunitia si a dus-o la el.
- Dar voi unde erati?
- Ni s-a spus ca acesta este ordinul. A explicat ca
duce proiectilele la comandantul Anghel, seful frontului 3.
- Ai cunostinta de motivele acestui act criminal?
- Da. Cred ca este suparat pentru ca i se arata
atata incredere lui valerica Bolovaneanu. de felul lui
cam palavragiu.
- Bine. Tu ce crezi despre tradarea lui Chiran?
- Eu cred ca a procedat a~a cum cer interesele
Republicii, mi-a raspuns cu impertinents.
- le~i afara, daca nu vrei sa te trimit in fata plutonului de executiel

2. Notati In caiete ?i alte scopuri pe care le

poate avea o conversatie cotidiana. Ganditi-va la situati' concrete la care ati fost martori
sau partkipanti,
Cum conversarn?
1. Ce tip de relatii (reale sau mimate ln cadrul jocului) exists lntre partenerii dialogului
reprodus mai sus (amicala, farniliala. oficiala.
ierarhica etc.)? Ce elemente din text v-au ajutat sa raspundeti?
2. Aleqeti dintre situatiile de mai jos pe
cele care ar putea ilustra dialogul informal,
respectiv formal. Explicati alegerea facuta:
conversatie Tntre persoane cu statut
diferit (set ?i subordonat, elev ?i profesor);
conversatie Tntre prieteni, la o petrecere;
conversatie
Tntre un functionar
si un
'
'
petitioner:

conversatie Tntre membrii unei trupe

rock ?i un moderator. la o emisiune radiofonica sau de televiziune.
tre
ale
r-

sau
cu.
ao
sau

Dialogul poate fi informal ?i formal.

Dialogul informal se desfasoara intr-un
context familiar, intre prieteni, rude sau
persoane apropiate. Limbajul folosit este,
de obicei, colocvial (obisnuit, nepretentios).
Dialogul formal se desfasoara intr-un con.ext public sau oficial, Tntre persoane care
soopta o anumita norma de politete re- oroca. Limbajul respects normele de adre~e side exprimare proprii limbii literare.
3 ~rgumentati

caruia dintre cele doua

formal sau informal) Ti apartin dia- e de mai jos, referindu-va la: formula

Joe ~i [oaca

de salut si de adresare, limbajul folosit, relatiile dintr~ parteneri, contextul tn care se

desfasoara conversatia.
a. -

Salut, maestre!
Salut, bai !
Ai fost la concert?
Daaa ! Marfa. nenica !
Meserie, nu gluma ... Sunt tari baietii!
Pacat ca organizarea a fost varza ...

b. - Buna ziua, sunt plutonierul X. Va rog sa prezentati actele la control!

__..:. Buna ziua! Sigur! S-a tntarnplat ceva?
- Nu. Totul este in ordine. E doar un control de
rutina.
- Poftiti actele.
- Multurnesc.

4. Desemnati patru elevi dintre voi. Pornind de la textele de mai sus, primii doi vor
transforma dialogul a., Inchiputndu-si Ca discuta pe aceeasi terna cu o persoana adulta,
nu foarte apropiata. Ceilalti doi vor transforma dialogul b., pornind de la ideea ca, In
momentul Tn care agentul de circulatie se
prezinta, partenerul de dialog T?i da seama ca
acesta este, de fapt, un prieten din copilarie.
5. Realizati Tn clasa scurte conversatii pernind de la ur.matoarele jocuri de rol:
un adolescent incearca sa-si convinqa
parintii sa-i dea voie sa rnearqa la aniversarea
unui prieten;
un elev Ti explica dirigintelui de ce a facut
un anumit gest (fie acesta o boacana sau un
gest laudabil).

DISCUTIA ARGUMENTATIVA

Vi se propune urrnatoarea terna pentru

discutie: Jocurile pe calculator sunt mai capti
vente decet lectura sau invers? Pentru a dezbate aceasta terna. orqanizati-va In grupuri
de eel mult sapte elevi. Fiecare grup va trebui
sa prezinte Tn final, In tata clasei, concluzia !a
care a ajuns. Aveti la dispozitie 15 minute. In
realizarea dezbaterii propuse, putetl sa urrnati sugestiile de mai jos:
a. stabilirea rolurilor Tn fiecare grup In parte
(moderator - conduce discutia si prezinta Tn
final punctul de vedere al grupului; observator
- apreciaza prestatia membrilor grupului si a
grupului Tn ansamblul sau: membrii grupului T?i exprima punctele de vedere);

'

desfasurarea dezbaterii
trecerea In revista a tuturor ideilor pe care le au membrii grupului In leqatura cu tema abordata:
evaluarea ideilor ?i pastrarea, prin negociere, exclusiv a
celor care lntrunesc acordul rnajoritatii membrilor grupului ?i
care sunt intarite prin argumente convinqatoare.
b.

Moderatorul are rolul de a asculta activ (vezi, mai JOS,

principiile ascultarii active), de a negocia ?i de a obtine
consensul.

c. preqatirea interventiei In cursul careia moderatorul va

prezenta concluziile grupului (ordonarea ideilor).

Prezentare

Prezentarea concluziilo
r

1. Moderatorii vor prezenta succint concluziile la care a

ajuns fiecare grup, notand pe tabla argumentele pro ?i con
tra pentru fiecare dintre ideile puse In discutie.
2. Folosindu-va de urrnatoarea fisa, evaluati prezentarile facute, utilizand aceeasi metoda de natare ca In lectia precedenta.

Trasaturile unei prezentari

Grupul 1

Grupul 2

Grupul 3

Grupul 4

Claritatea ideilor si a exprimarii

Captarea atentiei ascuitatorilor
Expunerea coerenta si nuantata a ideilor
Adaptarea la reactiile ascultatorllor

Principiileascultarii active:

Fii atent ?i concentreaza-te asupra ideilor exprimate de

ceilalti.
lncurajeaza-l pe eel care vorbeste atunci cand esti de
acord cu el sau cand intelegi cu usurinta cele spuse de el.
Reformuleaza I parafrazeaza cele spuse pentru a verifica daca ai tnteles bine.
Pune tntreban daca ai neclaritati In legatura cu cele
spuse.
Recapituleaza ideile exprimate de partenerul I partenerii de comunicare.
Manifesta toleranta fata de opimile interlacutarilar.

