Sunteți pe pagina 1din 6

CINE SUNTEM NOI CU ADEVARAT - SINELE REAL

„O femeie aflata in coma era pe punctul de a muri. Dintr-o data, ea se simti


ridicata la cer si s-a trezit in fata Scaunului Judecatii de Apoi.
- Cine esti ? a intrebat-o o Voce.
- Sunt sotia primarului, a raspuns ea.
- Nu te-am intrebat a cui sotie esti, ci cine esti tu?
- Sunt mama a patru copii.
- Nu te-am intrebat a cui mama esti, ci cine esti tu?
- Sunt invatatoare.
- Nu te-am intrebat ce profesie ai, ci cine esti tu?
....dialogul a continuat in acelasi fel. Orice ar fi raspuns femeia, cuvintele ei nu
pareau sa raspunda la intrebarea : „Cine esti tu?"
- Sunt crestina.
- Nu te-am intrebat care este religia ta, ci cine esti tu?
- Sunt cea care a fost la biserica in fiecare zi si le-a dat de pomana celor
sarmani.
- Nu te-am intrebat ce ai facut, ci cine esti tu?
In mod evident, ea nu a trecut de examen, caci a fost trimisa inapoi pe pamant.
Cand s-a trezit din coma, femeia s-a decis sa afle cine este. Si astfel intreaga ei
viata s-a schimbat.

„Datoria voastră este sa fiți. Nu sa fiti cineva, nici sa nu fiti nimic - caci așa se
nasc lăcomiile si ambițiile; nu sa fiti cutare sau cutare - caci așa deveniți
condiționați; ci pur si simplu sa fiti.” Anthony de Mello

Dar Cine suntem noi cu adevărat ? Este una din cele mai importante întrebări la care
este necesar să ne răspundem în această viaţă.
„Orice om se află pe această planetă pentru a-şi descoperi sinele superior sau sinele
spiritual.” Spunea Deepak Chopra în Cele şapte legi spirituale ale succesului.
Personal nu știu dacă astăzi aş trece ‘examenul’ din povestirea de mai sus, dar cred ca
fiecare dintre noi suntem datori sa răspunde la aceasta întrebare folosindu-ne si de
propria experiență de până acum.
Există o mare diferență între cine suntem noi cu adevărat şi cine credem noi că
suntem.
În acest moment, imaginea noastră de sine este cea a unui individ separat trăind într-o
lume cu alte fiinţe separate. Ne vedem separaţi unii de alţii; considerăm că sinele
nostru individual este corpul fizic; noţiunea de ‘sine colectiv’ pentru noi se limitează la
propria familie, rareori unele rude şi prieteni foarte apropiați; şi excludem restul.
Pentru noi, mintea, sufletul şi spiritul aproape că nu există ca parte a noţiunii de sine
individual. Iar ceilalţi oameni, în afara celor menţionaţi nu fac parte din conceptul de
‘sine colectiv’.
Cum am ajuns la acest concept de sine atât de limitat ? Aşa am fost învăţaţi de către
cei din jur. Iar ei, la rândul lor, au fost învăţaţi acelaşi lucru, la vremea lor – şi tot aşa,
mergând în trecut…Programarea genetică şi a mediului sunt încă foarte puternice şi ne
influenţează fără să ne dăm seama – până când devenim conştienţi de ele.
Dar noi nu suntem ceea ce ne-au învăţat alţii.
Iar acum trebuie să încetăm să ne mai folosim trecutul pentru a rămâne ancoraţi în
ideile noastre despre cine suntem. Nu e necesar să îndepărtăm tot ce am fost învăţaţi. E
nevoie doar să observăm, să discernem, să păstrăm ce ne este de folos şi să ne
redefinim conform noilor idei despre viaţă care sunt expuse lumii acum, în aceste
vremuri.
Este evidenta aici necesitatea aprofundării sintagmei de Om Liber dar si a scopului pe
care ni-l propunem, de a transforma un Om Bun intr-unul Mai Bun!
