PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială „Alexandru Ciucurenu”, nr.10, Tulcea

Studentă: Chelu Alexandra-Victoria

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Data: 20.05.2021

Clasa: a VIII-a D

Tema: Complementul circumstanțial de cauză și Complementul circumstanțial de scop

Tipul lecției: Consolidare și asimilare de cunoștințe
Timp alocat: 50 minute

Competențe generale:
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, prin receptarea și producerea textului oral;
2. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise.
Competențe specifice:
2.1. Utilizarea achizițiilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard pentru înțelegerea și
exprimarea corectă a intențiilor comunicative.
2.2. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și sintactico-
morfologice în interacțiunea verbală.
2.3. Utilizarea competenței lingvistice în corelație cu gândirea logică/analitică, în procesul de învățare pe tot
parcursul vieții.

Valori și atitudini:
 Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare prin conștientizarea impactului limbajului asupra
celorlalți și prin nevoia de a înțelege și de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de
vedere social.
 Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba română și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea
personală și îmbogățirea orizontului cultural.
Obiective operaționale: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili si vor dobândi capacități:
a) cognitive:

Oc1 – să cunoască și să definească corect complementele circumstanțiale de cauză și cele de scop

Oc2 – să cunoască corect întrebările complementului circumstanțial de cauză și complementului circumstanțial de
scop
Oc3 – să realizeze enunțuri ce conțin complemente circumstanțiale de cauză și complemente circumstanțiale de
scop

b) afective:

Oa1 – să manifeste interes pentru studiul limbii și literaturii române

Oa2 – să participe activ și afectiv la lecție, afirmându-se prin răspunsuri

c) psiho-motorii:

Op1 – să păstreze o poziție corectă în bancă pe parcursul lecției

Resurse metodologice:
Metode și procedee:
- Conversația
- Exercițiul
- Observația
- Explicația
- Învățarea prin descoperire

Mijloace didactice: Tabla, caietele elevilor, manualul, laptopul, videoproiectorul

Resurse:
conținuturi – conform programei;
capacități de învățare – bune;
locul de desfășurare – sala de clasă;
timpul – o oră de curs (50´)

Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală.

Tipuri de evaluare: observarea, chestionarea orală, chestionarea scrisă

Bibliografie:
1. Programa școlară pentru clasa a VII-a, aria curriculară Limbă și comunicare, programă aprobată prin O.M.
nr. 3393/28.02.2017

2. Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic
Gold, București, 2019

3. Sămihăian, Florentina, Dobra, Sofia, Halaszi, Monica, Davidoiu-Roman, Anca, Corcheș, Horia, Limba și
literatura româna: clasa a VII-a, Editura Art Klett, București, 2019
 Conținutul informational și demersul Elemente de strategie didactică
didactic
Nr. Momentele Evaluare
Crt. lecției Metode și Resurse Forme de
Activitatea Activitatea elevilor procedee materiale organizare
studenților
practicanți

Studentul Elevii se pregătesc

1. Moment practicant asigură pentru ora de Conversația Cărțile Frontal
organizatoric ordinea și limbă și literatura Caietele
pregătește română. Observația
materialele
necesare pentru
lecție.Notează
elevii absenți.
 Studentul Elevii citesc
2. Verificarea practicant verifică rezolvarea Conversația Caietele Frontal Aprecieri verbal
temei tema cantitativ și exercițiilor, fac de teme individual
calitativ, observații,aprecieri
solicitând elevilor și corectări.
să facă observații
și corectări atunci
când este cazul.Se
fac aprecieri
asupra modului de
realizare a temei.
Studentul Elevii răspund
3. Captarea practicant pune întrebării puse. Conversația Manual Individual Aprecieri verbal
atenției întrebari având ca
scop recapitularea
cunoștințelor. Tablă
- Care sunt interactivă
complementele
circumstanțiale
învățate de voi
până acum?

Apoi, elevii sunt

anunțați că vor
învăța un nou
complement
circumstantial:
complementul
circumstanțial de
cauză.
Se anunta și se Elevii scriu în
4. Dirijarea scrie pe tablă titlul caiete titlul și noile Conversația Tabla Frontal
învățării lecției: noțiuni.
 Complementul Caietele Individual
circumstanțial de Explicația
cauză.
Se scriu pe tabla
noile noțiuni de
către elevul
practicant, mai
apoi fiind
explicate elevilor.
Profesorul le va Conversația Manualul Frontal
5. Obținerea vorbi elevilor și le
performanței adresa o serie de Individual
întrebări
ajutătoare.

6. Asigurarea Are loc pe tot Conversația Aprecieri verbal

feedback-ului parcursul lecției
prin aprecieri
verbale.
7. Asigurarea Studentul Elevii își noteaza Explicația Manualul
retenției și a practicant tema.
transferului comunică elevilor Caietul de
tema pentru acasă, teme
voi da teme din
caietele de lucru Fișa
de la lectia ajutătoare
aferenta orei de
curs.

Fişa ajutătoare:
1. Complementul circumstanţial de cauză (c.cz.) este partea secundară de propoziţie care arată cauza sau
motivul realizării unei acţiuni, a unei stări sau a unei însuşiri.

• Răspunde la întrebările:

2. Topica şi punctuaţia

- Complementul circumstanţial de cauză poate fi regasit dupa?

3. Indicati cazul complementului circumstantial de cauza:

Printr-o minune, a scapat. ....................
Din pricina de boala, e in concediu. .................
Din pricina bolii, e in concediu. ......................
 Din cauza acestora, a disparut. ......................
Terminandu-se spectacolul, s-a aplaudat. .................

4. Subliniază complementele circumstanţiale de scop din enunţurile următoare şi precizează

prin ce se exprimă fiecare:

a) „Zilele trecute am fost la vânătoare de raţe.” (Şt. Bănulescu )

b) „Ai nevoie de o deplină economie de mişcări în vederea unei adânci chibzuieli.” (M. Preda )
c) „Căci toţi se nasc spre a muri/ Şi mor spre a se naşte.” (M. Eminescu)
d) „Către seară el intră în grădină cu scop de a chema pe Gheorghe.” (N. Filimon)
e) „În vederea unei aşteptări mai lungi, m-am rezemat de parapetul podului.” (Mateiu I. Caragiale)
f) „În acelaşi scop întrebase pe Felix.” (G. Călinescu)
g) „El şi cu Strâmbă-Lemne au pornit la vânat.” (I. Creangă)
h) „Le depusese în mijloc cu scopul de a fi tăiate.” (G. Călinescu)
i) „Noi am plecat de-acasă voioşi la vânătoare/ Prin munţi la cerbi, la iepuri, la urşi, la căprioare.” (V.
Alecsandri)

5. Construieşte câte două enunţuri în care complementele circumstanţiale de scop să fie

exprimate prin:
a. Verbe la infinitiv precedate de prepoziţiile: pentru, spre.
b. Verbe la supin precedate de prepoziţii diferite.
c. Substantive şi pronume în cazul acuzativ cu prepoziţie.