Observatii privind lucrul in grup

Observatarii var face aprecieri sumare privind madul In
care s-a desfasurat dezbaterea In cadrul fiecarui grup. De
asemenea, ei var evidentia punctele tari ?i pe cele slabe ale
prezentarilor tacute de colegi.

28

Unitatea 1 -

Joe

~i joaca

Conversatia ,
cotidiana

Conversatie informala

1. Sa presupunem ca va aflati pe o Strada foarte aglomerata ?i ca v-ati ratacit. Toata lumea este grabita.
In stanqa paginii sunt rnentionate cateva dintre posibilele
locuri pe care ati dori sa le gasiti, iar ln dreapta apare o lista
de persoane ?i de grupuri de persoane. Cui v-ati adresa pentru a va informa tn leqatura cu fiecare dintre locurile cautate? lndicati cu o linie leqaturile care s-ar putea stabili lntre
cele doua coloane ?i arqumentati alegerea tacuta.

Locuri cautate

Persoane/grupuri

discoteca

STRUCTURI CONVERSATIONALE

un muzeu de arta moderns

Muzeul Taranului Roman
un magazin de piese auto
Universitatea Politehnica
prefectura
un bloc de locuinte cu numarul cunoscut

Dictionar

Formulele de initiere a unei conersati1 se confunda de obicei cu

.alutul, raspunsul la salut. precum ~I
..u cateva enunturi care faciliteaza
'Onversatia (Ce ms! ieceii>. fmi pare
ne ca va vcid!; Ce surprize', Chiar
am sa va sun' etc.).
Formulele de mentinere a conversatiei au. de cele mai multe ori, rolul
a incuraja partenerul (Sigur, si
r Da, da!; lnleresant!; Chisr?' ... ;
fl u1ta! etc.). de a-I completa pe
a (Amo idee!; Hai sJ... !; Exacl
spui, dar mai e ceva... ; Apropo!;
.eva .. ? etc.) sau de a .. inviora" o
sane plicticoasCi, pe cale sci
ze (Ceai zice sa mai vorbim ~i
e ~. Nar fi mai bme sa... ?).
Forr-ulele de incheiere trebuie sa
te numa: in momentul in caconvmqerea ca tema abora .1st epuizata ?i Cd nu-I vom
pe partener sa se simta neplacut
asta et. Mul/umesc. Sper Cd o
d 71Jme. La revedere!; Drum
Pe curand! etc.).

un grup de oameni in varsta

un tanar aflat in statia de rnasini
o qospodina venind de la piata
o persoana cu geanta diplomat
un domn cu expresie severs
un elev de aproximativ 1 5 ani
un grup de rockeri

2. Alcatuiti o lista cu posibile formule I torrnulari pe care

le-ati folosi pentru a intra ln vorba" Tn situatiile mentionate
la exercitiul 1.
3. Aratati care dintre variantele de mai jos ar fi de preferat ln situatia prezentata la exercitiul 1:
o conversatie lunqa Io conversatie foarte scurta:
folosirea unor enunturi complexe I a unor enunturi simple;
intrarea In detalii I pastrarea conversatiei la un nivel de
generalitate;
formularea unor consideratii de ordin foarte personal I
solicitarea (oferirea) unor informatii precise.
tt

Formule de inltiere, de mentinere

~i de incheiere a conversatiei

1. ldentificati tn lista de mai jos formulele tipice initierii,

rnentinerii si, respectiv, Tncheierii unei conversatii cotidiene:
a. Bine, bine, lasa-rna intai sa termin cu asta... iti spun pe urrna ...
b. OK! OK!
c. Aha ... aha
spuneti ...

Gata! Ne vedem mainet

da ... da... cred :;i eu ca ... a ... a~a cum ziceati... a ...

111

'

'I .

'
i
' l

Comunicare
d. - Buna dimineata, tinere! Ce mai e nou pe aici?
- Buna dimineata, domnule director. Totul e bine.
e. Salut, rnai ! Ai trecut pe la Dan up
f. Ciao! Asta e! Maine la aceeasi ora !
g. -

Sarut rnana. madam Georgescu, zic eu,

apropiindu-ma.

La dumneata veneam! raspunde cucoana emotionata.

La mine?
Da ... Te rog sa nu ma lasi!
?!
(I. L. Caragiale,

Bacalaureat)

h. Alo! Buna dimineata, domnule profesor. Scuzati-rna va rog ca va

deranjez.

Henri Matisse, Convetsetie

Personalitati

Henri Matisse (1869-1954), pictor

f1 ancoz. desenator ?i teoretician al
di tei. l.ucrarile sale sunt expresive.
mai ales prin imbinarea dintre virtuezitatea hniilo: ?1 Iona culorilor A Iost
prieten cu pictot ul roman Theocoi
Pallady ( 1871 1956).

2. Aratati ln ce situatie concrete de comunicare se poate

folosi fiecare dintre replicile, schimburile de replici ?i grupajele de replici din exercitiul precedent. ldentificati, pentru
fiecare caz tn parte, tipul de dialog (formal I informal) Tn care
ar putea aparea asemenea replici, relatiile dintre parteneri,
natura directa I mediata a conversatiei.
3. In care dintre exemplele de la exercitiul 1 se lncalca o
requla elernentara a conversatiei. dar ?i a politetir? ldentificati-le ?i cornentati-le.
4. Care ar putea fi sernnificatia ultimei ,, replici tn exemplul extras din schita Bacalaureat de I. L. Caragiale?
5. Inlocuiti cu gesturi sau cu mimica unele dintre enunturile de la exercitiul 1 ?i lasati-: pe colegii vostri sa ghiceasca
despre care replica este vorba.
6. Gasiti formule potrivite de initiere. de rnentinere, respectiv de Tncheiere pentru urrnatoarele situatii de dialog:
sunteti Tn pragul unui concurs greu ?i discutati despre
acest fapt cu prietenii;
meciul s-a terminat, dar a castiqat echipa adverse:
Irnpreuna cu colegele, doriti sa va curnparati o rochie
pentru o ocazie deosebita.
11

REGULILE CONVERSATIEI

1. C ititi dialogurile de mai jos si gasiti motivele pentru

care acestea par ratate" (adica nu i?i ating scopul).
a. Conversatie lntre un domn" care cauta pe cineva ?i
,, feciorul" de la casa acestuia:
11

11

Dictionar

Formulele de initiere, de mentinere ~i de incheiere a fluxuhn verbal au un rol determinant in structurarea conversatiei. Aceste forrnule
uebure adaptate, de fiecare data, situaue: de conversaue, varstoi pa: tonerilor ;;i rela! tiler care exista lntrc
acestie.

