Proustianismul n literatura romn -rezumatul tezeidrd.

JOHANA HOLT

Preocuparea noastr pentru proustianism este justificat din cel puin dou puncte de vedere: noutatea crucial a formulei epice i interesul extraordinar de care s-a bucurat ( i se bucur i astzi) opera lui Marcel Proust n spaiul cultural rom nesc! "n #om nia interbelic$ Proust a beneficiat de cea mai mare cunoatere i preuire! % ne amintim mcar de admiraia declarat a lui &amil Petrescu pentru Marcel Proust$ de competenta$ dar i polemica teoretizare a romanului proustian$ de lectura critic $$fidel' fcut de (arabet )brileanu sau de Mi*ai #alea! $$+tlia pentru roman'$ purtat n presa vremii$ cu ecouri din literele franceze se nc*eie cu victoria ,enului! %criitori rom ni dob ndesc o deosebit contiin teoretic a romanului$ care triumf tocmai prin polemica despre vitalitatea sau a,onia lui! Piaa literar rom neasc este invadat de romane n deceniul al ))) lea$ art nd c romanul este ,enul favorit! -umele cel mai frecvent pomenit de ctre toi literaii interbelici$ de la tradiionaliti la moderniti este Marcel Proust! %unt prezentate sistematic influenele pe care Marcel Proust$ i opera sa novatoare le-au exercitat asupra culturii i literaturii rom ne! .ucrarea este structurat n astfel: n Capitolul I, Aspecte ale romanului modern, este prezentat romanul ca fiind specia narativ cel mai dificil de definit i clasificat datorit complexitii$ evoluiei continue i interferenelor cu alte ,enuri artistice! #omanul ajun,e s se intero,*eze asupra lui nsui$ asupra ori,inilor$ limitelor$ structurilor$ obiectivelor sale$ s se judece pe sine! #omancierul se apleac asupra actului creator i discursul romanesc se dubleaz printr-o reflecie asupra naraiunii! / extra,e realitatea ideal din $$faptele propuse' a devenit arta unui anume roman care s-a instituit n jurul anului 0123 cu Proust$ 4o5ce$ Musil$ 6!7oolf$ 8af9a! :up primul volum din n cutarea timpului pierdut (0123) n decursul unui deceniu apar operele capitale ce ndeprteaz romanul de exterioritatea vieii i l apropie de ad ncimile sufleteti: Ulise- 4! 4o5ce$ Garden-party ;Mansfield$ D-na Dalloway-6! 7oolf$ Procesul-8af9a! "n afar de an,lo-saxoni nu se remarc influene reciproce! Proust$ 8af9a$ 4o5ce$ Musil sunt izolai! <i inventeaz simultan$ fiecare ori,inal$ romanul care scap viziunii canonice i conveniilor povestirii! #omanul rom nesc de analiz psi*olo,ic se nate$ surprinztor de matur$ n 0122 odat cu apariia Pdurii spnzurailor de .iviu #ebreanu! Pdurea spnzurailor este primul roman rom nesc n care analiza predomin$ susin nd ca problematic$ viziune i modalitate de creaie ntrea,a construcie epic! /naliza psi*olo,ic nu apare pe un teren neexplorat$ tentativele ei trebuiesc cutate n proza confesiv de natur romantic$ a predecesorilor$ n urmrirea crizelor de inadaptare sau n explorrile de orientare naturalist! <lementele de analiz se afl$ difuze$ n

