PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA: Grup Şcolar Economic-Administrativ

LOCALITATEA: Piatra-Neamţ
PROFESOR: Mihaela-Cătălina Tărcăoanu
OBIECTUL: Limba şi literatura română
TIPUL LECŢIEI: Predare şi sistematizare
SUBIECTUL LECŢIEI: Caracterizarea personajului Ilie Moromete din romanul postbelic, Moromeţii
de Marin Preda.
CLASA: a XII-a

I. ÎNAINTE DE A ÎNCEPE LECŢIA:

Se aleg cele mai adecvate metode pentru realizarea planului de caracterizare a personajului
principal al romanului Moromeţii, Ilie Moromete, care trebuie să cuprindă elemente din fişa-tip de
caracterizare a unui personaj literar (vezi anexa 1) şi pentru activizarea elevilor, astfel încât să participe
activ în număr cât mai mare la oră.
Se studiază noţiunile teoretice învăţate, fişa-tip de caracterizare a unui personaj literar
şi aplicaţiile făcute pentru alte opere literare în timpul semestrului şi se concluzionează că au fost
suficiente şi bine sistematizate, iar elevii nu ar trebui să aibă probleme în a realiza acest lucru.

 MOTIVAŢIA:
Lecţia este foarte importantă întrucât este o lecţie de predare-învăţare în care se realizează planul
de caracterizare a personajului Ilie Moromete, plan care va fi dezvoltat acasă de către elevi într-un eseu
structurat. Marin Preda este scriitor canonic, obligatoriu pentru bacalaureat. La subiectul de tipul III
există 4 variante în care elevii trebuie să realizeze caracterizarea personajului într-un roman postbelic,
variante care pot fi ilustrate cu romanul Moromeţii de Marin Preda (vezi anexa 2).

 COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;
2. Comprehensiunea si interpretarea textelor;
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;

 COMPETENŢE SPECIFICE:

1
 1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog, în vederea realizării unei
comunicări eficiente şi personalizate;
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări eficiente şi
personalizate;
2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană
sau despre artă reflectate în textele studiate;
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici şi
istorici literari;
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind limba şi literatura română într-o viziune coerentă asupra culturii
româneşti.

 COMPETENŢE DERIVATE:
 Stabilirea locului personajului în operă;
 Identificarea tipologiei personajului;
 Evidenţierea statului social;
 Explicarea semnificaţiei numelui;
 Identificarea elementelor care conturează portretul fizic şi a modalităţilor de caracterizare;
 Identificarea elementelor care conturează portretul moral şi a modalităţilor de caracterizare;
 Interpretarea simbolului salcâmului;
 Relevarea naturii personajului (evoluează sau nu);
 Relevarea caracterului de noutate adus de personaj;
 Compararea opiniilor critice.

 VALORI ŞI ATITUDINI
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare;
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.

 CONDIŢII PREALABILE:
Elevii cunosc etapele realizării unei caracterizări deoarece au primit la începutul anului şcolar o
fişă-tip de caracterizare a unui personaj pe care au aplicat-o şi la alte personaje studiate, deci ar trebui să
se descurce cu succes la o nouă aplicaţie. De asemenea, au avut de extras exemple cu citate semnificative
pentru caracterizarea personajului atunci când au întocmit The Student Jurnal Handout (vezi anexa 3).
2
 De asemenea, am vizionat în prealabil filmul Moromeţii şi am decis sa vizionez împreună cu
elevii secvenţa tăierii salcâmului – secvenţă fundamentală pentru înţelegerea intrigii, întrucât conţinutul
se potriveşte cu obiectivele mele, secvenţa nu este prea lungă (secvenţa este decupată şi pe
http://www.youtube.com/watch?v=SEkrzAxbqfY). Am asigurat cele mai bune condiţii fizice pentru
vizionare, am competenţele tehnice necesare pentru a opera cu echipamentul.

 EVALUARE:
Observare sistematică a activităţii la clasă.
Jurnalul reflexiv.

 STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee didactice: exerciţiu de spargere a gheţii, termenii-cheie iniţiali,
brainstorming, lucrul în echipe, conversaţia, metoda audio-vizuală, problematizarea, horoscopul etc.

