Proza eminesciana si receptarea ei critica Proza lui Eminescu este la fel de importanta ca si poezia sa, dar a fost insuficient

cercetata si studiata. A format mai putin obiectul exegezelor critice. n constiinta publicului a patruns imaginea poetului "nepereche" (Calinescu) n timp ce proza a trecut pe nedrept n umbra. n pri!inta prozei eminesciene a existat multa !reme pre"udecata inferioritatii ei n raport cu poezia. n aceasta pre"udecata au cazut si critici mari# $arabet %braileanu si Eugen &o!inescu. Pre"udecata a fost nlaturata definiti! de Calinescu, care n "'pera lui (ihai Eminescu" demonstreaza ca Eminescu este la fel de mare n toate compartimentele operei sale, ca acelasi geniu se manifesta peste tot n creatia eminesciana. Clasificarea prozei eminesciene Proza eminesciana poate fi clasificata n functie de doua criterii# cel al aparitiei si al editarii ei si cel al directiei n care se ncadreaza. )in punct de !edere al aparitiei si editarii ei, proza eminesciana este antuma si postuma. Cea antuma este restr*nsa. Eminescu a publicat putine creatii n proza n timpul !ietii# "+at, +rumos din lacrima" ("Con!orbiri literare" -./0), "1armanul )ionis" ("Con!orbiri literare" -./2), "Cezara" ("Curierul de %asi" -./3) si "la ani!ersara" ("Curierul de %asi" -./3). (ult mai bogata este proza postuma. 4omanul "$eniul pustiu" a fost editat de %. 1curtu (-506). Calinescu a supus proza eminesciana ramasa n manuscrise unui proces de deshumare public*nd fragmente n "Ade!arul literar si artistic" (-575) carora criticul le,a dat si titluri "Aur, marire si amor", "&a curtea cuconului 8asile Creanga (boierimea de altadata)", "Parintele Ermolachie Chisalita", "A!atarii faraonului 9l:" (care a constituit chiar subiectul tezei de doctorat a lui Calinescu), "Archaeus", ";mbra mea", "(oartea Cezarei", "9oma <our n gheturile siberiene", "%conostas si fragmentariu", "8isul unei nopti de iarna", "Po!este indica", "Amalia", "+alsificatorii de bani", "Contrapagina" etc.

n proza eminesciana se manifesta doua directii mai importante# una realista, pe care Calinescu o numeste "sociologica si e!ocati!a" si alta fantastica, pe care Calinescu o numeste "romantica si imaginati!a" ("%storia literaturii rom*ne de la origini p*na n prezent"). )in directia realista fac parte "Aur, marire si amor", "&a curtea cuconului 8asile Creanga" si "Parintele Ermolachie Chisalita". Aceste fragmente contin fragmente autobiografice. Exista toate semnele ca Eminescu intentiona sa scrie un =ildungsroman ca replica la ">ilhel (eister" al lui $oethe. Prin aceasta directie Eminescu continua proza e!ocati!a a lui Costache <egruzzi ("%asii la -.66") si 8asile Alecsandri (";n salon din %asi") n care este e!ocata atmosfera premergatoare a 4e!olutiei de la -.6. si sa anticipeze proza samanatorista.

Fantasticul eminescian in context universal (ult mai !oluminoasa este directia fantastica, din care fac parte "+at,frumos din lacrima", "1armanul )ionis", "Cezara", "A!atarii faraonului 9l:", "Archaeus", etc. Prin aceasta directie Eminescu se impune ca unul dintre cei mai mari creatori ai literaturii fantastice uni!ersale, comparabil cu marii romantici francezi# 9heophile $autier si $erard de <er!al, cu cei germani# <o!alis, ?ean Paul 4ichter, E.9.A. @offmann, Adelbert !on Chamisso si cu americanul Edgar Allen Poe. Fundamentul filosofic al prozei eminesciene +antasticul eminescian este un fantastic filosofic, metafizic, doctrinar, de idei. ntr,o notita din manuscrisele sale Eminescu spunea ca ade!arata "fantezie" se naste din contemplarea ideilor eterne, definind astfel formula, tipul de fantastic n care se ncadreaza. Proza fantastica are fundamentul filosofic format din reflectiile despre spatiu si timp din doctrina metempsihozei si din concepte ca "arheu", "a!atar", "arhetip", "anamneza". Aceste fundamente filosofice asigura originalitatea fantasticului eminescian n literatura uni!ersala. Eminescu si basmul cult n "+at,+rumos din lacrima" nt*lnim un fantastic mitologic. Este un basm cult si cu semnificatii mistice pentru ca eroul se naste dintr,o lacrima a (aicii )omnului. +at,+rumos este un 'rfeu autohton, care porneste la drum cu doua fluiere# unul pentru doine, altul pentru hore, "si +at, +rumos doinea si horea".