Problemele noastre în viaţă nu apar deoarece suntem ‘centraţi’ pe propriul sine. Ele
apar deoarece am definit greşit sinele în jurul căruia ne centrăm. Avem probleme doar
când ne centrăm în jurul unui sine mai mic decât Sinele Real, când ne definim propriul
sine (cine credem noi că suntem) ca pe ceva mai mic decât Sufletul, Sinele Real (cine
suntem noi cu adevărat).
Definiţia umană actuală pentru ‘sine’ e prea limitată. Dar nu trebuie să ne învinovăţim,
pe noi înşine sau unii pe alţii. Nu aveam de unde să ştim mai mult. Nimeni nu ne-a
învăţat – nu pentru că nu au vrut, ci pentru că nu au ştiut nici ei (părinţi, rude,
profesori, prieten, cunoştinţe, alţii).
Acum, aici, impreuna, avem ocazia să creăm noi înşine un nou concept de sine, bazat
pe adevărurile lumii reale în care construim.
Haideti sa vedem care este in prezent conceptul de sine al majoritatii oamenilor.
Principala sa caracteristica este ca ‘sinele’, cine credem noi ca suntem, este intemeiat
in jurul unor valori ’conditionate’ - lucruri pe care altii le considera importante in viata
si care ne-au fost transmise si noua, iar noi le-am preluat in mod automat.
Majoritatea acestor valori conditionate au de-a face cu ‘povesti’ pe care ni le spunem
noua insine de generatii intregi, pentru ca propriul ego sa se simta bine. De fapt, multe
sunt valori ale ego-ului (si in mica masura ale Sufletului). Multe din ele sunt ‘iluzii’ pe
baza carora oamenii si-au intemeiat viata de mii de ani si care s-au perpetuat automat
pana azi.
Iată câteva exemple bine-cunoscute :
• poți sa mănânci orice in mod haotic, sa bei, sa fumezi, sa faci sex cu oricine si
oricum, sa pierzi noptile cu distractii – asta inseamna viata adevarata !
• n-are rost sa afli prea multe lucruri despre viată; oricum, ce nu știi nu-ti face rău’;
• in nici un caz sa nu te ocupi de lucruri ‘spirituale’ ca sunt niște prostii si minciuni;
realitatea e numai ce vezi cu ochii tai;
• tu ești numai corpul tau fizic; gandurile, emotiile nu sunt chiar asa de importante;
iar sufletul si spiritul sunt doar filozofii ‘ieftine’;
• trăim doar o singura viata, deci trebuie sa punem accent pe satisfactiile de moment,
ca nu se stie daca vom mai avea ocazia…
• oricum nu contează decat sa-ti fie bine tie si celor apropiati, asa ca poti sa minti, sa
furi, sa inseli, sa faci orice altor oameni pentru a obtine ce doresti ; oricum nu exista
consecinte, dupa moarte nu mai e nimic (sau daca e, te rogi putin si ajungi in rai)
• si chiar daca nu ranesti pe altul pentru a obtine ce doresti, lumea e un loc ‘rau’ si
trebuie sa faci tot ce poti sa acumulezi cat mai multe, ca sa te asiguri ca trăiești
‘bine’
…..si multe, multe altele asemanatoare.
Dragilor, toate acestea sunt iluzii – idei eronate despre lume si viață!
Sa definim atunci Ego-l si conditionarile sale: Eul = Ego-ul este cunoscut ca sinele
fals, sinele inferior, sinele ireal, persoana, judecătorul, limbutul sau sinele condiţionat.
Ego-ul este „îngâmfat din naştere” şi nu primeşte cu bucurie descoperirea faptului că
multe dintre credinţele sale sunt doar iluzii de percepţie.
Conform lui Sigmund Freud aparatul psihic uman este alcatuit din trei instante: Id
(‘’Sinele’’), Ego (Eu) si Superego (Supraeu sau Constiinta).
Fiecare dintre acestea are functii si scopuri bine definite, dupa cum urmeaza:
– Sinele (Id) – este motivat de doua pulsiuni instinctuale (sexuala si agresiva) si
opereaza pe baza principiului placerii, adica evitarea durerii si cautarea placerii.
– Superego (Supraeul sau Conștiința) isi are rădăcinile in zorii copilăriei, având-si
originea la nivelul Eului; are ca scop aplicarea normelor, regulilor si principiilor
morale pe care le învățam de la persoanele semnificative pentru fiecare dintre noi
(părinți, bunici, persoane de îngrijire/creștere in principal)
– Eul (Ego-ul) isi are originea in Sine, in perioada copilăriei mici. Este ghidat de
principiul realității, scopul sau fiind acela de a găsi mijloace sigure si acceptabile de
satisfacere a nevoilor Sinelui, însă fara sa incalce limitele impuse de Superego.
Pe lângă adaptarea la realitate, câteva dintre funcțiile Ego-ului sunt: judecata, percepția
si interpretarea percepțiilor, mișcările voluntare, modularea afectelor si impulsurilor,
mecanismele cognitive, memoria.
Altfel spus, rolul Ego-ului / Eu-lui este de mediator, pe de o parte, intre Sine si
Superego, iar pe de alta parte, intre aceste instante si realitatea exterioara.
Conform părintelui psihanalizei, Eul si Supraeul opereaza atat la nivel constient, dar si
inconștient, in timp ce Sinele este in întregime inconștient.
Ego-ul poate deci fi privit doar ca o sumă de păreri subiective, de programe, furnizate
de minte şi amplificate masiv prin emoţii şi sentimente. Nu trăiește experiența lumii, ci
doar părerea despre ea. Dacă cineva se eliberează de orgoliul părerii personale, ego-ul
se dizolvă! Toate părerile ţin de orgoliu, de aceea plăcerea orgoliului este
combustibilul fundamental persistenței egotice.
Pentru Ego, a vrea este înțeles ca am nevoie şi trebuie să am. Pentru asta va găsi
multe scuze pentru a se justifica și are un „cult al dorinţei”. Va scăpa de raţiune printr-
o retorică abilă, susţinută de demontarea celor din jur, pentru că de-a lungul evoluţiei
chiar ar fi murit dacă dorinţele nu i-ar fi fost satisfăcute.
Cu toate astea, nu trebuie privit ca un duşman, este doar o iluzie la care putem renunţa,
ca altceva mai bun să-i ia locul.
Dr. David Hawkins spunea că „odată ce ne apropiem mai mult de sursa tenacității
ego-ului, facem o descoperire crucială: suntem îndrăgostiți de noi înșine!”.
O altă problemă ar fi ca încă se poate confunda ego-ul cu personalitatea. Diminuarea
lui ar putea fi înțeleasă astfel ca o pierdere a calităţilor personale. Nimic mai fals!
Cineva spunea că: ego-ul contribuie la alcătuirea personalității la fel de mult precum
viermele la gustul mărului. Poate ar trebuie considerat faptul ca nu Ego-ul ne dă doar
personalitatea, ci el ne rigidizează comportamentul, ne face slabi în faţa atacurilor, ne
atrage spre patologia psihică. O personalitate puternică nu înseamnă reacții
previzibile, rigide, ci dimpotrivă, flexibilitate, adaptare, păstrând un caracter moral
puternic şi o scară a valorilor clară.
Toate comportamentele umane care deriva din asemenea valori ‘conditionate’ sunt de
fapt expresia unui sine conditionat. Adica a unei imagini pe care o ai despre tine – dar
pe care ti-ai creat-o pe baza a ceea ce ti-au spus si ai observat la altii (in general cei
apropiati).
Majoritatea oamenilor au un astfel de ‘sine’. Nu este absolut nici o problema cu asta
cand cei de la care ‘copiezi’ valori, credinte, comportamente sunt persoane constiente
(conduse de Suflet). E chiar indicat sa ‘copiezi’ de la ele !
