Sunteți pe pagina 1din 11

"Dorul e rezumatul perfect a ceea ce conteaza cu adevarat in viata ta." - Mihaela Radulescu...

OPERA La noi in sat, povestiri, Chisinau, 1952; Poveste de dragoste, nuvele, Chisinau, 1954; Frunze de dor, roman, Chisinau, 1957; Dor de oameni, nuvele, Chisinau, 1959; Cenusica, povestire pentru copii, Chisinau, 1962; Balade din campie, Chisinau, 1963 (primul voi. al dilogiei Povara bunatatii noastre; vol. II, 1968); Povestea furnicii, versuri pentru copii, Chisinau, 1963; Piept la piept, nuvele. Chisinau, 1964; Bobocel cu ale lui, Chisinau, 1972; Balada celor cinci motanasi. Chisinau, 1973; Pasarile tineretii noastre, teatru, Chisinau, 1974; De la verde pan la verde, ed. revazuta si completata. Chisinau, 1982; Daruri, istorioare pentru copii, Chisinau, 1983; Clopotnita, roman, Chisinau, 1984 (ed. ingrijita de Elena Siupiur, Bucuresti, 1988, cuprinde, in afara de Clopotnita, si douasprezece povestiri si doua nuvele); Scrieri, voi. I-1I, Chisinau, 1986 (cu caractere chirilice); Biserica Alba, roman, Chisinau, 1988; Scrieri, voi. I-IV. ed. ingrijita, cu acordul autorului, de V. Gutu si E. Lungu, Chisinau, 1989-1990 (in grafie latina); Povara bunatatii noastre, roman, pref. si tabel cronologic de M. Cimpoi, Bucuresti, 1992; Ora jertfirii, proza, publicistica, scrisori, Chisinau, 1998; Biserica Alba, 2000.

Ion Dru a preferat, contient i benevol, calea autoexilului: mai nti a celui intern, de creaie, apoi i a celui extern, existenial. Chiar de la nceputul activitii sale literar -artistice el evadeaz din lagrul de concentrare al ideologiei oficiale, retrgndu -se i situndu-se ireversibil pe poziiile umanitarismului i ale valorilor etno-naionale, constituite de-a lungul istoriei. (...) Disidena lui Ion Dru nu era una pur politic, de confruntare direct i fi cu regimul, ci una ideologico-artistic i etno-moral, cu implicaii adnci n spiritualitatea neamului. Era o rezisten exprimat n chipuri i imagini de o valoare artistic excepional... (Haralambie Corbu, academician)

Scriitorul impune, autoritar, formula narativ lirico-simbolic, afirmndu-se pe linia tradiiei lui Ion Creang i Mihail Sadoveanu. n primele nuvele i n lucrarea de mari proporii Frunze de dor (1957), dar i mai trziu, cu deosebire n romanul Clopotnia (1972), cea mai important scriere a sa, Ion Dru cultiv aproape fr excepie un principiu baladesc, naraiunea fiind

intens colorat de atitudinea emoional, de ataamentul simpatetic fa de eroi. Autorul i personajele pe care le creeaz constituie o unitate plasmatic, actul identificrii absolute fcnd dovada apartenenei la un univers autarhic (Mihai Cimpoi, academician)

Meritul incontestabil al lui Ion Dru este c el a tiut s introduc i s impun lirismul ntr -o epoc absolut antiliric, refractar poeticitii de orice fel.(...)

Discursul prozelor druiene este unul eminamente liric, de factur accentuat poetic i poetizant (poetizarea reprezentnd o tendin estetico-stilistic), generator de stri tensionate, dramatice, molipsitoare, precum i de o tonalitate i atmosfer pline de via. El, discursul se ntemeiaz pe o foarte original turnur a frazei i a figuraiei, care urmeaz poetica spaiului mioritic blagian, adic spaiul undulat deal-vale, se constituie din ornduiri, ntorsturi i logodiri de cuvinte dintre cele mai neprevzute i mai fascinante (Mihail Dolgan, academician)

Lung e drumul textului druian pn la suflarea vie a actorului n scen. Lung i anevoios, pentru cel ce vrea s fie stpn pe un spectacol dup piesele lui Ion Dru. Dar frumos e drumul acesta, cci te mbogete...

