FIŞA nr.

3 – Consecinţele geografice ale mişcărilor Pământului  

 
 
1. ​Definiţi termenii:  
Mişcare de rotaţie:​Rotatia pamantului r​ eprezintă mișcarea de rotație a Terrei în jurul propriei axe.
Mişcare de revoluţie:M ​ iscarea Pamântului pe orbita sa în jurul Soarelui se numeste miscare
de revolutie. 
2. ​Completaţi spaţiile libere cu răspunsurile corecte corespunzătoare:   
a. O rotaţie completă este realizată de Pământ în aproximativ ​24​ ore.  
b. Pe orbita Pământului în jurul Soarelui, distanţa minimă Pământ – Soare este de 
149.600.000 km​ şi ea se înregistrează la data de ​2010​. 
c. Anul bisect are ​366​ zile iar luna februarie ​29​ zile.  
d. În cazul mişcării de rotaţie viteza punctelor de pe Terra scade de la ………… la ……….  
e. Traiectoria urmată de Pământ în jurul Soarelui poartă denumirea de ​orbită​ şi are formă de 
elipsă​. 
3.  
a. Explicaţi reducerea vitezei de rotaţie a punctelor de la Ecuator la cei doi Poli:   
Valoarea vitezei de rotatie a pamantului scade de la Ecuator spre poli,intrucat in aceeasi 
directie descreste lungimea pararelelor(a cercurilor pararele). 
b. Argumentaţi influenţa mişcării de rotaţie în forma Pământului.  
Din cauza formei sferice a pamantului,acesta nu poate fi luminat pe toata suprafata sa in 
acelasi timp.In cursul miscarii de rotatie,pamantul expune,pe rand,spre Soare,cate o parte din 
suprafata sa.Pe partea luminata a Pamantului,aflata spre Soare,este zi,iar pe partea opusa este 
noapte,fiind intuneric. 
c. Explicaţi direcţia NE – SV a alizeului (vânt permanent) ce se formează în Emisfera 
Nordică  
Alizeele bat predominant dinspre nord-est în emisfera nordica și dinspre sud-est în emisfera
sudica,întărindu-se în timpul iernii, când oscilatia arctica.​Ca parte a circulației ,aerul de la
suprafață se deplasează către Ecuator, în timp ce aerul de deasupra circulă spre ​poli​.
4​. Precizaţi:  
a . 4 consecinţe ale mişcării de rotaţie a Pământului.  
-variatia orei pe glob 
-modificarea temperaturii aerului 
-abaterea corpurilor aflate in miscare 
-alternanta zilelor si a noptilor 
b. 3 consecinţe ale mişcării de revoluţie.  
-axa polilor nu este dreapta,ceea ce influenteaza egalarea zilelor cu a noptilor 
-iluminarea neuniforma a celor doua emisfere 
-incalzirea neuniforma a celor doua emisfere 

5.a.​Analizaţi desenul alăturat şi completaţi-l cu 

informatiile corecte:  
b. Pe baza analizei hărţii cu fusele orare determinaţi: 
pe câte fuse orare se întinde Europa? Dar Asia?  
Europa se intinde pe 4 fuse orare.Asia se intinde pe 11 
fusuri orare. 
c. Care este diferenţa de fus orar între un punct situat în 
extremitatea estică a Americii de Sud şi extremitatea 
vestică a Australiei?   
Diferenta este de 11 fuse orare. 
 
 
6​. a. Explicaţi afirmaţia: „​Viteza punctelor de pe suprafaţa Globului scade de la Ecuator spre 
cei doi poli​.”   
Afirmatia este corecta,deoarece in aceeasi directie descreste lungimea pararelelor(cercurilor 
pararele). 
 
 
 
  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
b. Calculaţi distanţa parcursă de Pământ pe orbită în timp de un an. 
Știm că viteza de deplasare a pământului este de 30 km/s.Acesta se deplasează în timp de un 
an,adică 365 de zile.Distanța se calculează cu relația Vxt.Vom lua valoarea în secunde a 
timpului.Rezultă că 365 de zile=31536000 secunde.Unitatea de măsură pentru viteză este  
m/s,rezultă că 30 km/s=30.000 m/s. 
Rezultă d=31536000x30000 
d=946.080.000.000 m 
d=946.080.000 km 
 
c. Explicaţi şi argumentaţi printr-un desen geografic formarea nopţii polare.
În regiunile polare în funcție de latitudinea locului, pe o durată mai mică sau mai mare din
an, Soarele fie rămâne 24 de ore și mai mult deasupra orizontului („ziua polară”), fie
dedesubtul lui („noaptea polară”). În zonele din imediata vecinătate a cercului polar (dar în
interiorul regiunii polare), cele mai multe zile din an sunt normale (cu perioade de lumină
și de întuneric), însă în perioada solstițiului de vară, timp de una sau mai multe zile,
soarele doar se apropie de orizont fără să apună; similar, în perioada solstițiului de iarnă
una sau mai multe zile soarele nu răsare. La pol aceste excepții au loc tot timpul anului,
astel încît acolo în decursul unui an lumina de zi durează incontinuu 6 luni, urmată de 6
luni de întuneric (noapte).
7. ​a. Găsiţi trei consecinţe geografice ipotetice ale dublării vitezei de rotaţie a  
Pământului. 
-zilele și nopțile ar fi mai scurte,deoarece ziua s-ar scurta la 12 ore 
-franarea mareica 
b. Găsiţi două consecinţe geografice ipotetice ale dublării vitezei de revoluţie Pământului  
-ar exista un singur anotimp 
-ar fi tot timpul anului doar frig,sau doar cald 
8​. a. Câte grade ar avea un fus orar în condiţiile în care Pământul s-ar roti în jurul propriei axe 
de două ori mai încet? 
24h………….360 grade 
1h………...x grade 
rezultă că un fus orar are 15 grade. 
rezultă că un fus orar ar fi 15/2=7,5 grade 
 
b. Determinaţi unghiul de incidenţă pe care îl fac razele solare cu suprafaţa terestră într-un 
punct ​A ​situat pe paralela de 35° lat. sudică pe data de 21 martie. Dar pe 22 iunie? Dar pe 22 
decembrie?  
 
c.  Într-un  punct  ​A  ​situat  pe  meridianul  de  38°  long.estică  este  ora  locală  22h 47min. Cât va fi 
ora  într-un  punct  ​B  ​situat  pe  meridianul  de  64°  long.estică.  Dar  într-un  punct  ​C  ​situat  pe 
meridianul de 64° long. vestică.  
In punctul B va fi ora 23:47. 
In punctul C va fi ora 15:47.