 MANAGEMENTUL RESURSELOR ŞI AL TIMPULUI:

Timp de lucru: 2 ore.
Materiale didactice:
• manualul (Eugen Simion (coordonator), Limba şi literatura română, manual pentru clasa a XII-a,
Editura Corint, Bucureşti, 2007),
• Marin Preda, Moromeţii, Editura Cartea Serv, Bucureşti, 2006;
• Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, Bucureşti, 2002;
• Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Proza. Teatrul, vol. II, Editura Aula, Braşov,
2001.
• C.D. cu filmul Moromeţii;
• P.C., videoproiector, ecran;
• The Student Jurnal Handout;
• fişe cu citate extrase din text;
• fişe cu descriptorii zodiilor;
• imagini cu actorul Victor Rebengiuc care îl interpretează pe Ilie Moromete în filmul regizat de
Stere Gulea inserate în Prezentarea Power Point cu personajele din romanul Moromeţii;
• Prezentare Power Point cu imagini pentru semnul zodiacal Taurul;
• caiete, tabla, creta.

II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI PROPRIU-ZISE:

 EVOCAREA
3
 Exerciţiu de spargere a gheţii (ice breaking): Profesorul şi elevii se prezintă spunându-şi
prenumele şi caracterizându-se cu un adjectiv care începe cu aceeaşi literă cu care începe prenumele (Eu
sunt Cătălina şi sunt calmă; Eu sunt Ana şi sunt atentă etc.).
Elevii sunt determinaţi, cu ajutorul metodei termenii-cheie iniţiali, profesorul scrie pe tablă
cuvintele fişă-tip de caracterizare. Printr-un brainstorming, elevii sunt determinaţi să îşi amintească
elementele cuprinse într-o caracterizare, raportarea făcându-se prin întrebări frontale. Cu ajutorul unei
prezentări Power Point sunt reamintite tipurile de personaje din romanul Moromeţii, despre care s-a
discutat ora anterioară (centrale: Ilie Moromete; secundare: Cocoşilă, Dumitru al lui Nae, Tudor
Bălosu, Nicolae, Catrina, Ilinca, Tita, Nilă, ga Maria; episodice: Traian Pisică, Udubeaşcă, Scămosu,
Jupuitu; după Nicolae Manolescu: informatorii – Parizianu şi reflectorii – Ilie Moromete în volumul I şi
Nicolae Moromete în volumul al II-lea; tipuri de ţărani: bogaţi: Bălosu, Aristide; de condiţie mdie:
având fiecare lotul său de pământ: Moromete, Boţoghină; săraci: Ţugurlan, Birică; personaje-tip: tipul
contemplativului – Moromete, revoltatul – Ţugurlan, orgoliosul – Victor Bălosu, nătângul – Nilă,
ambiţiosul – Aristide, colţosul – Praschiv etc.)

 REALIZAREA SENSULUI se interferează cu REFLECŢIA.