30

D.:
F.:
D.:
F.:
D.:

Atunci sa-i spui c-am venit eu.

Cum va chearna pe dv.?
Ce-ti pasa?
Ca sa-i spui.
Ce sa-i spui? de unde sa ?tii ce sa-i spui, daca nu ti-am spus ce sa-i
spui? Stai, intai sa-ti spui; nu te repezi ... Sa-i spui cand s-o-ntoarce
ca I-a cautat..
F.: Cine?

D.: Eu.
F.: Numele dv.? ...
D.: Destul atata ! ma cunoaste dumnealui ... suntem prieteni ...
(I. L. Caragiale, Ctllduri! mare)

Unitatea

b. Conversatie Tntre un sot ?i sotia sa:

- Ah, ce-a? mai dormi cateva ore. (pauza}
- Merisor. haide, fa-mi ?i mie o cafea, pana ma
rad. (pauza}
- Ai carnasa calcata?
(G. Cusnarencu, Toate apararile sunt vulnerabi/e)

Cand participati la o conversatie, se recornanda sa respectati o serie de reguli pentru ca aceasta sa se desfasoare In conditii
bune (sa fie eficienta):
participati activ la dialog ?i construiti
mesaje adecvate temei, contextului ?i
partenerilor; mesajele sa fie inteligibile
din punctul de vedere al partenerilor;
puneti lntrebari care sa nu determine
raspunsuri monosilabice, inchizatoare de
drum;
ascultati-va atent si cu rabdare partenerul de dialoq, semn~land prin diverse modalitati verbale sau nonverbale ca Tl receptati corect;
nu interveniti inoportun, nu-I Tntrerupeti pe partener ?i nu vorbiti Tn acelasi
timp cu acesta;
urrnarit: cu atentie tema ?i raspundeti la
ceea ce ati fost Tntrebat;
nu acaparati ,,dreptul la replica",
acordand fiecarui participant sansa de a
se exprima;
evitati replicile prea lungi, digresiunile ?i
parantezele, ele fiind un obstacol Tn calea
'nteleqerii mesajului;
folositi semnale care indica intentia de a
rnai spune ceva, preqatirea de a Tncheia o
replica sau chiar starsitul replicii;
sprijiniti-va partenerul Tn momentele
~ ftcite ale conversatiei (atunci cand acesa are un lapsus sau uita ideea la care toe~a1 s-a referit etc.);
colaborati cu partenerul, ajutandu-1 sa
5-:., mbe o terna inoportuna, completanc ~- replicile sau chiar intrerupandu-l
:o,.,structiv", ajutandu-l sa-?i continue

ceea.
2 Crtind regulile conversatiei. aratati care
rure acestea au fost lncalcate In situatiile de
:: : ErotJul anterior.

1 -

Joe si joaca

3. Aratati carui fapt se datoreaza progresia dialogului tn exemplele de mai jos.

a. Conversatie Tntre doua persoane necunoscute care se tntalnesc lntarnplator pe

strada:

- Dumneavoastra cunoasteti grupele sanguine?

ma lntreaba. [ ... ]
- Da, le cunosc - spun.
- Care? intreaba cu tonul profesoarei mele de
anatomie din liceu. Zero, A, AB si ... ?
-$i B!
- Pai cum? Parca A 2 ...
- A, pai asa: Zero unu, A doi, B trei si AB patru.
-Aha!
- Ce grupa aveti? 1ntreb eu.
-Adoi.
- Ce coincidenta. $i eu, tot A doil [ ... ]
- $i pot sa primesc numai de la A doi?
- Ba nu. $i de la zero unu.
(Mircea Nedelciu, Ora spre zero)

b. Conversatie Tntre doi prieteni:

- Am aflat ca mi-ai vazut panzele.
- Cateva. Te-a informat Haikis?
(Cristian Teodorescu, Taineleinimei)

4. Realizati o conversatie tn care sa respec-

tati urrnatoarele reguli: Trei elevi vor stabili

u~ traseu prin care se ajunge dintr-un punct
al localitatn voastre intr-un alt punct. Ei vor
sta ln fata' clasei si vor descrie traseul respectiv, dar f ara sa f~rnizeze elemente concrete
(de exemplu: Sunt tntr-un pare. 0 iau la
dreapta, tree pe langa un cinematograf I un
magazin de mobile Io scoala, ajung la o biserica etc.). Elevii din band vor pune tntrebari
de clarificare, pana cand reusesc sa identifice
punctul de plecare, traseul :;i punctul de sosire la care s-au gandit colegii lor. Observati tn
timpul conversatiei modul Tn care participantf
au respectat I lncalcat regulile conversatiel.

NVr~

Jurnalul

de l e c tu r a

Desen de Janusz Kapusta

Dictionar

Reaclii ale cititorului - raportarea

ctutorului
la textul citit, pe parcursul
:;i in urma lecturii Reaqiile cititorulu:
pol fi de ordin cognitiv, privind 1ntelegerea ?i mterpretarea textului (1ntroban pe care acesta le provoaca,
presupune, ipoteze, verificarea 5i reajustarea acestora etc.), ernotlonale
(sirnpatie sau antipatie fata de personaje, 1mparta~1rea starilor sufletesti
ale acestora etc.), atitudinale (aprobare sau dezaprobare,
confruntarea
propriilor optiuni ~i credinte cu celc
care apar In text etc.).

