Vntoarea de tigri este o activitate care are loc din timpuri strvechi i continu i astzi, mai mult pentru capturarea animalelor ca trofeu vntoresc. O legend spune c Alexandru Macedon, dup cucerirea Asiei Mijlocii i construirea pe malul Srdariei a ndeprtatei Alexandrii (actualmente Khujand), colinda regiunile slab populate de la nord de Srdaria i n mprejurimile actualului Takent vnnd tigri caspici cu sulia. n Coreea antic, vntoarea de tigri o practicau numai vntori specializai, iar nsui procesul era ntr-o msur ritualizat: era interzis s fie numit tigrul pe nume, iar n timpul vntorii erau interzise orice gen de discuii.[143] Vestimentaia vntorilor se deosebea de cea a restului populaiei; acetia purtau o vest de in albastr i un turban de bumbac, la fel albastru, decorat cu mrgele multicolore, i o salb din boabe. Meniul vntorilor includea n mod obligator carne de tigru. Vntorii se bucurau de o poziie privilegiat n societatea coreean, fiind scutii chiar i de biruri.[143] Vntoarea de tigri a luat amploare n sec. al XIX-leanc. sec. alXX-lea din cauza colonitilor englezi n India, care o practicau ca activitate recreativ.[144]. Ei se deplasau fie pe jos, fie pe gauri sau elefani.[144] Prdtorii erau adeseori ademenii cu przi uore, de genul caprelor, alteori speriai cu ajutorul tobelor de ctre slujitorii aborigeni.[144] Cadavrele erau de obicei mpiate i instalate n casele aristocrailor ca decoraii. n prezent, vnarea tigrilor este interzis n toat lumea, dei, n ciuda eforturilor depuse de organizaiile ecologiste, braconajul este nc un fenomen rspndit.