Enigma dramaturgiei lui Dru e nsui sufletul autorului, pe care fiecare l sesizeaz, dar nu-l poate transpune aidoma scenic (Veniamin Apostol, actor i regizor)

Pentru personajul lui Ion Dru este ns esenial tocmai substratul sufletesc, interioritatea cea mai ascuns, numai rareori i insuficient luminat de raza contiinei lucide. Omul conceput de Ion Dru e (...) o fiin profund, capabil s comunice cu lumea sa la un nivel de intensitate i complexitate deosebite. Dac am vrea s-l caracterizm printr-o formul lapidar, ar trebui, poate, s spunem despre el, n primul rnd, c este un homo religiosus. (...) Evlavia n faa pmntului pe care triesc i n faa lumii cu fptuirile ei caracterizeaz personajele lui Ion Dru

(Anton Cosma, critic i istoric literar, Romnia)

S rostim i acest nume: Ion Dru. Dar (...) s ne pronunm, nti de toate, nu asupra minunatelor rsrituri i apusuri din Cmpia Sorocii pe care a descris -o, nici asupra stlpilor de telegrafi care vuiau zi i noapte i rspndeau prin step glas de alarm, ci asupra drumului vechi al optimismului popular, la care scriitorul a rzbtut n ciuda tuturor greutilor (...).

Ion Dru tie s extrag poezia chiar i din cel mai arid sol al cotidianului, chiar i din cea mai crud realitate. i noi iar parc ne supunem ei, acestei poezi, care este luminoas, trist, amar, fermectoare, i nu regretm. Inspirndu-ne ncrederea n om, plin de comptimire fa de zilele grele i scurte de pe pmnt, ea se opune drz naturalismului literar sumbru, care l umilete pe om i-i subestimeaz posibilitile. (Igor Dedkov, critic literar, Federaia Rus)

Fr ascuitul tragism al scrierilor lui Cinghiz Aitmatov, proza numai aparent domoal a lui Ion Dru cunoate multiple tensionri, exprimate n ample scene tolstoiene, de o mare ncrctur emoional (Valeriu Cristea, critic i istoric literar, Romnia)

n aproape ase decenii de activitate scriitorul Ion Dru i-a rotunjit o formul; i-a ntregit un univers; i-a furit un nume; a impus nite tipologii.(...) Ceea ce nu putem s nu recunoatem e faptul c n anii de uniformizare i nivelare a individualitilor creatoare Ion Dru nu i -a pierdut individualitatea (Eliza Botezatu, critic literar, profesor universitar)

Ion Dru i memoria arheal nainte de a descinde din filonul marilor povestitori moldoveni Ioan Neculce, Ion Creang i Mihail Sadoveanu, Ion Dru este un eminescian. l leag de Eminescu ceea ce voi numi memoria arheal. Cine este ct de ct iniiat n gndirea ontologic eminescian tie ce importan are, la poetul nostru, conceptul de arheu. Eminescu l -a ridicat la rangul de principiu ontologic, depind, dintr-o perspectiv transmodern, dificultile irezolvabile ale noumen-lui

