Iubirea în mitologia greacă

Mitologia greaca:
• Mitologia greacă este corpul de mituri relatate inițial de grecii antici. Aceste istorii se
preocupă de origini și natura lumii, viețile și activitățile zeităților, eroilor și creaturilor
mitologice și de originile și semnificația practicilor de cult și ritual. Specialiștii moderni
studiază miturile în încercarea de a arunca lumină asupra instituțiilor religioase și politice
ale Greciei antice și ale civilizației sale și de a înțelege însăși natura creării mitului .
• Miturile grecești au fost inițial propagate de tradiția poetică
orală, cel mai probabil de cântăreții minoici și micenieni
începând cu secolul al XVIII-lea î.Hr.; miturile despre
războiul troian și urmările sale au devenit parte a tradiției
orale a epopeilor lui Homer, Iliada și Odiseea. Două poeme
ale lui Hesiod, aproape contemporan cu Homer, Teogonia și
Munci și zile, conțin relatări despre geneza universului,
succesiunea conducătorilor divini, succesiunea epocilor
umane, originea suferințelor umane și originea practicilor de
sacrificiu.
• Miturile sunt de asemenea păstrate în Imnurile Homerice, în
fragmentele epopeilor din Ciclul Epic, în poemele lirice, în
operele tragedianilor și ale comedianților din secolul al V-lea
î.Hr., în scrierile intelectualilor și ale poeților din epoca
elenistică și în textele din timpul Imperiului Roman ale unor
scriitori precum Plutarh și Pausanias.
Dezvoltarea și Evoluția
• De-a lungul secolelor, mitologia greacă a evoluat și s-a adaptat, reflectând
schimbările sociale și politice din Grecia Antică (Boardman, The Oxford
History of Greece & the Hellenistic World, 2001).Sub stăpânirea romană,
multe din divinitățile grecești au fost asociate cu zeii romani, creând un
amestec de credințe și practici (Ovidiu, Metamorfoze, 8 d.Hr.).Acest
amalgam de influențe a dus la o fuziune și reinterpretare a miturilor și
legendelor, contribuind la o bogată tapestrie culturală.
• Mitologia greacă a avut o influență amplă asupra culturii, artelor și
literaturii civilizației occidentale și rămâne parte a limbajului și moștenirii
occidentale. Poeții și artiștii din timpurile antice până în prezent au dobândit
inspirație din mitologia greacă și au descoperit relevanță și semnificație
contemporană în teme.
Eros-zeul iubirii
• Eros este zeul iubirii, dorinței carnale și sexului în mitologia
greacă. Inițial o divinitate primordială, Eros este descris ulterior ca
fiind unul dintre copiii Afroditei și ai lui Ares.
• Eros este reprezentat fie ca bebeluș, în compania mamei sale, fie ca
adult, sub forma unui tânăr chipeș. În ambele cazuri este înaripat, și
poartă arcul și săgețile sale caracteristice, pe care le folosește
pentru a-i face atât pe muritori, cât și pe zei să se îndrăgostească.
• Rolul său în mituri este în cea mai mare parte complementar; el
apare adesea în prezența Afroditei și a celorlalți zei ai iubirii, și
acționează adesea ca un catalizator amoros, dar nu are o mitologie
extinsă proprie; cea mai mare excepție este mitul lui Eros și
Psyche, povestea despre cum și-a întâlnit soția.
• Iconografia, dar şi literatura ne-au transmis informaţii despre „uneltele” sale:
săgeţile şi o tolbă de aur, precum şi torţele pe care nimeni nu le putea atinge
fără să fie pedepsit. Săgeţile sunt de natură diferită şi au puteri diverse; unele
sunt de aur şi aduc în inima celui lovit sentimentul de iubire; altele sunt tocite
şi îngreunate cu plumb şi provoacă dezgustul în sufletul amanţilor. Întrucât
adesea era reprezentat cu aripi aurite, se credea că Eros zboară asemenea unei
păsări. De obicei apare alături de mama sa, Afrodita, ale cărei porunci le
îndeplineşte ascultător.
