Neamul Șoimăreștilor este un roman istoric scris de Mihail Sadoveanu și publicat pentru prima oară sub

formă de foileton în anii 1912-1913 în revista literară ieșeană Viața Românească (numerele 10, 11-12 din
1912 și 1, 4, 5, 6, 7-8 și 9 din 1913) și în volum în 1915 de către Editura Minerva din București.

Acțiunea romanului se petrece la începutul secolului al XVII-lea,[1]:p. 322[2]:p. 99 în timpul domniei în

Moldova a lui Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615). Sursa principală de inspirație a romancierului a fost
Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace al cronicarului Miron Costin (1633-1691) în care
sunt relatate principalele evenimente istorice petrecute în timpul domniei lui Tomșa Vodă. Multe
personaje ale cărții sunt figuri istorice precum domnitorul Ștefan Tomșa, Doamna Elisabeta Movilă și fiii
ei, viitorul domnitor Miron Barnovschi Movilă (pe care scriitorul în numește Simeon Bârnovă), vornicul
Nistor Ureche, vornicul Bărboi și fiul său, boierii polonezi Ștefan Potocky și Samuel Korecki, oșteanul turc
Hussein-aga, hanul tătar Cantemir Bei ș.a. Scriitorul a introdus și personaje ficționale cum ar fi Tudor
Șoimaru și răzeșii șoimăreșteni, boierul Stroie Orheianu și fiica sa, precum și unii nobili polonezi a căror
existență reală nu a fost dovedită.

Primirea romanului de către criticii literari ai epocii sale a fost una elogioasă; poetul George Topîrceanu,
unul dintre cronicarii literari ai vremii, îl considera a fi cel mai valoros roman istoric publicat până la acel
moment.[3]:p. XI

Romanul a fost ecranizat într-un film omonim, regizat de Mircea Drăgan după un scenariu scris de
Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru.[4] Premiera oficială a filmului a avut loc în aprilie 1965.[5]:p.
197