1. Alcatuiti-va un jurnal de lecture. tn care sa va notati

impresiile dupa ce ati citit un text. Puteti include Tn jurnal
atat texte citite pentru scoala. cat ?i alte texte, pe care le cititi ca lecture particulars. tn afara recornandarilor scolare.
Puteti lua ca repere pentru notatiile voastre urrnatoarele lntrebari:
Ce am retinut din textul citit?
Ce sentimente mi-a provocat lectura?
Ce amintiri din experienta proprie mi-a trezit lectura
textului?
Ce mi s-a pa rut interesant I deosebit tn textul respectiv?
Cu ce alte texte a? putea sa compar textul citit?
Puteti, de asemenea, sa va exprirnati parerea fata de
comportamentul unor personaje, sa explicati de ce v-a placut sa va tdentificati cu un anumit personaj, sa va exprirnati
atitudinile sau propriile opinii fata de ideile exprimate tn text,
sa explicati ce v-a placut ?i ce nu v-a placut tn textul citit sau
sa desenati portretele unor personaje, asa cum vi le Tnchipuiti voi, sa transcrieti scurte citate din pasajele care v-au
placut ?i pe care ati dori sa le recititi candva.
Jurnalul pe care-I tncepeti acum poate sa fie oglinda lecturilor voastre pe Tntreg parcursul liceului.
2. Discutati despre rolul pe care credeti ca-I poate avea
un astfel de jurnal de lecture. pornind de la urrnatoarele sugestii, la care puteti adauqa altele:
va puteti aminti mai tarziu despre cum ati tnteles un
text sau ce reactf ati avut citindu-1;
puteti avea o imagine despre preocuparile voastre de
lecture la un moment dat;
puteti com para modul Tn care ati perceput un text In diferite momente (cand erati adolescent ?i cand sunteti matur
sau chiar varstnk):
puteti sa lmpartasiti impresiile voastre de lecture cu
prietenii ?i colegii vostri. cu membri ai familiei (parinti. surori,
frati):

va ejuta sa va darificati gandurile ln leqatura cu un text etc.

3. Scrieti ln jurnalul de lecture impresiile voastre privitoare la textul lui Mircea Horia Simionescu, Erasmo sau A doua
fotografie cu oameni mici. Discutati lrnpreuna Tn dasa, ca
exercitiu preqatitor, la ce ati putea sa va referiti ln notatiile
voastre (puteti alege dintre sugestiile de mai sus sau puteti
propune ?i alte aspecte pe care le puteti avea Tn vedere).

Unitatea 1 -

Fisele
,

Joe ~i joaca

de l e c t ur a

. .e
:i1-

ur

Dictionar

Figura de stil - modalitate de exprimare Iolosita pentru a spori expresivitatea cornunkarii, pentru a o face
mai personala. mai atractiva sau mai
placuta Principalele tipuri sunt: figuri
de sunet, figuri sintactice (sau de
constructiei ~i figuri semantice (sau
tropi; Utilizarea f1gu1ilor de stil nu se
hrniteaza la domeniul literaturii, ele
putand fi tntalmte frecvent chiar ?i in
hmbaiul obisnuit. colocvial.
Umor - darul de a provoca rasul.
capacitatea de a sesiza aspectele cornice, tncllnatie spre buna dispozitie
si veselie. Umorul irnplica o atitudine
de lnteleqere. de ingaduinta sau
chtar de simpatie fata de realitatea
infdti~ata.
lronie (gr. eironeie, lrsemnand la
origine simulare, pretacatorie) procedeu prin care vorbitorul lasa sa
,e 1nteleaga altceva decal ceea ce
.pune (de obicei contrariul). Atitudinea ironica este distanta ~i critica.
.rneori chiar batjocoritoare (in cazul
sarcasmului).
Eu liric - eel care vorbeste intr-un
ext hric. Ca ?i in cazul naratorului din
~'J(tele epice (narative), eul liric nu
ebuie confundat cu autorul real,
ar daca adesea el poate fi un
ourtator de cuvant" al acestuia.

1. Confruntati fisele de lecture realizate (exercitiul de la

p. 24) pentru cele doua texte studiate ln aceasta unitate
(poezia lui Tudor Arghezi ;;i proza lui Mircea Horia Simionescu) cu modelele de mai jos:
Pentru textul narativ

Pentru poezie

Ce se povesteste (tema
textului; locul :;i timpul
desfa?urarii actiunii, etapele actiunii, personajele)?

Ce se cornunka (tema textului; idei sau

sentimente puse In evidents)? In cazul
poeziilor care au nucleu narativ, puteti
adauqa lntrebarea: Ce lnt~mplari sunt
evocate?

Cine :;i cui Ii povesteste

(cine este naratorul, la ce
persoana e realizata naratiunea, destinatarul textului e precizat sau nu)?

Cine ?i cui Ii cornunica (indicii eului

liric; indici ai adresarii)? In cazul
poeziilor cu nucleu narativ, puteti
adauqa lntrebarea: Ce personaje
lirice apar In text?

Cum se povesteste (moduri de expunere folosite. ritmul naratiunii,

particularitati ale textului: umorul, ironia etc.)?

Cum se cornunica (cum sunt exprimate ideile :;i sentimentele, care este
tonul general al textului, ce figuri de
stil apar In text :;i ce rol au ele In conturarea sernnificatiei acestuia)?

Care este, dupa parerea voastra, sernnificatia qenerala a textului ?i care este opinia voastra privitoare la aceasta?
2. In plus, fisele de lectura realizate pentru textele literare pot cuprinde:
informatii sumare despre autor (biografice ;;i bibliografice: despre viata si opera acestuia);
informatii despre textul citit (ln ce volum a aparut?
Cand a fost publicat? Ce tip de text este: proza. poezie, text
narativ sau text liric, text integral sau fragment? etc.).
3. Care credeti ca este deosebirea dintre jurnalul de lectura si fisele de lecture? Discutati, avand ln vedere urrnatoarele aspecte:
continutul: transmiterea de inforrnatii I opinii;
structura: sisternatica I nesistematlca:
scopul In care sunt realizate: pentru a invata mai U?Or I
pentru a-ti inteleqe propriile reactii de lectura.

