Romantismul

1. Teme si motive specifice barocului promovate si de umanism si de clasicism sunt: curgerea inexorabila a timpului - ,,fugit irreparabile tempus norocul schimbator - ,,fortuna labilis desertaciunea vietii - ,,vanitas vanitatum et omnia vanitam natura surprinsa in aspecte luxuriante, aglomerate efermitatea vietii (viata- ata) motivul valului (simbol al vietii) motivul clepsidrei motivul nisipului lumea ca teatru motivul mastii motivul tainii motivul obi sunt? - este o interogatie retorica prin care se invoca fie vremuri apuse, eroi, figuri legendare etc. (Fr. Villon in Balada doamnelor de alta data introduce motivul ubi sunt in celebrul refren Unde sunt zapezile de alta data?)

2. Temele frecvente sunt: - timpul sustinut de motivul ruinelor - de factura baroca Zburatorul I.H.Radulescu; DoineV.Alecsandri Trasaturile romantismului: primatul fanteziei creatoare in fata ratiunii diversificarea temelor si a motivelor personajul dramatic, romantic-erou exceptional, plasat in situatii exceptioanle . ironia romantica prin care sunt sanctionate situatii, evenimente, personaje etc.

Genul lric romantic se caracterizeaza prin: subiectivism antiteza imaginatie teme si motive specifice spontaneitate

Genul epic romantic se caracterizeaza prin: - situatii neprevazute - situatii limita - conflict bivalent interior si exterior

- intriga complexa care sa sugereze un conflict puternic - antiteza ca figura de constructie sau la nivelul personajelor de tipul-angelic,demonic. - personejele sunt de exceptie geniul,titanul,revoltatul(natura catilinara),spiritul luciferic,spiritul prometeic(eroul civilizator).

Genul dramatic manifesta inters pentru: trecutul national personaje execeptionale folclor impleteste categoriile estetice:grotescul,sublimul,comicul etc. interes pt boala secolului le mal du siecle (idee promovata de Birou fiind o atitudine romantica caracterizata prin tristete, blazare, melancolie, visare, plictiseala). - prezenta fantasticului .

Teme si motive romantice (conform G.Calinescu): - cosmogonia si apocatastaza(facerea si desfacerea) - natura cosmica si telurica - luna, astrii, lumile siderale, muzica sferelor, regnul vegetal, doma si apa, geologia salbatica. - mortul frumos - visul cadaveric - femeia titanica - geniul-omul vesnic (Ahasverus) - iubirea - somnul - visul - dedublarea - riunele - halucinatii de timp si spatiu - iubirea ideala/iubirea libera.

Mihai Eminescu:

Motive dominante.Teme.

Teme clasice : - ubi sunt - fortuna labilis - consubstantialitatea gandirii umane cu gandirea divina

Motive clasice: - cantecul - dansul - plutirea - zborul - lumina

Temele majore: a) Iubirea intr-un univers armonios platonician iubirea este un factor de coeziune bazandu-se pe atractia contrariilor coincidenta oppozitorum in scopul refacerii androginului (teoria iubirii) - fiinta feminina este reflexul angelic al ideei in lume,este frumusetea insasi apare ca - Dona Angelicata, Ileana Coasanzeana. b) Natura c) Ruina, meditatia istorica - folosirea antitezei trecut - prezent. - limbajul poetic este sublim ca o prelungire a clasicismului: epitetele ornante comparatii metafore - lexical foloseste in special cuvinte din sectorul naturii reale.

Eminescu si India- Amita Bhose

Creatiile eminesciene au 3 izvoare proeminente : - literatura populara romana - literatura cronicilor - literatura romantica europeana Alaturi de acestea se situaza si gandirea indiana referitor la religia budista,Eminescu afirma ca este cea mai poetica,mai frumoasa si mai profunda religie din lume. Eminescu nu a vrut sa arate lumii chipul sau de filosof in sensul european al cuvantului de aceea si-a imbinat toata gandirea filosofica cu imaginatia poetica,creeand opare literara care identifica intr-un tot sublimul meditatiei umane si al sensibilitatii prin verb.Eminescu a

fost un kavi,un poet -intelept ,la fel ca toti poetii mari indieni,de la poetii vedici pana la Tagore el si-a acoperit viziunea filosofica in valul poeziei.