Eminescu se ndeparteaza cu mult de modelul basmului popular prin descrierile de natura si prin lirism. "Sarmanul Dionis", capodopera a prozei fantastice romnesti si universale Capodopera prozei eminesciene ram*ne "1armanul )ionis", o nu!ela metafizica, ncarcata cu semnificatii filosofice. <u!ela nu s,a bucurat de receptare fa!orabila la !remea sa. Citita la septembrie -./2 la "?unimea", n,a ntrunit adeziunea "unimistilor, care o considerau o scriere ciudata, bizara, greoaie si ncurcata, o "elucubratie filosofica". <u!ela a depasit orizontul de asteptare al contemporanilor nefamiliarizati cu acest gen de literatura. Preambulul filosofic al acestei nu!ele a dat multa bataie de cap exegetilor. +iind scrisa ntr,un stil deliberat criptic, ncifrat, nu!ela ncepe cu afirmatii deconcertante# "...si tot astfel daca nchid un ochi !ad m*na mea mai mica dec*t cu am*ndoi. )e,as a!A trei ochi as !edAB,o si mai mare, si cu c*t mai multi ochi as a!A, cu at*ta lucrurile toate dimpre"urui meu ar parA mai mari".

"Cezara" sau mitul reintegrarii n ar!etip &a prima !edere "Cezara" pare o nu!ela realista cu o intriga sentimentala, ce se desfasoara ntr, un decor meridional, ntr,o %talie nsorita, scaldata de apele (editeranei. <u!ela capata semnificatii fantastice si filosofice n final, c*nd %eronim si Cezara se re nt*lnesc n cadru edenic al insulei lui Euthanasius, unde rede!in Adam si E!a. 4efac cuplul primordial, de dinaintea pacatului originar si se reintegreaza n arhetip. Doctrina metempsi!ozei n ""vatarii faraonului #l$" n eseul "%nsula lui Euthanasius" (ircea Eliade considera ca aceasta este cea mai desa!*rsita !iziune paradisiaca n literatura noastra si o replica la $radina 4aiului. "A!atarii faraonului 9l:" este o nu!ela pe tema metempsihozei. Aceasta doctrina este de origine indiana si poarta n ;panisade denumirea de 1amsara. 9ot indian este si conceptul de "a!atar", care !ine de la cele zece re ncarnari, numite a!atare ale zeului 8isnu, ce reprezinta principiul conser!ator si constructi! al lumii. n aceasta nu!ela, cuplul format din faraonul 9l: si curtezana 4odope se re ncarneaza n 1pania medie!ala si apoi n +ranta re!olutionara. "rc!eus n fragmentul "Archaeus" Eminescu face teoria arheilor, acest concept fiind creat la nceputul 4enasterii de filosoful, medicul si alchimistul el!etian Paracelsius, de la care a fost mprumutat de )imitrie Cantemir n "%maginea cu neputinta de zugra!it a stiintei sacre". Arheul este un agent seminal din care se nasc toate speciile si formele, un principiu al !ietii, numit de Cantemir "artizan al spetelor". Eminescu l numeste tot metaforic un "ahaz!er al formelor". ' do!ada ce mare importanta acorda Eminescu conceptului de arheu sunt cu!intele batr*nului ntelept# "Arheus este singura realitate pe lume. 9oate celelalte sunt fleacuri. Arheus este tot." %ocul romanului "&eniu pustiu" n cadrul prozei eminesciene 4omanul "$eniu pustiu" ocupa o pozitie intermediara n proza eminesciana. Aici nt*lnim elemente realiste si fantastice. 4omanul trebuia sa se numeasca "<aturi catilinare", concept creat de Eminescu de la numele senatorului roman Catilina, care a sfidat ntregul senat roman. <aturile catilinare sunt demonice, raz!ratite, geniale, asa cum este si 9oma <our, eroul romanului, "9ribun n oastea lui A!ram %ancu". )upa esecul re!olutiei de la -.6., 9oma <our este urmarit prin toate capitalele europei si deportat n 1iberia. 1f*rsitul romanului este consemnat n fragmentul postum "9oma <our n gheturile siberiene". "$eniu pustiu" este prima ncercare de roman total din literatura noastra.