Dar in imensa majoritate e vorba de persoane cu constienta joasa (conduse de ego) – si
a-i imita nu face decat sa ne aduca deservicii pe termen lung.
Toate aceste valori, credinte si comportamente conditionate au la baza principala idee
intretinuta de omenire de foarte mult timp. Din cauza acestei idei oamenii isi fac rau
lor insisi si unii altora, naturii si Pamantului fara nici o teama de consecinte. E vorba
de ideea ca suntem separati unii de altii, separati de natura si univers, separati de
Divinitate.
Iar aceasta idee este falsa. Noi suntem una cu totul. E un adevar pe care toti oamenii
constienti ai acestei planete l-au repetat de milenii. Si pe care fizica cuantica l-a
demonstrat in vremurile noastre !
„Sinele real este umil şi nu se simte superior nimănui, căci ştie că toată lumea este
identică cu el, este acelaşi spirit sub diferite înfăţişări. Singura soluţie este contactul cu
Sinele.”- Spunea Deepak Chopra.
Sinele limitat se vede traind intr-o lume separata. Si nu ii plac deosebirile. Oamenilor
condusi de acest sine le place uniformitatea, pentru ca isi inchipuie ca uniformitatea le
valideaza faptul ca au dreptate.
Cu alte cuvinte, “daca procedezi la fel ca mine, felul in care procedez eu trebuie sa fie
corect. De indata ce faci ceva diferit de mine, simt ca nu mi se da dreptate”. Si nimanui
nu-i place sa-i fie puse la indoiala valorile si credintele, oricat de limitate ar fi. Sau cel
putin pot sa simta astfel in functie de gradul propriu de siguranta interioara.
Sinele limitat isi creaza siguranta interioara din lucruri exterioare (casa, familie,
serviciu, bani la banca s.a.). Nu inseamna ca este un lucru ‘gresit’. Cine doreste sa
ramana centrat toata viata in jurul sinelui limitat e liber sa o faca. Nu are nici o
obligatie sa-si extinda limitele.
In viata nu exista obligatii – numai oportunitati. Oportunități de a alege. Si fiecare
alegere are consecinte diferite.
Adevarata siguranta interioara vine din intoarcerea la puterea noastra originara de a
crea, din intelegerea relatie noastre profunde cu Divinitatea launtrica. Atunci vom fi
cine suntem noi cu adevarat, Sinele nostru Real.
In general, orice concept de ‘Sine’, fie ca e vorba de sinele limitat (Ego-ul) fie ca e
vorba de Sinele real (Sufletul) are trei componente :
• imaginea de sine : modul in care te vezi pe tine insuti, in care gandesti zilnic despre
tine ;
• respectul de sine : ce simti despre tine, cat de merituos, valoros te consideri, cat de
competent, capabil te simti, cat de mult iti place de tine insuti;
• idealul propriu : descrierea ideala a persoanei care dorești sa fii - acest ideal propriu
reprezintă in fapt viziunea cea mai apropiata de Sinele nostru Real.
Cum putem sa-l descoperim in interior ?
O modalitate simpla este aceea de a privi la caracteristicile zodiei in care suntem
nascuti si de a prelua de acolo numai calitatile. Ele reprezinta atribute ale propriului
suflet, ‘mostenirea’ noastra inca de la nastere – si tot ce avem de facut este sa le
manifestam !
Vincent M. Roazzi, autorul “Spiritualitatii succesului” (The Spirituality of Success:
Getting Rich With Integrity) ne propune o alta metoda simpla dar extrem de adevarata
si eficienta. El spune sa scriem pe o hartie toate persoanele pe care le admiram
(indiferent daca sunt sau nu in viata) si sa trecem in dreptul fiecareia motivele pentru
care o admiram (sa zicem, pentru curaj, fermitate, intelegere, altruism, inteligenta,
intelepciune s.a.).