Tot prin activitate frontală, se ia fiecare element al fişei-tip de caracterizare şi se aplică în cazul
personajului Ilie Moromete. Se începe cu elementele din introducere: Ilie Moromete ilustrează un alt tip
de ţăran decât literatura predecesorilor lui Marin Preda deoarece aparţine altui moment istoric, lumii
ţărăneşti interbelice şi contrazice opinia lui Eugen Lovinescu, conform căreia ţăranul nu are complexitate
sufletească şi nu poate fi protagonist de roman.
• Tipologia personalului: personaj central/ principal/ protagonist, complex, rotund, individual,
uman, adult, masculin, reflector etc.
• Statutul social: pater familias, ţăran de condiţie medie, cu o familie numeroasă, hibridă, cu copii
proveniţi din două căsătorii.
• Semnificaţia numelui: numele unui sfânt, destul de frecvent folosit pentru a numi ţăranii;
individualizat şi printr-o poreclă de către un copil revoltat că a tăiat salcâmul Nea Paţanghele.
Pentru indicarea elementelor care trebuie analizate pentru cuprins, respectiv pentru portretul fizic, elevii
furnizează citatul din primul volum: ,,Era cu zece ani mai mare decât Catrina (contingent’911, făcuse
războiul) şi acum avea acea vârstă între tinereţe şi bătrâneţe când numai nenorociri sau bucurii mari
pot schimba firea cuiva.” (caracterizare directă făcută de narator).
În vederea conturării portretului moral, elevii vor viziona timp de 10 minute scena tăierii
salcâmului (metoda audio-vizuală), deosebit de importantă, întrucât salcâmul reprezintă în lumea
vegetală, ceea ce Moromete reprezintă pentru lumea satului, fiind un fel de axis mundi. Înainte de
începerea vizionării elevilor li se furnizează un set de întrebări asupră căruia trebuie să se concentreze,
pentru ca vizionarea să fie activă, şi nu pasivă.
4
 • Ce personaje din familia lui Ilie Moromete apar în secvenţa vizionată?
• Care sunt relaţiile dintre personaje?
• Care este efectul filmării numai feţei lui Ilie Moromete în prim-plan?
• Ce sugerează prim-planul cu salcâmul?
• Ce senzaţie ţi-a produs muzica în scena tăierii salcâmului?
• Ce registre stilistice ai remarcat?
• Dacă ai fi fost regizor, ce actor ai fi ales pentru rolul lui Ilie Moromete?
• Explică în ce constă analepsa (flash-back)?
După vizionare, se va analiza semnificaţia simbolului salcâmului – elevii au avut de citit în
prealabil studii critice de Eugen Simion si Niolae Manolescu şi prezintă informaţiile pe care le-au găsit în
timpul documentării:
,,Salcâmul … are valoare premonitorie. El reprezintă unitatea, trăinicia Moromeţilor, fiind în
lumea obiectelor ceea ce reprezintă tatăl în viaţa familiei. E un arbore cu autoritate, dominator,
un punct stabil de referinţă. Fără el, Moromete arată bicisnic... Prăbuşirea lui anunţă un sfârşit,
o destrămare, o modificare de ierarhii în lumea Moromeţilor. O dată cu tăierea arborelui începe
şi declinul familiei, anticipat în acest chip de o dramă în lumea vegetală... Arborele este simbolul
verticalităţii, un element axial (axul lumii), arhetipul puterii, un simbol, totodată phalic... E cu
alte cuvinte, un personaj ca oricare altul şi, dacă apropierea nu scandalizează, am putea spune
că salcâmul în discuţie este dublul vegetal a lui Moromete. Destinul unuia este anticipat de
destinul celuilalt.”
Tot elevii trebuie să furnizeze exemple pentru a ilustra anumite trăsături ale personajului (detaşat şi
neliniştit, iubitor de taclale şi însingurat, inteligenţa, ironia, umorul, sociabilitatea, simţul moral; are
timpul şi plăcerea de a glumi, stă de vorbă, contemplă mişcarea celorlalţi ţărani ai satului; faptul că are
pământ îi dă un sentiment de siguranţă de confort, de aceea când are timp liber se întâlneşte cu prietenii,
citeşte şi comentează ziarul, se amuză pe seama celor naivi; există mereu o distanţă între ceea ce gândeşte
şi ce spune; adunarea din poiana lui Iocan ,,acest banchet spiritual ţărănesc” etc.) şi mijloace de
caracterizare (caracterizare indirectă care reiese din fapte, comportament, limbaj, în relaţie cu celelalte
personaje etc.).
Tot acum este momentul să prezinte răspunsurile la întrebările lansate de profesor înaintea
vizionării secvenţei. Autocaracterizarea este ilustrată cu replica spusă medicului – crezul lui
Moromete: ,,Domnule, eu întotdeauna am dus o viaţă independentă.”
La sfârşit, se foloseşte metoda horoscopului, o metodă distractivă care vizează dezvoltarea
vocabularului elevilor, aceştia îşi însuşesc destul de multe neologisme. Elevii primesc fişe cu descriptorii
tuturor zodiilor (vezi anexa 4), lucrează în perechi şi trebuie să stabilească în ce semn zodiacal îl
încadrează pe Ilie Moromete. Li se atrage atenţia că prin folosirea metodei horoscopului se identifică