declamaii romantice i n naraiuni obiective$ realiste$ fiind identificate nu numai n romanul din a doua jumtate a secolului al =l=-lea$ ci i n nuvela aceleiai perioade! "n perioada interbelic$ din diversitatea modalitilor de analiz psi*olo,ic folosite de romanul acestei perioade$ se desprinde ipostaza scriitorului lucid i dornic de autenticitate! :eosebii de romancierii cu suflu epic prin structur i tinz nd a face concuren strii civile$ scriitori precum &amil Petrescu$ /nton >olban$ (! )brileanu$ Mircea <liade sau Mi*ail %ebastian consider autentic i demn de consemnat numai propria experien$ neleas ca trire sufleteasc i dram intelectual! Capitolul II, Marcel Proustn c utarea timpului pierdut, surprinde trei aspecte importante i anume: Marcel Prost-reformator al romanului modern$ naterea romanului de analiz psi*olo,ic prin apariia romanului A la recherche du temps perdu i receptarea operei lui Marcel Proust n #om nia! n cutarea timpului pierdut are ca repere spaiul contiinei i durata interioar$ raportul eu ; contiin i al eului ; creator cu lumea$ cu natura i cultura! "n romanul proustian memoria involuntar devine principiul ordonator al lumii ficionale$ substituind clasicul principiu cronolo,ic! &ompoziia romanului este or,anizat pe un paradox: la nivelul fiecrui volum apare ca o construcie etero,en i discontinu$ dar la nivel macrotextual$ romanul este o construcie perfect armonic$ asemenea unei compoziii simfonice cu teme recurente$ cu laitmotive i corespondene! 6iziunea subiectiv i relativizat confer o nou lo,ic romanului! %tructura plurietajat reunete numeroase puncte de vedere$ cu toate c $$vocea' narativ este mereu aceeai$ vocea lui Marcel (cu o excepie: O iu ire a lui !wann)? multitudinea un,*iurilor de focalizare este ,enerat de structura $$poliedric' a eului narator: Marcel copil$ adolescentul i omul matur$ Marcel ndr,ostitul$ Marcel creatorul$ Marcel omul de lucru$ dar i omul$ pur i simplu$ confruntat cu boala i cu moartea! @emele fundamentale ale romanului sunt dezvoltate polifonic: timpul$ iubirea$ creaia$ arta$ condiia uman ; v rstele$ cunoaterea$ memoria i uitarea$ viaa$ boala i moartea ; existena aristocraiei i a bur,*eziei$ viaa social i viaa privat$ familia etc! &ele peste dou mii de personaje nu mai ilustreaz tipolo,ii ,eneral ; umane$ nici mcar sociale$ c*iar dac distana ntre aristocraii autentici i bur,*ezii care$ treptat$ le iau locul este evident! .a Proust personajul este indeterminat$ discontinuu$ alctuit dintr-o sum de euri contradictorii i$ mai ales$ dintr-un fascicul de ima,ini diver,ente i de asocieri livreti proiectate mental! Capitolele III, I! "i ! vizeaz felul n care Marcel Proust a influenat catalitic romanele trinitii interbelice i implicit$ destinul romanului rom nesc! &ei trei romancieri rom ni$ &amil Petrescu$ >ortensia Papadat-+en,escu i /nton >olban$ dincolo de similitudinile temperamentale$ de intelectualitatea rafinat$ nu doar au neles proustianismul$ ci l-au i asumat i l-au decantat n manier ori,inal! .a &amil Petrescu$ observm un proustianism fr Proust$ n sensul c dominantele structurii proustiene ; introspecia$ durata subiectiv$ eul narativ etc! ; sunt valorizate critic i polemic! #omanul camilpetrescian ia fiin ca antitez$ psi*olo,ia cu le,ile ei acuz inadvertenele analizei! #uptura i procesul anun o nou v rst a romanului! &amil Petrescu are vocaia opoziiei i antitezei $$.ucrez cu predilecie n opoziie cu ceva$ ntr tat s opun propria mea viziune$ unei viziuni insuficiente$ eronate ori false cu totul !!!'!

