PROIECT DIDACTIC

Clasa: aVIII-a
Obiectul: Limba si literatura romana
Subiectul lectiei: Lacul, de Mihai Eminescu-apartenenta la genul liric, aplicatie
comparativa la poezia Dorinta, de Mihai Eminescu
Tipul lectiei: Formare de priceperi si deprinderi

Obiective operationale:
La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:

a) cognitive:
1. sa identifice trasaturile genului liric in poezia Dorinta
2. sa desprinda sentimentele transmise in mod direct de poet
3. sa identifice marcile lexico-gramaticale ale prezentei eului liric in text
4. sa interpreteze semnificatiile secventelor lirice
5. sa recepteze relatia natura-iubire in text, prin asociere cu cea din poezia Lacul
6. sa explice rolul utilizarii figurilor de stil si a imaginilor artistice
7. sa analizeze elementele de prozodie
8.sa rezolve sarcinile incluse pe fetele cubului
b) afective:
sa manifeste interes fata de opera lirica

Strategia didactica:
a) metode si procedee: conversatia euristica, lectura selectiva si explicativa, invatare
prin descoperire, metoda cubului, problematizarea
b) forme de organizare a activitatii elevilor: activitate pe grupe
c) mijloace de invatamant: manualul de Limba romana pentru clasa a VIII-a, editura
Humanitas, fise de lucru, imagini
Bibliografie:

Chevalier, J., Gheerbrant, A. (1994): Dicţionar de simboluri, Artemis, Bucureşti

Limba si literatura romana , manual pentru clasa a VIII-a , Ed. Humanitas
Programa de limba si literatura romana clasa a VIII-a
Medodica predarii limbii romane in scoala , C. Parfene , Ed. Polirom , Iasi, 2000
Didactica limbii si literaturii romane – Structuri didactice deschise – Alina Pamfil , Ed.
Paralela 45 , Pitesti , 2003
Didactica limbii si literaturii romane – Vistrian Goia , Ed. Dacia , Cluj-Napoca , 2002
 Ob. Activitatea Activitatea Forme de Evaluare
Secventele lectiei Metode
op. profesorului elevilor organizare
Moment -pregateste materialul -se pregatesc conversatia Activitate Iniţială: conform
organizatoric didactic pentru ora de frontala
previziunilor,
-asigura un climat optim limba si literatura
pentru desfasurarea romana elevii ar trebui să
activitatii
facă observaţii
asupra
cunostintelor
referitoare la
poezia Lacul, cu
trasaturi
specifice genului
liric
Actualizarea 3.2, 3.1 -verifica calitativ si -citesc si -conversatia Activitate
cunostintelor cantitativ tema pentru corecteaza tema euristica frontala
dobandite acasa
-solicita elevilor sa -enumera
enumere trasaturile trasaturile genului
genului liric liric

Captarea atentiei - prezinta o plansa cu -elevii vor nota pe Observarea

imaginea sugerata de caiete 3 Invatarea prin curenta
poezia Dorinta; substantive, 3 descoperire
- cere elevilor sa noteze adjective, 3 verbe,
 aleatoriu substantive, sugerate de
adjective, verbe care pot imaginea
fi asociate cu imaginea respectiva
respectiva, in vederea - elevii
acomodarii la continutul argumenteaza
poeziei Dorinta alegerile facute
- discuta cu elevii
alegerile facute,
Anuntarea temei si -profesorul anunta Activitate
a obiectivelor analiza comparativa frontala
propusa , avand ca
suport poeziile Lacul si
Dorinta , precizand
obiectivele propuse
Dirijarea invatarii - urmareste lectura -elevii realizeaza -lectura Activitate pe Evaluare
poeziei , precizand ca se lectura expresiva a selectiva si grupe formativa
va face anliza textului cu poeziei explicativa
ajutorul metodei cubului - se organizeaza -invatarea
- realizeaza repartizarea pe echipe, tragand prin
pe 6 echipe a elevilor,cu la sort fiecre din descoperire
un reprezentant pentru fetele cubului
fiecare grupa, in -participa activ la
conformitate cu fetele realizarea analizei -cubul
cubului:astfel fiecare comparative
echipa va lucra pe -rezolva sarcinile
sectiunile: DESCRIE, de lucru
COMPARA, -problemati-
ANALIZEAZA, zare
ASOCIAZA, APLICA,
ARGUMENTEAZA
-umareste modul de
 lucru al elevilor pe
parcursul lectiei
Realizarea - solicita elevilor sa - prezinta fiecare Conversatia Activitate Evaluare
feedbackului prezinte rezultatele grupa materialul frontala formativa
lucrului in echipe, in lucrat, acordand
functie de sarcina reciproc puncte
fiecarei grupe ulterior, pentru
fiecare echipa Eseul de cinci
- foloseste metoda minute
eseului rapid prin care
verifica ce a ramas
clarificat si ce nu, din
lectia desfasurata
Evaluarea - profesorul face -eleviii primesc Aprecierea
aprecieri generale asupra aprecierile verbala si
modului de desfasurare a profesorului notarea
lectiei, evidentiind grupa
obseravtii originale
Asigurarea retentiei -enunta tema pentru - elevii isi noteaza
acasa, dand indicatii tema de casa
Anexa 1