• Cultul lui Eros a existat în Grecia Antică, reprezentând totuși un obicei mult
mai puțin important decât cultul Afroditei. Eros era venerat ca zeu al fertilității
în Boeotia. În Atena, Eros și Afrodita erau onorați în a patra zi a fiecărei luni
(alături de Hermes și Heracle).
• Ca parte a grupului de zei înaripați Erotes, Eros era uneori considerat protector
al iubirii homosexuale între bărbați.
Răspândire geografică
• Cultele zeilor mitologiei grecești sunt vechi și adevărata lor întindere și
popularitate este greu de determinat la acest moment. Ce rămâne se bazează
pe mărturiile celor care trăiră atunci, printre care geografi și călători precum
Strabon și Pausanias, și descoperiri arheologice
Cine a fost Afrodita?
• Afrodita a fost potrivit mitologiei grecești zeița iubirii, a frumuseții și a
fertilității, iar echivalentul acesteia în mitologia romană era zeița Venus. Ea
este prezentată în Iliada lui Homer drept fiica lui Zeus şi a Dionei. Afrodita
a fost una dintre cele trei zeițe a căror rivalitate a dus la începutul
Războiului Troian și a jucat un rol important pe tot parcursul Iliadei.
Afrodita a fost prezentată în arta occidentală ca simbol al frumuseții
feminine și a apărut în numeroase lucrări din literatura occidentală.
• Potrivit mitologiei grecești, Afrodita nu ar fi fost niciodată copil, ea
născându-se direct adult. În același timp, Afrodita este prezentată matură și
irezistibilă din primele momente ale existenţei sale. Acesteia i-a fost dăruită
forţa cosmică a iubirii, care era înţeleasă aici în sens înalt, adică forţa care
aduce oamenii împreună, cea care mișcă lucrurile pământene.
• Simbolurile majore ale Afroditei erau mirtul, trandafirul, porumbelul,
vrabia și lebăda. Cultul zeiței a fost celebrat în toată lumea helenică, cu
precădere în insulele Cipru şi Cythera. Aceasta avea sanctuare la Paphos,
Cnidus si Delos. Legenda spune că era atât de frumoasă încât toți cei care o
vedeau se îndrăgosteau iremediabil de Afrodita.
• Inclusiv Zeus, care era stăpânul zeilor, a căzut în mrejele frumoasei zeițe și
pentru că fusese vrăjit de frumusețea acesteia, el a blestemat-o să se
îndrăgostească de un simplu muritor.
 Cum s-a căsătorit Afrodita cu Hefaistos?
• Frumusețea Afroditei nu putea trece neobservată de
ceilalți zei, chiar și de Zeus, care își doreau ca această
frumoasă zeiță să le fie soție. Unele legende spun că,
din prea multă mândrie, ea i-a respins pe toți,atunci,
pentru a o pedepsi, Zeus a obligat-o să se căsătorească
cu Hefaistos, zeul şchiop și hidos al metalelor şi
fierăritului, care i-a construit un superb palat în Cipru.
Chiar și așa, zeița frumuseții a avut numeroase
aventuri cu ceilalți zei, inclusiv cu Ares, din care au
rezultat numeroși copii.
• Hefaistos nu a uitat faptul că a fost tratat cu cruzime de mama sa Hera, cu
care avea o relaţie ambivalentă. El avea să o pedepsească pentru că ea se
simțea ruşinată de faptul că a adus pe lume un copil șchiop și urât. Drept
urmare, Hefaistos i-a făurit acesteia un tron superb din aur, de care Hera a
rămas legată imediat ce s-a aşezat pe el. Legenda spune că nici un zeu de pe
Muntele Olimp nu putea să o dezlege, iar singurul care putea să o facă era
tocmai Hefaistos.
• Când acesta a fost chemat să-și elibereze mama, el repeta întruna că nu are
mamă. În cele din urmă, acesta avea să-și dezlege mama, dar numai ca
urmare a intervenţiei lui Dionysos, care l-a îmbătat pe Hefaistos pentru a-l
putea aduce în faţa tronului. O altă legendă spune că, drept răsplată,
Hefaiastos ar fi cerut să se căsătorească cu Afrodita, iar zeii se întrebau cum
s-ar putea căsători slutul tocmai cu zeița frumuseții
 De ce s-a sfârșit relația Afroditei cu Hefaistos?