Cuvintele:

form e S, I s e n s u r

Dictionar lingvistic

Omonimia este rclatia dintre doua

sau mai multe cuvinte rdentrce ca
Iorrna. 1nsa diferite ca sens, avano
adesea etimologie (origine) difenta.
Este relatrv raril omonimia totals,
realizata in lie cuvinte identice in toate formele lor flexionare tbence.
.. scaun lung" - banca, ,.Tntreprindere financiara ": ambele substantive, cu pluralul bJno) Ornorumia este
eel mai adesea partiala, constand in
identnatea unora dintre formele flexionare ale cuvintelor, asa cum apar
ele in enunt ( .. E un cer albastru" I
.. Cer rlreptul la replica") Tn aceste
cazuri, contextul aiuta de obrcei la Tnieleqerea corecta. astfel incfit rdentrtatea de fo1 me nu produce confuzil.
in limba rornana. data fiind ortografia dominant (onetlca. sunt destul de
rare cazurile de cuvinte doar omografe (care se scnu la fel, dar se pronun\ci difent; de exemplu, conjunctia
de?1 ?I adjectrvul Iii forma de plural
masculin des1); adesea, intro omografelc rornanesu estc doar o d1feren\il
de acrentuare (veseld vesela) ~i
mai rar spar cuvinte doar omofone
(sense drfent, dar pronuntate la fel;
clc> excrnplu, pronumcle ea ?i torrna
de miperativ a verbului a lua: ia).
Paronimia este relatra clintre doua
sau mai multe cuvinte asemanatoare
ca Iorrna, da: avand sensun diferite.
rormele hnqvistice idontice (omonime)
sau asernanatoare (paronime) pot produce confuzu rn comunicarc, dar pot fi
iolosite, cu intcnlie, in joCUI i de cuvmte.
Jocurile de cuvinte (dmtre care eel
mai tipic so numeste calambur) sunt
procedee de realizare a urnn efect de
surpriza, de obicei umonsuc, prin alaturarea sau subsutuirea ingenioasa a
unor cuvmte cu forme sonore idenucc
sau apropiate, sau prin cchivocul dintre
sensuri diferite ale aceluiasi cuvant. Jocul de cuvinte so bazcaza pe rcla\1ile lexicale fundamentale: omonimie, paronirrue, smonlme. antonirrue.

LEXIC: omonimie ~i paronimie

1. Explicati cele doua interpretari posibile ale titlului (unui

volum): ,,Competitia continua". Ce diferente gramaticale ~i
semantice sunt intre ele?
2. Folositi una dintre perechile de omonime (sau omografe) vin vin, gene gene, umbreie - umbre!e:
In doua enunturi univoce;
intr-un al treilea enunt care sa poata produce cu adevarat confuzie (eel putin In forma scrisa).
Exemplu: copii copii : a) Are doi copii. A facut doua
copii. // b) A primit banii pentru copii.
3. Tntr-un bane politic de acum cateva decenii, un personaj era admonestat de un politist pentru ca nu participa la
manifestarea obligatorie de entuziasm, striqand tr Traiasca ! "
~i .Ura!" la aparitia sefului statului. Raspunsul personajului
era: .Nu e nevoie sa strig. Ura e tn mine".
Analizati mecanismul realizarii umorului In aceasta anecdota: pe ce se bazeaza jocul lingvistic? Explicati diferenta sernantica si gramaticala dintre cele doua forme identice.
4. Descrieti modul In care sunt akatuite cele doua titluri
de mai jos:
Viziunea vizuinii (volum de Marin Sorescu)
Canalul ~i canaliile (titfu jurnalistic)

5. Cititi textul de mai jos. Explicati cum se realizeaza

,,poanta" textului, cornentand din punct de vedere gramatical si semantic cele doua cuvinte care alcatuiesc ultimul vers.
Ce raport se stabileste lntre ele? Ce efect are alaturarea lor?
Orice le-ai spune
florilor scunde,
nici una totusi
nu-ti va raspunde.

Singur balonul
de papadie
are sa-ti spuie:
Adio! Adie ...
(Serban Foar)~. De vorbil cu florile)

Jocurile de cuvinte apar In comunicarea curenta, cotidiana (In formele ei subiective, expresive), In publicitate, dar
~i In unele texte literare. Situatiile tipice In care se folosesc jocuri de cuvinte sunt: replica spintuala, anecdota
sau ,, bancul" lingvistic, unele sloganuri publicitare. Relatia lexicala se manifesta fie In prezenta ambilor termeni,
In raport de omonimie (,,La vremuri noi ... tot noi") sau
paronimie (,,De la eroare la oroare"), fie doar In prezenta unuia dintre ace~tia, celalalt fiind evocat de context.

Unitatea 1 -

Joe ~i [oaca

6. Explicati tn ce consta experimentul poetic de mai jos.

Care este relatia dintre text ?i titlul sau?
... Parfumurile unor
crinoline par
fumurile unor
crini! 0, line
par fumurile
unor crinoline ...

Bicicleta pentru trepte, din

Catalogul obiectelor de neg{lsit
de Jacques Carelman

anecta setitluri

izeaza
mati1 vers.
ea lor?

, cu florile)

Dictionar lingvistic

Sintagma este o unitate sintactica

rrnata dintr-un anumit cuvant ?I
eterrninanui acestuia. De exemplu :
ovestea mea", .. a doua fotografie
J oarneru mici". .. canta la plan" etc.
l.Jnitatea frazeologica (sau imbinarea fixa de cuvinte) este o sin1ma cu sens unitar, de obicei exesiv. ?i cu posibilitati reduse de vaP qrarnaticala. In Iunctie de grade solidaritate dintre cuvintele
o akatuiesc. e nurnita locutiu~ expresie etc.
- iurmtele cuvinte-valiza sunt
lexrcale ludice, produse prin
rrunarea sau amalgamarea a
uvmte preexistente. Acestea se
Jun partial, cand au ?i o asernanetrca: faliment + alimentara
;a mentara; daca asocierea so face
JI rand pe baza sensului, cuunt contopite, adesea ?i trun.J fura + a gasi = a furgasi; fe
+ martie = ietnertie.
deul numit deraiere lexicastrat doar segmentul ini\ial
1tagme stabile (uneori un
net): restul este substituit,
-se chrar sa se produce o
mare incompatibilitate seadesea ?i sintactica) cu con- ceea ce poate antrena efecrd
~~rn~1urile sunt un tip de jocun
Lazare pe asocierea voit
c .ntelor. Unele se obtin
re - sau chiar permuta-ul unor unitil\1 frazeor proverbe etc. De
-a -upt drumul In m1JIO-

(Serban roarta, Plac{I putin defectif)

7. Jocul de cuvinte se bazeaza pe un mecanism al ,,bifurcatiei ", al diverqentei semantice, al carui suport lingvistic
poate fi foarte discret: un instrument gramatical, sau o asernanare tonetica rninimala, Cum se realizeaza contrastul ?i
efectul de surpriza In jocul de cuvinte de mai jos (provenind
dintr-o anecdote)?
- osteni. pe cai!
- Nu mai avem cai, Maria ta!
- Atunci, pe curand!