<l descalific relativismul psi*olo,ic i face o disociere fundamental: trire i contiin! "n spiritul fenomenolo,iei lui >usserl$ &amil Petrescu crede n realitatea ideii i se ndoiete de viaa psi*ic! <xpertiza psi*olo,ic nu are valoare peremptorie$ adevrul este dincolo de existena fizic a omului! #evelaia eroilor camilpetrescieni este c valorile sufleteti$ oric t de subtile$ rezum viaa$ nu o dezvolt! <i descoper o nou senzualitate$ a valorilor abstracte$ revoluie care este n ntre,ime vocaie! "n viziunea autorului "ezelor #i antitezelor$ opera lui Marcel Proust se identific total cu destinul romanului modern! -outatea >ortensiei Papadat ; +en,escu$ de care este cea dint i contient$ rezid n $$concertul rom nesc'! Proustianismul nseamn fetiizarea eului? analiza la autoarea >allipilor este$ n opinia noastr$ mpotriv $$demistificarea'! .ipsa oricrei idealiti duce la desacralizarea romanului >ortensiei Papadat ; +en,escu! #etrospeciile lui %Aann i Marcel sunt efectul unui e,otism exacerbat! %nobii $oncertului din muzic de %ach sunt doar nite e,oiti disimulai! >ortensia Papadat - +en,escu este primul scriitor rom n la care analiza dob ndete consisten i suprafa! %ubiectele introspeciilor sale sunt majoritar femei$ deoarece studiul femeii i se pare mai interesant dec t cel al brbatului? brbatul i misteriosul suflet feminin i ofer o cercetare aventuroas$ plin de surprize! <courile proustiene n opera prozatoarei sunt probabil$ involuntare? ea nu se atin,e dec t de straturile superficiale ale proustianismului! /nton >olban$ $$proustianul zelos'$ demonstreaz prin intermediul introspeciei c sufletul omenesc este paradoxal i inexplicabil! $$&el mai literar' din ,eneraia lui$ /nton >olban l admir i-l invidiaz pe Proust pentru extraordinara lui autenticitate! <lementul novator din romanele lui >olban$ subliniat i de -!Manolescu$ este caracterul ipotetic al tririlor! /naliza psi*olo,ic$ preponderent la >olban$ mbin observaia i confesiunea! B reminiscen proustian valorizat ori,inal este livrescul! /nton >olban este $$cel dint i care pune viaa i cartea n drepturi e,ale'! <roii *olbanieni respir autentic n aerul crilor$ triesc prin ele! %entimentele lor cresc din cultur! Majore sau minore$ accentele i tonalitile proustiene din proza celor trei romancieri interbelici importani ; &amil Petrescu$ >ortensia Papadat ; +en,escu i /nton >olban nu pot fi i,norate i reprezint acorduri ori,inale ale romanului rom nesc n ritmul sincronizrii sale cu polifonia romanului european!

#epere bio,rafice Prozatorul si eseistul francez care a marcat despartirea romanului european de formele traditionale s-a nascut la 0C iulie 0DE0$ in localitatea /uteuil$ lin,a Paris$ in familia unui medic ilustru! &opilaria petrecuta la )lliers$ adolescenta si studiile intrerupte de crizele de astm$ tineretea in care frecventeaza saloanele pariziene sunt date bio,rafice imprumutate acelui Marcel romanesc ce-si cauta virsta pierduta! /udiaza conferintele lui >enri +er,son la %orbona$ este invitat la receptiile din inalta societate$ se imprieteneste cu /nna de -oailles$ fratii +ibescu$ Francois Mauriac$ &esar Franc9$ cunoaste viata culturala a Parisului$ de unde nu evadeaza aproape niciodata! +oala nu-i permite parasirea universului cunoscut$ iar prozatorul isi transforma izolarea in stare favorabila creatiei pana cand$ la 0D noiembrie 0122 se stin,e din viata$ fara sa fi ,asit timpul pierdut!

#ni$ersul operei Marcel Proust a debutat publicand in 0D10 cateva sc*ite in Revue Blanche$ dar prima sa carte a aparut in 0D1G$ sub titlul Placeri si zile$ si continea eseuri$ versuri si nuvele care prefi,urau deja universul tematic al operei ulterioare: nostal,ia copilariei$ dorinta de ocrotire materna$ fluxul memoriei afective$ sentimentul tanatic! Pasionat de ideile filosofice ale lui +er,son$ mare iubitor de muzica simfonica$ Proust a tinut$ sub un pseudonim$ o cronica mondena in Le Figaro$ insa ipostaza artistica ce l-a consacrat in domeniul literar este aceea de romancier! )n aceasta postura$ scriitorul a inovat toate nivelurile romanului$ realizind o situare a acestuia in zona subiectivitatii