kantian i ale voinei schopenhaueriene, aruncnd o punte tulburtoare ctre ontologia general a lui Martin Heidegger, dar i ctre ontologia devenirii ntru fiin a lui Noica sau ctre informateria din gndirea ortofizic a unui Mihai Drgnescu, acetia din urm recunoscndu -l, altminteri, de precursor1. Originalitatea lui Eminescu vine din coroborarea conceptului de arheu, preluat din cultura greac veche i din gndirea european, cu geniul viziunii orientale i, mai ales, cu gndirea folcloric romneasc. El descoperea n basmul, cules de Petre Ispirescu, Tineree fr btrnee i via fr de moarte cea mai adnc intuiie a geniului romnesc n materie de fiin. El a putut trece astfel de la o ontologie general la una particular: identifica n numitul basm arheul romnilor, ntrupat n personajul Ft -Frumos i manifestat ca memorie arheal. La ntoarcerea de pe trmul tinereii fr btrnee i al vieii fr de moarte, Ft Frumos pstreaz intact memoria spaio-timpurilor trite, pe cnd noii locuitori ntlnii, vieuitori doar n poriunea lor de timp istoric, nu o au. Intuiia eminescian va fi dezvoltat, n toat anvergura ei filosofic, de ctre Lucian Blaga n conceptele matrice stilistic, spaiu mioritic, personan. Ei bine, o asemenea personan mioritic, arheal strbate cele mai profunde pagini din proza lui Ion Dru. Prozatorul de la Chiinu nu a fcut, desigur, filosofie, ci a urmat chemarea a ceea ce prozatorii moderni, pe urmele lui H. Bergson, au numit memorie involuntar. Iat cum se spulber i prejudecata c moderni sunt numai cei care au urmat modelul prozei de tip proustian, ceilali fiind etichetai, cu ngduin, ca tradiionaliti. Un asemenea tradiionalist poate s apar i Ion Dru, care, paradoxal, lucreaz cu intuiii moderne, cci memoria involuntar nu-i altceva dect memoria arheal, cunoscut de Eminescu naintea lui Bergson i a lui Marcel Proust. Altminteri, n alt parte, am fcut demonstraia c nu Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban sau Mihail Sebastian sunt adevraii notri proustieni, ci singurul prozator romn care ntrece anvergura unui roman ca n cutarea timpului pierdut este Mihail Sadoveanu! Fabuloasa lui memorie arheal fusese sesizat nc de Mihai Ralea, ntr-un eseu interbelic. Fr a ajunge la nlimea colosului care a fost Mihail Sadoveanu, Ion Dru i calc pe urm, nemulumindu-se cu starea de simplu epigon. Interesant c Ion Dru nglobeaz n plasma imaginarului su att Mioria, ct i drama uituceniei prizonierilor istoriei, locul lui Ft-Frumos lundu-l ciobanul care i-a pierdut turmele, dar nu i memoria arheal.

ntlnirea mea spiritual cu Ion Dru s-a produs cu vreo trei decenii n urm, pe vremea cnd, n Romnia, mai nimeni nu tia de domnia sa, cu excepia unuia dintre cei mai mari critici pe care i-am avut, Adrian Marino. ntr-una din scrisorile primite de la Adrian Marino, criticul clujean mi mrturisea c, la Paris, sunt jucate, cu surprinztor succes, piese de teatru ale unui scriitor din Basarabia, pe nume Ion Dru. Cum meteahna veche a culturii romneti se ghideaz dup aceea c trebuie mai nti s faci vlv la Paris pentru a fi luat n serios i n propria ar, cam la fel s-au petrecut lucrurile i cu Ion Dru, mai nti la Chiinu, apoi n

Romnia. Dup aventura parizian, i teatrele din Iai, Braov i Craiova au nceput s se intereseze de piesele lui Ion Dru. Revista Teatrul i-a publicat piesa Doina, iar n Luceafrul iau aprut cteva nuvele, una dintre ele impresionndu-m n mod deosebit. E vorba de Toiagul pstoriei. n sfrit, promovarea lui Ion Dru n Romnia a culminat cu apariia, n 1988, la Editura Cartea Romneasc, a romanului Clopotnia, tiprit la Chiinu n 1972 i n 1984. Volumul, ngrijit de Elena Siupur, coninea i dousprezece povestiri, plus dou nuvele din volumul De la verde pnla verde (1982). Am i scris atunci unul dintre primele articole aprute n ar despre Ion Dru2, intitulat chiar Supravieuirea memoriei. Voi relua aici unele argumente de-atunci, de ast dat n cadrul schiat n prima parte a acestui eseu. Prestigiul de mare scriitor al lui Ion Dru era, pe atunci, n cretere. La Chiinu, Mihai Cimpoi scrisese i o monografie despre personalitatea lui. Opera i fusese tradus la Moscova (autorul scriind i-n limba rus) i n mai multe dintre republicile unionale, de asemenea, n bulgar, german i francez. Abia dup aceea opera lui n-a mai putut fi ignorat nici la Chiinu, n pofida incomoditii generate n faa autoritilor comuniste din republic. Fenomenul Dru s-a impus pe fondul a dou prefaceri spectaculoase din fostul spaiu sovietic: pe de o parte, explozia prozatorilor rurali i arhetipali de tipul Valentin Rasputin i Cinghiz Aitmatov, iar pe de alta perestroika gorbaciovist. Etnic vorbind, Dru a motenit elemente arheice romneti (pe linie patern, fiind fiul unui pictor de biserici) i slave (mama fiind ucrainean, evlavioas). Cretinismul ortodox, de coloratur slav, a lsat, de aceea, puternice urme n spiritualitatea profund a scriitorului, dar pe fondul logosului romnesc, afinitatea cu geniul verbal al lui Creang constituind substana lui estetic (v., n acest sens, nuvela Horodite), ns evitnd i din acest punct de vedere epigonismul, fapt vizibil, bunoar, la povestitorul Ion Istrati. E ceea ce a fcut din Ion Dru un rezistent, n sensul dat cuvntului de Mircea Eliade. Altminteri, Mihai Cimpoi3 face trimitere la teroarea istoriei, convertit i transfigurat mioritic n sacralitate i n splendoare moral, casa mare rneasc, de exemplu, fiind un spaiu sacru, al srbtorii i al omeniei (Casa mare, 1959). n limbajul lui Blaga, e ceea ce se numete boicot al istoriei mpotriva hoardelor barbare care se erijeaz, prin fora brut devastatoare, n stpni i furitori de istorie. Dac Ion Creang, dasclul su ntru logos, a trit ntr-un sat liber, urmaul s-a trezit ntr-un sat agresat de o mainrie infernal, n care nici ciobanul mioritic nu mai are loc. Inefabilul armoniei, rezultat al umorului pur al humuleteanului, dei nc rzbate ca firul de iarb de sub caldarm, cu discreie, ca o boare de primvar, inefabilul acesta a rmas ngropat undeva n lutul din adncuri, fiindc deasupra au btut vnturile aspre ale istoriei moderne. Clopotnia, Toiagul pstoriei, oapte de nuc, Povara buntii noastre, Casa mare .a. aduc acea alchimie specific autorului ntre dulceaa armoniei sacrului i veninul unei prbuiri de proporii etnice, care d suflu de modernitate prozelor lui Ion Dru, sub masca unui tradiionalism sui generis, osmoz care prefigureaz noua paradigm cultural a transmodernismului. Experiena istoric a