Eminesu si clasicismul greco-latin

Trei domenii ale spiritului au retinut preocuparile de gandire ale lui Eminescu: o religia si filosofia o mitologia si filosofia greaca o din lumea moderna filosofia lui Kant Hegel si Schopenhauer. In opera lui se pot distinge 2 epoci de influenta clasica: - epoca tineretii-cand clasicismul se manifesta sub forma unor reminiscente mitologice(citate,structuri lingvistice) si istorice - epoca maturitatii cand clasicismul ia proportii mai ample sub forma de idei si iamgini inspirate din literatura si filosofia antica. Poezii din prima epoca(tineretii) - Cununa de laur; La mormantul lui Aron Pumnul ; Cu cipru verde incinge antica fruntea ta; Venere si Madonna; Ondina;Speranta; Epigonii; Mortua est; Misterele noptii. Poezii din a 2 a epoca (maturitatii) - Pajul Cupidon,Scrisoarea I,II,VI,V; Luceafarul; Oda in metru antic; Glossa.

Teme,structuri,motive,influente 1.Literatura latina Poetul clasic de care s-a apropiat cel mai mult si care l-a influentat cel mai puternic a fost Horatiu pe care-l numeau seninul Horatiu si de la care invata lectia atanasiei (a seninatatii reci,a retragerii).Ca sa nu indragesti nimica tu ramai la toate rece. De la Hoartiu a imprumutat strofa safica formata din 3 versuri lungi de 5 picioare si dintr-un vers mai scurt numit vers adonic de 2 picioare.Metrul safic este metrul antic in care si-a scris Eminescu variantele odei. - tot de la Horatiu preia spiritul satiric sarza(ironia) contra Epigoniilor,contra junilor corupti etc. - preia dorinta de a incununa cu laur verde inaintasii,modelele din trecut. - efemeritatea vietii este preluata din Horatiu pulvis et umbra sumus - trairea plenaracarpe diem - motivul nemuririi prin poezienon omnis moriar.

2.Mitologia,filosofia si literatura greaca

Poetul filosof, un adevarat kavi Eminescu este atras de stoicism de metafizica eleatilor care promoveaza principiul hen kai pan - toate sunt una. Realitaea are un caracter static, lumea ramane aceeasi deoarece. Stoicismul promoveaza atarcsia, apatice apthea, nepasarea trista. Influenta filosofica greceasca se regaseste in special la nivelul poeziei erotice unde promoveaza imaginea iubirii ideale,purificate;metafizica iubirii idealizand femeia care apare in diverse ipostaze, Madonna,Fecioara,Inger,Sfanta,Dona Angelicata. - mitul androginului-contrastul dintre lumea transcendenta a ideilor si lumea simturilor(psihe-soma) - modelul cosmologic platonician(muzica sferelor) - teoria cosmogonica din Scrisoarea I-(unde impleteste si surse vedice)-originea Universului Chaos, numele Hyperion (cel ceresc, cel din inaltime pe deasupra mergatorului). 3.Influente orientale Apare frecvent in opera poetului care evoca batrana civilizatie apusa cu mii de ani in urma. Valea Nilului este descrisa frevcvent,Nilul fiind vazut ca rau Sfant - purtator de legenda. Referiri la civilizatia Egipteana se fac prin citare - curtile lui Memphis,familii beduine, campiile asire.

Eminescu si spiritul apolinic Pornind de la mitologia greaca filosoful Nietzsche distinge 2 categorii,a polinicul in opozitie cu dionisiacul. Dupa ganditorul german in sfera apolinicului intra : luminiozitaea vietii echilibrul si armonia seninatatea calmul launtric

In vreme ce in categoria dionisiacului include: fenomenele frenetice vitalismul elanul sufletesc zbuciumul sufletesc dezechilibtul sentimente dezlantuite Imaginea lui Apollo si a spiritului apollinic l-a urmarit pe Eminescu in intreaga sa evolutie artistica. Apolinicul apare fie prin citare, zeul fiind invocat pentru a sustine antiteza dintre trecut si prezent,dintre adevarata poezie izvorata din sentimente curate si versificatia contemporanilor. Tot in numele lui Apollo si al apoilinicului manifesta predilectie pt arta plastica a renasterii, motivul predilect fiind marmura. Seninatatea si echilibrul prin urmare

