Sistemul endocrin

Sistemul endocrin are rol de comunicare şi coordonare şi se bazează în exercitarea

funcţiilor sale pe hormoni (substanţe chimice ce sunt eliberate în sânge pentru a trimite mesaje
celulelor organismului).
Hormonii:
-sunt produşi de glandele endocrine şi de alte organe ne-endocrine ale organismului.
-controlează creşterea, reproducerea şi stabilesc reacţia organismului la factorii de stres fizici ori
emoţionali. Între sistemele de coordonare nervoasă şi umorală există o strânsă interdependenţă.
-stimulează creșterea si dezvoltarea organismului (diviziunea celulara)
-stimulează/inhibă acțiunea enzimelor
-stimulează secreția celulară
-stimulează reglarea parametrilor mediului intern (homeostazia)

Tipuri de hormoni:
-STEROIZI (lipidici, derivați din colesterol: cortizolul si testosteronul, aldosteron, estrogeni)
-POLIPEPTIDICI ȘI GLICOPROTEICI: ADH, insulina, TSH
-CATECOLAMINE: adrenalina si noradrenalina (derivați din acizi arahidonici)
Există și alte organe, în afara glandelor endocrine, care secretă hormoni: 

-Inima : secretă hormonul NATRIURETIC

-Intestinul subțire : secretă hormonii SECRETINA ȘI COLECISTOCHINONA
-Stomacul : secretă GASTRINA
-Rinichii : secretă ERITROPOIETINA
-Hipotalamusul : secretă NEUROHORMONI 
Tipuri de metabolism :

1. Metabolism intermediar:

o Protidic P
o Glucidic G
o Lipidic L

P. Protidic :

 Anabolism : - reacții anabolice (de sinteză)

-se consumă Energie

 Catabolism –reacții de descompunere (de degradare) :

-rezulta energie

G.Glucidic :

 Glicogenogeneza : -fenomenul de formare (sinteza) de Glicogen din glucoza→

HIPOGLICEMIE
-in ficat : glicogenogeneza hepatica
-in muschi : glicogenogeneza musculara
 Glicogenoliza : -fenomenul de degradare (descompunere) a glicogenului in glucoza
Glicogen → glucoza →sange →Hiperglicemie
-în ficat: glicogenoliza hepatica
-în muschi : glicogenoliza musculară
 Glicoliza: -fenomenul de oxidare a glucozei la nivel tisular (celular)
Glicogen →glucoza→celule→O2 (Energie)
 Gluconeogeneza :
- fenomenul de sinteză a glucozei din compuși neglucidici (cetoacizi, acid lactic, acid piruvic,
glicerol)
-sânge →hiperglicemie
-este singurul fenomen care se menține în viață în condiții de inaniție (lipsa aportului alimentar )
-în ficat: gluconeogeneza hepatică

L. Lipidic :
 Lipogeneza : fenomenul de sinteză a lipidelor din glucide
-acizi grași → lipide → depozite adipoase → scade lipemia
-glucide (glucoza)→ trigliceride (lipide) la nivelul țesutului adipos
-este principala cauză a obezității

 Lipoliza : fenomenul de degradare (descompunere ) a lipidelor

Lipide →acizi grași → sânge →crește lipemia
Constă în : - mobilizarea acizilor grasi din depozitele adipoase
-stimularea mecanismelor hepatice de înlăturare a colesterolului din sânge
 STRUCTURA SISTEMULUI ENDOCRIN

Glandele endocrine sunt: hipofiza, epifiza, hipotalamusul, tiroida, paratiroidele, timusul,

suprarenalele, pancreasul endocrin, ovarele şi testiculele.

Hipofiza (glanda pituitară) are greutatea de 0,5 grame.

Localizare: la baza encefalului, pe șaua turcească a osului sfenoid, înapoia
chiasmei optice
Diametru: 13cm
Este formată din trei lobi: anterior(75%), intermediar(2%) ce formează
ADENOHIPOFIZA(partea secretorie a glandelor) și posterior(23%), reprezentând
NEUROHIPOFIZA(depozitează și eliberează în sânge hormonii produși de hipotalamus)
Hipofiza este legată de hipotalamus(creierul vegetativ) prin tija pituitară ce include
2 formațiuni:
 - Vasculară = sistemul port-hipotalamo-hipofizar, descris de Grigore Popa și
Unna Fielding, leagă nucleii mijlocii hipotalamici de ADENOHIPOFIZĂ
- Nervoasă = tractul hipotalamo-hipofizar ce leagă nucleii anterior
hipotalamici(SUPRAOPTIC și PARAVENTRICULAR) de NEUROHIPOFIZĂ.

