PROIECT DE LECŢIE

Data:.........
Clasa: a VI-a ...
Şcoala: Şcoala Gimnazială ,,Mareșal Al. Averescu” – Adjud
Propunător: prof. Severin Florentina
Aria: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Modele în viață
Titlul lecţiei: Textul literar narativ. Momentele subiectului
Tipul lecţiei: mixtă
Durata: 50 de minute
Competența generală:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
Competenţe specifice:
2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse
2.3. Formularea unui răspuns personal şi/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de diferite tipuri, pe teme familiare
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenţiei în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
2.5. Observarea comportamentelor şi a atitudinilor de lectură, identificând aspectele care necesită îmbunătățire
Obiective operaționale:
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
a) cognitive:
Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
 să citească textul expresiv și conștient pe fragmente;
 să înțeleagă mesajului unei opere epice;
 sǎ extragă ideile principale ale textului;
 să numească momentele subiectului;
b) afective:
  să dovedească receptivitate faţă de tema pusă în discuţie;
 să manifeste spirit de iniţiativă şi cooperare în cadrul grupului;
 să evalueze corect munca lor și pe cea a colegilor;
 să participe activ la activităţile desfăsurate.
Strategia didactică:
1.Metode și procedee:
Se vor folosi alternativ sau combinat diferite metode: brainstorming-ul, lectura, învăţarea prin descoperire, explozia stelară, conversaţia euristică, analiza literară,
exerciţiul, argumentarea etc.
2.Forme de organizare: activitate frontală, activitate pe grupe și activitate individuală.
3. Materiale didactice: manual, culegere de exerciții, fişe de lucru, tabla etc.
4.Resurse: capacitatea de receptare a elevilor, cunoştinţele însuşite anterior, conţinuturile vizate conform programei, sala de clasă etc.
Bibliografie:
Cerghit, Ioan – Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006;
Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V- a – a VIII-a. Aria curriculară limbă şi comunicare, Bucureşti, 2009;
Goia, Vistian – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2002;
Pamfil, Alina – Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, 2006;
Paraipan, Luminița ( coord.) – Limba şi literatura română. Texte literare, Editura Corint, Bucureşti,2013;
Sâmihăian, Florentina – O didactică a limbii și literaturii române, Editura Art, București, 2014.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Conținuturi ale învățării Strategia didactică
Etapele lecției Metode/ Mijloace de Forme de Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevului
procedee învăţământ organizare
1. Moment Se asigură condițiile necesare Elevii răspund şi se Conversaţia Frontal
organizatoric desfășurării optime a activității: pregătesc de oră.
liniște, pregătirea materialului
didactic, prezența etc.
2. Actualizarea Se verifică tema. Prezintă tema: momentelor Conversația Frontal Aprecierea
cunoștințelor Adresează elevilor întrebări subiectului. Explicația Individual verbală a
 despre lecția pe care au pregătit-o răspunsurilor
pentru astăzi.
3. Captarea atenției Cere elevilor să noteze în căsuţele Elevii ascultă explicațiile Conversația Fișe de lucru Frontal Aprecierea
goale ordinea cronologică a primite, apoi realizează Individual verbală a
momentelor subiectului. sarcina propusă. Anexa 1 răspunsurilor
4. Enunțarea temei și a Anunţă elevii că în această lecţie Elevii ascultă şi notează Expunerea Caiete Frontal
obiectivelor vor aprofunda noțiunile însușite, titlul lecţiei în caiete. Instrumente de
având ca suport textul literar scris
„Legenda Mureșului și a
Oltului”– legendă populară. Se
va discuta pe marginea textului
pentru a identifica momentele
subiectului.
Notează titlul la tablă. Anexa 2
5. Dirijarea învățării Penrtu a realiza activitatea, Elevii formează grupele. Conversaţia Fișă de lucru Frontală Observarea
profesorul cere elevilor să Fiecare grupă formulează Metoda Individuală sistematică a
formeze 5 grupe. Din fiecare întrebări conform întrebării Explozia comportamen-
grupă va participa câte un elev la primite, după care le stelară tului
Șezătoarea literară, apoi ceilalți adresează celor care au Aprecierea
vor asculta textul și vor formula citit. răspunsurilor
întrebări pentru înțelegerea Fișa de lucru Frontală
mesajului, conform metodei Individuală
Explozia stelară.
Apoi, elevilor li se va înmâna o
altă fișă de lucru unde, după ce
vor găsi ordinea corectă a ideilor
prezentate, vor descoperi
momentele subiectului. (Mâini Elevii organizează ideile în
 dibace) Anexa 3 ordinea logică a textului.
6. Fixarea cunoştinţelor Se va realiza prin completarea Elevii completează fișa de Conversația Fișă de lucru Frontală Evaluarea
asimilate unei fișe de lucru, prin care elevii lucru. Explorarea textului Individuală răspunsurilor
fixează noile însușiri: momentele
subiectului. Anexa 4
7. Evaluarea Profesorul formulează concluziile Elevii ascultă aprecierile Conversația Instrumente de Frontal Aprecierea
referitoare la desfăşurarea lecţiei făcute. scris Individual verbală a
şi face aprecieri despre modul în răspunsurilor
care elevii au participat la lecţie.
FIȘĂ DE LUCRU 1
1. Notează în căsuţele goale ordinea cronologică a momentelor subiectului, apoi potrivește prin săgeţi momentul şi caracterizarea specifică acestuia:

Desfăşurarea acţiunii - momentul de sfârşit al întâmplărilor, cititorului îi este oferită o

soluţie imaginată de autor;
Intriga - parte introductivă în care sunt prezentate locul şi timpul şi în care
apar unele personaje;
Expoziţiunea - acţiunea se desfăşoară, întâmplările se continuă unele pe altele;
Deznodământul - acţiunea atinge maximum de intensitate, cititorii sunt ţinuţi cu
sufletul la gură;
Punctul culminant - o întâmplare care schimbă cursul firului narativ, declanşează
acţiunea.
FIȘĂ DE LUCRU 2
LEGENDA MUREȘULUI ȘI A OLTULUI
În vremurile de demult, când se născoceau poveştile fermecătoare, pe vârful unui munte din Carpaţii Răsăriteni se vedea o cetate cu două turnuri. Craiul
şi crăiasa aveau doi fii gemeni, care semănau ca două picături de apă. Feciorii erau asemănători la înfătişare, dar aveau firi cu totul diferite. Una-două se luau la
ceartă şi se băteau până la sânge, de răi ce erau. Aşa îi lăsase Dumnezeu!
Când crescuseră mari, craiul ieşi din cetate cu oastea și se duse la război, de unde n-a mai venit. Crăiasa a trimis călăreţi spre toate zările, în căutarea
soțului ei, dar solii nu l-au găsit pe stăpân nicăieri. Murise craiul departe, într-o bătălie sângeroasă. Dar crăiasa nu ştia taina asta. ,, Ce-am să mă fac eu, cu feciorii
mei nărăvaşi?” se frământa crăiasa, ,,Se tot bat fără astâmpăr. Le-am făcut două turnuri aparte. În turnul de la miazănoapte locuieşte Mureş, iar în turnul de la
miazăzi stă Olt. Uite, sunt prinţi buni de însurătoare, şi tot nu se înţeleg.”
— Frate Oltule, zise Mureşul, care era mai cumpătat. Mama plânge întruna după tata, craiul. Ce facem?
— Eu zic, frate Mureş, să lăsăm ciondăneala copilărească dintre noi şi să plecăm în căutarea craiului. Poate e undeva într-o temniţă şi are nevoie de
ajutorul nostru, să-l eliberăm. Oltul şi Mureşul s-au dus la mama lor, crăiasa şi i-au vorbit de hotărârea lor de a-şi căuta tatăl. Auzind ce spun, mama lor a vărsat
lacrimi de durere, dar şi de fericire. De fericire pentru că feciorii ei erau vrednici şi îndârjiţi şi de durere pentru că se despărţea de ei şi-i era frică să nu-i piardă.
— Bine, băieţii mei! se înduplecă până la urmă crăiasa. Plecaţi în căutarea craiului. Mureşule şi tu, Oltule! Vă sfătuiesc să staţi mereu împreună, precum
caii la trăsură şi nedezlipiţi unul de altul!
Şi au plecat prinţii. Dar de îndată ce au ieşit din cetate, au pornit să se certe pe ce cale să apuce. Căci erau diferiţi la fire şi la gânduri.
 —Să plecăm spre miazănoapte! a propus Mureşul.