Plan de redactare al argumentarii apartenentei poeziei Lacul de Mihai Eminescu la

genul liric

I. Introducere: date despre autor, opera, tematica liricii eminesciene.

II. Cuprins:

1. Caracterul confesiv, exprimarea sentimentelor, trairilor in mod direct.

Sentimentele exprimate: -dorintea de implinire a iubirii
-aspiratia catre implinirea prin iubire; catre o echilibrare prin
cuplu
2. Eul liric
Marci ale eului liric: forme verbale si pronominale la persoana I sg., pl.
3. Structura compozitionala; secventele lirice:
 Structura externa: 5 catrene
 Structura interna: 4 secvente lirice corespunzatoare celor 2 planuri
(real /imaginar)

Prima secventa lirica ( I strofa ): cadrul natural in care se afla indragostitul si care
determina visul de iubire; plan real
-elementele cadrului natural (motive specifice liricii eminesciene ):
-acvatice( lacul )
-vegetale(codrul, nuferi)

Lacul: - da titlul poeziei

a. surprins in imagini statice in primele 2 versuri = eternitate
b. este personificat in urmatoarele 2 versuri „tresarind”, „cutremura” ( preia
sentimentele eului liric )
c. este redat explicit in prima strofa si indirect in strofele urmatoare prin elemente
precum: „maluri”, „trestii” , „apa”

Codrul: - spatiu protector in care iubirea absoluta se poate implini

Nuferi: - confera tabloului luminozitate, vitalitate

Imagini artitice: preponderent vizuale realizate prin epitete cromatice, metafora,
inversiune

A doua secventa lirica ( a II-a strofa ) : Asteptarea; face trecere de la planul real la cel
imaginar; este prezentata ca posibilitate „parca”
-sentimente dominante: emotie, nerabdare sugerate prin verbe la timpul prezent,
locutiunea prepozitionala „de-a lung”
 -iubita semnalata in text prin pronumele personal „ea” – ideal feminin; ei i se atribuie
un vrb consacrat luminii solare „sa rasara” ( iubirea intruchipata de ea = sursa a vietii
asemenea soarelui )

A treia secventa lirica (strofele a III-a si a IV-a ): Visul de iubire; plan imaginar, ideal
-eul liric aspira catre implinirea iubirii
-are loc intalnirea dintre cei doi prezentata ca posibilitate (verbe la conjunctiv prezent)
-in vis se realizeaza cuplul de indragostiti
-atmosfera este plina de vraja; magia se realizeaza prin:
-miscarea lenta, plutirea
-sonoritatea abia perceptibila,fosnetul
-prezenta astrului noptii,luna

Imagini artistice : auditive,vizuale,motrice

A patra secventa lirica (strofa a V-a): Revenirea la realitate; plan real

-discrepanta vis/realitate marcata prin conjunctia adversativa „dar”, verbul la negativ
„nu vine”
-sentimentele exprimate: -tristetea (punctele de suspensie)
-dezamagirea generata de destramarea iluziei
-resemnarea
-se revine la cadrul initial din care lipseste codrul
-lacul nu mai e personificat, isi pierde semnificatia initiala
-figuri de stil sonore: aliteratia si asonanta

4. Elemente de prozodie-confera muzicalitate textului

-masura versurilor: 8 silabe
-rima imperfecta,ritm trohaic