A. Lobul anterior(75%): secretă 2 categorii de hormoni:

-h. Nonglandulotropi(nu influențează alte glande endocrine)

1. Hormonul somatotrop(STH): este hormonul de creştere. De asemenea, intervine în

dezvoltarea celulelor, activează transportul aminoacizilor în celule şi stimulează secreţia
glandelor mamare.
-stimulează condrogeneza la nivelul cartilajelor de creștere diafizo-epifizare/metafizare
- după pubertate, produce îngroșarea oaselor lungi și dezvoltarea oaselor late
- determină retenție de Ca, Na, K, N, P.
Disfuncții:
 Hipersecreția:
-înainte de pubertate: GIGANTISM(dezvoltarea exagerată a corpului, talie mai mare de
2m, intelect normal)
-după pubertate: ACROMEGALIE (creșterea exagerată a oaselor feței, mandibulei,
îngroșarea buzelor, creșterea viscerelor -inimă, ficat, rinichi, limbă)
 Hiposecreția:
-la copil: NANISM HIPOFIZAR (oprirea creșterii somatice, dar nu și a dezvoltării neuro-
psihice, talie redusă: 1,20-1,30m, corp armonios, intelect normal)
-la adult: CAȘEXIE HIPOFIZARĂ (Boala Simmonds) presupune o regresie a organelor
și atrofie tisulară => îmbătrânire prematură, căderea parului și a unghilor, sterilitate,
până la moarte.
2. Prolactina (LTH)/ h. mamotrop
-stimulează secreția lactată a glandelor mamare
-acțiunea sa e inhibată de h.sexuali: estrogen și progesteron
-inhibă ovulația în timpul secreției sale maximale

 H.Glandulotropi(influențează creșterea, dezvoltarea și secreția altor glande)

1. H. adrenocorticotrop(ACTH)/corticotropina
-stimulează și controlează dezvoltarea și secreția CSR (corticosuprarenalei)
-CSR secretă: mineralocorticoizi (ALDOSTERON), glucocorticoizi și h.sexosteroizi.
-MSR secretă: Adrenalină (Epinefrină) și Noradrenalină (Norepinefrină).

Hipersecreția => Sindromul CUSHING („cartof pe scobitor”, „față de lună plină” ,

„abdomen de batracian”, ceafă de bizon”, obezitate, diabet zaharat, hipertensiune
arterială, echimoze)
Hiposecreția => boala Addison(diabet bronzat -> adinamie, deshidratare, dezechilibre
hidroelectrolitice, astenie marcată, hipoglicemie, colorarea tegumentului)
2. Tireotropina/Tireostimulina (TSH)
-controlează secreția glandelor tiroide
Hipersecreția => hipertiroidism => boala Basedow-Graves (boala Perry, gușă
exoftalmică și toxică, apare protuzia globilor oculari ca urmare a edemului retroorbitar
Hiposecreția => hipotiroidism => Mixedem(tesutul infiltrate cu un lichid mucos, anemie,
piele uscată, bradicardie, intoleranță la frig)
3. H.gonadotropi: FSH și LH
-FSH(h. foliculostimulant):
-la femeie: stimulează maturația foliculară(a foliculului de Graaf), ovogeneza și
secreția de estrogen și progesteron
-la bărbat: stimulează spermatogeneza
LH(h. luteinizant)
-la femeie: stimulează ovulația și apariția corpului galben de sarcină
-la bărbat: stimulează secreția de testosteron și dezvoltarea celulelor interstițiale
tersticulare LEYDIG.
B. Lobul intermediar(2%)
-secretă h.melanocitostimulant(MSH) ce determină pigmentarea pielii.
C. Lobul posterior(23%) = NEUROHIPOFIZA
- nu secretă hormoni
1. H. antidiuretic(ADH) = vasopresina
-acțiune principală: creșterea absorbției facultative a apei la nivelul tubilor contorți distali
și colectori renali
-secretat de nucleii SO(supraoptici)
-asigură menținerea volumelor lichidelor în organism în parametri optimi
-determină hiperglicemie și stimulează peristaltismul intestinal
Deficiențe:
Hiposecreția =: diabet insipid (poliurie, polidipsie, dezechilibre hidroelectrolitice)

