Sunteți pe pagina 1din 6

ENIGMA OTILIEI de George Calinescu 1) Contextul literar al aparitiei romanului In 1938, cand apare Enigma Otiliei, romanul romanesc

se afla intr-o perioada de ascensiune si de sincronizare cu valorile europene. roza moderna ocupase definitiv spatiul literar, iar criticul !eorge "alinescu era unul dintre cei mai #uni cunoscatori ai mecanismelor ei de formare. Inzestrat cu aceste cunostinte, cu talent si cu simtul lim#ii, creeaza un roman pentru care alege formula #alzaciana. In articolele despre roman din anii $3%, !eorge "alinescu se delimitase de e&perientele unor romancieri contemporani pe care ii aprecia in mod deose#it, precum "amil etrescu sau 'ortensia apadat-(engescu, militand pentru romanul o#iectiv si, dintr-o perspectiva clasicista, pentru tipologie si caracterologie. )dept al legaturii romanului cu viata mondena, sustinand inspiratia din mediul ur#an, !eorge "alinescu afirma, in 1933 ca, su# raportul formulei epice, nu modelul lui roust este necesar pentru romanul romanesc, ci modelul tolstoian si #alzacian* +ipul firesc de roman romanesc este deocamdata acela o#iectiv. )cest roman, credea scriitorul, tre#uie sa fie interesat de cazurile individuale, in masura in care ele se transfigureaza artistic in tipuri. "riticul isi manifesta astfel adeziunea la clasicismul preocupat de caractere* avarul, ipocritul, impostorul, mizantropul. )sadar, intentionand a ilustra modelul #alzacian, romanul Enigma Otiliei e mai degra#a o replica polemica la adresa acestui model, scrisa din perspectiva si cu mi,loacele modernitatii. 2) Tema, compo itie, structuri narati!e -omanul este construit pe ideea degradarii institutiei matromoniale si a pierderii functiilor paternitatii. Intr-o societate in care autoritatea parinteasca isi pierde sensul, toate valorile intra in descompunere. !eorge "alinescu aduce aceasca tema in conte&tul unei societati care si-a pierdut perceptia valorilor din cauza cosntrangerilor morale impuse de evolutiile sociale. .umea romanului calinescian este compusa din clasele de mo,loc, acestea facand esenta societatii* mosierul mediu, mica #urg/ezie, comercianti marunti, adica o lume fara elite, fara aristocratie, fara politicieni, aproape lipsita de viata culturala. )ceasta fi&are sociala da autorului prile,ul de a realiza o minutioasa analiza a mediocritatii. 0e aceea, naratiunea se focalizeaza pe imaginea a doua nuclee familiare, dispuse in antiteza. e de o parte e plasat clanul +ulea, aparent unitar, prin autoritatea a#soluta a )glaei si prin asemanarile fizice ale mem#rilor lui 1 sugestie a unei e&istente primare, a unui nivel rudimentar al #iologicului 1 care va fi su#minat din interior din cauza ereditatii patologice. e de alta parte, familia lui "ostac/e !iurgiuveanu reuneste oameni pe #aza legaturilor de suflet sau con,ucturale 2orfanii3* Otilia 4arculescu, pulila lui mos "ostac/e, 5eli& 6ima, orfanul a,uns su# tutela unc/iului, .eonida ascalopol, in cautare de familie si de un mediu in care sa-si e&ercite instinctul patern. 7nitatea actiunii si dezvoltarea ei intr-o succesiune cronologica se datoreaza si surprinderii destinului persona,elor in raport cu eroticul si cu maritalul, am#ele plasate su# semnul esecului. Iu#irea dintre 5eli& si Otilia nu e realiza#ila pentru ca au idealuri si mentalitati diferite, iu#irile lui +iti se reduc la fi&atii erotice si la o competitie su#til sugerata cu 5eli& 2Otilia, !eorgeta, .ili3, casatoriile persona,elor se destrama 2 ascalopol, 6tanica3, se reduc la o e&istenta stereotipa 2)glae3 sau devin o o#sesie dusa