autorului are rdcini similare cu aceea a lui Aitmatov din celebrul roman O zi mai lung dect veacul. Nu e vorba de nici un soi de influen, ci de stri asemntoare care genereaz fenomene asemntoare, dovad c teroarea istoriei a fost i mai este un fenomen specific nu doar realitilor istorice romneti. n definitiv, e aceeai dram a dispariiei unei umaniti arhaice, dar nicicum anacronice, ca n Moromeii lui Marin Preda. Aitmatov a fcut -o zguduitoare prin scoaterea la lumin a legendei mancurilor. Ce poate fi mai tragic dect fiul care i-a pierdut memoria strmoilor i care arunc, fr ezitare, sgeata uciga n pieptul mamei? Dintele necrutor al comunismului a supus unei ameninri viclene i dure, n numele tiinei i ideilor umanitariste, etnii i tradiii cndva nfloritoare. A nu-i cunoate trecutul, rdcinile arheale echivaleaz cu dispariia, nseamn a fi un mancurt. n Basarabia renaterii din anii 1988-1992 s-a vehiculat mult aceast tragedie a mancurtismului, dar, cu anii, cnd vechii barbari ai stepelor s-au reaezat pe malurile Bcului, vocea mamei care-i cuta fiul s-a stins ncetul cu ncetul sub o nou teroare a istoriei, cu mult mai viclean dect toate, cci acum mancurtismul biruia sub noul chip numit moldovenism. n plmada acestei drame ist orice de proporii opera lui Ion Dru i omul Ion Dru au rmas n miezul de foc al istoriei, chiar dac, fizic, scriitorul s-a retras la Moscova. Nicolae Dabija a scris, cu ani n urm, o minunat poezie despre ntoarcerea fiului risipitor de frumusee, care fiu nu era altul dect Ion Dru. Toi sperau c se-ntoarce arheul, Ft-Frumos din basmul popular, ca s le aduc aminte celor prsii de memorie istoria neamului romnesc. Apoi, sentimentul a fost c Ion Dru s -a ntors i nu s-a ntors: cu un ochi al memoriei arheale, dar cu cellalt al uitrii. Aa c Basarabia a rmas doar cu doi arhei: Eminescu i tefan cel Mare. Suficieni, desigur. Iar Dru a rmas, n Basarabia, cu opera care-i mai important dect omul pieritor, cci n ea triete Archaeus. i e, totodat, oglinda contiinei sfiate, despre care am vorbit ntr-un capitol din Basarabia sau drama sfierii, n ceea ce-l privete pe Ion Dru4. .. Motto: Oamenii de geniu sunt meteori destinati sa arda pentru a-si lumina secolul.Ion Druta este omul cu cele mai multe doruri,el este acel care cu o ne-a desavirsita dureresi melancolie in suflet a descris,a cintat acest plai,acest neam moldovenesc. Autorulsustinea: Accept noiunea de pesimism, pentru c nu am nici un motiv de optimism.Aceasta il face sa fie mai mare decit a putut el sa fie. Fragmentul dat prezinta o secventa din biografia unor personaje literare.Subiectul este simplu: naratorul descrie un clan familial tatal si fiulGheorghe. Personajele principale ale fragmentului, este Gheorghe si tatal acestuia ce vin intr-o contradictie totala in ceea ce priveste caracterul simodul de a-si trai viata