depline$ tocmai ceea ce constata /ndre Maurois: Hspiritul omenesc se afla repus in centrul lumii? obiectul romanului il constituie descrierea universului reflectat si deformat de spirit'! Bpera lui Marcel Proust nu retine printr-un numar mare de volume sau prin diversitatea domeniilor abordate? ceea ce atra,e atentia exe,entilor si cititorilor este transfi,urarea datelor bio,rafiei in spatiul operei si procesul de elaborare pe care l-a presupus creatia sa si intrea,a evolutie a romanului din secolul al ==-lea! Placeri si zile, Jean Santeuil, Contre SainteBeuve, traducerea Bibliei de la Amiens au permers marii aventuri romanesti si au pre,atit$ ca si in muzica$ opera capitala a maestrului! In cautarea tim ului ierdut este una din cele mai mari desfasurari epice din veacul nostru$ insa cea mai putin narativa! Publicarea celor sapte volume ale ciclului proustian a acoperit intervalul 010I-012E si a inre,istrat cele mai variate opinii privind valoarea lui: S!ann (010I)$ La umbra "etelor in "loare (0101)$ #uermantes (012C)$ Sadoma si #omora (0122)$ Prizoniera (012I)$ Fugara (0123)$$im ul regasit (012E)! In cautarea timpului pierdut Prezentare ,enerala :esi aparitia primului volum al romanului nu a fost apreciata de editurile franceze$ care il considerau a fi un fapt literar complet lipsit de viitor$ ulterior critica literara a convenit ca romanul proustian este o creatie cu as ecte autobiogra"ice, de analiza sihologica, in maniera bergsoniana%)ntentia autorului a fost de a reconstitui trecutul nu ca durata consumata$ ci ca exercitiu de percepere afectiva a consistentei unei etape! Pornit Hin cautarea propriei existente'$ Proust recur,e la procedeul memoriei involuntare$ crezind$ ca si +er,son$ ca adevarul nu poate fi cunoscut prin procedeul obisnuit al ratiunii$ ci numai prin sondarea timpului psi*olo,ic$ cate,orie imposibil de divizat si aflata in permanenta cur,ere! )n ciuda marii lui intinderi$ epicul este punctul de rezistenta al romanului$ el fiind substituit adesea de analiza minutioasa a unor senzatii si stari sau de notatii privind aristocratia in perioada ei de declin$ viata saloanelor pariziene ; de unde si latura evident sociala a intre,ului! )ntr-o incercare de simplificare in,rata$ am putea nota nucleul narativ al fiecarei carti astfel: S!ann debuteaza cu evocarea copilariei personajului-narator$ povestire intrerupta de inserarea unei secvente erotice$ HB dra,oste a lui %Aann' (prota,onista fiind (ilbertine$ fosta sa tovarasa de joaca)? urmatoarele doua carti continua aceeasi linie a epicului$ relatind despre a doua dra,oste$ /lbertine$ si despre profunda admiratie pentru ducesa (uermantes? cu Sadoma si #omora$ prezentarea lumii proustiene isi sc*imba un,*iul si personajele$ in centru aflindu-se salonul familiei 6erdurin$ baronul &*arles si de,enerarea erotismului in ,elozia fata de /lbertine? Prizoniera si Fugara propun doua ipostaze ale feminitatii din perspectiva e,ocentrismului masculin (/lbertine este un timp sec*estrata$ apoi reuseste sa scape$ dar moare intr-un accident)? ultima carte suprima cativa ani din cronolo,ia evenimentelor si

il semnaleaza pe naratorul-personaj reintors din provincie si descoperind multe date sc*imbate in paradisul copilariei! /ceasta revelatie$ anume ca arta si memoria pot face ca timpul sa fie re,asit$ este mult mai profunda$ instituindu-se ca idee centrala a cartii! %-a spus ca Proust a inventat paradisuri$ pentru ca inca de la inceputul vietii a fost lipsit de ele! &eea ce a reusit autorul francez in acest roman a fost insa nu Hinventarea' vietii interioare a individului ca materie analitica$ ci faptul de a restitui epicului acea substanta lirica$ derivind din simboluri intrinseci (partitura$ sonata$ concertul) si mai ales succesiunea frazelor$ a secventelor$ potrivit re,ulilor unei mari simfonii! .ectura romanului proustian creeaza cititorului sentimentul ca poate retrai timpul in toata bo,atia lui de senzatii$ si faptul se datoreaza viziunii autorului asupra acestei dimensiuni a univeruslui!Perspectiva auctoriala asupra duratei are ca suport intele,erea cate,oriei