5
elemente ale portretului moral şi că trebuie să opteze pentru semnul zodiacal unde se potrivesc
majoritatea trăsăturilor (de exemplu, Ilie Moromete poate fi încadrat în zodia taurului: tenace, stoic,
prudent, inflexibil, convenţional, încăpăţânat, rigid, valoare: hotărâre; pericol: posesiv). E posibil să nu se
potrivească chiar toţi descriptorii. De asemenea, li se menţionează că nu trebuie să comită greşeala să
scrie într-o caracterizare că Ilie Moromete este în zodia............, acesta fiind doar un mod interactiv de a
identifica portretul moral. Profesorul prezintă elevilor trei imagini care reprezintă semnul zodiacal
Taurul, asamblate într-o Prezentare Power Point.
În concluzie, se stabileşte faptul că Ilie Moromete este un personaj dinamic, prezentat în evoluţie,
continuă să trăiască în sculptura naivă a lui Din Vasilescu; poate fi comparat cu personajul Ion din
romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, însă pentru Moromete, pământul nu mai constituie o problemă, ci
plata taxelor şi a ratei la bancă şi modul cum să-şi ţină familia unită; a fost considerat un ţăran-filosof,
fiind considerat ,,cel din urmă ţăran în acest roman al deruralizării satului” (N. Manolescu); ,,Din
romanul unui destin, Moromeţii devine romanul unei colectivităţi (satul) şi al unei civilizaţii sancţionate
de istorie”. (Eugen Simion)
În funcţie de aderarea la o opinie sau alta, se face şi o dezbatere pe grupe având ca premisă
următoarele întrebări: Este filmul o adaptare proastă care nu se ridică la nivelul romanului sau este o
capodoperă?; Ce s-a pierdut şi ce s-a câştigat prin ecranizarea romanului?
 EVALUARE
Jurnalul reflexiv: Elevii trebuie să răspundă la următoarele întrebări, în scris, pe caiete:
• Ce idee abordată ţi s-a părut interesantă?
• Ce dificultăţi ai întâlnit pe traseu?
• Dacă ai putea schimba un element al stilului de predare, care ar fi acela?
În funcţie de feed back-ul elevilor, pe viitor, profesorul îşi poate îmbunătăţi stilul de predare-învăţare-
evaluare.

III. DUPĂ LECŢIE, ACASĂ

 EXTENSIA
Redactaţi un eseu în care să caracterizaţi personajul principal al romanului Moromeţii de Marin
Preda (aplicaţia 1 din anexa 2). Elevii care au calculator acasă pot tehnoredacta tema folosind programul
Microsoft Word.
Suplimentar, pentru cei talentaţi la desen (valorificarea teoriei inteligenţelor multiple): Desenaţi
semnul zodiacal în care l-aţi inclus pe Ilie Moromete şi trasaţi săgeţi unde să scrieţi descriptorii acestui
semn.

AUTOEVALUARE:

6
 P.C.-ul este o alternativă novatoare şi eficientă care compensează unele deficienţe ale manualelor
(de exemplu, cromatica alb-negru). Utilizarea filmelor în procesul instructiv-educativ, în predarea
literaturii române, evită plictiseala şi monotonia, oferind posibilitatea unor activităţi de învăţare dintre
cele mai variate pentru elevi de niveluri diferite, în scopuri variate şi în vederea dezvoltării următoarelor
competenţe: ascultare, scriere, vorbire, comunicare etc. Informaţiile sunt multisenzoriale, amintind de
sincretismul artelor.
Filmele pot fi cronofage (dacă filmul ales este prea lung sau dacă profesorul decide să vizioneze
întreg filmul în timpul orelor de curs). De asemenea, există şi opinia comună că ceva se pierde când o
carte este ecranizată, la care se adaugă: riscul vizionării unui film ca o activitate pasivă, dacă vizionarea
nu este urmată de o discuţie; riscul ca imaginea unui personaj să se fixeze prea puternic în mintea unui
elev (poate fi şi un avantaj).
Însă avantajele nu sunt de neglijat: crearea unui mediu plăcut şi atractiv pentru procesul instructiv-
educativ; furnizarea unor mostre de limbă autentică şi informaţie culturală, permiţând elevilor să sesizeze
expresia facială, gesturile, limbajul trupului, intonaţia, debitul vorbirii etc.; facilitarea vizualizării a ceea
ce citesc, astfel încât toţi elevii au o experienţă comună; crearea unor modele mentale care le permit:
înţelegerea intrigii, identificarea personajelor, a locului de desfăşurare a acţiunii etc..
Având în vedere avantajele enumerate, consider că utilizarea acestei metode inovatoare este un
real câştig pentru elevii mei.