8. Multe jocuri constau intr-o modificare sau o substitutie intr-o sintaqma, de obicei intr-una relativ stabila (intr-o
unitate frazeoloqica). Aratati, pentru fiecare exemplu de mai
jos: a) care e punctul de pornire (sintagma initiala): b) ce modificare s-a operat; c) ce sens ar putea avea noua sintaqrna.
Sensul e totdeauna clar, Tn absents contextului?
stangul la replica reforma fara fond mai mult ca pre
fectul purtetor de cuvinte statul de drepti economia de
paiata bufonul nuclear isteria neamului mica duplicitate
9. Jocul de cuvinte poate modifica o expresie, un diseu al

limbajului cotidian, dar ?i un titlu sau un citat literar bine cunoscut. Recunoasteti la ce vers face aluzie, modificandu-l.
autorul fragmentului de mai jos? Explicati ?i jocul de cuvinte
din titlul poeziei.
Capul meu cade
pe
masina de scris
fruntea de rsndun mie plina
(Florin laru, Haiku mine peste muntele Fudj1)

LEXIC: inventivitate lexicala

1. Aratati din ce elemente ?i Tn ce mod s-au format cuvintele subliniate:

a. Ce sa vezi? mai fiecare tovaras al meu furluase cate ceva.
b. He, he! bine-ai venit, nepurcele!

(Ion Creanqa, Amintin din copi/{lrie)

2. Explicati modul de formare si tncercati sa deduceti sensul cuvintelor-valiza: mllitisti, poinieni, politlcilosie, demo

cretins, parlinterimari. Judecati gradul de reusita al jocului

de cuvinte. Cornparati judecata ?i criteriile folosite cu acelea
ale colegilor.
Nu toate jocurile de cuvinte sunt reusite. Le putem evalua cu ajutorul catorva criterii: prima conditie este posibilitatea de a recunoaste elementele puse Tn relatie: apoi,
trebuie sa existe Tntre acestea o legatura semantica evidenta: cu cat substituirea, alaturarea sau contopirea sunt
mai motivate (eventual aducand chiar o idee noua. neasteptata), cu atat jocul e mai izbutit.
3. Recunoasteti, Tn ,,deraierea lexicala" din exemplul de
mai jos, punctul de pornire ?i explicati tn ce consta transformarea sintagmei:
laca ne trezim cu papa Buliga, ce-i ziceau si Ciucalau, din ulita Buciumenii, tarnalet si aghezmuit gata des-dirnineata, Dumnezeu sa1
iepure...
(Ion Creanqa, Amintiri din copililrie)

4. Cornparati urmatoarele fragmente, observand asemanarile ?i deosebirile dintre ele Tn modul de producere a unor
asocieri absurde:
a. Frunza verde ceapa coapta, s-as rnanca zapada fripta.
(8. P. Hasdeu, Trei Crai de fa r/!s/!rit)

b. Si-arn zis verde de albastru,

ma doare un cal maiastru,
si-arn zis para de un mar,
rninciuna de adevar.

(Nichita Stanescu. Frunz/! verde de afbastru)

5. Incercati sa analizati sintactic ?i morfologic fragmentul

urrnator. E posibil? De ce?
Nicicand guluiul arfic, bunurasi
n-a tofarit atatea nerucoave.
Era, pe cand cu veli ?i alibave
Cozimiream pe-o saita de qopasi.

(Nina Cassian, Sonet)

Tn literatura - Tn poezie, dar ?i Tn texte stiintifico-fantastice - pot aparea pasaje mai scurte sau mai lungi scrise
Tn limbi inventate, inexistente Tn realitate. In construirea
unor enunturi Tn limbi imaginare, autorul poate respecta
o parte dintre regulile specifice unei limbi reale: succesiuni de sunete posibile, flexiunea substantivala, verbals
etc., o anumita schema sintactica (subiect, predicat verbal, circurnstantiale etc.), tncakandu-le pe celelalte.
Joan Mir6, Personajefn noapte

6. Cornparati doua mostre de limbi poetice imaginare:

,,sparga ", ilustrata de strofa Sonetului Ninei Cassian de la
ex. 5, ?i ,,leoparda" (Virgil Teodorescu), exemplificata prin
fragmentul de mai jos. Ce diferente observati (de exemplu:

Unitatea 1 -

Joe ~i joaca

care e mai aproape de o lirnba reala - eventual de rornana

-, la nivel fonetic, morfologic, sintactic, lexical)?
Sobroe algoa dooy toe founodnwoo oon toe Negaru Hora urboe
revoulud finoe wilot
entroe toe twoe toe sarah dogarabasmahi aroe
toe strearom prapoi robarago oftanod hatun vehon ion marring
sculoest simprope uneor adaru iot soelof
(Virgil Teodorescu. Poem in leopard)

Masina de scris pentru egiptologi,

cu hieroglife, din Catalogul obiectelor

de negasit de Jacques Carel man

7. Cautati, In exemplele de mai sus din limbi inventate,

unele cuvinte reale ale limbii rornane. Ce rol au ele In text?
8. Produceti cateva fraze In limbi inventate pe loc, lncercand sa folositi:
cuvinte inventate, dar fonetic ?i gramatical acceptabile;
cuvinte inventate, cu fonetica si I sau ortografie bizara,
dar gramatical asociabile;
cuvinte inventate, acceptabile din punct de vedere fonetic, dar neasociabile gramatical.
Schimbati textele cu un coleg ?i tncercati sa vi le n traduceti" reciproc.

