Afrodita zeita iubirii si a frumusetii

Afrodita. Zeia iubirii i a frumuseii, prezentat n Iliada ca fiica lui Zeus i a

Dionei. Scriitorii mai trzii povestesc ns c s-a nscut din spuma mrii, de unde i-ar
proveni i numele (Platon, Cratylos). Potrivit lui Hesiod (Teogonia, 188), Afrodita s-ar
fi nscut din membrul viril al lui Uranos, pe care Cronos l-a aruncat n mare.
Plmdindu-se n mijocul valurilor, s-ar fi deplasat mai nti ctre insula Citera, iar mai
apoi ctre Cipru, unde a ieit din ap, fcnd s rsar sub tlpile sale o iarb moale.
Potrivit unei alte versiuni (Aelianus, De natura animalium), Afrodita s-ar fi nscut dintro scoic, i tot ntr-o scoic a fost dus n insula Citera. n epoca clasic, scoica era
sacr pentru aceast zei, inclusiv datorit asocierii cu Nerites, singurul fiu de sex
brbtesc al lui Nereu, care tria n adncurile mrii i a crui tovar a fost zeia
nainte de a iei din spuma mrii, ntruct Nerites a refuzat s o urmeze pe pmnt,
Afrodita l-a transformat n scoic.
Introdus imediat dup ivirea sa pe pmnt n lumea zeilor, Afrodita a devenit
soia lui Hefaistos, pe care, ns, potrivit versiunii homerice a mitului, l-a trdat foarte
curnd cu Ares. Din unirea Afroditei cu Ares s-au nscut Harmonia, ce personific echilibrul dintre tendinele contrarii ale prinilor si i a fost soia lui Cadmos,
ntemeietorul Tebei, i, de asemenea, Fobos i Deimos, Eros i Anteros. Capabil s-i
domine pe toi zeii Olimpului (cu excepia Atenei, Artemisei i a Hestiei), Afrodita este
legat de toate ntmplrile mitologice care au n centru tema iubirii: tradiia amintete
iubirea sa pentru Dionysos, Poseidon i Hermes, din lumea divin, i pe aceea pentru
Adonis i Anhise dintre muritori. Din dragostea dintre Afrodita i Anchise, un
preafrumos pstor troian, s-a nscut Enea, care a avut mereu n Afrodita o ocrotitoare
plin de nelegere.
Dac Afrodita trezea iubirea oriunde ar fi aprut, ea era, de asemenea, inta ostilitii i geloziei zeielor olimpiene. Dintre acestea, cea mai ndrjit s-a artat Hera, din
cauza alegerii lui Paris, care i-a acordat Afroditei i nu reginei zeilor, mrul frumuseii.
Afirmarea cultului zeiei iubirii are cu siguran un substrat pregrecesc. Mai ales tradiia
referitoare la naterea Afroditei i la puterea sa asupra inimilor omeneti poate fi pus n
legtur cu unele mituri orientale i cu zeiti precum Ashtoret sau Ishtar, cunoscute n
Occident sub numele Astarte, care se preteaz inclusiv din punct de vedere lingvistic la
o corelaie cu numele Afroditei. Numeroasele versiuni ale legendei naterii zeiei,
plasarea ei cnd n rndul fiicelor lui Uranos, cnd printre cele ale lui Cronos, cnd
printre oceanide, cnd printre moire i erinii constituie tot attea mrturii ale vechimii
cultului su, n care se contopesc mituri diferite, legate ntre ele prin tema fertilitii i a
iubirii.
Afrodita apare n mit i ca zei subpmntean (de multe ori, zeitile htoniene
snt legate de cele ale fertilitii), iar n aceast postur este venerat alturi de zeul
Hermes. De asemenea, era ocrotitoarea navigaiei. La Sparta, n Cipru, n Citera i n
alte locuri era venerat ca zei a rzboiului, eventual cu trimitere la anumite modele
orientale.
n lumea roman, trsturile Afroditei snt transferate n figura corespunztoare a
Venerei (Venus).

Afrodita este n mitologia greac zeia frumuseii i a iubirii. Potrivit legendei, sa nscut n Cipru. Stncile Afroditei se gsesc pe rmul sudic al insulei, pe locul
unde - potrivit mitologiei greceti - a czut n apa mrii nspumate organul genital al
zeului Uranus, amputat de fiul su, Cronos. Aici s-ar fi nscut, din valurile mrii
nvolburate, zeia dragostei Afrodita / Venus. Legenda constituie tema mai multor
tablouri pictate de artiti renumii.
Dei zei a frumuseii, Afrodita este cstorit cu zeul chiop, hidosul
Hefaistos, care era i fierarul zeilor. n privina naterii ei exist dou variante: prima ar
fi c este fiica lui Zeus i a Dionei, cealalt spune c s-a nscut din spuma mrii. Cu
toate c este cstorit cu Hefaistos, a fost iubit de zeii Ares, zeul rzboiului,
Dionysos, Hermes i Poseidon , precum i de muritorii de Anchises i Adonis.
A avut mai muli copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros i pe
Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas (personajul principal din epopeea
virgilian Eneida) etc.
n legtur cu farmecul i puterea Afroditei circulau numeroase legende: un
episod cunoscut este infidelitatea ei fa de Hefaistos care, descoperind prin surprindere
legtura ei cu Ares, a chemat toi zeii Olimpului drept martori. Un alt episod celebru
este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mrul de aur aruncat de Eris, zeia vrjbei i
revendicat n egal msur de Hera, Atena i Afrodita, s fie acordat de un muritor,
Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoas. Cele trei zeie s-au nfiat naintea lui
Paris pe muntele Ida i au nceput s-i laude farmecele, promindu-i fiecare cte un
dar. Cucerit de frumuseea Afroditei i de darul fgduit de ea - acela de a o lua de soie
pe cea mai frumoas muritoare, pe Elena, fiica regelui Spartei i soia lui Menelau Paris i-a dat ei mrul.
Alegerea Afroditei i rpirea Elenei au constituit originea rzboiului troian. n
cursul acestui rzboi, n care rivalele ei, Hera i Atena, au sprijinit tabra advers,
Afrodita i-a ajutat n mod constant pe troieni, n special pe Paris i pe Aeneas. Ea a fost
rnit n lupt de ctre grecul Diomede. Dac nu a putut mpiedica moartea lui Paris i
distrugerea Troiei, n schimb, salvarea lui Aeneas se datoreaz Afroditei, care l-a ajutat
s ajung pe rmurile Italiei. Tot datorit acestui fapt, zeia era socotit, sub numele de
Venus, drept divinitate protectoare a Romei. Afrodita avea sanctuare celebre la Paphos,
Cnidos, Delos, Sicyon etc. Cultul ei era celebrat n ntreaga lume helenic, cu precdere
n insulele Cipru i Cythera.