• Legendele grecești vorbesc despre infidelitatea Afroditei,
care l-a înșelat pe Hefaistos cu Ares, zeul războiului.
Hefaistos avea să afle, însă, de trădare de la Helios, zeul
Soarelui, care i-a văzut de sus pe cei doi amanți iubindu-se.
Odată ce a aflat de infidelitatea soției sale, Hefaistos și-a
propus să-i pedepsească pe adulteri și, orbit de furie, s-a
folosit de talentul său de fierar și a făurit o pânză de fier
atât de fină și atât de subțire, încât aceasta nu putea fi
văzută cu ochiul liber. El a aşezat plasa pe patul Afroditei,
iar în momentul în care aceasta l-a primit în așternuturi pe
Ares, plasa s-a declanşat la fel ca o capcană clasică și i-a
prins în fapt pe amanți.
• Soțul trădat i-a legat și i-a expus pe cei doi în fața adunării
zeilor, care i-au batjocorit. Ares a fost pedepsit pentru
trădarea lui și în cele din urmă a fost alungat temporar de
pe Muntele Olimp.
• Hefaistos a avut cu Afrodita un fiu, pe uriașul Perifete, pe care l-a crescut în
vulcanul Etna și căruia i-a făurit o ghioagă turnată în bronz. Acesta avea să
devină un tâlhar la drumul mare, care îi jefuia și apoi îi omora pe călătorii
din apropierea cetații Epidaur. Perifete a fost ucis de Tezeu în drumul
acestuia către Atena, iar ghioaga i-a fost luată de acesta.
Cele 4 moduri de a iubi
• Philia este iubirea spontană, naturală, un sentiment bazat pe intimitatea lăuntrică a celor ce se
iubesc. Este o legătură puternică, o iubire liniștită, netulburată de pasiunea lui eros și plină de
virtuți. Ea înseamnă loialitate față de prieteni, virtute, egalitate și bucuria de a face ceva împreună
• Spre deosebire de celelalte feluri de iubire, agape înseamnă a iubi pe cineva pentru un anumit
motiv, este alegere, este preferința pentru un lucru sau altul în virtutea unor caracteristici ale acelui
lucru, la fel cum termenul înrudit, ἄγαμαι, înseamnă a admira pe cineva pentru ceva anume.
• Termenul este folosit de asemenea pentru a desemna iubirea în sens general; grecii își mărturisesc
iubirea folosind σ'αγαπώ, care are același sens și aceeași utilizare cu românescul „te iubesc”.
• Storge înseamnă atașament, afecțiune, în limba greacă modernă. Este un sentiment natural, ca
acela dintre părinți și copii. Folosit foarte rar în scrierile antice, cuvîntul va fi folosit în mod
exclusiv cu referire la relațiile dintre membrii familiei. Este cel mai natural, mai emoțional și mai
larg răspîndit fel de a iubi dintre toate: este natural pentru că este prezent fără vreo constrîngere;
este emoțional pentru că este rezultatul căldurii, atașamentului dat de familiaritate; și este cel mai
larg răspîndit pentru ca dintre toate, el ține cont cel mai puțin de acele caracteristici care fac pe
cineva demn de iubire, și este, așadar, capabil să treacă peste orice element discriminator .
 Eros și Psychi – povestea de dragoste dintre iubire și suflet

Povestile de dragoste cu Eros sunt cunoscute. Pentru cei care abia pășesc pe tărâmurile
mitologiei grecești, Eros este unul dintre copiii lui Ares (zeul războiului) și al Afroditei
(zeița frumuseții). Este recunoscut drept zeul iubirii, romanii atribuindu-i numele (mai
popular pentru noi) de Cupid/Cupidon. Psychi era cea mai mică fată a unei familii regale,
care avea o frumusețe nemaiîntâlnită. Romanii i-au dat numele de Anima.
Fiind geloasă pe frumusețea fetei umane, Afrodita și-a trimis fiul să o facă să se
îndrăgostească de un porc (întrucât puterea zeului iubirii era de a face orice ființă care este
atinsă de o săgeată de-a lui să se îndrăgostească de primul lucru pe care îl vede).Eros,
printr-un accident, ajunge să se îndrăgostească nebunește de Psychi, iar după un timp o
aduce la castelul său, spre bucuria celor două surori ale fetei, care erau foarte invidioase pe
frumusețea ei.