Dictionar lingvistic

Etimologie = (1) origine a unui cuJnt; (2) rarnura a linqvistki: care se

upa de identificarea oriqirui cuvinor unei limbi.
Lte nurnit etimologie populara
u, de uni] autori, atractie paroni'Tlica) un fenomen de falsd analiza,
uta de vorbitorii care nu cunosc
sul unui cuvant ~i atunci ii interteaza raportandu-l, pe baza unei
rnanari formale. la alt cuvant sau
vte cuvinte pe care le cu nose deja.
:Jltatul acestei apropieri pur fore s1 fcira baza reala poate fi o graeforrnare a sensului: mutual,, reoc" este apropiat de mut ~i 1 se
u1e in mod gre:;1t sensul ,, tacut,
t , ajutorul mutual devenind un
...e ,,ajutor pe tacute". Uneori,
E alterata :;i forma cuvantului,
ru a-I apropia de presupusa sa
ne in forma revinaecen se ob" modrflcarea cuvantuhn revendi
pus in legatura cu a vindecs.

LEXIC: confuzii paronimice

Unele dintre cele mai frecvente ?i mai suparatoare gre?eli de exprimare se produc prin confundarea paronimelor: complement I compliment, literar I literal, originar I
original, inveterat I tnvederet etc. Spre deosebire de
jocurile de cuvinte, In care substituirea sau suprapunerea
unor forme diferite este intentionata. confuzia paronimica provine din neatentie ?i mai ales din iqnoranta.
1. ldentificati, In exemplele de mai jos, confuziile paronimice. Substituiti cuvintele folosite qresit cu paronimele lor
cerute de context.
Cornpletati fisa In mod lizibil, trecand In primul spatiu
numele ?i pronumele.
N-am fost lntelesi. Ori, ideea noastra era sa lncepem o
adevarata reforrna.
Societatea petrolifera ?i-a mutat sediul tntr-un alt eras.
E un virtues al pianului, are concerte pe tot globul.
Povestile lui ma inerveaza lngrozitor!
Ne-am apropiat conceptele moderne, cu care acum
operarn fara probleme.
2. Folositi In cate o propozitie cuvintele adagio ?i adagiu,
releva ?i revela, perceptor ?i preceptor, pentru a ilustra diferenta de sens In fiecare pereche paronirnica.
3. Alegeti, din fiecare cuplu de enunturi de mai jos, pe eel
In care cuvantul din stanqa este folosit corect. Explicati prin

E 1emente

de

ti

be

e e

ce asociere formala s-a produs confuzia sernantica din enunturtle incorecte:

lucrativ: Dorim un guvern lucrativ, responsabil, care sa
nu se qandeasca imediat la vacanta. II Participa la o asociatie cu scop lucrativ.
primitiv: E un om foarte primitiv, are casa plina de oaspeti. // Epocile primitive ascund Inca multe enigme.
4. Explicati cum s-au produs urrnatoarele etimologii
populare, identificand termenul corect, potrivit In context,
precum si termenul sau termenii care au produs confuzia:
Banii lui s-au dus pe garla umilstiei.
E o poeta transfugita.
?i-a curnparat un caine scump, din aia cu pete gri.

LEXIC: cuvinte polisemantice

1. Un slogan politic de acum cateva dec:enii era: ,, Tot ina-

Dictionar lingvistic

Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au mai multe sensuri. De

obicei, leqatura dintre sensuri este
evidents, ele avano In comun un nucleu sau putand fi usor declusc unul
din altul, prin cxunderi, restranqeri,
analogii.
Parodia reprezinta imitatia unui text
sau a unui stil, a unui mod de expnmare, prin care se urrnarcste un efect
urnoristic. de obicei prin accentuarea
si caricaturizarea trasaturuor caracteristice ale originalului.

inte ! ". Circula lnsa ?i un joc de cuvinte care il relua parodic:

,,Tot Tnainte! Ca tot lnainte era mai bine __ . ".
Explicati sensurile cuvintelor tot ?I na nte in sloganul initial si In parodia lui. Gasiti intonatia adecvata a sintagmei, In
fiecare dintre enunturi.
In timp, leqatura dintre sensunle u" .... c ..nant polisemantic se poate pierde, diferentele se aoarcesc s1 cuvantul se
scindeaza semantic, producand omonime. Exista deci
omonime care au origini difer te ;o :ara irnbracarninte" sau ,,vid" provine din slava go o ... 11d marcat la fotbal" - din enqleza), dar ?i O"'O"' e care au origine unica, lnsa leqatura initiala s-a p e o : cos ,,obiect pentru
transport, facut din irnpletitura de .., e e - co~ ,, horn").
Limita dintre polisemie ?I O"'O me ''h.l este deci absoluta. (In unele interpretari, or-on e e trebuie sa aiba neaparat origini diferite; ,... a(cep oe care o prezentarn
aici, e suficienta difere= e-re.a ser-a"'~'Ca, tnsotita uneori
?i de cea morfologica. o
cec de omonime chiar
atunci cand ele au acetCSIJ - -: <e provenind dintr-un
cuvant polisemantic).
In dictionarele rornanest :- ad a de a trata lntr-un
articol unic, deci ca s ~ya e - - sern1e, chiar cazurile In
care sensurile s-au deoa.-- oerte 'TIUlt unul de altul.
Sensul cuvintelor po se - -t' se ectualizeaza In context.
u

RMUTATIONP

MUTATOP~R

TT0NPERM
1

TtONEMuJA
oNrERMUTA
l'ERUA'loN

RMUTATIOP
UTJONPeRM

J.ONPEMT
lNERMuTAT
NPERMUAl0
Un joc permuta\ional de litere de R. Kallhardt

2. Cuvintele subl a-e .. en -_.le urrnatoare vi se par

omonime sau sensor c 'e-r E ~ E aceluiasi cuvant? Controlati-va raspunsul cu a,Y re _ c :- v"'aului.
Liliacul a lnflor ~ Pf a - .. oestera au prins un /iliac.
la potumbelo' ca c .. oor: =be! alb tocmai si-a luat
zborul.