temporale pe care o propune +er,son in epoca: cunoasterea stiintifica se,menteaza cur,erea in unitpti exacte$ ore$ minute si secunde$ iar cea artistica ia in discutie adevarata esenta temporala$ si anume fluxul continuu care nu poate fi divizat in secvente$ fiecare clipa avind o consistenta aparte si anticipind bo,atia de senzatii a celeilalte! :iferit de timpul ceasornicelor$ timpul care face obiectul romanului proustian este un suprapersonaj$ este pretextul si finalitatea aventurii epice! /vind o sensibilitate rafinata a perceptiei temporale$ romancierul demonstreaza ca ima,inile panoramatice ale trecutului se pot ster,e$ in timp ce lucurri neinsemnate pot reveni in memorie$ c*iar daca au facut parte dintrun strat al detaliilor lipsite de functie imediata si de contur! @ocmai acest fapt este intuit de personajul-narator in volumul La umbra "etelor in "loare& H@impul de care dispunem in fiecare zi este elastic? pasiunile pe care le incercam il dilata? acelea pe care le inspiram il in,usteaza si obisnuinta il umple'! Bpera lui Proust izvoraste din ideea de timp si isi contureaza personajele prin raportare la ea! Prozatorul exploreaza aceasta notiune pina la epuizare$ extra,ind din ea visuri$ amintiri$ senzatii si facindu-le substanta de carte! <roii romanului sunt proiectii umane in timp$ apar episodic$ se dezvaluie partial si contradictoriusi repeta in mediul social al cartii ,estul creatorului lor! <l ,aseste fericirea doar cand reuseste de a evita teroarea prezentului apartine atat autorului$ cit si personajului si se produce in sensul redobindirii secventiale a momentelor de armonie dintre sine si clipa! /naliza duratei temporale a permis scriitorului sa nu limiteze continutul la psi*olo,ia pura si a depasit astfel atributul armonizant al cartii$ de a fi doar o labirintica si ,ratuita a,resiune! :esfasurarea vietii lui Marcel este surprinsa pe plan social$ framintarile lui sufletesti avind atin,ere cu perioada pariziana evocata! .atura sociala a operei isi datoreaza ima,inea si valoarea interesului autorului pentru tot ce este modern$ curiozitatii lui analitice$ simtului proportilor prin care sunt nuantati snobii romanului! Brice analiza atenta a romanului proustian se finalizeaza cu observatia ca autorul ei a recreat la toate nivelurile: compozitie$ constructie ar*itectonica$ stil! )ma,inea ,lobala a lumii mondene$ iubirea$ timpul$ arta sunt temele asupra carora se opreste autorul$ operind prin cunoastere artistica$ mise en ab'me si laitmovit! (ustul unei prajituri$ ima,inea unor copaci$ o piatra din pavaj declanseaza in perceptia personajului amintiri le,ate afectiv de aceste repere$ secvente din cuprinsul existentei si ; cel mai important ; certitudinea ca pentru individul care stie descifra semnele prezentului$ timpul nu este iremediabil pierdut:

H6ederea micii madlene nu-mi amintise nimic$ inainte de o fi ,ustat? poate pentru ca zarindu-le deseori de atunci$ fara sa le mananc$ pe mesele cofetarilor$ ima,inea lor parasise aceste zile petrecute la &ombra5$ ca sa se le,e cu altele mai recente? poate pentru ca$ din aceste amintiri iesite de atat de multa vreme din memoria mea$ nimic nu mai supravietuia$ totul se deza,re,ase? formele ; si acelea ale micii scoici de patiserie$ atat de ,eneros de senzuala$ in cutele ei severe si cucernice ; disparusera sau$ adormite$ isi pierdusera puterea de expansiune care l-ar fi in,aduit sa ajun,a pina la constiinta'! /xa comuna eroului si cartii este sansa de a se re,asi pe sine si de a construi$ de revelatie$ opera! &autarea complica ideatic substanta romanului$ iar pe Marcel il situeaza intr-o inertie a obisnuintei$ instrainindu-l$ la un moment dat de propria fiinta autentica! Brice noua traire ec*ivaleaza cu un pas spre initiere$ spre acea aventura launtrica pe care i-o dicteaza personajultimp! )n ceea ce priveste alcatuirea$ s-a spus despre cartea lui Proust ca este in intre,ime Hun tratat de poetica'! /tunci cind descrie un tablou de <lstir sau o fraza muzicala de 6inteuil$ Proust face indirect referire la propriul roman$ la structura si modul lui de fiintare! H&*eia de lectura