Toate aceste ‘motive’ sunt de fapt valori – si admiram aceste persoane deoarece acelea
sunt de fapt valorile fundamentale si pentru noi (principiul oglinzii) si reprezinta un
ideal dupa care am dori, inconstient, sa ne conducem !
In lista de fapt e o descriere a propriului nostru Suflet – este chiar Sinele nostru Real !
Valorile fundamentale pentru noi pot fi calitatile propriei zodii, dar pot fi si alte lucruri
ce ne plac la altii. O lista cu alte valori fundamentale – caracteristici ale suflet-ului le
putem identifica, în anumite tradiții spirituale, filozofice și psihologice, ca
reprezentând esența imaterială (muritoare sau uneori nemuritoare) a unei persoane sau
lucru viu.
Sufletul este adesea considerat parte integrală și esențială pentru conștiință și
personalitate, poate funcționa ca un sinonim pentru spirit, minte sau sine.
Majoritatea creștinilor înțeleg sufletul ca o realitate ontologică distinctă de, și totuși
conectată cu, trupul. Caracteristicile sale sunt descrise în termeni morali, spirituali și
filozofici. Când oamenii mor, sufletele lor vor fi judecate de Dumnezeu ce le
determină trăirea veșnică în rai sau în iad.
Atâta vreme cat urmam aceste valori fundamentale (diferite total de cele conditionate)
ne simtim bine cu noi insine. Tot ce consideram pozitiv la propria persoana (aptitudini,
bucurii, succese) reprezinta rezultatul valorilor fundamentale.
Atunci când le negam, cand facem vreo actiune fara a le respecta, parca nu ne simtim
bine cu noi insine (este propria constiinta, Sufletul care iti vorbeste, cu conditia sa si
asculti).
Tot ce consideram negativ la propria persoana (slabiciuni, suferinte, esecuri) reprezinta
rezultatul valorilor conditionate. Daca idealul de Sine reprezinta valorile fundamentale
ale celor pe care-i admiram (si care de fapt sunt si ale noastre), imaginea de Sine
inseamna cea mai inalta idee pe care o poti avea despre tine insuti.
Ce ai face, ce ai spune, ce ai gandi, cum ai raspunde la ceea ce fac sau spun ceilalti –
care ar fi cele mai inalte alegeri pe care le-ai putea face. Si pentru a ajunge la ea, vezi
diferenta dintre aceasta imagine si ceea ce esti tu acum, iar apoi incepe sa schimbi in
mod constient gandurile, cuvintele, actiunile pentru a se potrivi cu viziunea ta mareata.
Este ceea ce fac din ce in ce mai multi oameni in aceste vremuri, folosind nenumarate
resurse, ‘instrumente ale constientei’.
Intotdeauna straduieste-te sa devii un produs al ideilor tale cele mai inalte despre tine
insuti – scopul tau suprem. Si nu te identifica cu parerea altora despre tine, cu modul in
care ai fost perceput dintotdeauna de altii.
Atunci cand tu te schimbi si devii Sinele tau cel mai inalt, datorita faptului ca acea
comunitate din care faci parte are o idee preconceputa fixa despre tine, ea s-ar putea sa
continue sa te priveasca prin prisma acelei idei.
Niciodata sa nu reactionezi la ce spun altii.
Fii tu insuti – intrucat tradarea de sine este cea mai inalta forma de tradare.
Polonius in Hamlet spunea : “Mai presus de orice Fii tie credincios, de aici
Urmand, precum zorii urmeaza noaptea zilei, Ca n-ai sa poti fi prefacut cu
nimeni.”
Suntem intr-un permanent proces de a ne crea pe noi insine. Decidem in fiecare
moment cine suntem prin alegerile pe care le facem. Si cine intentionam sa devenim.
Fa tot ceea ce faci nu pentru a obtine vreo recunoastere, ci ca pe o exprimare a Cine
Esti Tu cu Adevarat. Daca recunoasterea vine, nu te identifica cu ea ; daca nu vine, nu
o cere. Pur si simplu fii Sinele tau Real.
Fii tu însuți.