DATA:

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
CLASA: a XI-a PROF
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Chiriţa în provinţie de Vasile Alecsandri
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Perioada modernă; Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea
TIPUL LECŢIEI: consolidare
DURATA: 50 minute
PROPUNĂTOR:

MOTIVAŢIA: Este o lecţie valoroasă prin folosirea unor procedee şi metode de predare activ-participative; stimularea gândirii autonome, reflexive
şi critice în raport cu diversele mesaje receptate; încrederea în propriile abilităţi de comunicare; să devină conştienţi de propria gândire şi de folosire a
limbajului personal.
Competenţe generale:

 Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;

 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi
dialogată;
 Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
 Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise;

Competenţe specifice:
  Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog;
 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate;
 Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta;
 Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse;
 Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.
Competenţe operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

a)cognitive
C1- să utilizeze strategiile adecvate de lectură în vederea înţelegerii textului;
C2- să explice relaţiile dintre opera Chiriţa în provinţie şi contextul cultural în care a apărut aceasta;
C3- să identifice elementele specifice textului dramatic (compoziţie, construcţie);
C4-să stabilească relaţiile dintre reperele temporale şi spaţiale şi fenomenul cultural al epocii;
C5- să schiţeze portretul personajului principal;
C6- să ilustreze prin exemple expresivitatea elementelor de limbaj;
b)psihomotorii:
C7-să utilizeze corect mijloacele auxiliare;
C8- să ortografieze corect cuvintele.
c)afective:
C9-să manifeste spirit de iniţiativă şi cooperare în cadrul grupului;
C10- să evalueze şi autoevalueze corect munca lor şi pe cea a colegilor;
C11- să participe activ la activităţile desfăşurate.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
I. Resurse procedurale:
 1. Metode şi procedee: Cubul, brainstormingul, conversaţia euristică, expunerea, lectura pe roluri, exerciţiul, dezbaterea, metoda pălăriilor
gânditoare.
Forme de organizare:
 individual,
 pe perechi
 frontal.

II. Resurse materiale:

a) pentru profesor:
 manualul
 caietele

III. Forme si tehnici de evaluare:

 observaţia sistematică
 proba scrisă
 autoevaluare
 evaluare de către colegi
 evaluarea interactivă

Resurse umane: -clasă de nivel mediu

-cunoştinţele lor anterioare;
Locul de desfăşurare: sala de clasă
BIBLIOGRAFIE:
 Vasile Alecsandri, Opere complete;
 George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982
 SCENARIU DIDACTIC

CO. ETAPELE CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII RESURSE RESURSE

DO
ZA
OP. LECŢIEI I II
ACTIVITATEA PROPUNĂTORULUI
1 2 3 4 5 6
- asigură condiţiile optime pentru buna desfăşurare a lecţiei: aerisirea sălii de clasă, -frontal -rechizitele,
I. Momentul pregătirea materialului didactic şi stabilirea liniştii materialele
organizatoric 2’ pentru lecţie

II.
Se vor actualiza informaţiile referitoare la opera lui Vasile Alecsandri -frontal -caietele
Reactualizarea
5’
cunoştinţelor
anterioare
Voi cere elevilor să propună câte 3 cuvinte (structuri) care să denumească:
a) Ceea ce consideră ei a fi la modă în zilele noastre -conversaţia -rebusul
C8 II. Captarea b) Ceea ce consideră părinţii că înseamnă „a fi la modă”
C2 atentiei/ Voi cere câtorva elevi să prezinte răspunsurile lor, argumentându-le. -aprecierea
discuţii 5’
pregătitoare -frontal