pana la patologie 2)urica3. "onflictele apar su# forma triung/iurilor amoroase* 5eli&ascalopol-Otilia, 5eli&-+iti-Otilia, 5eli&-+iti-!eorgeta. aternitatea fusese sugerata c/iar de titlul romanului, arintii Otiliei, caci fiecare persona, incearca sa-si asume acest rol in raport cu adolescenta orfana. "onstructia su#iectului pe mai multe planuri narative apeleaza la te/nica specifica romanului traditional, de factura realista si anume la micsorarea distantei dintre timpul nararii si timpul evenimentelor, creand iluzia insufletirii lumii romanesti. )ctiunea desfasurata in intervalul iulie 19%9 - martie 1911 este urmata de epilogul prezumtil, plasat la un deceniu si ,umatate distanta. .argirea spatiului epic se realizeaza prin plasarea conflictelor in alte locuri* de la casa lui !iurgiuveanu, cu rol de centrum-mundi, la casa familiei +ulea, a lui ascalopol, a mosiei sale. 6ecventa narativa din de#ut permite notarea detaliilor printr-o sc/im#are de perspectiva narativa. 5eli&, persona,ul reflector, surprinde cu o privire inocenta stereotipiile si anomaliile mediului #ucurestean, dar el este supraveg/eat neincetat de naratorul omniscient, care isi asuma statutul demiurgic. Oc/iul critic al lui "alinescu isi desvaluie prezenta prin eruditie* "aricatura in moloz a unei strazi italice, stilul ar/itectural, grandios, contrastand cu precaritatea materialelor, ofera o imagine elocventa a eterogenitatii lumii. rin su#linierea caracterului #atoc, a contrastului dintre grandoare si ridicol, strada )ntim e o metafora a romanului, vazut ca amestec de stiluri, ca du#lu caricaturizat al unui model prestigios. In plan compozitional, persona,ele sunt si voci narative. ascalopol si Otilia sunt voci credita#ile, analizeaza cu luciditate, anticipeaza evenimentele, cunosc #ine toate persona,ele si intervin in momente decisive. 5resca sociala pe care naratorul tinde sa o construiasca se defineste prin caracter panoramic si tentatie a totalitatii* sunt surprinse aspecte din mediul negustoresc, mosieresc, medical, universitar, preotesc, avocatesc, dar la acelasi nivel al mediocritatii. 6ecventa initiala, accentuat descriptiva, continua cu prezentarea treptata a persona,elor implicate in roman. -aportul dintre incipit si final include conotatii deose#ite, cel putin trei secvente pot candida la statutul de incipit* descrierea strazii )ntim si a casei lui !iurgiuveanu, cu precizarea coordonatelor spatiale si temporale in stil #alzacian, secventa intalnirii lui 5eli& cu unc/iul sau si replica a#surda )ici nu sta nimeni, reluarea acestei replici in final punand in evidenta caracterul ei profetic, deoarece la sfarsit casa lui !iurgiuveanu este nelocuita8 in sfarsit, reunirea principalelor persona,e in casa lui "ostac/e si prezentarea lor, incipit specific romanului realist. 5inalul este si el in doua secvente* deznodamantul 1 5eli&, a#andonat, primeste o e&plicatie de la Otilia, menita sa dezlege misterul, epilogul ofera cititorului inocent ,ustificarea gesturilor fetei 25eli& avea sa faca o cariera neincomodata de o dragoste nepotrivita3. ") Tipologia persona#elor +ipologia persona,elor constituie un element de modernitate care se #azeaza pe caracterul clasic, de factura #alzaciana, al cartii. )stfel e&ista numeroase persona,e tip, construite dupa formula #alzaciana, dar si persona,e atipice, precum Otilia si ascalopol. entru conturarea unui persona,, naratorul face uz de o diversitate de procedee* de la caracterizarea directa, indirecta, pana la te/nica oglinzilor paralele si a pluralitatii punctelor de vedere.