Unitatea 1 - Joe si joaca

L-am privit cu mare mi/a. Nava mai avea
de parcurs o mi/a.
Doarme tun. E un tun rarnas din primul
razboi mondial.
O banda alba inconjura urma de pe asfalt. Banda concurenta fusese arestata cu
doua zile in urrna.
3. Cititi strofa urrnatoare:
De-i goni fie norocul,
Fie idealurile
Te urrneaza In tot locul
Vanturile. valurile.
(Mihai Eminescu, Dintre sute de catarge)

Pentru verbul a goni, dictionarele inregis-

treaza mai multe sensuri. Principalele sunt reproduse in continuare, tntr-o versiune simpli-

fkata. dupa Dictionerul limbii romsne (DLR):

1. a goni (pe cineva) = a lua la qoana. a pune

pe fuqa, a fuqari. ,,Se qrabeau asa de tare, ca
ti se parea ca-i gonea cineva din urrna" (Ghibanescu): 2. (Specializat, in limbajul vanatoresc) a goni (un animal) = a-I pune pe fuga,
alunqandu-l spre locul unde stau la panda vanatorii. ,,Copoiul gonind prin padure iepurele fricos" (Odobescu); 3. (lnvechit) a goni (pe
cineva) = a persecuta, a prigoni. ,,Savle, Savie, ce me qonesti?" (Codicele Voronetean):
4. a goni (pe cineva sau ceva) = a alunga, a
izgoni, a da atara. ,,Goni saracia din satul lui"
(lspirescu); 5. (lnvechit) a goni (ceva, o tinta,
un ideal) = a urmari. a umbla dupa.. ., a tinde la... ,,Drieptul meu, alta nu gonesc"
(Alecsandri); 6. (lntranzitiv) a goni = a alerga,
a fugi. ,,Goneam nebuneste s-arn dat in
rnlastini necurate" (Sadoveanu).
Care dintre aceste sensuri ar putea fi eel
folosit de Eminescu? Exista mai multe posibilitati? Ce consecinte are asupra sensului global al strofei interpretarea verbului in alt
sens?
4. Urmariti relatia dintre diferitele sensuri
ale cuvantului ceai: arbust exotic frunzele

0-

at

Jui beuture obtinuta din frunzele Jui beu

tura obtinuta din diverse plante medicinale
momentul, ocazia In care se bea ceai reu
niune, petrecere tineresscs.

Incercati sa explicati cum s-a fa cut treeerea de la un sens la altul, qaslnd exemple asemanatoare (de exemplu: cafea este sarnanta
unui arbore, dar ?i bautura preparata din ~a

- etc.). Repetati operatia - alcatuind mai

Intai o lista de sensuri - pentru cuvintele:
cal, cap, scoerte.
5. Se poate face un test

cautand intr-un
dictionar. ?i qhidandu-ne pur ?i simplu dupa
dimensiunea articolelor (in care sunt tratate,
numerotat, sensuri ?i subsensuri, ilustrate sau
nu prin citate), tnreqistrarn primele 10 cuvinte cu polisemie foarte boqata (cu peste 5 sensuri diferite) ?i primele 10 cuvinte monosemantice. Observarn apoi unele caracteristici
ale fiecarui grup.
Ca rezultat al unui asemenea test, la litera
N din Dictionerul explicativ al limbii tornsne
(DEX) au fost gasite urrnatoarele cuvinte:
a. polisemantice: nas naprasnic neam
nebun negativ negru nervura neutru nevoie nimeri;
b. monosemantice: nabedernita nacrit
nacru nadiceanca nadir nadiral nadoleanca nadpis naft naftalen.
Verificati daca cuvintele qasite apartin
unora dintre categoriile din lista urrnatoare:
a. polisemantice: cuvinte din fondul vechi
instrumente gramaticale cuvinte ale limbii
curente verbe din vocabularul de baza neologisme folosite in multe limbaje stiintifice:
b. monosemantice: neologisme foarte recente termeni stiintifici dintr-un singur domeniu termeni regionali cuvinte vechi, iesite din uz.
Vocabularul de baza (fondul principal
lexical) este alcatuit din cuvintele cele

mai frecvente ale unei limbi; multe dintre

acestea sunt ?i cele mai bogate semantic
?i mai productive, de la ele formandu-se
derivate ?i compuse.

Evaluare
Unitatea

PersoanJ
contemp!tmdsoarele

Joan Mir6 (1893-1983),

1. Cititi poezia urrnatoare:

Ploua soare peste mine
Si ma uda cu lurnina.
Eu in joc stropesc cu soare
Coala zarilor, velina.

Carpa sufletului insa

Toata-i imbibata-n soare,
Sterg mereu si-n zari lumina
E din ce In ce mai mare.

Ce-am facut? ! Cum o s-ascund

Pata galbena, arsura?
Peste tenta de lurnina,
Peste zari ma dau de-a dura.

Zarea a~ putea s-o-nghit

Si ar fi ascunsa bine,
Dar mi-ar lumina tot trupul
Si-ar putea ghici oricine.

Nu se duce. Ce sa fac?
Sufletu-1 mototolesc
Si-J fac carpa Ca sii ~terg
Soarele copilaresc,

Ei, ~i daca ar rarnane

Inca-un soare, ce ar fi?

N-o sa planga - nu-i asa ? Nimeni dintre noi, copii,
(Ana Blandiana, Glumd II)

15 puncte

puncte

10 puncte
10 puncte

10 puncte

25 puncte

a. Sintetizati, In 4-5 randuri, continutul poeziei.

b. Aleqeti, dintre urrnatoarele variante, tema poeziei sau
propuneti voi alta: creatia ?i jocul joc de copii jocul imaqinatiei jocul ca bucurie de a trai,
c. lnterpretati. In 2-3 randuri. versurile ,,Carpa sufletului
lnsa I Toata-i trnbibata-n soare".
d. Precizati care sunt raporturile copilului cu universul ?i
cum poate fi privit soarele In acest context.

e. Explicati titlul textului, In leqatura cu tema pe care ati

stabilit-o la punctul b.
2. Alcatuiti cinci scurte enunturi, care sa ilustreze urrnatoarele sensuri ale cuvantului punct:
loc fix, determinat, cu o suprafata foarte mica, sau care
nu e luata In considerare;
aspect particular al unei teme;
stadiu, grad atins, moment In evolutia unui fenomen;
unitate de rnasura luata ca baza de clasificare, mai ales
In sporturi;
semn de punctuatie care indica pauze tntre propozitii ?i
fraze independente.

15 puncte
10 puncte

3. Scrieti un buletin meteo de 4-5 randun. In care sa

folositi urrnatoarele cuvinte din poezie: ploue, soare.
4. Notati doua atitudini I comportamente care va caracterizeaza drept un bun ascultator.