Eros își tratează soția ca pe o regină, oferindu-i tot ce și-ar putea dori, de la slujitoare
invizibile până la tot feluri de bucate alese, singura condiție fiind ca Psychi să nu încerce
niciodată să îl vadă în nopțile în care zeul o vizita.
Armonia dintre cei doi îndrăgostiți este distrusă atunci când surorile fetei o conving să
încerce să îl vadă pe Eros după ce a adormit. Înfuriat și îndurerat, zeul zboară de lângă
Psychi în noaptea respectivă, iar tot ce era construit în jurul căsniciei lor se destramă.
Mai rău, Afrodita află de faptul că Eros nu i-a ascultat porunca, și o aruncă pe biata
Psychi (care era și însărcinată) într-o temniță. Mai departe, ea este supusă la câteva
probe extrem de grele, ca apoi să fie aruncată în lumea de dincolo, lumea lui Hades,
până când Zeus este informat de situație și îi aduce pe toți trei (Afrodita, Eros și Psychi)
în fața sa.
Spre bucuria noastră, Zeus este de acord cu uniunea cuplului, iar Eros își iartă soția,
înțelegând situația. Mai mult, Psychi bea din ambrozia zeilor, devenind nemuritoare la
rândul ei.
Povestea din cartea lui Apuleius este una care atrage atenție asupra unor lucruri extrem
de importante: rangul social, încrederea (în familie/în propria persoană/în ființa iubită)
dar ales asupra faptului că dragostea adevărată va câștiga la finalul poveștii.
 Hades si Persefona
• Povestea de dragoste dintre Hades si Persefona este poate una dintre cele mai faimoase
și frumoase povești de dragoste din mitologia greacă, dintre două ființe ce sunt complet
diferite din toate punctele de vedere.
• Hades este unul dintre frații lui Zeus, regele ținutului morților, a lumii de dincolo (care îi
poartă și numele). Persefona este fiica Demetrei și a lui Zeus. Fiind extrem de frumoasă,
Persefona a fost mereu protejată de mama sa, Demetra, care voia ca fiica ei să-și păstreze
castitatea pentru totdeauna, însă nimeni nu a putut să o ferească de Hades, zeul fiind
extrem de îndrăgostit de mica zeiță.
• În timp ce lumea o căuta de Persefona, mama sa (zeița agriculturii) și-a neglijat datoria
de a avea grijă de plantații și de fertilitatea planetei, până în momentul în care au găsit-o.
• Hades a fost forțat să renunțe la Persefona, însă i-a dat să mănânce jumătate de rodie. Ea
a mâncat șase bobițe, neștiind că oricine mănâncă din fructele lumii de jos este obligat să
se întoarcă.
• Astfel, Persefona a devenit regina lui Hades (lucru ce nu a supărat-o,
întrucât s-a îndrăgostit de el de asemenea). Ea își petrece șase luni (cât
pentru șase boabe) în lumea de dincolo și șase luni alături de mama sa,
explicând astfel și apariția celor patru anotimpuri (când Persefona este
lângă mama sa – primăvară și vară, natura dă roade și agricultura sporește,
întruchipând bucuria Demetrei la întoarcerea fiicei sale, iar când Persefona
se întoarce la Hades – toamnă și iarnă, fără belșug, întruchipând tristețea
Demetrei la pierderea fiicei sale).
• Hades si Persefona, precum si Eros si Psychi sunt povești de dragoste din
mitologia greaca extrem de frumoase și memorabile, însă, dacă vreți să
aflați mai mult, vă sugerăm să vă avântați în lumea magică a mitologiei
grecești
Sculpturi, picturi și artă
• În mitologia greacă, iubirea și pasiunea au fost subiecte
frecvente în artă, inclusiv în sculptură și pictură. Iată câteva
opere notabile care au fost inspirate de mitologie:
• Nasterea lui Venus de Sandro Botticelli: Această pictură
iconică descrie nasterea zeiței Venus (Afrodita) din mitologia
clasică. Venus se ridică din apa, însoțită de o pleiadă de nimfe.