In ceea ce priveste persona,ele masculine ale romanului, ele sunt, potrivit mentalitatii epocii, cele active in plan social si e&trafamiliar. Costac$e Giurgiu!eanu reprezinta tipul avarului, dar unul ,ovial si cu porniri de generozitate. 9iciunul dintre cei aflati in prea,ma nu-i acuza viciul. entru Otilia, el este doar cam avar, iar ascalopol adauga in fond, om de trea#a. 5amilia lui traieste de pe urma afacerilor imo#iliare, iar "ostac/e are un adevarat cult al caselor solide. "opilaria lui este dominata de imaginea unui dulap de c/ei, semn al #unastarii, convertit mai tarziu in sentimentul de siguranta pe care i-l da propria legatura de c/ei. 4ostenirea morala a familiei sale se reduce la atat si tocmai de aceea este important in conceptia lui sa stranga #ani. "asatorit la :% de ani, printr-un aran,ament de familie, ramane vadul la :8, iar pe urmatorii :% si-i petrece in singuratate. -ecasatorit cu mama Otiliei, ramane din nou vaduv. 6inguratatea, tutela agresiva a )glaei si educatia sumara genereaza zgarcenia persona,ului. roprietar al mai multor imo#ile, "ostac/e duce o viata austera, cu teama permanenta de risipa. El are iluzia muncii cinstite si tocmai de aceea, cand ia #anii lui 5eli&, recurge la ,ustificari minutioase* noteaza in detaliu c/eltuielile inventate, il face partas la o casa care nu e&ista decat in imaginatia lui si ii imprumuta #ani din propriul capital. +otusi, "ostac/e este profund uman, prin faptul ca e capa#il de a lua decizii ferme, de a o contrazice pe )glae sau de a o refuza pe Otilia. "and aceasta din urma ii ia #anii dati in plus de ascalopol, "ostac/e se supara, dar nu protesteaza8 se supune cu docilitate perc/ezitiei. +ot din educatie ii vine si neincrederea in autoritati, motiv pentru care nu se /otaraste sa o infieze pe Otilia si nici sa-si intocmeasca un testament. 7neori, indignat de rautatea clanului +ulea, ia atitudine si face o#servatii de #un simt. 6entimentele sale declarate fata de Otilia, increderea pe care i-o arata lui 5eli&, atitudinea critica fata de cei din ,ur, il umanizeaza. "a tutore, insa, el acorda li#ertati totale celor doi, nu fiindca ar fi lipsit de pre,udecati, si pentru ca este lipsit de simt familiar. %tanica &atiu, persona,ul cel mai mo#il al romanului, acest geniu al raului, se inscrie intr-o tipologie specifica realismului 1 este un parvenit. 4odalitatea de a do#andi ravnitul succes social deriva in fond din ansam#lul pro#lematicii romanului 1 cea a familiei. 0esi avocat, 6tanica nu acorda niciun interes realizarii carierei si alege o casatorie care sa-i permita, prin avere, ascensiunea sociala. 9atura volu#ila, ginerele )glaei dezvolta o teorie demogogica asupra rolului generatiilor varstnice, de a-i asigura material pe cei tineri, pentru ca ei sa ai#a garantia viitorului, adica posi#ilitatea de a-si intemeie o familie si de a avea copii. 6tanica este preocupat de viitorul sau personal, vazut ca reusita sociala, insa una parazitara. "a si cariera, familia lui este doar o aparenta, iar el se complace intotdeauna in rolul de prote,at, nu de protector. Titi traieste puterea;tutela materna cu o teama nedefinita si cu docilitate, pentru ca n-o constientizeaza ca pe o constrangere, decat atunci cand i se arata calea iesirii de su# autoritatea )glaei. "asatoria lui cu )na 6o/atc/i nu reprezinta un act de protest fata de mama sa, ci doar un mod de a se complace intr-o situatie de cvasiindependenta. entru )glae, casatoria aceasta inseamna evadare, caci, dupa cum e&plica autorul, in conceptia ei, fiul este dator sa accepte tutela. 4ai tarziu, cand fiul sufera o a doua deziluzie amoroasa, )glae intreprinde o serie de vizite si plim#ari in care pretinde sa fie insotita de +iti. 9e#unia fiului ei, nu cu mult diferita de cea a tatalui, se va fi&a pe o#sesia copilariei. si/ic, el este un retardat, leganatul fiind un indiciu in acest sens. Imaturitatea sa psi/ica