Afrodita reprezinta dragostea erotica ca forma a influentei divine.

Homer a numit-o pe Afrodita- fiica lui Zeus si a lui Dione.
In legenda homerica, Afrodita a fost silita de catre Zeus, (ingrijorat ca luptele
pentru mana ei vor starni zazanie printre zei), sa se marite cu Hephaestus (Hefaistos),
pocitul zeu al focului; prin aceasta casatorie ea spera sa aiba o viata separat de sot, in
care sa fie libera sa faca tot ce isi dorea.
Hephaestus i-a creat sotiei lui cea mai pretioasa dintre bijuterii, o cingatoare din aurul
cel mai fin, impletind in filigran puteri magice, care au facut-o pe zeita sa fie irezistibila
in ochii oricarui barbat.
Aphrodite avea o fire independenta, fiind mereu in cautarea unui nou amant.
Unul dintre cei mai vestiti iubiti ai ei a fost Ares, zeul razboiului, cu care, de
altfel, s-a si maritat dupa despartirea de Hefaistos.
Aphrodite nu avea nici un complex legat de nestatornicia ei amoroasa, ea fiind
incantata sa aiba pe oricine isi dorea, iubea sau o admira.
Aphrodite a avut o multime de copiii in urma relatiilor ei neortodoxe , cei mai
cunoscuti fiind Eros (zeul dragostei), Rhodos, Herophilus, Hermaphroditus, Priapus, si
Aneas (fiul lui Anchises).
Planta sacra a Afroditei era mirtul , iar pasarile ei sacre , porumbelul , lebada si
randunica.
De asemenea , erau asociati cu zeita iubirii , delfinii , marea , rodiile , merele ,
lamaii si trandafirii.
Cea mai faimoasa legenda a Afroditei este legata de razboiul troian.
Aphrodite fusese, alaturi de Hera si Atena, una dintre cele trei zeite invitate la
nunta regelui Peleus cu nimfa marii Theti.
Eris, zeita discordiei, manioasa ca nu fusese chemata la acest eveniment, a
aruncat in centrul salii in care avea loc petrecerea un mar de aur ce trebuia sa ii apartina
celei mai frumoase dintre zeite.
Fiecare dintre cele trei femei divine s-a crezut indreptatita sa intre in posesia
marului; intrucat Zeus nu dorea sa se implice in aceasta competitie, zeitele l-au ales pe
Paris, printul Troiei, ca arbitru in desemnarea celei mai mari frumuseti. Fiecare dintre
zeite a incercat sa il influenteze pe Paris, oferindu-i cate un dar.Oferta facuta de
Aphrodite, constand in mana celei mai frumoase muritoare de pe pamant, Elena din
Troia , a fost irezistibila pentru Paris.Elena era insa sotia regelui grec Menelaus , astfel
incat rapirea ei de catre Paris a provocat inceperea sangerosului razboi troian.
Dupa secolul V ien , filozofii au divizat figura divina a Afroditei in doua entitati
separate: Aphrodite Ourania , nascuta din spuma marii dupa castrarea lui Uranus , si
Aphrodite Pandemos , fiica lui Zeus si Dione.Cea dintai era vazuta ca o zeitate celesta ,
reprezentand iubirea trupului si a sufletului , in timp ce cea de-a doua era asociata doar
cu dragostea fizica.
Reprezentarea lui Aphrodite Ouranos , cu un picior sprijinit de o broasca testoasa
era un simbol al discretiei dragostei conjugale.
Conform lui Pausanias din "Simpozionul" lui Platon, Aphrodite consta din doua
zeite, una tanara si una mai in varsta.
Cea mai putin tanara era Urania , fiica cereasca a lui Uranus, inspiratoare a iubirii
homosexuale masculine ; cea tanara era Pandemos, fiica lui Zeus si Dione ,
inspiratoarea dragostei fata de femei.

Festivalul lui Aphrodite, numit Aphrodisia, avea loc in nenumarate orase din
Grecia, mai ales in Atena si Corint.
Preotesele ei nu erau prostituate, ci femei care o intruchipau pe zeita dragostei,
relatia sexuala cu ele fiind considerata ca o forma de venerare.
In mitologia romana, zeita dragostei si a frumusetii, corespunzatoare lui
Aphrodite, este Venus.

Venus Anadyomene, atribuit lui Apelles

Venus din Milo (Muzeul Luvru, Paris)

Botticelli, Naterea Venerei

Stncile Afroditei