a bucatii muzicale$ a tabloului$ a pa,inii de literatura este totdeauna analo,ica$ in virtutea ideii de metafora si ca numai metafora poate darui un fel de eternitate stilului' ()rina Mavrodin)! <xista pretutindeni in opera lui Proust o analo,ie intre realitate si formele artei! &onceptia aceasta atit de moderna despre arta dezvolta intr-un plan secund al textului ideea potrivit careia lumea este o carte$ un tablou sau o simfonie$ dupa cum si acestea$ la rindul lor$ sunt lumea! #elatia aceasta de izomorfie obli,atorie ii permite romancierului sa descrie personaje$ locuri$ scene prin raportare permanenta la domeniul artei: o servitoare seamana cu Caritatea lui (iotto$ Bdette cu Primavara lui +otticelli$ actrita +erma cu o statuie antica$ asa incit majoritatea prezentelor epice se infatiseaza prin mediere artistica! &onform aceluiasi paralelism artistic$ statui$ tablouri$ basoreliefuri prezinta similitudini cu personajele romanului$ marea de la +albec este aidoma cu cea din pinzele unor pictori impresionisti$ catedralele$ casele$ strazile$ seamana cu cele din tablourile cunoscute$ creandu-le astfel impresia unui d()*-vu in perceptia lectorului care pierde limita dintre autentic si reflectare! &el mai semnificativ amanunt este un prilej de aluzie culturala sau macar istorica: H%i timp de cateva luni la rind$ in acest +albec pe care il dorisem atat de mult pentru ca nu mi-l inc*ipuiam decat biciuit de furtuna si pierdut in ceturi$ vremea frumoasa fusese atat de stralucitoare si de statornica$ incit$ cind ea venea sa desc*ida fereastra$ putusem totdeauna$ fara sa fiu inselat$ sa ma astept sa ,asesc aceeasi bucata de soare indoita pe coltul zidului exterior$ si de o culoare nesc*imbata$ care era nu atat emotionanta ca semn al verii$ cat posaca precum cea a unui smalt inert si mincinos! %i in timp ce FranJois scotea boldurile$ desprindea stofele$ tra,ea perdelele$ ziua de vara pe care o descoperea parea la fel de moarta$ la fel de imemoriala ca o somptuoasa si milenara mumie pe care batrana noastra servitoare ar fi desfasurat-o cu ,rija$ treptat$ din panzeturi$ inainte de a o dezvalui$ imbalsamata in vesmantu-i de aur!' )n ciuda aparentei livresti si compozite$ pa,inile romanului surprind amal,amat si prin intermediul unui flux narativ cenzurat de afect$ ima,inea Parisului contemporan scriitorului si a lumii citite cu ,rila artistica! :esi calitatea de roman-cronica este subsidiara proiectului proustian$ ea se constituie totusi in acea coc*ilie %aint-4acKues ce ascunde$ labirintic$ timpul pierdut! In%luente asupra literaturii romane

)n conditiile in care romanul european s-a aflat cel putin un sfert de veac sub incidenta creatiei proustiene$ proza romaneasca interbelica a inte,rat creator fluxul narativ$ epicul nefalsificat de alte perspective decat cea auctoriala$ autenticitatea emotiei si formula jurnalului in care timpul scriitorului coincide cu timpul senzatiei in creatia lui &amil Petrescu$ avand ca finalitate izbinda subiectivismului in literatura noastra! :e aceeasi influenta se resimt si romanele lui /nton >olban$ insa in cazul acesta nu se mai poate vorbi despre ori,inalitate! Aprecieri critice H%crisul lui Proust este scrisul cel mai artist pe care il cunosc! <l nu constituie niciodata pentru autor o piedica! &aut cusurul acestui stil si nu-l pot ,asi! )i caut calitatile dominante si iarasi nu le pot ,asi! <l n-are cutare sau cutare calitate: le are pe toate! /tat de deconcertanta este supletea lui$ incat orice alt stil pare pe lan,a al sau afectat$ tern$ imprecis$ sumar$ neinsufletit!' (/ndrL (ide) HM pentru Proust realul nici nu exista decat in masura in care este re-creat prin re-trairea lui (ca scriere a lui)$ solutie prin care actiunea corespondentelor (analo,iilor) universale$ sustinuta de mecanismul metonimiei ce le favorizeaza desfasurarea (altminteri ele ar ramane punctiforme)$ rascumpara conditia de,radabila si muritoare si dispersiunea eului$ daruindu-i unitatea$ si totodata eternitatea ca vesnic prezent caruia ii este intruna inte,rat un trecut re-creat prin epifaniile suscitate de memoria involuntara!'