Naratorul noteaza folosind cteva trasaturi fizice, sugerndfrumusetea, distinctia, urtenia ca reflex al rautatii sufletesti, Gheorghe este caracterizat direct de catre narator era voinic,harnic,gospodaros , era camlacom si zgircit. Numele lui Gheorghe de origine greaca inseamna fermier sau om muncitor ceea ce deducem si din caracterizarea directa anaratorului.Numele este primul nsemn al unui personaj si exprima de multeori aspecte ale caracterului sau la fel cum se intimpla si in cazul dat. Tatal cein opera lui Druta nu are prenume,este inzestrat de o imputernicire socialatata-fiu,apelativul tata sugereaza virsta,atitidenea celorlanti fata de el. Tata era un om intelept si ii permitea fiului sa invete prin metode pedagogice unice:lumea straina e unicul dascal intelept. Gheorghe si tatal sau sun personajede factura principala,deoarece intreaga actiune graviteaza in jurul lor. Orice creatie artistica, oricat de realista, comporta si o parte de mister.Existenta colectiva, trecand prin grele probe, provoaca anxietatea de care e stapanit Gheorghe... Instinctiv Gheorghe nu vrea sase dezlipeasca de pamant, mama noastra, a tuturora.Druta a prins sensibilitatea lui Gheorghe si atatalui,aceasta relatie ce-i uneste,ii desemneaza un destin-acest moment, probabil mai mutl intuitivdecat voluntar; e un fapt obiectiv pe care nu-l poti anula prin banale observatii critice. In asta siconsta indiscutabilul merit al lui Druta; el a intuit si a redat pe cale artistica sentimente colective, bucurii si dureri, nedeformandu-le oratoric, ci proiectandu-le in mari simboluri. Fragmentul dat m-a impresionat prin maiestria scriitorului de a contura, prin putine mijloace artistice, un portret careramne ca un exemplu de demnitate, curaj,ntelepciune , noblete sufleteasca (din partea parintelui,atatalui) sensibilitate pentru plodul sau si poate constitui un model pentru fiecare dintre noi.

Ion Druta este omul cu cele mai multe doruri


.. Scriitorul moldovean Ion Dru,stability la Moscova in anii 60 ai sec.trecut,este preedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova,deine titlul de Scriitor al Poporului,este laureate a doua Premii de Stat ale Moldovei ( 1967,2008),membru de onoare al Academiei Romne (1990) si membru titular al Academiei de tiine a Moldovei (1992),Doctor Honoris Causa,in iulie 1995 este inclus in lista celor 10 cei mai buni scriitori din lume,deine Premiul pentru Creativitate,decernat de ctre Organizatia Mondial a Proprietii Intelectuale (2008).Anul 2008 a fost declarat,prin Decizia Parlamentului Republicii Moldova, ,,Anul Ion Dru .

Dac mi se face dor de mama si tata il recitesc pe Dru.Daca mi-e dor de satul copilariei mele il recitesc pe Dru.Daca mi-amintesc de vecini,de nanul meu contuzionat la rzboi,de prima dragoste din scoala,de studenti,de Teatrul ,,Flacara de la