Această operă a inspirat numeroși artiști de-a lungul secolelor
• Jupiter și Thetis de J.A.D Ingres: În această pictură,
artistul Ingres reprezintă o scenă din Iliada lui Homer.
Thetis, o zeiță, încearcă să-l înduplece pe Jupiter
(Zeus), nemilosul rege al zeilor olimpieni.

• Seducerea lui Merlin de Edward Burne-Jones: Această

operă prezintă o interpretare a legendei arthuriene din
secolul al XIX-lea. În prim-plan, vedem un Merlin
îmbătrânit, cu părul grizonat, în timp ce Nimue, figura
din fundal, îl seduce.
• Gradina Hesperidelor de Lord Leighton: Hesperidele din
mitologia clasică erau femei tinere și frumoase care
păzeau celebra Lană de Aur. Această legendă a inspirat
multe opere de artă, inclusiv această pictură.

• Caii lui Neptun de Walter Crane: Neptun (sau Poseidon),

zeul mării, a fost o sursă de inspirație pentru multe
picturi și sculpturi. În antichitate, zeii dominau toate
aspectele vieții, inclusiv arta, iar Neptun a fost o figură
puternică în această lume mitică
 În mitologia greacă, tema iubirii a fost o
sursă de inspirație pentru multe opere de artă,
inclusiv sculpturi. Iată câteva exemple notabile:
• Statuia Afroditei (Venus): Această sculptură
reprezintă zeița frumuseții și a iubirii,
Afrodita (sau Venus în mitologia romană). O
celebră statuie de marmură a Afroditei se
găsește în Baiae, Italia, datând din secolul al
II-lea î.Hr. Zeița este înfățișată pe jumătate
goală, ca o nimfă la baie, cu himationul său
înfășurat în jurul șoldurilor și cu mâna
dreaptă în fața pieptului. Restaurarea gâtului,
capului și mâinii drepte a fost realizată de
celebrul sculptor neoclasic Antonio Canova.
• Bărbat și Femeie: Aceste
sculpturi simple, denumite
simplu „Bărbat și Femeie”, sunt
deosebit de frumoase și au
devenit cunoscute în întreaga
lume. Ele exprimă tema iubirii
într-un mod universal și
atemporal
• Hathor: În mitologia egipteană, Hathor
este fiica lui Ra și soția lui Horus. Ea
este patroana fertilității și a iubirii. Deși
nu este strict o sculptură greacă, Hathor
este un exemplu de zeiță a iubirii într-o
altă cultură mitologică
• Hera (în greacă veche Ήρα, Hēra) este în
mitologia greacă zeița protectoare a căsniciei,
a căminului și a femeilor măritate, precum și
regina zeilor și a oamenilor. La romani este
identificată cu Iunona.
• Ca soție a zeului suprem, ea era considerată
protectoarea căminului, a căsătoriei și, în
general, a femeilor măritate. Având ca simbol
sceptrul, semn de conducere dar nu și de
putere, Hera este adesea înfățișată ca o soție
geloasă și nesăbuit de violentă, care este ușor
de jignit și nu pregetă să se răzbune crunt
pentru toate infidelitățile săvârșite de soțul ei,
Zeus.
Bibliografie
• https://artasiartistivizuali.ro/mitologie/mitologia-greaca-si-zeii-greciei-anti
ce/
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mitologia_greac%C4%83
• https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Eros
• https://www.libertatea.ro/lifestyle/zeita-afrodita-legenda-curiozitati-47379
64?fbclid=IwAR1pSaLsUNRUhuXK_llZOn2GM9MmeRFqwcEI6Zwrmw
XqWfmt9UB8lyfa3ag
• https://www.cursurigreaca.ro/2-dintre-cele-mai-frumoase-povesti-de-drago
ste-ale-mitologiei-grecesti/?fbclid=IwAR056b3qGjTJcLgBUBUVsv8IAol
TrEzifOKmVPNJ4vF5GHR3A-qqdNmRXV0
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83?fbcl
id=IwAR3lSeoDgRcMlYE8QRhNaIGUu1foRi6jZgfA4YK5vCteOygTX_
qH9EoMyac