apolinicul sunt atributele primordiale ale artei. Apolinicul se coreleaza cu stoicismul horatian, cu acea maxima nil admirai. Orbirea Motivul orbirii este prezent in viata eminesciana. Orbirea inseamna conditia necesara pt perceperaea frumosului in sine. Eminescu nota in sensul acesta: orbirea raspandeste liniste fericita pe fata(), cine nu vede lumea din afara traieste numai inlauntrul sufletului sau,de aceea aerul de intelepciune al orbilor, de aceea si cei vechi si-l inchipuiau pe Homer orb,de aceea legenda spune ca Ossian a fost orb. Cecitatea(orbirea) inseamna distantierea de lumea exterioara pt a putea accede la adevarul ocular gmoti seauton-iara ochiul inchis afara inauntru se desteapta. Orbirea inseamna si contemplarea prin gandire a lumii fenomenale.Cu ochiul mintii creatorul orb(la cantecul sirenic,al fenomenalului) percepe frumusetea in sine,pe care gandirea sa o modeleaza apoi.Dar gandirea este inzestrata cu puteri creatoare. Mitul lui Orpheu Orpheu apare in creatia eminesciana in 2 ipostaze: - povestea dragostei lui Orpheu pt Euridice - pe de alta parte ipostaza poetului orpheic care prin forta miraculoasa a artei sale eternizeaza creatia antica.Deaseamenea include poetii vizionari in categoria portilor orpheici.

Zvetlana Paleologu Matta, Eminescu si abisul ontologic Viata insasi pentru a urca mai sus isi construieste punti si trepte,de unde poate cuprinde orizonturi indepartate si frumusetile care farmeca sufletul. (Nietzsche) Iubesc pe cei care nu pot trai decat pierind, caci pierind ei se depasesc. Definitia poetilor Pentru Heideger Esenta artei este poezia. In misterul ei poezia este un vesmant inceput, cristalin ca apa unui izvor,nevinovat ca jocul unui copil. Focul divin al poeziei este dat geniilor. (esenta artei). -in acest sens Eminescu afirma O, genii ce cu umbra voastra pamantul il sfintiti.

Amintirea Rolul amintirii nu este numai de a apropia,ci si de a indeparta si chiar intr-o anumita masura de a uita.Amintirea tine de categoria departelui(I.Negoitescu) - ne separa de cei disparuti,de cei care nu mai sunt vazuti chiar si de copilaria noastra. Dar tocmai aceasta separatie creeaza o iluminare interioara. Pt Sf. Augustin - Amintirea este calea spiritului si chiar o creatie a lumii.

Iubirea si natura in creatia Eminesciana Adolescenta lui Eminescu a fost marcata de o puternica dragoste pt o fata din satul sau,o Euridice disparuta pt totdeauna printre flori de lumina.Poetul mortua est evoca dramaticul moment,eul aparand in ipostaza lui Orpheu care isi plange dragostea pierduta . Motive care sustin tema naturii: - Izvorul - simbolul inceputului,al creatiei al orizontului interior. - Lacul - incarcat de nuferi galbeni-este fie un lacas al nimfelor fie o reflecare a principiului feminin,in jurul sau desf. idila erotica. - Padurea este intotdeauna imaginea paradisului pierdut.Este spatiul arhetipal al initierii asociata labirintului. - Luminisul este spatiul alveolar inchis continand si o deschidere si o eliberare.Are valoare de dasein(Haideger),conceptul se refera la un spatiu care comntine prezenta in absenta ,care pastreaza amprenta ,urmele trecerii unei fiinte,ale unei intamplari.

Natura nu este o reprezent. si nici un simplu cadru,ea este phizis adica fiinta .Natura se identifica la Eminescu in totalitate cu spiritul. Farmecul sfant este expresia iubirii cosmice si divine la care nu accede decat fiinta superioara, purificata. Odaia - devine dcor cosmic (la Eminescu) prin reflectarea razelor de luna,se transforma intr-un luminis sau are valoare de dasein. Def. poetilor - Poetii stau cu capul gol si fara aparare in furtunile lui Dumnezeu. (Hordeling). Pentru Eminescu iubirea este iluminare caci a iubi o fiinta inseamna a cauta si a gasi continuu in propiul suflet o orientare spre valorile superioare cuprinse in simbolul luminii.