Universitate,de pedagogii de la actorie,de valul Renasterii Nationale din ani 90-il recitesc pe Dru .Scrierile sale snt ca nite tablouri de Nicolae Grigorescu,din care rzbate melodia timpurilor.Pentru toate timpurile.i in care ai dorit sa evadezi pentru a devein macar pentru o clipa personajul lor.Viata lui Druta una puternic,nchinat toata Adevarului din cuvnt-o povestesc operele Dumnealui.In ele scriitorul si-a rasadit adinca lui iubire de oameni,de viata,de podoabele i de tainele ei,minunate pretutindeni,dar mai ales in tara si in faptura neamului nostrum. ,,De-a lungul istoriei lor Zbuciumate,moldovenii au avut patru mari povestitori-Ion Neculce,Ion Creanga,Mihail Sadoveanu si Ion Druta. Aceasta apreciere apartine cercetatorilor literar Theodor Codreanu din Rominia si a fost rostita in cadrul simpozionului sttiintific ,,Ion Druta-umanism si contemporaneitate,desfasurat in toamna 2008 la Academia de Stiinte din Moldova .Tocmai de aceia Ion Druta e una din legendele plaiului nostrum,una din zidirile de rezistenta ale Literaturii noastre nationale.Iar eroii sai literari sau dramatici creeaza cu totii o familie mare de oameni vii,reali,asemenea noua,dar mai ales asemenea parintilor si bunicilor nostrii.De la aceste personaje invatam ani de-a rindul spiritual,nobletea,demnitatea si frumusetea dragostei de om si de viata.Creatia lui Ion Druta-integra,de o inalta tinuta artistic,civila si patriotic-se sprijina pe trei piloni esentisli: Idealurile atotpurificatoare ale crestinizmului; Traditiile populare,cultural si istorice ale neamului; Preceptele unei gindiri si experiente civilizate ,de facture moderna. Piesele lui,traduse in mai multe limbi,au fost si sunt printer principalii mesageri spirituali ai poporului nostrum pe merindianele globului pamintesc. Cea mai inalta apreciere pe care ar rivni-o dramaturgul,este istorioara spusa intr-un interviu chiar de Ion Druta,despre o taranca din Rusia,care si-a pierdut sotul in razboi,a crescut cu greu trei feciori,i-a ajutat sa-si gaseasca rostul lor ,si-a zdruncinat sanatatea ,a ratacit prin spitale ,mergind apoi sa traiasca,pe rind ,la casele celor trei fii ai sai.Odata,unul din ei i-a cumparat un bilet la spectacolul ,,Frumos si sfint (dupa Ion Druta),jucat de trupa Teatrului Central aal Armatei Sovetice,sosit in turneu de la Moscova in orasul lor.Batrinica a vazut spectacolul,i-a adunat apoi pe feciori si le-a spus: Daca pentru toate chinurile mele,pe care mi-a fost dat sa le indur,ca sa va fac oameni,miati fi cumparat numai acest bilet la teatru apoi si aceasta ar fi fost prea de ajuns ca sa ma multumiti .Peste citeva zile batrinica a plecat in lumea celor drepti,impaca ta cu Dumnezeu,ce ea insusi si cu viata zbuciumata pe care a trait-o.

Ion Druta ,ajuns la virsta de 80 ani,isi traieste destinul,pe care l-au avut mai multe Mari personalitati,cu care se mindreste acest pamint. ,,Daca o tara nu are un DRUTA-sa si-l cumpere ! Si pentru ca am trait aievea vraja frunzelor de dor ,am invatat sa plingem de la Vasiluta,sa asteptam-de la Matusa Ruta,sa stam la masa tacerii cu matusa Veta,sa cream-urmarind cum mos Mihail isi mestereste sania,sa culegem intelepciune,numarind pasarile tineretii noastre,impreua cu Pavel Rusu sis a ducem cu demnitate povara bunatatii noastrepentru acesta ii multumim Cimpiei Sorocii.Ii multumim ca ni l-a daruit pe Ion Druta