Profesorul anunţă titlul lecţiei noi şi competenţele urmărite -conversaţia

C5 Se notează titlul lecţiei pe tablă, iar elevii îl notează în caiete. -frontal

Se face plasarea textului în contextul operei lui V. Alecsandri şi în contextul epocii în
III. Anunţarea care a apărut, precizându-se că piesa, comedie cu cântice, în 2 acte, face parte din Ciclul
titlului lecţiei şi Chiriţelor, din care mai fac parte Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă (1850), 5’
a obiectivelor Cucoana Chiriţa în voiaj – cânticel comic (1868), Chiriţa în balon. Farsă de carnaval
(1876). 1’
Se menţionează că personajul principal, cucoana Chiriţa, reprezintă liantul întregului
ciclu, fiind relevant pentru momentul social-istoric şi pentru un anumit tip uman.
Se precizează că mare parte din piesele comice ale lui Alecsandri au un caracter satiric
şi critic împotriva moravurilor sociale şi politice ale vremii.
 Profesorul menționează elevilor, împărțiți în 6 perechi, că vor avea de rezolvat
sarcinile de pe fişa de lucru (ANEXA 1) diferite exerciții de înțelegere și analiză a Explicația
C5 textului studiat, fiind folosită metoda „Pălăriile gânditoare”
Profesorul împarte echipelor şase foi cu pălării care au culori diferite şi reprezintă: Conversaţia
1.Pălăria albă – POVESTITORUL - informează;
C10 2.pălaria roşie - PSIHOLOGUL – spune ce simţi;
IV. Dirijarea
3.pălăria neagră - CRITICUL – aspecte negative; 15’ tabla
învăţării
4.pălăria galbenă - CREATORUL – aspecte pozitive; Pălăriile
C11 5.pălăria verde -GÂNDITORUL –generează; gânditoare
6.pălăria albastră - MODERATORUL – clarifică.
C1
Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe, îndrumă elevii pentru a
se asigura că s-au transmis corect informaţiile
Prin metoda cubului, sunt verificate și sistematizate cunoșțintele elevilor (anexa 2) 10’ -conversaţia
PRECIZEAZĂ
1. Date despre “Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri. -observaţia
2. Semnificaţia titlului. sistematiza- -fişa de lucru
DESCRIE tă
1. Numiţi personajele din fragment.
2. Defineşte genul dramatic. -aprecierea
C9 interevalua-
DESCOPERĂ rea -cubul
V. Asigurarea 1. Perspectiva spaţială şi cea temporală
C3 performanţei 2. Conflictul dramatic
STABILEŞTE
1. Alegeţi un presonaj dintr-o operă aparţinătoare genului dramatic şi stabiliţi trei
C4 asemănări cu personajul Chiriţa.
2. Identifică din fragmentul de mai sus tipurile de comic.
APLICĂ
1. Demonstrează că opera aparţine genului dramatic.
2. Demonstraţi modul în care personajul Chiriţa relaţionează cu celelalte personaje din
fragment.
VI. ARGUMENTEAZĂ
Adevărat sau fals? Argumentaţi.
 1. Personajul Bârzoi e mulţumit de noul stil vestimentar impus de soţia lui.
2. Personajul Ion atrage atenţia publicului.
3. Chiriţa nu doreşte să păstreze vechile ei îndeletniciri.
4. Chiriţa se consideră superioară Saftei.
5. Prin răspunsul lui Ion se poate observa o atitudine de dispreţ cu privire la Chiriţa.
6. Chiriţa vrea să promoveze o altă modă la Botoşani.
Elevii vor fi împărţiţi pe perechi şi vor realiza caracterizarea personajului principal -conversatia
VI. Evaluarea evidenţiind contrastul dintre esenţă şi aparenţă. euristică
5’ -fişă de lucru
performanţelor -explicaţia

-frontal
VII. Feedback- Voi face aprecieri generale şi individuale atât pe parcursul orei, cât şi la sfârşitul -aprecierea
ul acesteia. Voi nota elevii activi la oră. 2’ răspunsuri-
lor oferite
de elevi

-conversația
VII. Încheierea Tema pentru acasă. -explicația
C9 lecţiei 2’

Anexa 1
 Cu pălăria albă pe cap se face o analiză obiectivă a situaţiilor!