7
ANEXA 1
FIŞĂ-TIP PENTRU CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ LITERAR

I. INTRODUCERE
Date despre autor şi operă
Locul personajului în operă
Stabilirea tipologiei personajului
 erou/ figură/ actor/ actant;
 principal (central)/ secundar/ episodic/ figurant (criteriu: locul ocupat în acţiune);
 protagonist/ antagonist/ spectator/ comentator (criteriu: rolul avut în acţiune);
 erou/ antierou;
 plat (unilateral, liniar, simplu, ale cărui acţiuni sunt previzibile)/ rotund (complex);
 realist/ romantic/ simbolic;
 istoric/ fictiv/ legendar/ fabulos/ mitic/ alegoric (criteriu: raportul cu realitatea);
 excepţional/ contradictoriu în romantism;
 titular (eponim)/ sugerat prin titlu;
 individual/ colectiv;
 pozitiv/ negativ (criteriu: etic);
 uman (adult; copil)/ animalier;
 prezent/ absent;
 feminin/ masculin;
 suprapersonaj (ex. pădurea spânzuraţilor);
 personaj-reflector (cel care participă sau numai asistă la evenimente, în ipostaza unui
observator care exprimă punctul de vedere al naratorului şi comentează, de pe o poziţie relativ
obiectivă, actele altor personaje);
 personaj-martor;
 personaj-narator;
 răufăcător/ donator (furnizor)/ ajutor/ fata de împărat (personajul căutat) şi tatăl ei/trimiţătorul/
falsul erou/ eroul în basm.
Statutul social (apartenenţa la o anumită clasă socială, meserie etc.; ex: intelectual, ţăran, aristocrat,
sclav etc.)
8
Semnificaţia numelui

II. CUPRINS
Evidenţierea portretului fizic (fizionomie, vestimentaţie, vârstă, mimică, gestică etc.) prin:
 Caracterizare directă făcută de către narator, de către alte personaje (în genul epic), de către
dramaturg în didascalii (în genul dramatic);
 Caracterizare indirectă;
 Autocaracterizare.
Evidenţierea portretului moral prin:
 Caracterizare directă de către narator sau de către alte personaje (în genul epic), de către
dramaturg în didascalii (în genul dramatic);
 Caracterizare indirectă care reiese din: meditaţii interioare, gânduri, acţiuni, fapte, gesturi,
mediul în care personajul trăieşte, locuinţă, relaţia cu celelalte personaje, comportament,
limbaj, vestimentaţie, nume etc.
 Autocaracterizare;
Evidenţierea trăsăturii dominante a caracterului şi natura personajului, tipul uman pe care îl reprezintă
(personaj tip în realism; caractere în clasicism, construite în jurul unei singure idei sau trăsături de
caracter: avarul, arivistul etc.)
Constanţa atitudinii personajului: dacă păstrează aceleaşi trăsături pe tot parcursul operei literare, dacă
suferă anumite modificări sau transformări evolutive, uneori spectaculoase şi ce anume le determină
(personaj static sau dinamic)

III. CONCLUZIE
Locul personajului în umanitatea operei scriitorului, în contextul literaturii naţionale şi universale (dacă a
mai apărut la alţi scriitori, în alte opere)
Caracterul de noutate adus de personaj
Notă: Aprecierile critice pot apărea la începutul sau la sfârşitul unei caracterizări

9
ANEXA 2
1. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat,
aparţinând lui Marin Preda. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: acţiune,
conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele textului
narativ studiat;
- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative/ situaţii semnificative sau
prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului narativ în construcţia
personajului pentru care ai optat.
2. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un roman studiat,
aparţinând perioadei postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: acţiune,
conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele romanului
studiat;
- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative/ situaţii semnificative sau
prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema romanului în construcţia
personajului pentru care ai optat.
3. Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre relaţiile dintre două personaje ale unui roman studiat, aparţinând perioadei
postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajelor alese (de exemplu: temă,
perspectivă narativă, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, modalităţi de caracterizare,
limbaj etc.);
- evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează, a statutului lor social,
psihologic, moral etc.;
- relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor, prin raportare la două episoade/ secvenţe
narative ale romanului ales;
- exprimarea unei opinii argumentate despre relaţiile dintre cele două personaje, din perspectiva situaţiei finale/ a
deznodământului.
4. Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre relaţiile dintre două personaje ale unui text narativ studiat, aparţinând lui
Marin Preda. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajelor alese (de exemplu: temă,
perspectivă narativă, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, modalităţi de caracterizare,
limbaj etc.);