. ESEu:OPERA lui DRUTA MOTTO:Prin caracteristicile ei eseniale, opera lui Ion Dru... este n total o expresie arezistenei spirituale i morale n faa a tot ce submineaz naionalul, umanul, sacrul".( Mihai Cimpoi) Maestrul ION DRUTA este anume acel chemat al Demiurgului care s-a impus prin marele har de prozator si dramaturg. DRUTA s-a putut impune, inca din primele sale volume de schite si povestiri ca un adversar al conventiilor ideologice oficiale, gasindu-si timbrul propriu in interesul pentru valorile etice si religioase, pentru vremurile patriarhale. Metoda de creeatie a lui Druta ne demonstreaza o adevarata lectie de exigenta literara.Fara teme si subiecte senzationale,fara exercitii frapante si alambicate ca forma, proza si dramaturgia lui ION DRUTA,prin talent si truda,s-au impus in tara si dincolo de hotarele PATRIEI noastre. Ion druta ne apare in cartile lui ,ca o personalitate puternica care stie ce are de facut.Operele sale se sprijina pe trei piloni principali:ideile atotpurificatoare ale crestinismului;traditiile innobilatoare-populare,culturale si istorice-ale neamului;preceptele verificate ale unei gindiri si experiente moderne. Ion Druta isi consacra toata energia talentului sau exceptional promovarii imaginii poporului moldovenesc casa si in lume, zidind ,caramida cu caramida,edificiul demnitatii noastre.Astfel,orice intilnire cu proza lui DRUTA lasa o puternica senzatie de prospetime,profunzime,colorit irepetabil si intelepciune. Noi am mai avut scriitori care au abordat teme majore,teme filozofice,sociale,psihologice.Dar nici unul din ei n-a facut acest lucru atit de profund.Ion druta a scris ,a plins,a militat pentru aceste valori cu maxima participare sufleteasca, a pus foarte multa substanta spirituala in fraza,in cuvintul si in viziunea sa artistica.Druta a dat expresie plenara sentimentelor

noastre,aratind lumii ca noi avem viata intima profunda,atitudini emotionale si nationale,ca suntem firi complexe ,ca gindirea noastre are inflexiuni filosofice,iar aceasta e foarte important. DEsi ne intilnim rar cu operele lui ,imi produce o mare satisfactie spirituala si estetica.IN lucrarile lui Ion DRUTA ma cucereste plasticitatea cu care sunt infatisate personajele.Cred ,ca prin operele sale proza moldoveneasca inscrie in literature contemporana una dintre cele mai pitoresti si mai interesante pagini. Scriitorul vorbeste, in opera lui, despre lucruri frumoase si sfinte care ne unesc: sfinte sunt pamintul, aerul si apa, sfinte sunt dragostea si prietenia, mai afirma drama Frumos si sfint; in alte pagini de proza si dramaturgie sunt evocate alte valori care ne aduna, ne leaga, ne unesc. Ion DRUTA este si un dramaturg valoros marcat de subiectivitate in anii cind se incadrase in procesul de trezire a constiintei nationale.Una din operele in care sciitorul a vadit o intelegere profunda a specificului artei teatrale si a abordat problemele etice de o importanta vitala este operaCASA MARE.Aceasta e o drama adinc psihologica si de mare rafinament sub divers aspect,o opera profund poetica cu un subtext bogat. ION druta este unn scriitor al ideii,al ideii nedespartite de vesmintul ei artistic In raportul lor eroii lui Druta vesnic pun pe cintar omenia si frumusetea lor morala ,care se afla intr-un conflict permanent si necurmat de neomenia si neadevarul. Alunecarea din real n mitic i simbolic, susinut cu umor de Ion Dru, ntr-o frumoas limbromneasc, n varianta ei moldoveneasc, face din Ion Dru un povestitor plin de farmec, dari un autor al unor mize existeniale profunde. n lucrarea de mari proporii Toiagul Pastorieisi romanul Clopotnia (1972), cea mai important scriere a sa, Ion Dru cultiv aproape frexcepie un principiu baladesc, naraiunea fiind intens colorat de atitudinea emoional, de ataamentul simpatetic fa de eroi. Autorul i personajele pe care le creeaz constituie o unitate plasmatic, actul identificrii absolute fcnd dovada apartenenei la un univers autarhicPentru personajul lui Ion Dru este ns esenial tocmai substratul sufletesc, interioritatea cea mai ascuns, numai rareori i insuficient luminat de raza contiinei lucide. Omul conceput de Ion Dru e (...) o fiin profund, capabil s comunice cu lumea sa la un nivel de intensitate i complexitate deosebite. Dac am vrea s-l caracterizm printr-o formul lapidar, ar trebui, poate, s spunem despre el, n primul rnd, c este un homo religiosus. (...) Evlavia n faa pmntului pe care triesc i n faa lumii cu fptuirile ei caracterizeaz personajele lui Ion Dru. Enigma dramaturgiei lui ION DRUTA e insusi sufletul autorului,Meritul incontestabil necesita identificare absoluta si valorificare la justa valoare,caci se spun multe lucruri despre scriitor,dar multe au ramas nespuse. Daca dragostea si recunoasterea noastra i-ar spulbera sau micsora

aceasta amaraciune ? Imi exprim respectul, atasamentul si admiratia pentru o opera care ne exprima. ..