2.OCITOCINA = oxitocina
-secretată de nucleii PV(paraventriculari)
Acțiune: -contracția uterului gravid
-expulzia laptelui din glandele mamare prin contracția celulelor mioepiteliale din jurul
canalelor miogalactofore

Epifiza(glanda pineală) are formă conică şi are ca principal hormon secretat

melatonina, care acţionează inhibator asupra glandelor sexuale şi are efect hipoglicemiant.
Secretă 2hormoni:
1. Vasotocina:
-antigonadotrop, în special anti-LH
2.Melatonina
-cu acțiune frenatoare asupra dezvoltării gonadelor
-controlează metabolismul glucidic, lipidic, protidic, mineral
-anticanceros
-prezintă legături prin nervii simpatici(din ganglionul cervical superior) cu retina.
-stimulii luminoși inhibă secreția de melatonină, iar întunericul o stimulează.
Minimul de secreție: la amiază, iar maximul: 3AM
 Tiroida se găseşte lângă laringe şi trahee şi are o greutate de aproximativ 30 de grame.
Hormonii tiroidei sunt tiroxina şi triiodotironina. Acţiunea acestora cuprinde: controlează
creşterea şi diferenţierea celulară, reduc depozitele de lipide, intensifică absorbţia intestinală de
glucoză, determinând hiperglicemia, stimulează activitatea glandelor sexuale. O diminuare a
funcţiei tiroidei poate determina cretinismul ori scăderea capacităţii de învăţare şi de memorare.
La populaţiile din zone muntoase, cu ape sărace în iod, apare guşa endemică, creşterea
volumului glandei tiroide.
 Paratiroidele sunt patru glande mici aflate în partea posterioară a tiroidei şi care secretă
hormonii: parathormonul şi calcitonina care au rol în menţinerea echilibrului (absorbţia şi fixarea)
fosforului şi a calciului organismului. Hiperfuncţia acestor glande determină decalcifierea
osoasă, iar hipofuncţia lor conduce le dezvoltarea defectuoasă a dinţilor şi întârzieri mintale.

Timusul este un organ care se dezvoltă până în al doilea an de viaţă, după care rămâne
staţionar până la 14 ani, când se atrofiază şi este înlocuit cu o grăsime. Limfocitele T, care îşi au
originea în măduva hematogenă sunt diferenţiate în timus.
Localizare: în mediastin, înapoia manubriului sternal, înaintea aortei
Hormonii secretați: TIMOZINA, TIMOPOETINA, TIMOCRESCEINA, INTERFERON,
INTERTENKINE (factor seric)
TIMOCITELE = celule migrate din măduva hematogenă = celule stem hematoformatoare
primordiale, care ajunse în timus se maturizează => cel. Limfoformatoare T(lyT), care ulterior
migrează în organele limfoide periferice (amigdale, splină, ganglioni limfatici).
 Glandele suprarenale se găsesc în partea de sus a fiecărui rinichi. Zonă exterioară a
acestora secretă trei categorii de hormoni steroizi: mineralocorticoizi (reglarea metabolismului
mineral, reabsorbţia natriului şi eliminarea potasiului), glucocorticoizi (sunt reprezentaţi de
cortizol, care intervine în special în metabolismul glucidelor) şi sexosteroizi (contribuie la
diferenţierea dintre sexe: timbrul vocii, pilozitatea etc.). Zona interioară a suprarenalelor secretă
adrenalina şi noradrenalina. Stresul şi suprasolicitările stimulează secreţia medulosuprarenalei.
În stări de stres cu care organismul este obişnuit creşte nivelul noradrenalinei, iar în condiţii de
stres neobişnuit creşte secreţia adrenalinei.

Pancreasul endocrin este format din celule răspândite în interiorul pancreasului

exocrin. Există două tipuri de celule, celule alfa, care secretă glucagonul şi celule beta care
secretă insulina. Insulina este principalul hormon care scade nivelul glicemiei din organism. Ea
creşte gradul de utilizare a glucozei în celule şi ajută la transformarea glucidelor în lipide.
Hiposecreţia de insulină produce diabetul zaharat. Glucagonul are efecte opuse insulinei,
determinând hiperglicemie.
 Ovarele produc hormonii sexuali ai femeii, incluzând hormonii steroizi: estrogenul şi
progesteronul, precum şi inhibina. Estrogenul şi progesteronul reglează funcţiile ovariene şi
dezvoltarea sânilor la pubertate. Estrogenul ajută la dezvoltarea ovulelor. Progesteronul este
necesar în menţinerea şi dezvoltarea sarcinii, dacă acesta s-a produs.