Masticația și deglutiția

Masticația reprezintă procesul de prelucrare mecanică și de însalivare a alimentelor

introduse în cavitatea bucală => BOL ALIMENTAR
COMPONENTA PASIVĂ:
- Dinții = suprafata triturantă și ocluzantă
- Mandibula
- Articulația temporo-mandibuară
COMPONENTA ACTIVĂ:
- Mușchii masticatori (n. V)
 Asigură mișcările mandibulei
 Asigură poziția ocluzantă a cavității bucale
-mușchii limbii (n. XII)
 Propulsează alimentele pe suprafața triturantă
-mușchii oro-faciali(n. VII)
 Mențin saliva și alimentele în cavitatea bucală

 Reglarea masticației
Mecanism: succesiune de reflexe necondiționate de coborâre și ridicare a mandibulei la care se
adaugă un control voliuntar
REFLEXUL MASTICATOR NECONDIȚIONAT cuprinde:

Lezarea acestei arii determină un

reflex de masticație fără coordonare,
cu imposibilitatea formării bolului
alimentar

1
Controlul voluntar se face prin Aria motorie frontală 4.

Prin circuite cortico-pontine are loc:

-coordonarea mișcărilor mandibulei
-coordonare oro-facială
-coordonare linguală

 Reflexul masticator

Masticația se desfășoară ca un act reflex cu control voluntar.

2
 În masticația voluntară, impulsul mișcării de coborâre-ridicare a mandibulei pleacă din
circumvoluțiunea precentrală a lobului frontal spre celulele Betz (primul neuron motor) și de aici
în nucleul masticator coordonator din Puntea lui Varolio, care declanșează mișcarea de coborâre-
ridicare a mandibu

În masticația reflexă, impulsurile stmulatoare din diferite zone reflexogene ale cavității
bucale ce iau contact cu alimentele trec prin primul neuron senzitiv al ganglionului Gasser, de
unde prin axonii acestuia descind în neuronul motor din Punte ce declanșează coborârea
mandibulei.

 Valoarea funcțională a masticației

1. Asigură o bună digestie a alimentelor

-enzimele digestive acționează la suprafața particulelor alimentare prelucrate mecanic și
chimic

2. Rol TROFIC pentru cavitatea bucală

- asigură dezvoltarea masivului facial
-stimulează secreția salivară
-asigură autocurățirea cavității bucale
-intervine în percepția olfactivă și gustativă

3. Rol trofic pentru tractul gastrointestinal

-asigură stimularea reflexă a secreției și motilității gastrice

Deglutiția

3
 Deglutiția reprezintă procesul mecanic desfășurat în 3 timpi (bucal, faringian și esofagian)
prin care bolul alimentar este deplasat din cavitatea bucală prin faringe și esofag, în stomac.

I. Timpul bucal (0,3 sec) este voluntar și se realizează prin:

Ridicarea vârfului limbii ceea ce plasarea bolului alimentar pe baza limbii
Traversarea istmului buco-faringian care presupune ridicarea părții anterioare a limbii prin
contracția mușchilor limbii, respectiv lărgirea istmului buco-faringian prin: relaxarea stâlpilor
vălului palatin și ridicarea vălului.
Aspirația faringiană a bolului alimentar de către presiunea negativă faringiană

II. Timpul faringian (1-2sec) este involuntar și reprezintă traversarea

faringelui către bolul alimentar.

Timpul faringian presupune:

 Închiderea căii bucale, prin închiderea istmului buco-faringian și prin contracția
prelungită a mușchilor limbii
 Închiderea căii nazale prin contracția ridicătorului și a tensorului vălului palatin
 Închiderea căii laringiene prin:
- Ridicarea laringelui
- Micșorarea orificiului glotic
- Acoperirea orificiului glotic cu epiglota
 Deschiderea căii esofagiene
-prin contracția mușchilor faringieni
-presiunea de împingere a bolului = 70 – 100 cm H2O
Centrul respirator bulbar este inhibat de centrul deglutiției pe toată durata deglutiției, oprind
respirația în orice punct al ciclului respirator

III. Timpul esofagian (5-7sec) este involuntar și presupune

4
 Relaxarea tranzitorie a sfincterului esofagian superior
 Propagarea bolului alimentar prin unde peristaltice
 Relaxarea tranzitorie a sfincterului esofagian inferior și a stomacului
 mişcările lui sunt peristaltice, organizate specific în vederea functiei de transport și sunt
de două tipuri:

 peristaltism primar:
o declanşat de deglutiţie
o începe când alimentele trec din faringe în esofag
o este coordonat vagal

 peristaltism secundar:
o se datorează prezenţei alimentelor în esofag
o continuă până când alimentele sunt propulsate în stomac
o este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului

 SFINCTERUL ESOFAGIAN SUPERIOR:

-generează o presiune de 50 mmHg
-împiedică pătrunderea aerului în esofag (aerofagie)
-împiedcă regurgitația alimentelor și aspirația lor în laringe
 SFINCTERUL ESOFAGIAN INFERIOR:
-generează o presiune = 20mmHg
-oprește temporar progresiunea bolului alimentar
-previne refluxul gastro-esofagian (esofagita de reflux)

 Reglarea Deglutiției

-Este exclusiv nervoasă

-Timpul bucal este voluntar iar timpii faringian și esofagian sunt involuntari.

 Reflexul de deglutiție cuprinde:

5
1.MECANISM NERVOS EXTRINSEC
-PARASIMPATICUL(vag)
 Stimulează peristaltica esofagului
 Relaxează sfincterul Cardia
-SIMPATICUL(originea în simpaticul toracal):
 Inhibă peristaltica esofagului
 Contractă sfincterul Cardia

2. MECANISM NERVOS INTRINSEC

-prin plexul mienteric Auerbach (=inervația intrisecă a tubului digestiv) controlează:

 Peristaltica esofagiană mijlocie, inferioară
 Sfincterul esofagian inferior

 Bibliografie

1. Hall, John E. Guyton and Hall Textbook of medical physiology. Saunders,

Philadelphia, 2011
2. https://www.wikipedia.org/
3. Cartea de curs Fiziologie