RĂZBOIUL DE

INDEPENDENŢĂ AL
ROMÂNIEI (1877-1878)

CONTEXT, CAUZE, DESFĂŞURARE, CONSECINŢE

 CONTEXT
INTERNAŢIONAL
Redeschiderea “ Problemei orientale”
❑ mişcarea de eliberare a popoarelor din Balcani –
răscoale antiotomane;
❑ Rusia s-a autoproclamat protectoarea slavilor din
Balcani;
❑ Imperiul Otoman a promulgat o nouă Constituţie
în care România avea statut de provincie
privilegiată;
❑ Au loc tratative pentru trecerea trupelor ruseşti prin
România.
 Convenţia ruso-română
4 aprilie 1877, Bucureşti
❑Obligaţia Rusiei de a respecta integritatea teritorială a
României şi drepturile statului român;
❑Dreptul armatelor ţariste de a tranzita teritoriul României,
cu obligaţia de a suporta cheltuielile;
❑Traseul trupelor ruse era stabilit în detaliu, pentru a ocoli
capitala.
Proclamarea independenţei
❑ Stare de război între Imperiul Otoman şi
România, datorită bombardării oraşelor de pe
malul românesc al Dunării şi, în replică, a
Vidinului;
❑ 9 mai 1877-proclamarea independenţei prin
discursul ministrului de externe al României,
Mihail Kogălniceanu, în Camera Deputaţilor:
“Suntem independenţi, suntem naţiune de sine
stătătoare.”
⚫ 10 mai 1877-proclamarea independenţei în Senat.
PERSONALITĂŢI
Mihail Kogălniceanu

Regele Carol I
Cucerirea independenţei
pe câmpul de luptă
❑Rusia a respins propunerea României de a
participa militar în războiul contra Imperiului
Otoman, dar datorită respingerii atacurilor ruse la
Plevna, Marele Duce Nicolae, comandantul armatei
ruse, a solicitat prin telegrama din 19/31 iulie
1877sprijin militar;
❑Principalele confruntări au avut loc la:
•Rahova (noiembrie 1877);
•Plevna (noiembrie 1877) – Carol I a fost
comandantul armatelor româno-ruse; armata
română s-a remarcat în mod deosebit, obţinând
victorii în faţa turcilor;
•Smârdan(ianuarie 1878);
•Vidin(februrie 1878).
Recunoaşterea independenţei
Tratatul de la San Stefano (19 februarie
1878)
⚫ A fost semnat de Imperiul Otoman şi Rusia,
România nefiind acceptată la tratative;
⚫ Se recunoştea independenţa României;
⚫ Dobrogea revenea Rusiei, care îşi rezerva dreptul
să o schimbe cu cele 3 judeţe din sudul
Basarabiei, teritoriu care revenise Moldovei în
urma Congresului de la Paris din 1856.
⚫ Nemulţumirea României şi a marilor puteri
europene.
 Congresul de la Berlin
(iunie-iulie 1878)
❑ Delegaţia română a fost condusă de
primul-ministru, Ion C. Brătianu şi de
ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu.
❑ Prevederi:
• Recunoştea independenţa României,
condiţionată de modificarea art. 7 din
Constituţie;
• România ceda Rusiei sudul Basarabiei
(judetele Cahul, Ismail şi Bolgrad)şi primea
Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor.
Consecinţe pentru România:

⚫ Unirea Dobrogei (inclusiv Delta Dunării şi Insula

Şerpilor);
⚫ Proclamarea regatului în 1881;
⚫ Înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia, care ameninţase cu
ocuparea armată dacă România refuza schimbul
teritorial, încălcând, astfel, convenţia;
⚫ Afirmarea statului român pe plan internaţional ca un
stat de sine stătător.