este la limita patologicului, e&plicandu-se c/iar prin ereditate. Indemanarea sa reala 1 +iti reproduce cu fidelitate si fara discernamant poze, ilustrate, ta#louri 1 este grotesc sterila. %imion Tulea, sotul )glaei, a avut o tinerete si o maturitate dedicate in e&clusivitate placerii. In realizarea acestui persona,, "alinescu a e&ersat studiul clinic al unui caz de patologie psi/ica. )paritia lui cu #ro#oada pe umeri si #rodand, atri#ute e&clusiv feminine, sugereaza portretul grotesc al persona,ului. -efuzul de a o recunoaste pe Olimpia drept fiica lui e&prima un adevar, deoarece 6imion nu si-a indeplinit rolul de parinte. 4anifestarile evolutive ale #olii sunt privite cu nepasare de familie, pana in momentul in care devin stan,enitoare, iar atunci aceasta se descotoroseste de el, fara urma de compasiune. 'elix si +iti sunt ipostaze opuse ale #ar#atului tanar, care depaseste adolescenta, pentur a patrunde in maturitate. 5eli&, plasat in centrul actiunii, evolueaza de la indignarea inocenta pe care i-o starneste degradarea morala a celor din ,ur spre prudenta si apoi spre siretenie in relatiile cu 6tanica. !reutatile vietii, prostia agresiva, descura,area pe care incearca sa i-o imprime c/iar si familia adoptiva, precum si lumea medicilor ratati, ii intaresc am#itia. El doreste sa raz#ata, printr-o instructie intelectuala solida. +raind in cultul unui astfel de ideal, resimte, aproape dramatic, toate agresiunile si isi perfectioneaza spiritul de o#servatie. .a inceput, cand +iti isi e&prima dorinta vaga de a citi o carte frumoasa, 5eli& ii ofera 4anastirea din arma de 6tend/al, iar dupa cateva luni se dedica aproape cinic studiilor psi/iatrice. "onstruit in antiteza cu +iti, 5eli& se defineste printr-un pronuntat simt al responsa#ilitatii. rin seriozitate, el depaseste vulnera#ilitatea specifica varstei. 0aca profesional gaseste un model in tatal sau, familial nu #eneficiaza de asa ceva, intrucat moartea timpurie a mamei face astfel incat feminitatea sa devina un mister. Iu#irea lui nu reuseste sa o convinga pe Otilia sa accepte rolul de sotie, insa, dupa cum rezulta din epilog, 5eli& va depasi esecul primei iu#iri si va face cariera medicala, avand spri,inul unei familii reusite. Leonida (ascalopol, care a esuat in tentativa de a-si intemeia o familie proprie, se ataseaza de cea a lui mos "ostac/e, preluandu-i o#ligatiile pe care avaritia celuilalt nu-i ingaduia sa le indeplineasca. El o rasfata pe Otilia si, pe masura ce aceasta creste, afectiunea lui devine am#igua, de parinte si de indragostit. Otilia este, in cele din urma, aceea care ii va decide rolul. "u delicatetea sa caracteristica, ascalopol se va retrage din viata tinerei, lasand-o sa-si gaseasca linistea casnica alaturi de un conte #ogat. ascalopol, mosierul de o moralitate impeca#ila, care stie sa ocroteasca din cavalerism, capa#il sa renunte si posedand o e&traordinara cunoastere a fiintei mediocre, pe care o tempereaza cu desavarsita eleganta, ramane singurul reper valoric pentru aproape toate persona,ele. In ceea ce priveste persona,ele feminine, se remarca o varietate de forme ale feminitatii. )stfel, Aglae Tulea, sora lui "ostac/e !iurgiuveanu, #a#a a#soluta, isi ecercita in mod tiranic tutela asupra intregii familii, fiind incapa#ila de iu#ire sau de a-si cladi un ideal. 5iinta mediocra, isi canalizeaza afectiunea intr-o singura directie, in mod despotic. Ea intruc/ipeaza o ipostaza a paternitatii, si anume autoritatea totala, ca protectie fata de raul posi#il, care, in mod real, amputeaza personalitatea celor prote,ati. )ceasta atitudine

ascunde teama de a nu fi inutila, precum si dorinta e&ecer#anta de a se prelungi e&istential prin copii. "uplul Aurica)Otilia reprezinta feminitatea la varsta la care se pune in valoare farmecul fizic. "ontrastul dintre cele doua este desavarsit* in vreme ce Otilia este, din perspectiva unui estet ca ascalopol, femeia ideala, ce im#ina farmecul copilaresc adolescentin cu gratia rafinata a femeii, )urica este un esec al naturii, o femeie caricatura, fardata grotesc si aspirand ridicol spre o implinire maritala, cu n-are, evident, nicio resursa. Ea devine, astfel, prototipul femeii #atrane. "ealalta fiica a )glaei, Olimpia, a,unsa in ipostaza sigura de sotie, gratie presupusei ei calitati de mostenitoare, este o femeie indolenta si lispsita de sentimente. "ontrastand aproape caricatural cu dinamismul lui 6tanica, sotul sau, Olimpia traieste somnolent* mama negli,enta, sotie nepasatoare, gospodina lenesa. Ea este feminitatea informa, caricatura a principiului feminitatii. Otilia Marculescu, fiica celei de-a doua sotii a lui !iurgiuveanu, este persona,ul eponim si cel mai spectaculos al romanului. Otilia este figura cu un comportament contradictoriu 1 cuceritor sau revoltator. Ea reprezinta intruc/iparea eternului feminin. oate tocmai de aceea se defineste, printr-un amestec de inocenta si maturitate, prin detasarea de planul material al e&istentei, dar ravnind la /aine de lu&, trasura etc., un amestec de iu#ire si ratiune 2il iu#este pe 5eli&, dar se casatoreste cu ascalopol3. "onstienta de stralucirea si #ucuria de a trai sunt efemere, Otilia isi doreste sa profite de sansa care i se da sa-si satisfaca toate capriciile si sa nu dea socoteala nimanui. O asemenea forma de e&istenta e&clude orice legatura de durata, pentru ca e&clude responsa#ilitatilesi renuntarile. ascalopol ii ofera confortul material si emotional si implicit li#ertatea care la momentul acesta e mai pretioasa decat iu#irea. )vanta,ul maturitatii ii permite Otiliei sa aleaga ceea ce este in acord cu personalitatea si temperamentul ei. 9aratorul, prin caracterizarea directa, o prezinta pe Otilia ca pe o fiinta a contradictiilor. )utocaracterizarea poate sa deruteze, insa, cititorul, pentru ca afirmatia Eu sunt o zapacita, nu stiu ce vreau va fi contrazisa de toate deciziile Otiliei. "el mai interesant efect il au caracterizarile facute de celelalte persona,e, deoarece parerile sunt de multe ori diametral opuse. <a rezulta un portret realizat intre oglinzi paralele, cu elemente care o dezvaluie pe Otilia si altele care mai mult o ascund. rocedeul mai este numit si te/nica refrectarii poliedrice* 5eli& o considera frumoasa, inteligenta, altruista si talentata, )glae ii inoculeaza de timpuriu comple&ul orfanului, 6tanica ii apreciaza calitatile, dar crede ca Otilia face totul interesat si ca ar fi pentru el o sotie potrivita, "ostac/e o considera inca un copil, iar pentru ascalopol este c/iar sim#olul feminitatii. "aracterizarea indirecta este si mai #ogata. Otilia se comporta ca un om li#er, netinand cont de nici o regula e&terioara. 5aptele o dezvaluie altruista, gri,ulie fata de cei apropiati si c/iar fata de adversari. rin profunzime si comple&itate, Otilia este un persona, rotund 2care evolueaza3. 0in punct de vedere temperamental, ea este spontana, lipsita de in/i#itii, contrastand cu atmosfera cenusie din casa lui "ostac/e !iurgiuveanu. 6u# aspectele de suprafata e&ista o Otilie matura, avand un nivel superior al cunoasterii de sine. Ea isi da seama ca nu suporta constrangerile si frustrarile si ca, mai mult decat orice, isi iu#este propria li#ertate.

*) Conclu ii Interpretat ca un roman de dragoste, realist, social, Enigma Otiliei reprezinta o opera de sinteza estetica, pentru ca pe structura sa realista sunt grafate elemente de clasicism, romantism, #aroc si modernism.-ealismul este prezent prin tipologia persona,elor, prin e&plorarea socialului. -uinarea casei lui "ostac/e !iurgiuveanu, caracterul e&ceptional al Otiliei si cel al lui 5eli&, structura afectiva a conflictului, povestea de dragoste dintre cei doi tineri si descrierile de natura sunt elemente romatice. +oate acestea se articuleaza pe rolurile fundamentale ale indivizilor in cadrul familiei si prin prelungirea ei in social.