10
- evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează, a statutului lor social,
psihologic, moral etc.;
- relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor, prin raportare la două episoade/ secvenţe
narative ale textului narativ ales;
- exprimarea unei opinii argumentate despre relaţiile dintre cele două personaje, din perspectiva situaţiei finale/ a
deznodământului.
ANEXA 3

THE STUDENT JURNAL HANDOUT

(Portofoliul de lectură a elevului pentru romanul Moromeţii de Marin Preda)

1. Romanul este alcătuit din doua volume, 3, respectiv, 5 cărţi, iar cărţile sunt alcătuite din capitole
numerotate cu cifre romane. Propune câte un titlu pentru fiecare volum, pentru fiecare carte,
respectiv, pentru fiecare capitol!

2. Scrie un rezumat de cinci fraze pentru fiecare capitol!

3. Fiecare capitol privilegiază un anumit personaj/ un eveniment.

a) Identifică personajul/ evenimentul!
b) Alege un citat reprezentativ pentru fiecare capitol şi explică semnificaţia acestuia!
c) Descrie calităţile şi defectele personajului!/ Descrie evenimentul!
d) Într-un paragraf, descrie rolul personajului în opera literară/ rolul evenimentului
în opera literară (poate fi intriga, punctul culminant etc.)!

11
12
ANEXA 4 CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ CU AJUTORUL METODEI HOROSCOPULUI
BERBEC 21.03-20.04 TAUR 21.04-21.05 GEMENI 22.05-20.06 RAC 21.06-20.07

Trăsături Trăsături Trăsături Trăsături

Plin de iniţiativă Tenace Multilateral Intuitiv
Dinamic Stoic Altruist Analitic
Hotărât Prudent Magnetic Sociabil
Egoist Inflexibil Perspicace Hipersensibil
Extremist Convenţional Ambiţios Ostentativ
Neortodox Încăpăţânat Ambiguu Susceptibil
Capricios Rigid Neliniştit Metodic

VALOARE: idealism VALOARE: hotărâre VALOARE: deştept VALOARE: sensibilitate

PERICOL: egoism PERICOL: posesiv PERICOL: împrăştiat PERICOL: nesiguranţă

LEU 21.07-21.08 FECIOARA 22.08-22.09 BALANŢĂ 22.09-22.10 SCORPION 23.10-22.11

Trăsături Trăsături Trăsături Trăsături

Optimist Perfecţionist Intuitiv Tenace
Vivace Obiectiv Logic Întreprinzător
Ambidextru Analitic Estetic Pasionat
Arogant Încăpăţânat Temperat Ager. Arogant
Opulent Precaut Autocompătimitor Senzual
Ostentativ Indecis Indolent Nemilos
Impetuos Modest Indecis Sarcastic

VALOARE: magnetism VALOARE: capacitate analitică VALOARE: diplomaţie VALOARE: scop

PERICOL: egoism PERICOL: hipercriticism PERICOL: autocompătimire PERICOL: nemilos

SĂGETĂTOR 23.11-20.12 CAPRICORN 21.12-19.01 VĂRĂTOR 20.01-18.02 PEŞTI 19.03-20.03

Trăsături Trăsături Trăsături Trăsături

Neinteresat Diplomatic Omenos Altruist
Idealist Pragmatic Meditativ Filantropic
Profetic Profund Onorabil Compătimitor
Compătimitor Întreprinzător Altruist Adaptabil
Risipitor Avar Lipsit de simţ practic Supersensibil
Încăpăţânat Egoist De neînduplecat Credul
Lipsit de tact Materialist Excentric Risipitor
De neîncredere Carierist Capricios

VALOARE: viziune VALOARE: ambiţie VALOARE: zelos VALOARE: flexibilitate

PERICOL: împrăştiat PERICOL: rigiditate PERICOL: fanatism PERICOL: autocompătimire
13