Gândire obiectivă care se bazează pe informaţii.

Prezintă lucrurile aşa cum sunt, fără nicio părere,
interpretare critică sau emoţie.

POVESTITORUL

1. Prezentaţi câteva date despre viaţa şi opera lui Vasile Alecsandri.

2. Realizați, în câteva rânduri, un rezumat al operei „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri .

Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi!
Când gândim cu pălăria albastră încercăm să oferim o privire de ansamblu asupra
faptelor!

Definirea, extragerea clară a problemei, concluziei.

MODERATORUL
1. Care credeți cǎ a fost intenţia autorului când a scris aceastǎ operǎ?

2. Prezentaţi tema operei?

Gândiţi !

Lucraţi în perechi !

Comunicaţi!
 Cu pălăria verde pe cap nu există limite în calea gândurilor!

Gândire creativă care se bazează pe generarea de idei noi.

GÂNDITORUL

1. Imagineazǎ-ţi alt mod în care s-ar fi putut termina acţiunea operei literare „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri .

2. Ce credeți că s-ar fi întâmplat dacă Chiriţa nu i-ar fi lăsat pe Luluţa şi Leonaş să se căsătorească?

Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi!
 Cu pălăria galbenă pe cap gândim pozitiv şi vedem numai avantajele situaţiei!

Gândire pozitivă, se bazează pe o prezentare pozitivă a

evenimentelor, evidenţierea avantajelor, oportunităţilor şi
a posibilităţilor de concretizare a ideilor.

CREATORUL

1. Imaginați-vă cum ar trebui să se comporte Chiriţa în relaţiile cu membrii familiei.

Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi!
 Cu pălăria neagră pe cap se face o evaluare critică a faptelor!

Gândirea negativă, se bazează pe evidenţierea greşelilor,

a punctelor slabe şi a riscurilor.
E o pălărie pesimistă.

CRITICUL
1. Cu ce fapte din acest text nu sunteți de acord?

2. Dacă ați fi fost scriitori, ce fapte/ personaje/ nume ați fi schimbat la acest text? De ce?

Gândiţi !
Lucraţi în perechi !

Comunicaţi!
 Când gândim cu pălăria roşie, nu trebuie să dăm nicio justificare!

Gândirea afectivă care se bazează pe emoţii, sentimente, intuiţie.

PSIHOLOGUL

1. Imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi unul dintre personajele operei. Prezentaţi câteva întâmplări sau un personaj din punctul vostru de
vedere.
2. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? Ce ați simțit când ați citit acele fragmente de text?

Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi!
Anexa 2
I.PRECIZEAZĂ
1. Date despre “Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri.
2. Semnificaţia titlului.
II. DESCRIE
1. Numiţi personajele din fragment.
2. Defineşte genul dramatic.

III.DESCOPERĂ
1. Perspectiva spaţială şi cea temporală
2. Conflictul dramatic

IV.STABILEŞTE
1. Alegeţi un personaj dintr-o operă aparţinătoare genului dramatic şi stabiliţi trei asemănări cu personajul Chiriţa.
2. Identifică din fragmentul de mai sus tipurile de comic.

V.APLICĂ
1. Demonstrează că opera aparţine genului dramatic.
2. Demonstraţi modul în care personajul Chiriţa relaţionează cu celelalte personaje din fragment.

VI. ARGUMENTEAZĂ
Adevărat sau fals? Argumentaţi.
1. Personajul Bârzoi e mulţumit de noul stil vestimentar impus de soţia lui.
2. Personajul Ion atrage atenţia publicului.
3. Chiriţa nu doreşte să păstreze vechile ei îndeletniciri.
4. Chiriţa se consideră superioară Saftei.
5. Prin răspunsul lui Ion se poate observa o atitudine de dispreţ cu privire la Chiriţa.
6. Chiriţa vrea să promoveze o altă modă la Botoşani.