— Ba nu! S-o luăm spre miazăzi! a răcnit Oltul.
Şi, la fel ca în copilărie, au început să-şi care la pumni cu nemiluita. Până la urmă, n-au ascultat sfatul mamei şi-au vorbit astfel:
— Eu am crescut în turnul de miazănoapte şi plec îndată într-acolo! zise Mureşul.
— Iar eu am crescut în turnul de miazăzi şi plec într-acolo! ţipă Oltul.
S-au despărţit. Mureşul cel întunecat la fire a pornit-o spre nord, iar Oltul cel iute din fire s-a repezit bolborosind spre sud. După o vreme, pe Mureş l-a răzbit
dorul după fratele său:
— Ne ciondănim noi, şi-a zis Mureşul, dar ţinem unul la altul. Mama ne-a rugat să nu ne despărţim. Ce-ar fi să mă întorc din drum, ca să-l caut pe fratele
Olt?
Pe o vale, Mureşul s-a întors spre miazăzi, dar nu l-a mai găsit pe Olt. S-a rătăcit şi a luat-o spre apus, prin câmpii aşa de frumoase, încât şi-a uitat fratele geamăn.
În cetatea de scaun, crăiasa primi veşti de la solii ei:
— Chiar de la poartă, mărită crăiasă, Olt şi Mureş s-au certat şi s-au despărţit, încălcând porunca măriei tale. Supărată, crăiasa a alergat să-şi întoarcă
feciorii din drum, dar nu i-a mai putut ajunge, deoarece fugeau straşnic în părţi diferite. S-a pornit să plângă năvalnic, curgând izvoare din ochii ei:
— Doamne, te rog să povăţuieşti paşii feciorilor mei. L-am pierdut pe crai. Fă, Doamne, orice, numai să nu piară niciodată băieţii mei năstruşnici.
Dumnezeu a ascultat ruga crăiesei şi pe dată a hotărât să-i prefacă în râuri nemuritoare. Şi
râuri au rămas până astăzi, păstrându-şi numele: Mureşul și Oltul.

FIȘĂ DE LUCRU 3
Idei principale
Fii rapid!
Crăiasa a trimis mai mulți supuși să-l caute, dar nu l-au găsit.
După un timp petrecut fără fratele lui, Mureșul a decis să-l caute.
În căutarea lui, Mureșul s-a rătăcit.
Cei doi fii ai acestora nu se împăcau.
Dispariția craiului.
Băieții au decis să se împace și au plecat în căutarea tatălui.
Cei doi au uitat de sfaturile mamei și s-au despărțit.
Plecarea craiului în război.
Supărarea crăiesei din cauza neînțelegerii dintre cei doi fii.
Ruga crăiesei a fost ascultată de Dumnezeu.
Frații au fost transformați în două râuri.
Crăiasa a aflat ce au făcut băieții ei și a plecat să-i caute.
Băieții au decis să se împace și au plecat în căutarea tatălui.
Demult, într-o cetate din Carpații Răsăriteni, locuia o familie de crai.
Crăiasa și-a sfătuit fiii înainte de plecare.

FIȘĂ DE LUCRU 4
3. Punctul culminant
 3. Desfășurarea acțiunii

2. Intriga

3. Deznodământul

1. Expozițiunea

Locul:

Timpul:

Personaje: