Seminar

SEMINAR 3 – ANALIZĂ FINANCIARĂ, CIG 2021-2022
Conţinutul şi etapele procesului de analiză a activităţii economice
ETAPE (notițe din curs)
1. Delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate.
2. Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului analizat
Descompunerea fenomenului în elemente componente și factori de influență presupune o analiză
structurală. Factorii se determină în mod succesiv trecând de la cei cu acţiune directă (factori de gradul I,
primari), la cei care acţionează indirect (factori de gradul II sau secundari, de gradul III....gradul n) şi aşa
mai departe, până la stabilirea cauzelor finale. În această etapă are loc trecerea de la aparenţă la esenţă, de
la general la particular, de la complex la simplu.
Explicaţii ale noţiunilor utilizate în această etapă:
✓ elementele reprezintă părţi componente ale fenomenului analizat;
✓ factorii reprezintă acele forţe motrice care provoacă (determină) apariţia unui fenomen;
✓cauzele reprezintă factori care în anumite condiţii provoacă (determină), deci explică modificarea
unui fenomen;
✓ cauzele finale reprezintă ultimele cauze descoperite în procesul de analiză. Ele apar drept cauze
finale pentru că procesul de analiză (ordinea de analiză) reprezintă inversul evoluţiei reale a fenomenului
analizat. Din punctul de vedere al apariţiei şi dezvoltării fenomenului, ele sunt cauze primare.
Fenomenul X
E
V
O
L 1 2 3
U Elemente componente O
Ţ
I R
A D
S A I
R 3. I Factori de gr. I N
E N E
A
L N A A
Ă T L D
A E Factori de gr. II I E
F Z Z A
E
N
A A N
A
O
M
L
E I
N Z
U Cauze finale Ă
L
U
I
3. Stabilirea corelaţiei dintre fiecare factor şi fenomenul analizat, cât şi a corelaţiei dintre diferiţi
factori care acţionează. Această etapă e necesară pentru determinarea relaţiei cauză-efect, a raporturilor
de condiţionare.
Parcurgerea acestor trei etape presupune elaborarea modelelor de analiză ale fenomenului analizat, iar
aceste etape aparţin sferei analizei calitative.
!!! Pentru un fenomen se pot construi mai multe modele de analiză.
Exemplu : Productivitatea medie anuală a muncii
Model de analiză (determinist/cert)

𝐶𝐴
i) ̅ =
𝑊 ii) ̅ = 𝑇𝑧 ∙ 𝑇ℎ ∙ 𝐶𝐴 = ̅̅̅
𝑊 𝑁𝑧 ∙ ̅̅̅̅
𝑁ℎ ∙ ̅̅̅̅
𝑤ℎ iii) ̅ = ∑ 𝑠𝑖 ∙𝑤𝑖
𝑊
𝑁̅ 𝑁̅ 𝑇 𝑇 𝑧 ℎ 100%
i) Modelul cel mai simplu al productivității muncii este 𝑊 ̅ = 𝐶𝐴 , care arată câți lei cifră de afaceri
̅
𝑁
revin în medie pe un salariat. Din model se observă că asupra productivității muncii influențează în mod
̅).
direct cifra de afaceri (CA), iar invers, numărul mediu de salariați (𝑁
ii) Asupra productivității influențează și timpul de muncă al salariaților. Acest lucru se poate pune în
evidență cu ajutorul următorului model de analiză:
̅ = 𝑇𝑧 ∙ 𝑇ℎ ∙ 𝐶𝐴 = ̅̅̅
𝑊 𝑁𝑧 ∙ ̅̅̅̅
𝑁ℎ ∙ ̅̅̅̅;
𝑤ℎ
̅ 𝑇 𝑇
𝑁 𝑧 ℎ
unde:
Tz – reprezintă timpul total exprimat in zile lucrat de toți salariații într-un an
Th – reprezintă timpul total exprimat in ore lucrat de toți salariații într-un an
̅̅̅̅
𝑁𝑍 – reprezintă numărul mediu de zile lucrate de un salariat pe an
̅̅̅̅
𝑁ℎ – reprezintă numărul mediu de ore lucrate de un salariat pe zi
𝑤ℎ – reprezintă productivitatea medie orară
̅̅̅̅
iii) Un alt model de analiză al productivității medii anuale a muncii este acela în care sunt puse în
evidență structura salariaților pe secții (activități) și productivitatea muncii pe secții (activități).
∑ 𝑠𝑖 ∙ 𝑤𝑖
̅ =
𝑊
100%
unde: si – reprezintă structura salariaților pe secții (activități) ”i”
wi – reprezintă productivitatea salariaților pe secții (activități) ”i”
𝑁𝑖 𝐶𝐴𝑖
𝑠𝑖 = 100 , 𝑤𝑖 = , ∑ 𝑠𝑖 = 100%
∑𝑁 𝑁𝑖
- Dacă structura (ponderea) salariaților se modifică în favoarea unor secții (activități) cu
productivitate mai mare, pe total entitate se va înregistra o creștere a productivității medii anuale a muncii.
- Dacă productivitatea pe secții (activități) crește de la o perioadă la alta, pe total entitate se va
înregistra o creștere a productivității medii anuale a muncii.
!!! Există unele legături care nu pot fi transpuse în modele de tip produs de factori sau relații de raport de
factori, ci sub forma legăturilor nedeterministe, incerte sau statistice. O astfel de legătură poate fi stabilită
între productivitatea medie anuală a muncii și gradul de înzestrare tehnică a producției.
4. Măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori. Aici intervine analiza cantitativă în
scopul cuantificării influenţelor factorilor, al măsurării rezervelor interne, al aprecierii cât mai corecte şi
exacte a rezultatelor.
5. Sintetizarea rezultatelor analizei, pe baza ei stabilindu-se concluziile şi aprecierile asupra

activităţii din sfera cercetată.
6. Elaborarea măsurilor care constituie conţinutul deciziilor menite a asigura o folosire optimă a
resurselor, care să contribuie la sporirea eficienţei în viitor a activităţii.
Exemplu practic de descompunere în elemente componente și factorii de influență a fenomenului
1. Fenomenul supus analizei este ”Fondul total anual de salarii la nivelul unei entități economice”
2. Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului analizat
În construirea modelului de analiză a fenomenului pornim de la evoluția reală a fenomenului, astfel:
𝐬𝐡 ∙ ̅̅̅̅
𝐅𝐬 = ̅̅̅ 𝐍𝐡 ∙ ̅̅̅ ̅𝐥 ∙ 𝐍
𝐍𝐳 ∙ 𝐍 ̅ unde:
𝑠̅ℎ - salariul mediu pe oră (lei/h/munc.)
̅̅̅̅
𝑁ℎ - numărul mediu de ore lucrate de un muncitor pe zi (h/zi/munc.)
𝒔̅𝒛 𝒔̅𝒛 - salariul mediu zilnic (lei/zi/munc.)
̅̅̅̅
𝑁𝑧 – nr. mediu de zile lucrate de un muncitor pe lună (zile/lună/munc.)
𝐬̅𝐥 𝒔̅𝒍 - salariul mediu lunar (lei/lună/munc.)
𝑁̅𝑙 – nr. mediu de luni lucrate de un muncitor pe an (luni/an/munc.)
̅̅̅
𝒔𝒂 ̅̅̅
𝒔𝒂 - salariul mediu anual (lei/an/munc.)
𝑁̅ – numărul mediu de muncitori.
̅ ∙ ̅̅̅
𝐅𝐬 = 𝐍 𝐍𝐥 ∙ ̅̅̅
𝐍𝐳 ∙ ̅̅̅̅ 𝐬𝐡 - ordinea de analiză (ordinea de intercondiționare)
𝐍𝐡 ∙ ̅̅̅
Transpunerea fenomenului în următoarea schemă:
Fenomenul se descompune în factori de influență până la cauza finală, deoarece factorii agregați pot
ascunde influențe asupra fenomenului analizat (de ex. dacă utilizăm modelul de analiză 𝐹𝑆 = 𝑁 ̅ ∙ 𝑠̅𝑎 , nu se
observă influența numărului mediu de luni, a salariului mediu lunar, a numărului mediu de zile, de ore
lucrate și a salariului mediu zilnic sau orar. Dacă utilizăm modelul 𝐹𝑆 = 𝑁 ̅ ∙ ̅̅̅
𝑁𝑙 ∙ 𝑠̅𝑙 nu se observă influența
numărului mediu de zile, de ore lucrate și a salariului mediu zilnic sau orar. Dacă utilizăm modelul
𝐹𝑆 = 𝑁̅ ∙ ̅̅̅
𝑁𝑙 ∙ ̅̅̅
𝑁𝑧 ∙ 𝑠̅𝑧 nu se observă influența numărului mediu de ore lucrate și a salariului mediu orar).
3. Stabilirea corelaţiei dintre fiecare factor şi fenomenul analizat, cât şi a corelaţiei dintre diferiţi
factori care acţionează. Din modelul de analiză a fenomenului ”Fondul total anual de salarii la nivelul unei
entități economice” se observă că între fiecare factor de influență și fenomenul analizat există o legătură
directă (orice creștere/scădere a unui factor determină o creștere/scădere a fenomenului). Se pot stabili
corelații și între diferiții factori care acționează (numărul de zile cu numărul de ore sau cu salariul mediu
zilnic, respectiv salariul mediu orar).
DE CE ESTE IMPORTANTĂ ORDINEA DE ANALIZĂ?
!!! I. Analiza presupune trecerea de la aparență la esență

Fie următoarele modele de analiză:
̅ ∙ ̅̅̅
𝐹𝑠 = 𝑁 𝑁𝑙 ∙ ̅̅̅
𝑁𝑧 ∙ ̅̅̅̅
𝑁ℎ ∙ 𝑠̅ℎ
𝐶𝐴 = 𝑁̅ ∙ ̅̅̅
𝑁𝑙 ∙ ̅̅̅
𝑁𝑧 ∙ ̅̅̅̅
𝑁ℎ ∙ 𝑤
̅̅̅̅ℎ
Cele două modele se aseamănă prin toți factorii de influență, cu excepția ultimului factor. Aparent poate
fi vorba de același lucru, dar deosebirea o face esența fenomenului (adică ultimul factor care face
deosebirea între cele două fenomene și apare prin descompunere).
!! II. Atunci când obținem factori agregați, aplicând proprietățile înmulțirii de asociativitate și
comutativitate, dacă nu ținem cont de ordinea de analiză obținem factori agregați fără conținut
economic. În schimb, dacă ținem cont de ordinea de analiză, se păstrează și conținutul economic al
factorilor.
- dacă nu ținem cont de ordinea de analiză, apar factori fără conținut economic
(exemplu: cazul teoretico-matematic = procedeul determinării izolate a influenței factorilor)
̅̅̅𝑧 ∙ 𝑠̅ℎ ∙ 𝑁
𝐹𝑠 = (𝑁 ̅ ) ∙ (𝑁
̅̅̅𝑙 ∙ ̅̅̅̅
𝑁ℎ ) = 𝐴 ∙ 𝐵
A B
- dacă ținem cont de ordinea de analiză, se păstrează conținutul economic al factorilor
(exemplu: cazul aplicativ-economic = procedeul substituției înlănțuite)
̅ ∙ ̅̅̅
𝐹𝑠 = (𝑁 𝑁𝑙 ∙ ̅̅̅ ̅̅̅̅
𝑁𝑧 ) ∙ (𝑁 ∗
ℎ ∙ 𝑠̅ℎ ) = 𝐴 ∙ 𝐵
∗
𝐴∗ 𝐵∗
În ambele cazuri, matematic, 𝐴 ∙ 𝐵 = 𝐴∗ ∙ 𝐵 ∗ , numai că în primul caz A și B nu au sens economic, iar în al
doilea caz 𝐴∗ ș𝑖 𝐵 ∗ au sens economic (𝐴∗ = 𝑇𝑧 –timpul total exprimat în zile lucrate de toți salariații într-
un an, 𝐵 ∗ = 𝑠̅𝑧 – salariul mediu zilnic).
!!! III. În cadrul ordinii de analiză, întotdeauna prima dată se analizează factorii cantitativi și apoi
factorii calitativi.
Notițe din curs
Factorii cantitativi Factorii calitativi

-sunt purtătorii materiali ai fenomenului analizat, -sunt de aceeaşi natură cu fenomenul analizat,
se exprimă în unităţi de măsură fizice, naturale şi ei dau esenţa fenomenului,
sunt factori extensivi, practic limitaţi în timp şi se exprimă aproximativ în aceleaşi unităţi de măsură
spaţiu. ca şi fenomenul analizat
şi sunt factori intensivi, dar numai teoretic nelimitaţi
în timp şi spaţiu.
În cazul fenomenului analizat (Fs):

- factori cantitativi: 𝑁̅ , ̅̅̅
𝑁𝑙 , ̅̅̅
𝑁𝑧 , ̅̅̅̅
𝑁ℎ
- factor calitativ: 𝑠̅ℎ
!!! Alte situații
În cazul în care în model apar doi factori calitativi, ultima dată se analizează factorul cel mai intensiv (cel
mai apropiat de natura fenomenului analizat).
𝑞𝑗
𝑠𝑗 Factori cantitativi
De exemplu, în cazul profitului 𝜋 = ∑ 𝑞𝑗 (𝑠𝑗 )(𝑝𝑗 − 𝑐𝑗 ) { 𝑐
𝑗
𝑝𝑗 Factori calitativi
qj – cantitatea sortimentului ”j”, sj – structura sortimentală ”j”, cj – costul unitar al sortimentului ”j”
pj – prețul unitar al sortimentului ”j”.
SARCINĂ PROPUSĂ
• Notați 5 exemple de factori cantitativi, respectiv calitativi.
• Notați 2 exemple de fenomene de analiză care se scriu pe baza relației de sumă, diferență, raport și
produs dintre factori (F=x+y, F=x-y , F=x/y, F=x*y).
• Pe baza modelului practic de descompunere prezentat anterior (Fs), realizați un model de

descompunere asemănător .
Seminarul 4 – ANALIZĂ FINANCIARĂ, CIG 2021-2022
Metodologia analizei stării interne a entităţilor economice
În cadrul acestei grupe, procedeele se clasifică după următoarele criterii:

➢ tipul de legătură care există între fenomenul analizat și factorii de influență (legătura deterministă,
certă sau funcțională și legătura nedeterministă, incertă sau statistică),
➢ tipul de relație dintre fenomen și factorii de influență (relație de produs, raport sumă și diferență)
➢ mărimile în care se cuantifică influențele factorilor (mărimi absolute, mărimi relative).
Procedee aplicabile în cazul legăturii deterministe (certe, funcționale)
Procedee de cuantificare a influențelor în mărimi absolute
În cadrul acestei grupe se aplică următoarele procedee în vederea cuantificării influențelor factorilor:
- în cazul relațiilor de produs și de raport
▪ procedeul determinării izolate a influenței factorilor (cazul teoretico-matematic)
▪ procedeul substituțiilor înlănțuite (cazul aplicativ-economic)
▪ procedeul coeficienților de repartiție
▪ procedeul calculului matriceal
- în cazul relațiilor de sumă și diferență
▪ procedeul balanțier
Aplicarea procedeelor în cazul relației de produs
Fie următoarele date privind analiza Cheltuielilor cu materia primă ”a” la nivelul unui sortiment”A”:
INDICATORI U.M. P (0) P (1)

Cheltuieli cu materia primă (Cm) lei 4400 4576
Cantitatea sortimentului (q) buc 200 220
Consum specific (cs) kg/buc 1,00 0,80
Costul unitar de achiziție al materiei prime (ca) lei/kg 22 26
Modelul de analiză al fenomenului Cheltuieli cu materia primă ”a” la nivelul unui sortiment ”A” este:
C m = q  c s  ca
Cuantificarea influențelor factorilor se poate efectua prin următoarele procedee:
1. Procedeul determinării izolate a influenței factorilor (cazul teoretico-matematic)

Premise de aplicare:
✓ Procedeul se aplică în cazul relaţiilor de produs și raport;
✓ Determinarea legăturii certe dintre fenomen şi factorii săi de influenţă. Procedeul nu ţine cont de
ordinea de analiză.
✓ Modificarea absolută a fenomenului se descompune în influenţele izolate a fiecărui factor de influenţă
şi în influenţele comune a câte doi, trei,....n factori;
✓ Stabilirea influenţelor parţiale a fiecărui factor presupune determinarea mărimii acestuia faţă de starea
de bază, restul factorilor rămânând la starea iniţială. În relația următoare de analiză, factorul analizat revine
la starea inițială (0);
✓ Influenţele comune înseamnă, în cazul relaţiilor de produs, variaţia concomitentă a câte doi, trei,... n
factori, restul factorilor rămânând la starea iniţială. Influențele comune reprezintă interacțiuni între factorii de
influență și ar trebui să se repartizeze asupra influențelor parțiale ale factorilor în mod proporțional cu
influența parțială a acestora.
Etape de aplicare:
I. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat
Cm = Cm1 − Cm 0 = 4576 − 4400 = +176 lei

Interpretare: cheltuielile cu materia primă ”a” au crescut în perioada curentă față de perioada precedentă cu
176 lei, aspectul poate fi considerat fie favorabil, fie nefavorabil în funcție de influența factorilor și de
justificarea creșterii sau scăderii acestor cheltuieli);
II. Determinarea influențelor parțiale (izolate) ale factorilor
𝛥𝐶𝑚 (𝑐𝑠 ) = 𝑐𝑠1 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑎0 − 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑎0 = 𝛥𝑐𝑠 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑎0 = (0,8 − 1) ⋅ 200 ⋅ 22 = −880 𝑙𝑒𝑖
Interpretare: cheltuielile cu materia primă ”a” au scăzut în perioada curentă față de perioada precedentă cu
880 lei. Aspectul poate fi considerat favorabil dacă prin reducerea consumului specific de la 1 kg/buc la 0,8
kg/buc s-au eliminat pierderile, fie prin utilizarea unor tehnologii de producție mai performante, fie prin
creșterea calificării personalului, fie ambele. În schimb, aspectul poate fi considerat nefavorabil dacă reducerea
consumului specific afectează calitatea sortimentului ”A”;
𝛥𝐶𝑚 (𝑐𝑎 ) = 𝑐𝑎1 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑠0 − 𝑐𝑎0 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑠0 = 𝛥𝑐𝑎 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑠0 = (26 − 22) ⋅ 200 ⋅ 1 = +800 𝑙𝑒𝑖
800 lei. Aspectul poate fi considerat favorabil dacă entitatea economică a achiziționat materia primă ”a” la un
nivel calitativ superior față de anul precedent, obținând astfel sortimentul ”A” la un nivel calitativ superior. De
asemenea, creșterea se poate datora și creșterii inflației, entitatea economică putându-se proteja parțial prin
aprovizionări peste necesar și în devans. În schimb, creșterea cheltuielilor poate fi considerată nefavorabilă
dacă scade nivelul calitativ al materiei prime achiziționate la un cost mai ridicat, sau dacă entitatea economică
nu și-a plătit la timp furnizorul de materie primă și a fost nevoită să se orienteze rapid pe piață, achiziționând
o materie primă mai scumpă la același nivel calitativ, sau poate la un nivel calitativ mai scăzut, caz în care
efectul nefavorabil este mai mare ca și consecințe asupra cheltuielilor cu materia primă;
𝛥𝐶𝑚 (𝑞) = 𝑞1 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0 − 𝑞0 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0 = 𝛥𝑞 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0 = (220 − 200) ⋅ 1 ⋅ 22 = +440 𝑙𝑒𝑖
440 lei datorită fabricării unei cantități mai mari din sortimentul ”A” (cu 20 bucăți mai mult). Aspectul poate
fi considerat favorabil și creșterea cheltuielilor cu materia primă ”a” se justifică dacă entitatea economică vinde
cantitatea fabricată din sortimentul ”A” la un preț care să justifice creșterea cheltuielilor cu materia primă ”a”
și, de asemenea, să permită recuperarea integrală a acestor cheltuieli. Acest lucru se realizează prin obținerea
unui sortiment ”A” de calitate superioară, astfel încât ritmul de creștere al vânzărilor să fie superior ritmului
de creștere a cheltuielilor cu materia primă. În schimb, creșterea cheltuielilor cu materia primă ”a” datorată
creșterii cantității fabricate, poate fi considerată nejustificată în situația în care entitatea economică rămâne cu
sortimentul pe stoc, fie din cauza lipsei cererii pe piață, fie datorită nivelului calitativ mai slab al sortimentului
”A” în perioada curentă față de perioada precedentă;
Se observă faptul că abaterea fenomenului nu este egală cu suma celor trei influențe parțiale
( Cm  Cm ( cs ) + Cm ( ca ) + Cm ( q), adică + 176  −880 + 800 + 440),
deoarece factorul analizat revine la starea inițială (0) în relația următoare de analiză, motiv pentru care apar
influențele comune care sunt interacțiuni între factorii de influență.
III. Determinarea influențelor comune

Numărul influențelor comune se determină cu relația:
N = 2 n − n − 1 ,unde:
N - reprezintă numărul influențelor comune,
n-reprezintă numărul factorilor de influență.
Această relație de calcul arată suma combinațiilor posibile de câte 2, 3,…n factori.
În cazul nostru n = 3 factori, deci N=23-3-1=4 influențe comune, din care:

3!
C32 = = 3 interacțiuni a câte 2 factori;
2!1!
3!
C33 = = 1 interacțiune a câte 3 factori.
3!0!
Cele 3 influențe comune (interacțiuni a câte 2 factori) se calculează astfel:
I ( q, cs ) = q  cs  ca 0 = ( 220 − 200)  (0,8 − 1)  22 = −88 lei
I ( q, ca ) = q  ca  cs 0 = ( 220 − 200)  ( 26 − 22)  1 = +80 lei
I ( cs , ca ) = cs  ca  q0 = (0,8 − 1)  ( 26 − 22)  200 = −160 lei
Influența comună (interacțiunea a câte 3 factori) se calculează astfel:

I ( q, cs , ca ) = q  cs  ca = ( 220 − 200)  (0,8 − 1)  ( 26 − 22) = −16 lei
IV. Stabilirea relației de adevăr

Cm = Cm ( cs ) + Cm ( ca ) + Cm ( q) + I ( q, cs ) + I ( q, ca ) + I ( cs , ca ) + I ( q, cs , ca
+176 = - 880 + 800 +440 - 88 +80 - 160 -16
!!! Dezavantajele aplicării acestui procedeu sunt următoarele:

➢ nerespectarea ordinii de analiză pune în imposibilitate analistul să stabilească toate cauzele finale care
contribuie la modificarea fenomenului analizat;
➢ determinarea unui număr mare de influenţe comune care sunt tratate ca factori agregaţi, al căror conţinut
economic nu poate fi precizat cu exactitate, iar interpretarea lor poate fi uneori eronată sau chiar aberantă din
punct de vedere economic;
➢ obţinerea unor factori fără conţinut economic, din cauza faptului că nu se ţine cont de ordinea de
analiză;
➢ calculul analitic foarte laborios în cazul unui număr mare de factori.
Toate aceste inconveniente pot fi eliminate prin aplicarea altor procedee cum ar fi: procedeul substituţiilor
înlănţuite şi procedeul coeficienţilor de repartiţie.
2. Procedeul substituțiilor înlănțuite (cazul aplicativ-economic)
Premise de aplicare:
✓ Procedeul se aplică în cazul relaţiilor de produs și raport;
✓ Procedeul ţine cont de ordinea de analiză (prima dată se analizează factorii cantitativi și apoi factorii
calitativi);
✓ În procesul de separare a influenţei factorilor, un factor substituit rămâne în această stare până la
finele procesului de substituţie.
Etape de aplicare:
Cm = Cm1 − Cm 0 = 4576 − 4400 = +176 lei
II. Determinarea influențelor factorilor (ținând cont de ordinea de analiză)
- influența factorilor cantitativi:

𝛥𝐶𝑚 (𝑞) = 𝑞1 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0 − 𝑞0 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0 = 𝛥𝑞 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0 = (220 − 200) ⋅ 1 ⋅ 22 = +440 𝑙𝑒𝑖
∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 ) = 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠1 ∙ 𝑐𝑎0 − 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠0 ∙ 𝑐𝑎0 = 𝑞1 ∙ ∆𝑐𝑠 ∙ 𝑐𝑎0 = 220 ∙ (0,8 − 1) ∙ 22 = −968 𝑙𝑒𝑖
- influența factorului calitativ:

∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 ) = 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠1 ∙ 𝑐𝑎1 − 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠1 ∙ 𝑐𝑎0 = 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠1 ∙ 𝛥𝑐𝑎 = 220 ∙ 0,8 ∙ (26 − 22) = +704 𝑙𝑒𝑖
III. Stabilirea relației de adevăr

∆𝐶𝑚 = ∆𝐶𝑚 (𝑞) + ∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 ) + ∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 )
+176 lei = + 440 – 968 +704
!!!Avantajele aplicării acestui procedeu sunt următoarele:

- spre deosebire de procedeul determinării izolate a influenței factorilor, procedeul substituției
înlănțuite ține cont de ordinea de analiză (păstrează și conținutul economic al factorilor);
- se reduce substanțial volumul calculelor. Nu se mai calculează influențele comune, ele fiind
înglobate în influențele factorilor 2 și 3 (a se observa valorile diferite ale influențelor factorilor 2 și
3 prin cele două procedee).
!!! Dezavantajele aplicării acestui procedeu sunt următoarele:

- primul factor analizat (factorul cantitativ) are tot o determinare izolată (a se observa valoarea
influenței factorului q prin cele două procedee)
- influențele comune sunt înglobate în influențele factorilor 2 și 3 din modelul de analiză, dar fără a
respecta principiul repartizării lor proporționale, primul factor analizat neavând repartizată nicio
cotă-parte din influențele comune.
Pentru rezolvarea acestui neajuns, se aplică procedeul coeficienților de repartiție.

ANALIZĂ COMPARATIVĂ
Procedeul determinării izolate a influenței Procedeul substituțiilor înlănțuite (cazul

factorilor (cazul teoretico-matematic) aplicativ-economic)
1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat

Cm = Cm1 − Cm 0 = 4576 − 4400 = +176 lei
2.Determinarea influențelor parțiale (izolate) ale 2.Determinarea influențelor factorilor (ținând
factorilor cont de ordinea de analiză)
-influența factorilor cantitativi:
𝛥𝐶𝑚 (𝑐𝑠 ) = 𝑐𝑠1 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑎0 − 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑎0 = 𝛥𝐶𝑚 (𝑞) = 𝑞1 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0 − 𝑞0 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0
𝛥𝑐𝑠 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑎0 = (0,8 − 1) ⋅ 200 ⋅ 22 = −880 𝑙𝑒𝑖 = 𝛥𝑞 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0
= (220 − 200) ⋅ 1 ⋅ 22 = +440 𝑙𝑒𝑖
𝛥𝐶𝑚 (𝑐𝑎 ) = 𝑐𝑎1 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑠0 − 𝑐𝑎0 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑠0 =
𝛥𝑐𝑎 ⋅ 𝑞𝑜 ⋅ 𝑐𝑠0 = (26 − 22) ⋅ 200 ⋅ 1 = +800 𝑙𝑒𝑖 ∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 ) = 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠1 ∙ 𝑐𝑎0 − 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠0 ∙ 𝑐𝑎0 =
𝑞1 ∙ ∆𝑐𝑠 ∙ 𝑐𝑎0 = 220 ∙ (0,8 − 1) ∙ 22 = −968 𝑙𝑒𝑖
𝛥𝐶𝑚 (𝑞) = 𝑞1 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0 − 𝑞0 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0
= 𝛥𝑞 ⋅ 𝑐𝑠0 ⋅ 𝑐𝑎0 - influența factorului calitativ:
= (220 − 200) ⋅ 1 ⋅ 22 = +440 𝑙𝑒𝑖 ∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 ) = 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠1 ∙ 𝑐𝑎1 − 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠1 ∙ 𝑐𝑎0
= 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠1 ∙ 𝛥𝑐𝑎 = +704 𝑙𝑒𝑖
3.Determinarea influențelor comune
𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 ) = 𝛥𝑞 ⋅ 𝛥𝑐𝑠 ⋅ 𝑐𝑎0 = −88 𝑙𝑒𝑖

𝐼(𝑞, 𝑐𝑎 ) = 𝛥𝑞 ⋅ 𝛥𝑐𝑎 ⋅ 𝑐𝑠0 = +80 𝑙𝑒𝑖
𝐼(𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) = 𝛥𝑐𝑠 ⋅ 𝛥𝑐𝑎 ⋅ 𝑞0 = −160 𝑙𝑒𝑖
𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) = 𝛥𝑞 ⋅ 𝛥𝑐𝑠 ⋅ 𝛥𝑐𝑎 = −16 𝑙𝑒𝑖
4.Stabilirea relației de adevăr 3.Stabilirea relației de adevăr

𝛥𝐶𝑚 = 𝛥𝐶𝑚 (𝑐𝑠 ) + 𝛥𝐶𝑚 (𝑐𝑎 ) + 𝛥𝐶𝑚 (𝑞) + 𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 ) ∆𝐶𝑚 = ∆𝐶𝑚 (𝑞) + ∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 ) + ∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 )
+ 𝐼(𝑞, 𝑐𝑎 ) + 𝐼(𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) + 𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 +176 lei = + 440 – 968 +704
+176 = - 880 + 800 +440 – 88 +80 - 160 -16
Seminarul 5 – ANALIZĂ FINANCIARĂ,
CIG 2021-2022
3. Procedeul coeficienţilor de repartiţie

Procedeul repartizează proportional influențele comune asupra influențelor parțiale (izolate) ale factorilor.
Premise de aplicare
✓ Se aplică în cazul relaţiilor de produs și raport
✓ În procesul de separare a influenţei factorilor, un factor substituit revine la starea iniţială în relaţia
următoare de analiză
Etape de aplicare
∆𝐶𝑚 = 𝐶𝑚1 − 𝐶𝑚0 = 4576 − 4400 = +176 𝑙𝑒𝑖
II. Calcularea succesivă a influenţelor parţiale ale factorilor

∆𝐶𝑚 (𝑞) = 𝑞1 ∙ 𝑐𝑠0 ∙ 𝑐𝑎0 − 𝑞0 ∙ 𝑐𝑠0 ∙ 𝑐𝑎0 = 𝛥𝑞 ∙ 𝑐𝑠0 ∙ 𝑐𝑎0 = (220 − 200) ∙ 1 ∙ 22 = +440 𝑙𝑒𝑖
∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 ) = 𝑞0 ∙ 𝑐𝑠1 ∙ 𝑐𝑎0 − 𝑞0 ∙ 𝑐𝑠0 ∙ 𝑐𝑎0 = 𝑞0 ∙ ∆𝑐𝑠 ∙ 𝑐𝑎0 = 200 ∙ (0,8 − 1) ∙ 22 = −880 𝑙𝑒𝑖
∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 ) = 𝑞0 ∙ 𝑐𝑠0 ∙ 𝑐𝑎1 − 𝑞0 ∙ 𝑐𝑠0 ∙ 𝑐𝑎0 = 𝑞0 ∙ 𝑐𝑠0 ∙ 𝛥𝑐𝑎 = 200 ∙ 0,8 ∙ (26 − 22) = +800 𝑙𝑒𝑖
III. Determinarea influenţelor comune a câte doi, trei, .....n factori

𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 ) = ∆𝑞 ∙ ∆𝑐𝑠 ∙ 𝑐𝑎0 = (220 − 200) ∙ (0,8 − 1) ∙ 22 = −88 𝑙𝑒𝑖
𝐼(𝑞, 𝑐𝑎 ) = ∆𝑞 ∙ ∆𝑐𝑎 ∙ 𝑐𝑠0 = (220 − 200) ∙ (26 − 22) ∙ 1 = +80 𝑙𝑒𝑖
𝐼(𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) = ∆𝑐𝑠 ∙ ∆𝑐𝑎 ∙ 𝑞0 = (0,8 − 1) ∙ (26 − 22) ∙ 200 = −160 𝑙𝑒𝑖
𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) = ∆𝑞 ∙ ∆𝑐𝑠 ∙ ∆𝑐𝑎 = (220 − 200) ∙ (0,8 − 1) ∙ (26 − 22) = −16 𝑙𝑒𝑖
IV. Determinarea sumelor influenţelor parţiale ale factorilor

𝑆(𝑞, 𝑐𝑠 ) = |∆𝐶𝑚 (𝑞)| + |∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 )| = 440 + |−880| = 1320 𝑙𝑒𝑖
𝑆(𝑞, 𝑐𝑎 ) = |∆𝐶𝑚 (𝑞)| + |∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 )| = 440 + 800 = 1240 𝑙𝑒𝑖
𝑆(𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) = |∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 )| + |∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 )| = |−880| + 800 = 1680 𝑙𝑒𝑖
𝑆(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) = |∆𝐶𝑚 (𝑞)| + |∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 )| + |∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 )| = 440 + |−880| + 800 = 2120 𝑙𝑒𝑖
V. Calculul coeficienţilor de repartiţie

|∆𝐶𝑚 (𝑞)| 440 𝑞 |∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 )| |−880|
𝐾𝑞𝐶𝑠 = = = 0,33 𝐾𝐶𝑠 = = = 0,67
𝑆(𝑞, 𝑐𝑠 ) 1320 𝑆(𝑞, 𝑐𝑠 ) 1320
𝑞
𝐾𝑞𝐶𝑠 + 𝐾𝐶𝑠 = 0,33 + 0,67 = 1
|∆𝐶𝑚 (𝑞)| 440 𝑞

𝐾𝑞𝐶𝑎 = = = 0,35 𝐾𝐶𝑎 = 1 − 𝐾𝑞𝐶𝑎 = 1 − 0,35 = 0,65
𝑆(𝑞, 𝑐𝑎 ) 1240
𝐶𝑎
|∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 )| |− 880| 𝐶𝑠 𝐶𝑎
𝐾𝐶𝑠 = = = 0,52 𝐾𝐶𝑎 = 1 − 𝐾𝐶𝑠 = 1 − 0,52 = 0,48
𝑆(𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) 1680
|∆𝐶𝑚 (𝑞)| 440
𝐾𝑞𝐶𝑠,𝐶𝑎 = = = 0,21
𝑆(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) 2120
𝑞,𝐶𝑎 |∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 )| |−880|
𝐾𝐶𝑠 = = = 0,41
𝑆(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) 2120
𝑞,𝐶𝑠 |∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 )| 800
𝐾𝐶𝑎 = == = 0,38
𝑆(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) 2120
𝑞,𝐶𝑎 𝑞,𝐶𝑠
𝐾𝑞𝐶𝑠,𝐶𝑎 + 𝐾𝐶𝑠 + 𝐾𝐶𝑎 = 0,21 + 0,41 + 0,38 = 1
VI. Determinarea influenţelor totale ale factorilor

∆𝐶𝑚(𝑞)∗ = ∆𝐶𝑚(𝑞) + 𝐾𝑞𝐶𝑠 ∙ 𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 ) + 𝐾𝑞𝐶𝑎 ∙ 𝐼(𝑞, 𝑐𝑎 ) + 𝐾𝑞𝐶𝑠,𝐶𝑎 ∙ 𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) =
= 440 + 0,33 ∙ (−88) + 0,35 ∙ 80 + 0,21 ∙ (−16) = + 435,6 𝑙𝑒𝑖
∗ 𝑞 𝐶𝑎 𝑞,𝐶𝑎
∆𝐶𝑚(𝐶𝑠) = ∆𝐶𝑚 (𝑐𝑠 ) + 𝐾𝐶𝑠 ∙ 𝐼 (𝑞, 𝑐𝑠 ) + 𝐾𝐶𝑠 ∙ 𝐼 (𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) + 𝐾𝐶𝑠 ∙ 𝐼 (𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) =
= -880 + 0,67 ∙ (−88) + 0,52 ∙ (−160) + 0,41 ∙ (−16) = −1028,72 𝑙𝑒𝑖
∗ 𝑞 𝐶𝑠 𝑞,𝐶𝑠
∆𝐶𝑚(𝐶𝑎) = ∆𝐶𝑚 (𝑐𝑎 ) + 𝐾𝐶𝑎 ∙ 𝐼(𝑞, 𝑐𝑎 ) + 𝐾𝐶𝑎 ∙ 𝐼(𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) + 𝐾𝐶𝑎 ∙ 𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) =
= 800 + 0,65 ∙ 80 + 0,48 ∙ (−160) + 0,38 ∙ (−16) = + 769,12 𝑙𝑒𝑖
VII. Stabilirea relaţiei de adevăr

∆𝐶𝑚 = ∆𝐶𝑚(𝑞)∗ + ∆𝐶𝑚(𝐶𝑠)∗ + ∆𝐶𝑚(𝐶𝑎)∗
+ 176 = + 435,6 − 1028,72 + 769,12
SEMINAR 6 – ANALIZĂ FINANCIARĂ
CIG 2021-2022
Aplicarea procedeelor în cazul relației de raport
a) cazul în care factorul cantitativ se află la numărător
Fie următoarele date de analiză privind volumul fizic al producției la nivelul unui sortiment ”A”:
INDICATORI U.M. P(0) P(1)

Volumul fizic al producției (Q) buc
Consumul total de material (Cst) kg 40000 42000
Consum specific (cs) kg/buc 1,00 0,80
𝐶𝑠𝑡 𝐶𝑠𝑡 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣

Modelul de analiză al volumui fizic al producției este: 𝑄 = {
𝑐𝑠 𝑐𝑠 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣
Se cere:
1. Procedeul determinării izolate a influenței factorilor (cazul teoretico-matematic)
3. Procedeul coeficienţilor de repartiţie
Procedeul determinării izolate a influenței Procedeul substituțiilor înlănțuite (cazul
Procedeul coeficienţilor de repartiţie
factorilor (cazul teoretico-matematic) aplicativ-economic)
I. Determinarea abaterii absolute a I. Determinarea abaterii absolute a I. Determinarea abaterii absolute a
fenomenului analizat fenomenului analizat fenomenului analizat
∆𝑄 = 𝑄1 − 𝑄0 = 52500 − 40000 ∆𝑄 = 𝑄1 − 𝑄0 = 52500 − 40000 ∆𝑄 = 𝑄1 − 𝑄0 = 52500 − 40000
= 12500 𝑏𝑢𝑐 = 12500 𝑏𝑢𝑐 = 12500 𝑏𝑢𝑐
(volumul fizic al producției a crescut cu 12500
buc. Aspectul este favorabil cu condiția ca
această cantitate să se și vândă.)
II. Determinarea influențelor parțiale II. Determinarea influențelor factorilor II. Determinarea influențelor parțiale
(izolate) ale factorilor - factorul cantitativ (izolate) ale factorilor
𝐶𝑠𝑡1 𝐶𝑠𝑡0 ∆𝐶𝑠𝑡 𝐶𝑠𝑡1 𝐶𝑠𝑡0 ∆𝐶𝑠𝑡 𝐶𝑠𝑡1 𝐶𝑠𝑡0 ∆𝐶𝑠𝑡
∆𝑄(𝐶𝑠𝑡 ) = − = = ∆𝑄(𝐶𝑠𝑡 ) = − = = ∆𝑄(𝐶𝑠𝑡 ) = − = =
𝑐𝑠0 𝑐𝑠0 𝑐𝑠0 𝑐𝑠0 𝑐𝑠0 𝑐𝑠0 𝑐𝑠0 𝑐𝑠0 𝑐𝑠0
42000−40000 2000 42000−40000 2000 42000−40000 2000
= = +2000 𝑏𝑢𝑐 = = = = +2000 𝑏𝑢𝑐
1 1 1 1 1 1
(volumul producției a crescut cu 2000 buc, +2000 𝑏𝑢𝑐
datorită creșterii consumului total de materie 𝐶𝑠𝑡0 𝐶𝑠𝑡0 −∆𝐶𝑠 ∙𝐶𝑠𝑡0
primă) ∆𝑄(𝐶𝑠 ) = − = =
- factorul calitativ 𝑐𝑠1 𝑐𝑠0 𝑐𝑠1 ∙𝑐𝑠0
𝐶𝑠𝑡1 𝐶𝑠𝑡1 −∆𝐶𝑠 ∙𝐶𝑠𝑡1 −(0,8−1)∙40000 0,2∙40000
𝐶𝑠𝑡0 𝐶𝑠𝑡0 −∆𝐶𝑠 ∙𝐶𝑠𝑡0 ∆𝑄(𝐶𝑠 ) = − = = = = +10000 𝑏𝑢𝑐
1∙0,8 0,8
∆𝑄(𝐶𝑠 ) = − = = 𝑐𝑠1 𝑐𝑠0 𝑐𝑠1 ∙𝑐𝑠0
𝑐𝑠1 𝑐𝑠0 𝑐𝑠1 ∙𝑐𝑠0 −(0,8−1)∙42000 0,2∙42000
−(0,8−1)∙40000 0,2∙40000 = =
= = +10000 𝑏𝑢𝑐 1∙0,8 0,8
1∙0,8 0,8
(volumul producției a crescut cu 10000 buc,
+10500 𝑏𝑢𝑐
datorită scăderii consumului specific de materie
primă)
III. Determinarea influențelor comune III. Determinarea influențelor comune
−∆𝑐𝑠 ∙ ∆𝐶𝑠𝑡 −∆𝑐𝑠 ∙ ∆𝐶𝑠𝑡
𝐼(𝐶𝑠𝑡 , 𝑐𝑠 ) = 𝐼(𝐶𝑠𝑡 , 𝑐𝑠 ) =
𝑐𝑠1 ∙ 𝑐𝑠0 𝑐𝑠1 ∙ 𝑐𝑠0
−(0,8 − 1) ∙ (42000 − 40000) −(0,8 − 1) ∙ (42000 − 40000) 0,2 ∙ 2000
= = =
1 ∙ 0,8 1 ∙ 0,8 0,8
0,2 ∙ 2000 = +500 𝑏𝑢𝑐
= = +500 𝑏𝑢𝑐
0,8
IV.Stabilirea relației de adevăr III.Stabilirea relației de adevăr IV. Determinarea sumelor influenţelor
∆𝑄 = ∆𝑄(𝐶𝑠𝑡 ) + ∆𝑄(𝑐𝑠 ) ∆𝑄 = ∆𝑄(𝐶𝑠𝑡 ) + ∆𝑄(𝑐𝑠 ) parţiale ale factorilor
+ 𝐼(𝐶𝑠𝑡 , 𝑐𝑠 ) 12500 = 2000 + 10500 𝑆(𝐶𝑠𝑡 , 𝑐𝑠 ) = |∆𝑄(𝐶𝑠𝑡 )| + |∆𝑄(𝑐𝑠 |
12500 = 2000 + 10000 + 500 = 2000 + 10000 = 12000 𝑏𝑢𝑐
V. Calculul coeficienţilor de repartiţie

𝐶𝑠
|∆𝑄(𝐶𝑠𝑡 )| 2000 𝐶𝑠𝑡
𝐾𝐶𝑠𝑡 = = = 0,17 𝐾𝐶𝑠
𝑆(𝐶𝑠𝑡 , 𝑐𝑠 ) 12000
|∆𝑄(𝐶𝑠 )| 10000
= = = 0,83
𝑆(𝐶𝑠𝑡 , 𝑐𝑠 ) 12000
𝐶𝑠 𝐶𝑠𝑡
𝐾𝐶𝑠𝑡 + 𝐾𝐶𝑠 =1
VI. Determinarea influenţelor totale ale

factorilor
𝐶𝑠
∆𝑄(𝐶𝑠𝑡)∗ = ∆𝑄(𝐶𝑠𝑡 ) + 𝐾𝐶𝑠𝑡 ∙ 𝐼(𝐶𝑠𝑡 , 𝑐𝑠 ) =
2000 + 0,17 ∙ 500 = 2085 𝑏𝑢𝑐
𝐶𝑠𝑡
∆𝑄(𝐶𝑠)∗ = ∆𝑄(𝐶𝑠 ) + 𝐾𝐶𝑠 ∙ 𝐼(𝐶𝑠𝑡 , 𝑐𝑠 ) =
10000 + 0,83 ∙ 500 = 10415 𝑏𝑢𝑐
VII. Stabilirea relaţiei de adevăr
∆𝑄 = ∆𝑄(𝐶𝑠𝑡)∗ + ∆𝑄(𝐶𝑠)∗
12500 = 2085 + 10415
b) cazul în care factorul cantitativ se află la numitor
Fie următoarele date de analiză privind costul unitar la nivelul unui sortiment ”A”:
INDICATORI U.M. P(0) P(1)

Costul unitar (Cu) lei/buc
Cheltuieli totale (Ct) lei 400000 480000
Volumul fizic (Q) buc 40 60
𝐶𝑡 𝑄 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣
Modelul de analiză al costului unitar este: 𝑐𝑢 = {
𝑄 𝐶𝑡 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣
Se cere:

∆𝑐𝑢 = 𝑐𝑢1 − 𝑐𝑢0 = 8000 − 10000 = −2000 𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐 (a scăzut costul unitar cu 2000 lei/buc.
Aspectul este favorabil dacă nivelul calitativ al produsului nu este mai scăzut)
II. Determinarea influențelor factorilor
- factorul cantitativ
𝐶𝑡0 𝐶𝑡0 −∆𝑄∙𝐶𝑡0 −(60−40)∙400000 (−20)∙400000
∆𝑐𝑢 (𝑄) = − = = = = −3333,33 𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐 (a
𝑄1 𝑄0 𝑄1 ∙𝑄0 60∙40 2400
scăzut costul unitar cu 3333,33 lei/buc, datorită creșterii volumului producției. Aspectul este favorabil în
situația în care cantitatea fabricată în plus are un nivel calitativ superior și se vinde)
- factorul calitativ
𝐶𝑡1 𝐶𝑡0 ∆𝐶𝑡 42000−40000 2000
∆𝑐𝑢 (𝐶𝑡 ) = − = = = = +1333,33 𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐 (a crescut costul unitar
𝑄1 𝑄1 𝑄1 60 60
cu 1333,33 lei/buc datorită creșterii cheltuielilor totale. Aspectul este favorabil cu condiția ca această
creștere a cheltuielilor să se reflecte în îmbunătățirea nivelului calitativ. O altă cauză o poate reprezenta
inflația)

∆𝑐𝑢 = ∆𝑐𝑢 (𝑄) + ∆𝑐𝑢 (𝐶𝑡 )
-2000 = -3333,33 + 13333,33
SEMINAR 7 – ANALIZĂ FINANCIARĂ
CIG 2021-2022
Aplicarea procedeelor în cazul relației de sumă și diferență
1. Procedeul balanţier
1.1. Mărimi absolute
Notițe de curs:
Premise de aplicare
✓ Procedeul permite separarea influenţei factorilor în cazul relaţiilor de sumă şi diferenţă, atunci când
influenţele sunt exprimate în mărimi absolute;
✓ Factorul a cărui influenţă a fost măsurată, rămâne în această stare până la finele procedurii de
separare a influenţei factorilor.
Fie următoarele date de analiză privind analiza stocului final la nivelul unui sortiment ”A”:
- buc-
INDICATORI P(0) P(1)
Stoc initial (Si) 100 200
Intrări (I) 300 500
Ieșiri (E) 200 300
Stoc final (Sf) 200 400
Modelul de analiză a ”Stocului final” este: Sf = Si + I – E.
Etape de aplicare:
ΔSf = Sf1 - Sf0 = 400 – 200 = + 200 buc

ΔSf (Si) =(Si1 + I0 – E0) – (Si0 + I0 – E0)= ΔSi = 200 – 100 = +100 buc
ΔSf (I) =(Si1 + I1 – E0) – (Si1 + I0 – E0)= ΔI = 500 – 300 = +200 buc
ΔSf (E) =(Si1 + I1 – E1) – (Si1 + I1 – E0)= -ΔE = - (300 – 200) = - 100 buc

ΔSf = ΔSf (Si) + ΔSf (I) + ΔSf (E)
+200 = +100 +200 -100
1.2. Mărimi relative

Etape de aplicare:
𝑆𝑓1 400
Notăm:𝐼𝑆𝑓 = 𝑆 100 = 200 100 = 200%
𝑓0
indicele fenomenului analizat (stocul final).
I. Determinarea abaterii relative a fenomenului
∆𝐼𝑆𝑓 = 𝐼𝑆𝑓 − 100 = 200% − 100% = +100%
𝑆𝑓1 𝑆𝑓1 − 𝑆𝑓0 ∆𝑆𝑓
(∆𝐼𝑆𝑓 = 100 − 100 = 100 = 100 )
𝑆𝑓0 𝑆𝑓0 𝑆𝑓0
(stocul final a crescut în perioada curentă față de perioada precedentă cu 100%)
II. Determinarea influențelor factorilor în mărimi relative
∆𝑆𝑖 200 − 100 100
∆𝐼𝑆𝑓 (𝑆𝑖 ) = 100 = 100 = 100 = +50%
𝑆𝑓0 200 200
∆𝐼 500 − 300 200
∆𝐼𝑆𝑓 (𝐼) = 100 = 100 = 100 = +100%
𝑆𝑓0 200 200
−∆𝐸 −(300 − 200) −100
∆𝐼𝑆𝑓 (𝐸) = 100 = 100 = 100 = −50%
𝑆𝑓0 200 200

∆𝐼𝑆𝑓 = ∆𝐼𝑆𝑓 (𝑆𝑖 ) + ∆𝐼𝑆𝑓 (𝐼) + ∆𝐼𝑆𝑓 (𝐸)
+ 100% = +50% +100% - 50%
Procedee de cuantificare a influențelor în mărimi relative
În cadrul acestei grupe se aplică următoarele procedee, în vederea cuantificării influențelor factorilor:
- în cazul relațiilor de produs și de raport
▪ procedeul substituțiilor înlănțuite relative
▪ procedeul indicilor
Aplicarea procedeelor în cazul relației de produs
Fie următoarele date de analiză privind ”Cifra de afaceri” la nivelul unei entități economice:
INDICATORI U.M. P(0) P(1) INDICI
Cifra de afaceri anuală (CA) lei 50000 54000 108% 𝐶𝐴1
𝐼𝐶𝐴 = 100
𝐶𝐴0
̅̅̅̅
Numărul mediu al muncitorilor (𝑁) munc. 100 90 90% 𝑁̅1
𝑖𝑁̅ = 100
𝑁̅0
̅̅̅̅
Productivitatea medie anuală a muncii (𝑊) lei/an/munc. 500 600 120% 𝑊̅1
𝑖𝑊̅ = 100
𝑊̅0
̅
̅ {𝑁 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣
̅∙𝑊
Modelul de analiză al cifrei de afaceri este: 𝐶𝐴 = 𝑁
𝑊̅ − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣
Notăm cu: 𝐼𝐶𝐴 indicele fenomenului analizat (cifra de afaceri)
̅ indicii factorilor de influență (numărul mediu al muncitorilor și productivitatea medie

𝑖𝑁̅ , 𝑖𝑊
anuală a muncii)
Procedeul substituțiilor înlănțuite relative Procedeul indicilor
𝐶𝐴1 54000
𝐼𝐶𝐴 = 𝐶𝐴 100 = 50000 100 = 108%
0 𝑖𝑁̅ ∙ 𝑖𝑊̅ 90% ∙ 120%
𝑁̅1 ∙ 𝑊 ̅̅̅̅1 𝐼𝐶𝐴 = = = 108%
( 100) 100 100
𝑁̅̅̅0 ∙ 𝑊̅̅̅̅0
I. Determinarea abaterii relative a fenomenului I. Determinarea abaterii relative a
∆𝐼𝐶𝐴 = 𝐼𝐶𝐴 − 100% = 108% − 100% = +8% fenomenului
(cifra de afaceri a crescut cu 8% în anul curent față de anul
precedent) ∆𝐼𝐶𝐴 = 𝐼𝐶𝐴 − 100% = 108% − 100% =
𝐶𝐴1 𝐶𝐴1 − 𝐶𝐴0 ∆𝐶𝐴 = +8%
(∆𝐼𝐶𝐴 = 100 − 100 = 100 = 100 )
𝐶𝐴0 𝐶𝐴0 𝐶𝐴0
II. Determinarea influențelor factorilor în mărimi relative
în mărimi relative
𝑁̅1 ∙ 𝑊
̅̅̅̅0 − 𝑁̅̅̅0 ∙ 𝑊
̅̅̅̅0 ∆𝑁̅ ∙ 𝑊
̅̅̅̅0
∆𝐼𝐶𝐴 (𝑁̅ ) = 100 = 100 =
𝐶𝐴0 𝐶𝐴0
(90 − 100) ∙ 500 (−10) ∙ 500
= 100 = 100 = −10%
50000 50000
(cifra de afaceri a scăzut cu 10% în anul curent față de anul
precedent, datorită scăderii numărului mediu de muncitori)
̅1 ∙ ̅̅̅
𝑁 𝑊̅0 − 𝑁 ̅̅̅0 ∙ ̅̅
𝑊̅̅0 ̅̅̅
𝑁1 ∙ ̅̅̅̅̅
𝑊0 ̅̅̅
𝑁0 ∙ ̅̅̅̅̅
𝑊0 ∆𝐼𝐶𝐴 (𝑁̅ ) = 𝑖𝑁̅ − 100% = 90% − 100%
( 100 = 100 − 100)
𝐶𝐴0 ̅̅̅
𝑁0 ∙ 𝑊0 ̅̅̅̅̅ ̅̅̅ ̅̅̅̅̅
𝑁0 ∙ 𝑊0 = −10%
- factorul calitativ - factorul calitativ

̅ ̅̅̅ ̅
𝑁 ∙ 𝑊 − 𝑁1 ∙ 𝑊0 ̅̅̅̅ ̅
𝑁1 ∙ ∆𝑊̅
̅) = 1 1
∆𝐼𝐶𝐴 (𝑊 100 = 100 =
𝐶𝐴0 𝐶𝐴0
90 ∙ (600 − 500) 90 ∙ 100
= 100 = 100 == +18%
50000 50000
(cifra de afaceri a crescut cu 18% în anul curent față de anul
precedent, datorită creșterii productivității anuale a muncii)
𝑖 ∙𝑖 𝑖
𝑁̅1 ∙ 𝑊
̅̅̅1 − 𝑁̅1 ∙ 𝑊
̅̅̅̅0 ̅̅̅1 ∙ 𝑊
𝑁 ̅̅̅̅
1
̅̅̅1 ∙ 𝑊
𝑁 ̅̅̅̅
0 ̅ ) = 𝑁̅ 𝑊̅ − 𝑖𝑁̅ = 𝑖𝑁̅ ( 𝑊 − 1)
∆𝐼𝐶𝐴 (𝑊
( 100 = 100 − 100) 100% 100%
𝐶𝐴0 ̅̅̅0 ∙ 𝑊
𝑁 ̅̅̅̅
0
̅̅̅0 ∙ 𝑊
𝑁 ̅̅̅̅
0 120%
= 90% ( − 1)
100%
= +18%
III. Stabilirea relației de adevăr III. Stabilirea relației de adevăr
∆𝐼𝐶𝐴 = ∆𝐼𝐶𝐴 (𝑁̅ ) + ∆𝐼𝐶𝐴 (𝑊 ̅) ∆𝐼𝐶𝐴 = ∆𝐼𝐶𝐴 (𝑁̅ ) + ∆𝐼𝐶𝐴 (𝑊̅)
+8% = -10% + 18% +8% = - 10% + 18%
BILANŢ
Lei
POSTURI BILANŢIERE rd 2006 2007 2008 2009
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 1 0.00 0.00 0.00 0.00
2. Cheltuieli de dezvoltare 2 0.00 0.00 0.00 0.00
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare şi alte
imobilizări necorporale 3 98.253 18.818 3.800.631 3.076.710
4. Fondul comercial 4 0.00 0.00 0.00 0.00
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 5 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL (rd. 01 la 05) 6 98.253 18.818 3.800.631 3.076.710
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii 7 30.445.891 78.173.937 78.037.724 81.088.322
2. Instalaţii tehnice şi maşini 8 6.387.738 7.938.979 9.237.688 8.106.387
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 9 194.983 500.599 498.270 619.826
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie 10 6.043.285 3.436.677 6.526.203 489.624
TOTAL (rd. 07 la 10) 11 43.071.897 90.050.192 94.299.885 90.304.159
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 12 83.860 83.860 83.860 83.860
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 13 33.720 10.993 0.00 0.00
3. Interese de participare 14 0.00 0.00 0.00 0.00
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea
intereselor de participare 15 0.00 0.00 0.00 0.00
5. Investiţii deţinute ca imobilizări 16 4.090 4.090 4.090 4.090
6. Alte împrumuturi 17 10.452 10.654 28.923 23.379
TOTAL (rd. 12 la 17) 18 132.122 109.597 116.873 111.329
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 06 + 11 + 18) 19 43.302.272 90.178.607 98.217.389 93.492.198
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile 20 5.329.821 6.308.507 7.404.545 7.815.478
2. Producţia în curs de execuţie 21 221.366 213.089 256.459 221.490
3. Produse finite şi mărfuri 22 5.973.670 4.261.729 6.331.325 5.064.213
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 23 593.963 1.164.189 64.567 103.173
TOTAL (rd. 20 la 23) 24 12.118.820 11.947.514 14.056.896 13.204.354
II. CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
1. Creanţe comerciale 25 8.835.548 11.797.050 15.907.391 14.449.633
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate 26 0.00 0.00 0.00 17.044
3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea
intereselor de participare 27 0.00 0.00 0.00 0.00
4. Alte creanţe 28 1.731.506 334.962 365.890 761.141
5. Capital subscris şi nevărsat 29 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL (rd. 25 la 29) 30 10.567.054 12.132.012 16.273.281 15.227.818
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 31 0.00 0.00 0.00 0.00
2. Alte investiţii pe termen scurt 32 2.469 10.407 4.825 0.00
TOTAL (rd. 31 + 32) 33 2.469 10.407 4.825 0
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 34 1.987.644 1.815.897 1.949.042 1.932.400
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 24 + 30 + 33 + 34) 35 24.675.987 25.905.830 32.284.044 30.364.572
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 36 106.031 65.128 74.113 440.957
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile
din emisiunea de obligaţiuni convertibile 37 0.00 0.00 0.00 0.00
2. Sume datorate instituţiilor de credit 38 2.569.748 3.155.694 7.958.771 0.00
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 39 89.559 76.062 5.034 2.339
4. Datorii comerciale - furnizori 40 8.118.693 9.210.295 10.175.148 8.472.091
5. Efecte de comerţ de plătit 41 2 2 680.634 797.099
6. Sume datorate entităţilor afiliate 42 0.00 0.00 0.00 0.00
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare 43 0.00 0.00 0.00 0.00
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale 44 2.460.920 3.029.886 3.846.529 2.964.308
TOTAL (rd. 37 la 44) 45 13.238.922 15.471.939 22.666.116 12.235.837
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE
(rd. 35 + 36- 45 - 63) 46 11.420.179 10.493.869 9.692.041 18.569.692
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.
19 + 46) 47 54.722.451 100.672.476 107.909.430 112.061.890
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile
din emisiunea de obligaţiuni convertibile 48 0.00 0.00 0.00 0.00
2. Sume datorate instituţiilor de credit 49 0.00 1.028.907 6.148.938 3.904.968
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 50 0.00 0.00 0.00 0.00
4. Datorii comerciale - furnizori 51 0.00 0.00 0.00 0.00
5. Efecte de comerţ de plătit 52 0.00 0.00 0.00 0.00
6. Sume datorate entităţilor afiliate 53 0.00 0.00 0.00 0.00
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare 54 0.00 0.00 0.00 0.00
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale 55 0.00 0.00 0.00 1.455.146
TOTAL (rd. 48 la 55) 56 0 1.028.907 6.148.938 5.360.114
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii 57 0.00 0.00 0.00 0.00
2. Provizioane pentru impozite 58 0.00 0.00 0.00 0.00
3. Alte provizioane 59 0.00 0.00 0.00 884.906
TOTAL (rd. 57 la 59) 60 0 0 0 884.906
I. VENITURI ÎN AVANS
1. Subvenţii pentru investiţii 61 482.096 298.156 121.373 0.00
2. Venituri înregistrate în avans - total (rd. 63 + 64), din care; 62 122.917 5.150 0 0
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 63 122.917 5.150 0.00 0.00
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 64 0,00 0,00 0,00 0.00
TOTAL (rd. 61 + 62) 65 605.013 303.306 121.373 0
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat 66 5.723.295 7.723.295 7.723.295 7.723.295
2. Capital subscris nevărsat 67 0.00 0.00 0.00 0.00
3. Patrimoniul regiei 68 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL (rd. 66 la 68) 69 5.723.295 7.723.295 7.723.295 7.723.295
II. PRIME DE CAPITAL 70 0.00 0.00 0.00 0.00
III. REZERVE DIN REEVALUARE 71 0.00 68.215.955 67.928.573 67.306.416
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 72 1.144.659 1.544.659 1.544.659 1.544.659
2. Rezerve statutare sau contractuale 73 0.00 0.00 0.00 0.00
3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 74 29.035.427 0.00 287.383 0.00
4. Alte rezerve 75 11.693.775 14.385.240 16.097.111 16.658.220
TOTAL (rd. 72 la 75) 76 41.873.861 15.929.899 17.929.153 18.202.879
Acţiuni proprii 77 0.00 0.00 0.00 0.00
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 78 0.00 0.00 0.00 0.00
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 79 0.00 0.00 0.00 0.00
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)
SOLD C 80 6.643.199 0.00 27 6.734.827
SOLD D 81 0.00 217.730 0.00 0.00
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR
SOLD C 82 7.078.657 8.093.994 8.058.071 5.849.453
SOLD D 83 0.00 0.00 0.00 0.00
Repartizarea profitului 84 7.078.657 400.000 0.00 0.00
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 69+70+71+76-77+78-79+80-81+82-83-84) 85 54.240.355 99.345.413 101.639.119 105.816.870
Patrimoniul public 86 0.00 0.00 0.00 0.00
CAPITALURI – TOTAL (rd. 85 + 86) 87 54.240.355 99.345.413 101.639.119 105.816.870
INDICATORI (TOTALURI BILANŢ) 2006 2007 2008 2009

TOTAL ACTIV (A + B + C) 68.084.290 116.149.565 130.575.546 124.297.727
TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII (D + G + H + I + J + PUB) 68.084.290 116.149.565 130.575.546 124.297.727
DATORII TOTALE (D + G) 13.238.922 16.500.846 28.815.054 17.595.951
ACTIVE CURENTE (B + C) (AC*) 24.782.018 25.970.958 32.358.157 30.805.529
DATORII CURENTE (D+rd. 63) (DTS*) 13.361.839 15.477.089 22.666.116 12.235.837
TREZORERIA (rd.33 + rd.34) 1.990.113 1.826.304 1.953.867 1.932.400
Seminarul 8 – ANALIZĂ FINANCIARĂ
CIG 2021-2022
Aplicarea procedeelor în cazul relației de raport
a) cazul în care factorul cantitativ se află la numărător

Fie următoarele date de analiză privind volumul fizic al producției :
INDICATORI U.M. P(0) P(1) Indici

𝑄1
Volumul fizic al producției (Q) buc 40000 52500 131,25% 𝐼𝑄 = 100
𝑄0
𝐶𝑠𝑡 1
Consumul total de material (Cst) kg 40000 42000 105% 𝑖𝐶𝑠𝑡 = 100
̅̅̅̅
𝐶𝑠𝑡 0
𝑐𝑠
Consum specific (cs) kg/buc 1,00 0,80 80% 𝑖𝑐𝑠 = 1 100
𝑐𝑠 0
𝐶𝑠𝑡 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣
𝐶𝑠𝑡
Modelul de analiză al volumui fizic al producției este: 𝑄 = {
𝑐𝑠 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣
𝑐𝑠
Notăm cu: 𝐼𝑄 indicele fenomenului analizat (volumul fizic al producției)
𝑖𝐶𝑠𝑡 , 𝑖𝑐𝑠 indicii factorilor de influență (consumul total de material și consum specific)

𝑄1 52500
𝐼𝑄 = 100 = 100 = 131,25%
𝑄0 40000
𝑄1 𝐶𝑠𝑡1 ∙ 𝑐𝑠0 𝑖𝐶 105%
( 100 = 100) 𝐼𝑄 = 𝑠𝑡 100 = 100 = 131,25%
𝑄0 𝑐𝑠1 ∙ 𝐶𝑠𝑡0 𝑖𝑐𝑠 80%
∆𝐼𝑄 = 𝐼𝑄 − 100% = 131,25% − 100% = +31,25% fenomenului
(volumul fizic al producției a crescut cu 31,25% în anul curent față
de anul precedent) ∆𝐼𝑄 = 𝐼𝑄 − 100% = 131,25% − 100%
𝑄1 𝑄1 − 𝑄0 ∆𝑄 = +31,25%
(∆𝐼𝑄 = 100 − 100 = 100 = 100 )
𝑄0 𝑄0 𝑄0
II. Determinarea influențelor factorilor în mărimi relative II. Determinarea influențelor
- factorul cantitativ factorilor în mărimi relative
𝐶𝑠𝑡1 𝐶𝑠𝑡0 ∆𝐶𝑠𝑡 42000 − 40000 - factorul cantitativ
𝑐𝑠0 − 𝑐𝑠0 𝑐𝑠0 1
∆𝐼𝑄 (𝐶𝑠𝑡 ) = 100 = 100 = 100 =
𝑄0 𝑄0 40000
2000
= 100 = +5%
40000
(volumul fizic al producției a crescut cu 5% în anul curent față de
anul precedent, datorită creșterii consumului total de material) ∆𝐼𝑄 (𝐶𝑠𝑡 ) = 𝑖𝐶𝑠𝑡 − 100% =
𝐶𝑠𝑡1 𝐶𝑠𝑡0 𝐶𝑠𝑡1 𝐶𝑠𝑡0
𝑐 − 𝑐𝑠0 𝑐 − 𝑐𝑠0 𝐶𝑠𝑡1 𝑐𝑠0 𝐶𝑠𝑡0 𝑐𝑠0 = 105% − 100% =
( 𝑠0 100 = 𝑠0 100 = ∙ 100 − ∙ 100) = +5%
𝑄
0 𝐶
𝑠𝑡0 𝑠0 𝑐 𝐶 𝑠𝑡0 𝑠0 𝑐 𝑠𝑡0 𝐶
𝑐𝑠0
𝐶𝑠𝑡1 𝐶𝑠𝑡1 −∆𝑐𝑠 ∙ 𝐶𝑠𝑡1
𝑐𝑠1 − 𝑐𝑠0 𝑐 ∙𝑐
∆𝐼𝑄 (𝑐𝑠 ) = 100 = 𝑠1 𝑠0 100 =
𝑄0 𝑄0
−(0,8 − 1) ∙ 42000 −(−0,2) ∙ 42000
1 ∙ 0,8 0,8
= 100 = 100
40000 40000
= +26,25%
(volumul fizic al producției a crescut cu 26,25% în anul curent față 𝑖𝐶𝑠𝑡
de anul precedent, datorită scăderii consumului specific) ∆𝐼𝑄 (𝑐𝑠 ) = − 𝑖𝐶𝑠𝑡
𝑖𝑐𝑠
𝐶𝑠𝑡1 𝑐𝑠0 𝐶𝑠𝑡1 𝑐𝑠0
( ∙ − ∙ 100) 100%
𝑐𝑠1 𝐶𝑠𝑡0 𝑐𝑠0 𝐶𝑠𝑡0 = 𝑖𝐶𝑠𝑡 ( − 1)
𝑖𝑐𝑠
100%
= 105% ( − 1)
80%
= 26,25%

∆𝐼𝑄 = ∆𝐼𝑄 (𝐶𝑠𝑡 ) + ∆𝐼𝑄 (𝑐𝑠 ) ∆𝐼𝑄 = ∆𝐼𝑄 (𝐶𝑠𝑡 ) + ∆𝐼𝑄 (𝑐𝑠 )
+ 31,25% = +5% + 26,25% + 31,25% = +5% + 26,25%
b) cazul în care factorul cantitativ se află la numitor

Fie următoarele date de analiză privind costul unitar:
INDICATORI U.M. P(0) P(1) Indici

𝑐𝑢1
Costul unitar (cu) Lei/buc 10000 8000 80% 𝐼𝑐𝑢 = 100
𝑐𝑢0
𝐶𝑡
Cheltuieli totale (Ct) lei 400000 480000 120% 𝑖𝐶𝑡 = 1 100
𝐶̅𝑡0
𝑄1
Cantitatea (Q) buc 40 60 150% 𝑖𝑄 = 100
𝑄0
𝐶𝑡 𝑄 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣
Modelul de analiză al costului unitar este: 𝑐𝑢 = {
𝑄 𝐶𝑡 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣
Notăm cu: 𝐼𝑐𝑢 indicele fenomenului analizat (costul unitar)
𝑖𝑄 , 𝑖𝐶𝑡 indicii factorilor de influență (cantitatea și cheltuielile totale)

𝐶𝑢1 8000
𝐼𝑐𝑢 = 100 = 100 = 80%
𝑐𝑢0 10000
𝐶𝑡1 ∙ 𝑄0 𝑖𝐶 120%
( 100) 𝐼𝑐𝑢 = 𝑡 100 = 100 = 80%
𝑄1 ∙ 𝐶𝑡0 𝑖𝑄 150%
∆𝐼𝑐𝑢 = 𝐼𝑐𝑢 − 100% = 80% − 100% = −20% fenomenului
(costul unitar a scăzut cu 20% în anul curent față de anul
precedent) ∆𝐼𝑐𝑢 = 𝐼𝑐𝑢 − 100% = 80% − 100%
𝑐𝑢1 𝑐𝑢1 − 𝑐𝑢0 ∆𝑐𝑢 = −20%
(∆𝐼𝑐𝑢 = 100 − 100 = 100 = 100 )
𝑐𝑢0 𝑐𝑢0 𝑐𝑢0
II. Determinarea influențelor
II. Determinarea influențelor factorilor în mărimi relative factorilor în mărimi relative
- factorul cantitativ - factorul cantitativ
𝐶𝑡0 𝐶𝑡0 −∆𝑄 ∙ 𝐶𝑡0
−
𝑄 𝑄0 𝑄 ∙𝑄
∆𝐼𝑐𝑢 (𝑄) = 1 100 = 1 0 100
𝑐𝑢0 𝑐𝑢0
−(60 − 40) ∙ 40000
= 60 ∙ 40 100 = −33,33%
10000
(costul unitar a scăzut cu 33,33% în anul curent față de anul
precedent, datorită creșterii cantității cu 50%) 1002
∆𝐼𝑐𝑢 (𝑄) = − 100%
𝐶𝑡0 𝐶𝑡0 𝐶𝑡0 𝐶𝑡0 𝑖𝑄
𝑄1 − 𝑄0 𝑄1 − 𝑄0 𝐶𝑡0 𝑄0 𝐶𝑡0 𝑄0 100%
100 = 100 = ( ∙ 100 − ∙ 100) = 100 − 100%
𝑐𝑢0 𝑐𝑡0 𝑄1 𝐶𝑡0 𝑄0 𝐶𝑡0 150%
𝑄0 = −33,33%
𝐶𝑡1 𝐶𝑡0 ∆𝐶𝑡 480000 − 400000 𝑖𝐶𝑡 1002
𝑄1 − 𝑄1 𝑄1 60 ∆𝐼𝑐𝑢 (𝐶𝑡 ) = 100 − =
∆𝐼𝑐𝑢 (𝐶𝑡 ) = 100 = 100 = 100 𝑖𝑄 𝑖𝑄
𝑐𝑢0 𝑐𝑢0 10000
80000 100
= (𝑖 − 100)
𝑖𝑄 𝐶𝑡
= 60 100 = +13,33%
10000 100%
(costul unitar a crescut cu 13,33% în anul curent față de anul = (120%
150%
precedent, datorită creșterii cheltuielilor cu 20%) − 100%) = +13,33%
𝐶𝑡1 𝑄0 𝐶𝑡0 𝑄0
( ∙ 100 − ∙ 100)
𝑄1 𝐶𝑡0 𝑄1 𝐶𝑡0
∆𝐼𝑐𝑢 = ∆𝐼𝑐𝑢 (𝑄) + ∆𝐼𝑐𝑢 (𝐶𝑡 ) ∆𝐼𝑐𝑢 = ∆𝐼𝑐𝑢 (𝑄) + ∆𝐼𝑐𝑢 (𝐶𝑡 )
-20% = -33.33% + 13,33% -20% = -33.33% + 13,33%
Procedee aplicabile în cazul legăturii nedeterministe (incerte, statistice)
Procedeul analizei regresionale
Procedeul permite stabilirea cu aproximaţie a sensului şi mărimii influenţei factorilor asupra modificării
fenomenului în cazul legăturilor nedeterministe (incerte, statistice).
Aplicația 1.
Fie următoarele date privind analiza influenței cheltuielilor cu spoturile publicitare (numărului spoturilor
publicitare) asupra veniturilor din vânzări. Datele din tabelul alăturat se referă la un eșantion de 40 de firme,
care funcționează în același sector de activitate, au aceeași talie, iar datele observate (y i, xi) vizează aceeași
perioadă de timp.
mii lei
Nr. obs. yi xi xi 2 xi yi yi2
1. 260,3 5 25 1301,5 67756,09
2. 286,1 7 49 2007,7 81853,71
3. 279,4 6 36 1676,4 78064,36
. . . . . .
. . . . . .
39. 376,2 10 100 3762 141526,44
40. 481,8 12 144 57816 232131,24
Total 16451,5 436 5746 197634 7588257,5
Etape de aplicare
I. Stabilirea conţinutului economic al fenomenului analizat şi al factorului de influenţă
yi – fenomenul analizat (veniturile din vânzări)
xi – factor de influenţă (cheltuielile cu spoturile publicitare sau numărului spoturilor publicitare)
II. Stabilirea formei legăturii dintre fenomen şi factorul (factorii) de influenţă, utilizând gruparea,
tabelul de corelaţie, reprezentarea grafică, norul statistic. Forma legăturii poate fi o funcţie liniară, o funcţie de
gradul II, funcţie exponenţială.
Reprezentând grafic datele din tabel, rezultă că între veniturile din vânzări și cheltuielile cu spoturile publicitare
(numărul spoturilor publicitare) există o legătură liniară. În cazul legăturii liniare, cu un singur factor de
influenţă, ecuaţia de regresie va avea următoarea formă:
y(x ) = a + b  xi
unde:
y (x ) - reprezintă media teoretică a lui y (veniturile din vânzări)
xi – reprezintă factorul de influenţă (cheltuielile cu spoturile publicitare sau numărul spoturilor publicitare)
a, b – reprezintă parametrii ecuaţiei de regresie
a reprezintă, din punct de vedere matematic, intersecţia cu axa oy, iar din punct de vedere economic nu are
conţinut deoarece xi = 0, deci factorul este indiferent, adică nu influenţează.
b reprezintă, din punct de vedere matematic, panta (înclinaţia) dreptei şi prezintă interes şi din punct de vedere
economic, el reprezentând coeficientul de regresie.
!!!!
Coeficientul de regresie (b) arată cu câte unităţi (procente) se modifică fenomenul y la modificarea cu o
Determinarea
III. (un
unitate parametrilor
procent) a factorului x. ecuaţiei de regresie cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate
( )
n
S =  Y − Yi → minim
2
i =1
n
S =  (a + bxi − yi ) → minim
2
i =1
Minimul unei funcţii se află prin derivare, cu condiţia ca prima derivată să fie egală cu 0. Derivăm funcţia în
raport cu a şi apoi în raport cu b şi obţinem:
S n
= 2 (a + b  xi − yi )  1 = 0 : 2
a i =1
S n
= 2 (a + b  xi − yi )  xi = 0 : 2
b i =1
Astfel, obţinem un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute, a şi b.
 n n


na + b 
i =1
xi = 
i =1
yi
 n n n
a x + b x 2 =
   
i i xi  yi
i =1 i =1 i =1
Rezolvăm sistemul aplicând regula lui Cramer, astfel:

n n
y
i =1
i x
i =1
i
n n n n n n
 xi  yi
i =1
 xi2
i =1
 yi   xi2 −  xi  yi   xi 16451,5 ∙ 5476− 436 ∙ 197634
a= = i =1 i =1 i =1 i =1 = = 135,4 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖
2 40 ∙ 5476 − 4362
 n 
n
x
n
n i n x −   xi 
2
i
i =1 i =1  i =1 
n n
x
i =1
i x
i =1
2
i
În medie, la nivelul eșantionului observat, veniturile din vânzări sunt de 135,4 mii lei la 0 mii lei cheltuieli cu
spoturile publicitare sau atunci când nu se efectuează niciun spot publicitar.
n
n y
i =1
i
n n n n n
x x  y
i =1
i
i =1
i i n xi  yi −  xi   yi
40 ∙ 197634− 436 ∙ 16451,5
b= = i =1 i =1 i =1
2
= 40 ∙ 5476 − 4362
= +25,307 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖
 
n
x
n n
n i n xi2 −   xi 
i =1 i =1  i =1 
n n
x
i =1
i x
i =1
2
i
Coeficientul de regresie (b) arată că veniturile din vânzări cresc cu 25,307 mii lei pentru fiecare mie de lei
cheltuială cu spoturile publicitare sau la fiecare spot publicitar.
Coeficientul de regresie (b) arată sensul legăturii dintre fenomenul analizat și factorul de influență. În cazul
de față coeficientul de regresie are semnul ”+”, deci între veniturile din vânzare și cheltuielile cu spoturile
publicitare sau numărul spoturilor publicitare există o legătură (corelație) directă.
Rezultă că 𝑦̅(𝑥) = 135,4 + 25,307𝑥𝑖
DE REȚINUT!!!! Coeficientul de regresie b, arată prin semnul său, sensul legăturii dintre fenomen şi
factorul de influenţă, astfel:
- dacă b ≠ 0 şi are semnul (+), este cazul corelaţiei directe (la o creştere cu o unitate sau cu 1% a
factorului de influenţă, fenomenul se modifică în acelaşi sens cu b unităţi sau cu b%).
- dacă b ≠ 0 şi are semnul (-), este cazul corelaţiei indirecte (la o creştere cu o unitate sau cu 1%
a factorului de influenţă, fenomenul scade cu b unităţi sau cu b%).
- dacă b = 0, nu există relaţii de cauzalitate între fenomenul analizat şi factorul de influenţă
considerat şi atunci nu mai are sens să continuăm demersul.
IV. Stabilirea coeficientului de determinație

DE REȚINUT!!!! Coeficientul de determinație arată proporția influenței factorului x asupra fenomenului
y pe ansamblul eșantionului observat.
1 n 
b  xi  yi − x  y  1
=  i =1 2  = 25,307(40 ∙197634 − 10,4 ∙411,3) = 0,564 𝑠𝑎𝑢 56,4%
n
d y / xi
y 20538,74
2
∑ 𝑥𝑖 436 ∑ 𝑦𝑖 16451,5 ̅̅̅ ∑𝑦 7588257,5
𝑥̅ = 𝑛
= 40
= 10,9 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖 𝑦̅ = 𝑛
= 40
= 411,3 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖 𝑦2 = 𝑛 𝑖 = 40
= 189706,43
𝜎𝑦2𝑖 = ̅̅̅
𝑦𝑖2 − (𝑦̅𝑖 )2 = 189706,43 − 411,32 = 20538,74
În totalul creșterii veniturilor din vânzări la nivelul celor 40 de firme observate, cheltuielile cu spoturile
publicitare (sau numărul spoturilor publicitare) au o influență, în medie, de 56,4%, restul până la 100% fiind
reprezentat de influența altor factori.
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Lei
DENUMIREA INDICATORULUI Nr. rd. 2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri netă (rd. 02+03-04+05+06) 1 64.629.433 73.659.502 89.849.975 86.821.198
Producţia vândută 2 57.935.822 66.263.615 82.830.804 79.074.515
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 6.693.611 7.395.887 7.019.171 7.746.683
Reduceri comerciale acordate 4 0.00 0.00 0.00 0.00
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din
Registrul general şi care mai au în derulare contracte de
leasing 5 0.00 0.00 0.00 0.00
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de
1. afaceri nete 6 0.00 0.00 0.00 0.00
Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie
SOLD C 7 2.956.791 1.089.724 4.703.915 213.240
2. SOLD D 8 0.00 0.00 0.00 0.00
Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii
3. şi capitalizată 9 0.00 18.324 0.00 0.00
4. Alte venituri din exploatare 10 314.577 1.490.936 3.016.663 844.336
VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL (rd. 01+07-08+09+10) 11 67.900.801 76.258.486 97.570.553 87.878.774
a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 12 19.627.076 19.493.194 34.282.795 24.255.304
Alte cheltuieli materiale 13 318.084 477.888 650.103 257.053
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) 14 1.288.548 1.263.303 1.634.109 1.505.228
c) Cheltuieli privind mărfurile 15 5.220.569 5.795.671 5.774.925 5.218.254
5. Reduceri comerciale primite 16 0.00 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli cu personalul (rd. 18 + 19), din care: 17 16.911.536 16.779.138 19.724.898 19.645.598
a) Salarii şi indemnizaţii 18 13.069.478 13.139.001 15.548.457 15.133.254
6. b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 19 3.842.058 3.640.137 4.176.441 4.512.344
a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi
necorporale (rd. 21 - 22) 20 4.345.286 5.028.815 6.010.400 6.260.837
a.1) Cheltuieli 21 4.345.286 5.028.815 6.010.400 6.260.837
a.2) Venituri 22 0.00 0.00 0.00 0.00
b) Ajustări de valoare privind activele circulante
(rd. 24 - 25) 23 490.071 -19.467 -121.804 790.450
b.1) Cheltuieli 24 569.303 386.518 575.241 1.245.125
7. b.2) Venituri 25 79.232 405.985 697.045 454.675
Alte cheltuieli de exploatare (rd. 27 la 30) 26 11.322.409 17.318.701 18.420.734 20.162.179
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 27 9.442.533 11.843.827 15.768.581 17.781.092
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
28 576.381 612.183 814.017 828.719
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate 29 1.303.495 4.862.691 1.838.136 1.552.368
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de
entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în
derulare contracte de leasing 30 0.00 0.00 0.00 0.00
Ajustări privind provizioanele (rd. 32 - 33) 31 0 0 0 884906
- Cheltuieli 32 0.00 0.00 0.00 884.906
8. - Venituri 33 0.00 0.00 0.00 0.00
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd.
12 la 15 -16 + 17 + 20 + 23 + 26 + 31) 34 59.523.579 66.137.243 86.376.160 78.979.809
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
Profit (rd. 11 - 34) 35 8.377.222 10.121.243 11.194.393 8.898.965
Pierdere (rd. 34 - 11) 36 0.00 0.00 0.00 0.00
Venituri din interese de participare 37 37.517 0.00 11.344 17.044
9. - din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 38 37.517 0.00 11.344 17.044
Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din
activele imobilizate 39 0.00 0.00 0.00 0.00
Venituri din dobânzi 41 42.786 70.009 57.597 39.760
Alte venituri financiare 43 341.473 254.685 944.593 434.887
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 37 + 39 + 41 + 43) 44 421.776 324.694 1.013.534 491.691
Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi
investiţiile deţinute ca active circulante (rd. 46 - 47) 45 0.00 0.00 0.00 0.00
- Cheltuieli 46 0.00 0.00 0.00 0.00
12. - Venituri 47 0.00 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli privind dobânzile 48 277.815 309.088 1.123.562 1.190.972
13. - din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 49 0.00 0.00 0.00 0.00
Alte cheltuieli financiare 50 81.351 617.144 1.469.016 783.939
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 45 + 48 + 50) 51 359.166 926.232 2.592.578 1.974.911
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
Profit (rd. 44 - 51) 52 62.610 0.00 0.00 0.00
Pierdere (rd. 51 - 44) 53 0.00 601.538 1.579.044 1.483.220
PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă) :
Profit (rd. 11 + 44 - 34 - 51) 54 8.439.832 9.519.705 9.615.349 7.415.745
14. Pierdere (rd. 34 + 51 - 11 - 44) 55 0.00 0.00 0.00 0.00
15. Venituri extraordinare 56 0.00 0.00 0.00 0.00
16. Cheltuieli extraordinare 57 0.00 0.00 0.00 0.00
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ:
Profit (rd. 56 - 57) 58 0.00 0.00 0.00 0.00
17. Pierdere (rd. 57 - 56) 59 0.00 0.00 0.00 0.00
VENITURI TOTALE (rd. 11 + 44 + 56) 60 68.322.577 76.583.180 98.584.087 88.370.465
CHELTUIELI TOTALE (rd. 34+ 51 + 57) 61 59.882.745 67.063.475 88.968.738 80.954.720
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
Profit (rd. 60 - 61) 62 8.439.832 9.519.705 9.615.349 7.415.745
Pierdere (rd. 61 - 60) 63 0.00 0.00 0.00 0.00
18. Impozitul pe profit 64 1.361.175 1.425.711 1.557.278 1.566.292
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 65 0.00 0.00 0.00 0.00
PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) EXERCIŢIULUI
20. FINANCIAR:
Profit (rd. 62 - 64 - 65) 66 7.078.657 8.093.994 8.058.071 5.849.453
Pierdere
(rd. 63 + 64 + 65);
(rd. 64 + 65 - 62) 67 0.00 0.00 0.00 0.00
DATE INFORMATIVE
ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE
INDICATORUL 2006 2007 2008 2009
1. Cifra de afaceri netă 64.629.433 73.659.502 89.849.975 86.821.198
2. Costul bunurilor vândute şi
al serviciilor prestate(3+4+5) 25.980.463 24.886.755 39.959.830 28.777.707
3. Cheltuielile activităţii de
bază 19.852.800 18.712.670 33.481.880 23.894.750
4. Cheltuielile activităţilor
auxiliare 1.622.663 1.326.625 0.00 0,00
5. Cheltuielile indirecte de
producţie 4.505.000 4.847.460 6.477.950 4.882.957
6. Rezultatul brut aferent cifrei
de afaceri nete (1-2) 38.648.970 48.772.747 49.890.145 58.043.491
7. Cheltuieli de desfacere 16.229.974 22.283.333 25.758.614 29.445.174
8. Cheltuieli generale de
administraţie 17.394.413 19.373.110 21.302.634 20.756.928
9. Alte
Alte venituri din
din exploatare 3.352.639 3.004.939
939 8.365.496 1.057.576
10. Rezultatul din exploatare
(6-7-8+9) 8.377.222 10.121.243 11.194.393 8.898.965
SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR
2006 2007 2008
SOLD LA SOLD LA
CREANŢE SOLD LA 31.12 sub 1 an peste 1 an 31.12 sub 1 an peste 1 an 31.12 sub 1 an peste 1 an
CREANŢE IMOBILIZATE 132.122 44.172 87.950 109.597 21.647 87.950 28.923 28.923
FURNIZORI DEBITORI 593.963 593.963 1.164.189 1.164.189 64.567 64.567
CLIENŢI 8.835.548 8.622.887 212.661 11.797.050 11.797.050 15.907.391 15.907.391
CREANŢE PERSONAL ŞI
ASIG. SOCIALE 42 42 23 23 0.00
DEBITORI DIVERŞI 33.985 33.985 328.991 328.991 313.809 30.181 283.628
CREANŢE CU BUGETUL
STATULUI 1.682.657 1.682.657 0.00 0.00 48.721 48.721
DECONTĂRI DIN
OPERAŢIUNI ÎN CURS DE 14.822 14.822 5.948 5.948 3.360 3.360
CHELTUIELI ÎNREGISTRATE
ÎN AVANS 106.031 106.031 65.128 65.128 74.113 74.113
TOTAL, din care: 11.399.170 11.098.559 300.611 13.470.926 13.382.976 87.950 16.440.884 16.157.256 283.628
DATORII 2006 2007
SOLD LA SOLD LA
SOLD LA 31.12 sub 1 an 1-5 ani peste 5 ani 31.12 sub 1 an 1-5 ani peste 5 ani 31.12
CREDITE BANCARE PE
TERMEN SCURT 2.569.748 2.569.748 3.155.694 3.155.694 7.958.771
DOBÂNZI
CREDITE BANCARE PE
TERMEN LUNG 1.028.907 1.028.907 6.148.938
ALTE ÎMPRUMUTURI ŞI DAT.
FINANCIARE 135.781 135.781 98.185 98.185
FURNIZORI 8.118.695 8.118.695 9.210.297 9.210.297 10.855.782
DAT. CU PERS. ŞI ASIG.
SOCIALE 1.623.459 1.623.459 1.671.707 1.671.707 2.011.687
IMPOZIT PE PROFIT 243.768 243.768 401.273 401.273
TVA 131.282 131.282 568.288 568.288 442.047
ALTE DAT. FAŢĂ DE STAT
STAT ŞI
ŞI
INST. PUBLICE 178.084 178.084 168.907 168.907 231.873
DECONTĂRI CU GRUPUL ŞI
ALTE DATORII 36.168 36.168 29.878 29.878 1.158.720
CREDITORI DIVERŞI 106.058 106.058 91.648 91.648 2.202
DECONTĂRI DIN
OPERAŢIUNI ÎN CURS DE
CLARIFICARE 6.320 6.320 0.00 0.00
CLIENŢI CREDITORI 89.559 89.559 76.062 76.062 5.034
TOTAL, din care: 13.238.922 13.238.922 16.500.846 15.471.939 1.028.907 28.815.054
2009
SOLD LA
31.12 sub 1 an peste 1 an
40.423 40.423
103.173 103.173
14.449.633 14.449.633
32.046 32.046
62.236 62.236
659.011 659.011
7.848 7.848
440.957 440.957
15.795.327 15.795.327 0
2008 2009
SOLD LA
sub 1 an 1-5 ani peste 5 ani 31.12 sub 1 an 1-5 ani peste 5 ani
7.958.771
6.148.938 3.904.968 3.904.968
10.806.145 49.637 9.269.190 9.269.190
2.011.687 1.747.830 1.747.830

515.117 515.117
442.047 559.635 559.635
231.873 141.201 141.201
38.718 1.120.002 1.455.146 1.455.146

2.202 525 525
0,00 0,00
5.034 2.339 2.339
21.496.477 7.318.577 17.595.951 12.235.837 5.360.114
SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU
la data de 31 decembrie 2009
CREŞTERI REDUCERI
SOLD LA 1 TOTAL, DIN PRIN TOTAL, DIN PRIN SOLD LA 31
ELEMENT AL CAPITALULUI PROPRIU IANUARIE CARE TRANSFER CARE TRANSFER DECEMBRIE
Capital subscris 7.723.295 7.723.295
Prime de capital 0,00
Rezerve din reevaluare 67.928.573 622.157 273.726 67.306.416
Rezerve legale 1.544.659 1.544.659
Rezerve pentru acţiuni proprii 0,00
Rezerve statutare sau contractuale 0,00
Alte rezerve 16.384.494 273.726 273.726 16.658.220
Rezerve din conversie 0,00
Rezultatul reportat 0,00
Profit nerepartizat 0,00
Pierdere neacoperită 0,00
Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a
IAS, mai puţin IAS 29 0,00
Sold creditor 0,00
Sold debitor 0,00
Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile 0,00
Sold creditor 27 8.076.628 8.058.071 1.341.828 6.734.827
Sold debitor 0,00
Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 0,00

Sold creditor 0,00
Sold debitor 0,00
Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve de
reevaluare 0,00
Rezultatul exerciţiului financiar 0,00
Sold creditor 8.058.071 5.849.453 8.058.071 8.058.071 5.849.453
Sold debitor 0,00
Repartizarea profitului 0,00
TOTAL 101.639.119 14.199.807 10.022.056 105.816.870
CREŞTERI REDUCERI
Prime de capital
Rezerve din reevaluare 68.215.955 7.854 295.236 67.928.573
Rezerve legale 1.544.659 1.544.659
Rezerve pentru acţiuni proprii
Rezerve statutare sau contractuale
Alte rezerve 14.385.240 2.224.837 225.583 16.384.494
Rezerve din conversie
Rezultatul reportat
Profit nerepartizat
Pierdere neacoperită
IAS, mai puţin IAS 29
Sold creditor
Sold debitor 217.730 217.730
Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile
Sold creditor 27 27
Sold debitor
Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale
Sold creditor
Sold debitor
reevaluare
Rezultatul exerciţiului financiar
Sold creditor 8.093.994 8.058.071 8.093.994 8.058.071
Sold debitor
Repartizarea profitului 400.000 400.000
TOTAL 99.345.413 10.290.789 7.997.083 101.639.119
CREŞTERI REDUCERI
Capital subscris 5.723.295 2.000.000 7.723.295
Prime de capital
Rezerve din reevaluare 29.035.427 39.180.528 68.215.955
Rezerve legale 1.144.659 400.000 1.544.659
Alte rezerve 11.693.775 2.909.195 217.730 14.385.240
Rezultatul reportat
Profit nerepartizat 7.078.657 7.078.657 0.00
Sold creditor
Sold debitor 435.458 217.728 217.730
Sold creditor
Sold debitor
Sold creditor
Sold debitor
reevaluare 0.00
Sold creditor 7.078.657 8.093.994 7.078.657 8.093.994
Sold debitor
Repartizarea profitului 7.078.657 400.000 7.078.657 400.000
TOTAL 54.240.355 52.183.717 7.078.659 99.345.413
CREŞTERI REDUCERI
Prime de capital
Rezerve din reevaluare 23.125.026 5.910.401 29.035.427
Rezerve legale 1.144.659 1.144.659
Alte rezerve 10.246.475 1.665.029 217.729 11.693.775
Rezultatul reportat
Profit nerepartizat 4.621.480 7.078.657 4.621.480 7.078.657
Sold creditor
Sold debitor 653.187 217.729 435.458
Sold creditor
Sold debitor
Sold creditor
Sold debitor
reevaluare 5.910.401 5.910.401 0.00
Sold creditor 4.692.455 7.078.657 4.692.455 7.078.657
Sold debitor
Repartizarea profitului 4.692.455 7.078.657 4.692.455 7.078.657
TOTAL 50.118.149 14.654.087 10.531.881 54.240.355
SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR
Conform IAS 7 (Metoda indirectă)
EXERCIŢII 2006 2007 2008 2009

Profitul înainte de impozitare 8.439.832 9.519.705 9.615.349 7.415.745
Ajustări privind venituri şi cheltuieli calculate: 4.828.475 4.993.920 5.497.213 7.881.260
+ Cheltuieli cu deprecierea (amortizări, provizioane) 4.905.464 5.399.905 6.194.258 8.335.935
- Venituri din depreciere (amortizări, provizioane) 76.989 405.985 697.045 454.675
Ajustări privind veniturile şi cheltuielile nelegate de - 1.917.871 - 2.733.286 - 582.705 993.823
exploatare:
+ Cheltuieli financiare (dobânzi) 277.815 309.088 1.123.562 1.190.972
- Venituri financiare (dobânzi şi dividende) 65.513 70.009 57.598 39.760
+ Cheltuieli din vânzarea imobilizărilor 799.942 4.161.962 354.311 382.498
- Venituri din vânzarea imobilizărilor 2.597.336 7.376.021 2.472.320 418.514
- Venituri din subvenţii pentru investiţii 160.061 183.941 176.783 121.373
- Venituri din diferenţe de curs valutar 243.646 183.025 795.449 0
+ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 70.928 608.660 1.441.572 0
= Profit din exploatare înainte de modificările
capitalului circulant (∆NFR) 11.350.436 11.780.339 14.529.857 16.290.828
- Variaţia stocurilor 1.388.926 - 171.306 3.209.004 - 891.147
- Variaţia creanţelor 2.035.467 2.112.214 3.035.086 - 1.045.463
+ Variaţia datoriilor 3.409.993 3.261.924 12.314.208 - 1.833.776
= Numerar generat de exploatare 11.336.036 13.101.355 20.599.975 16.393.662
- Impozit pe profitul plătit 1.168.840 1.268.225 2.003.078 1.177.347
A = FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE
EXPLOATARE 10.167.196 11.833.130 18.596.897 15.216.315
+ Încasări din vânzarea de imobilizări 2.720.253 7.376.021 2.472.320 36.016
- Plăţi privind achiziţia de imobilizări 8.876.216 19.359.454 21.874.480 4.094.948
+ Dobânzi încasate 42.786 70.009 57.598 39.760
+ Dividende încasate 16.878 22.727 0 0
B = FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂŢI DE
INVESTIŢII - 6.096.299 - 11.890.697 - 19.344.562 - 4.019.172
+ Încasări din majorarea capitalului social, primelor
legate de capital, subvenţiilor pentru investiţii 120.778 2.000.000 0 0
+ Încasări din împrumuturi (inclusiv descoperiri de cont) 37.514.946 73.423.187 90.152.302 21.086.594
- Plăţi privind reducerea capitalului social 0 0 0 0
- Plăţi privind rambursarea împrumuturilor (inclusiv
descoperiri de cont) 37.609.510 71.808.334 85.313.935 30.984.628
- Dobânzi plătite 277.815 309.088 1.123.562 1.190.973
- Dividende plătite 3.135.337 3.837.624 3.485.700 0
- Plăţi aferente contractului de leasing 0 0 0 129.603
C = FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE
FINANŢARE - 3.386.938 - 531.877 229.105 - 11.218.610
D = CREŞTEREA NETĂ DE NUMERAR ŞI
ECHIVALENTE DE NUMERAR (A + B + C) 683.959 - 589.444 - 518.560 - 21.467
Cheltuieli/venituri din diferenţe de curs valutar 172.719 - 425.635 - 646.123 0
+ Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul
perioadei 1.990.113 1.826.304 1.953.867 1.932.400
- Numerar şi echivalente de numerar la începutul
perioadei 1.478.873 1.990.113 1.826.304 1.953.867
ANALIZA EVOLUŢIEI POZIŢIEI FINANCIARE
(pe baza calculului indicilor cu baza în lanţ)
Nr.
POSTURI BILANŢIERE rd 2006 2007 2008 2009
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 1 - - - -
2. Cheltuieli de dezvoltare 2 - - - -
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare şi
alte imobilizări necorporale 3 100% 19,15% 20196,78% 80,95%
4. Fondul comercial 4 - - - -
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 5 - - - -
TOTAL (rd. 01 la 05) 6 100% 19,15% 20196,78% 80,95%
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii 7 100% 256,76% 99,83% 103,91%
2. Instalaţii tehnice şi maşini 8 100% 124,28% 116,36% 87,75%
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 9 100% 256,74% 99,53% 124,40%
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie 10 100% 56,87% 189,90% 7,50%
TOTAL (rd. 07 la 10) 11 100% 209,07% 104,72% 95,76%
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 12 100% 100% 100% 100%
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 13 100% 32,60% - -
3. Interese de participare 14 100% - - -
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea
intereselor de participare 15 - - - -
5. Investiţii deţinute ca imobilizări 16 100% 100% 100% 100%
6. Alte împrumuturi 17 100% 101,93% 271,48% 80,83%
TOTAL (rd. 12 la 17) 18 100% 82,95% 106,64% 95,27%
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 06 + 11 + 18) 19 100% 208,25% 108,91% 95,19%
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile 20 100% 118,36% 117,37% 105,55%
2. Producţia în curs de execuţie 21 100% 96,26% 120,35% 86,36%
3. Produse finite şi mărfuri 22 100% 71,34% 148,56% 79,99%
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 23 100% 196,00% 5,55% 159,79%
TOTAL (rd. 20 la 23) 24 100% 98,59% 117,66% 93,94%
II. CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
1. Creanţe comerciale 25 100% 133,52% 134,842% 90,84%
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate 26 - - - 100% (17.044)
3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea
4. Alte creanţe 28 100% 19,35% 109,23% 208,02%
5. Capital subscris şi nevărsat 29 - - - -
TOTAL (rd. 25 la 29) 30 100% 114,81% 134,14% 93,58%
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 31 - - - -
2. Alte investiţii pe termen scurt 32 100% 421,51% 46,36% -
TOTAL (rd. 31 + 32) 33 100% 421,51% 46,36% -
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 34 100% 91,36% 107,33% 99,15%
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 24 + 30 + 33 + 34) 35 100% 104,98% 124,62% 94,05%
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 36 100% 61,42% 113,80% 594,98%
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat
împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile 37 - - - -
2. Sume datorate instituţiilor de credit 38 100% 122,80% 252,20% -
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 39 - 84,93% 6,62% 46,46%
4. Datorii comerciale - furnizori 40 100% 113,45% 110,48% 83,26%
5. Efecte de comerţ de plătit 41 100% 100% 340317,00% 117,11%
6. Sume datorate entităţilor afiliate 42 - - - -
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale 44 100% 123,12% 126,95% 77,06%
TOTAL (rd. 37 la 44) 45 100% 116,87% 146,50% 53,98%
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE
(rd. 35 + 36- 45 - 63) 46 100% 91,89% 92,36% 191,60%
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
(rd. 19 + 46) 47 100% 183,97% 107,19% 103,85%
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat
împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile 48 - - - -
2. Sume datorate instituţiilor de credit 49 - 100% 597,62% 63,51%
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 50 - - - -
4. Datorii comerciale - furnizori 51 - - - -
5. Efecte de comerţ de plătit 52 - - - -
6. Sume datorate entităţilor afiliate 53 - - - -
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
55 - - - 100%(1.455.146)
TOTAL (rd. 48 la 55) 56 - 100% 597,62% 87,17%
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii 57 - - - -
2. Provizioane pentru impozite 58 - - - -
3. Alte provizioane 59 - - - 100% (884.906)
TOTAL (rd. 57 la 59) 60 - - - 100% (884.906)
I. VENITURI ÎN AVANS
1. Subvenţii pentru investiţii 61 100% 61,85% 40,71% -
2. Venituri înregistrate în avans – total (rd. 63+ 64), din care: 62 100% 4,19% - -
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 63 100% 4,19% - -
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 64 - - - -
TOTAL (rd. 61 + 62) 65 100% 50,13% 40,02% -
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat 66 100% 134,94% 100% 100%
2. Capital subscris nevărsat 67 - - - -
3. Patrimoniul regiei 68 - - - -
TOTAL (rd. 66 la 68) 69 100% 134,94% 100% 100%
II. PRIME DE CAPITAL 70 - - - -
III. REZERVE DIN REEVALUARE 71 - 100% 99,58% 99,08%
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 72 100% 134,94% 100% 100%
2. Rezerve statutare sau contractuale 73 - - - -
3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 74 100%(29.035.427) - 100% (287.383) -
4. Alte rezerve 75 100% 123,02% 111,90% 103,49%
TOTAL (rd. 72 la 75) 76 100% 38,04% 112,55% 101,53%
Acţiuni proprii 77 - - - -
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 78 - - - -
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 79 - - - -
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)
SOLD C 80 100% - 100% (27) 24.943.803,70%
SOLD D 81 - 100% (217.730) - -
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR
SOLD C 82 100% 114,34% 99,56% 72,59%
SOLD D 83 - - - -
Repartizarea profitului 84 100% 5,65% - -
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 69+70+71+76-77+78-79+80-81+82-83-
84) 85 100% 183,16% 102,31% 104,11%
Patrimoniul public 86 - - - -
CAPITALURI – TOTAL (rd. 83 + 84) 87 100% 183,16% 102,31% 104,11%
ANALIZA CORELATIVĂ A PRINCIPALILOR INDICATORI

INDICI 2006 2007 2008 2009
IACP (din situaţia ANALIZA EVOLUŢIEI POZIŢIEI FINANCIARE la rd. 11) 100% 209,07% 104,72% 95,76%
Cifra de afaceri netă (din CPP rd. 1) 64.629.433 73.659.502 89.849.975 86.821.198
ICAN 100% 113,97% 121,98% 96,63%
ISMP (din situaţia ANALIZA EVOLUŢIEI POZIŢIEI FINANCIARE la rd. 20) 100% 118,36% 117,37% 105,55%
Cheltuieli materiale- total (din CPP rd. 12+13+14) 21.233.708 21.234.385 36.567.007 26.017.585
ICM 100% 100% 172,21% 71,15%
ANALIZA STRUCTURII POZIŢIEI FINANCIARE (ANALIZA STATICĂ)
ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI CU AJUTORUL RATELOR DE STRUCTURĂ
RATELE DE STRUCTURĂ Rd. 2006 2007 2008 2009

TOTAL ACTIV (AI + AC + CAV) (AB = A+B+C) 01 68.084.290 116.149.565 130.575.546 124.297.727
AI
1.RATA GENERALĂ A IMOBILIZĂRILOR R I = ⋅ 100
AB 02 63,60% 77,64% 75,22% 75,22%
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (din BILANŢ rd. 19) 03 43.302.272 90.178.607 98.217.389 93.492.198
IAI (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 19) 04 100% 208,25% 108,91% 95,19%
ANCP
1.1. Rata imobilizărilor necorporale R IN = ⋅ 100
AI 05 0,23% 0,02% 3,87% 3,29%
Imobilizări necorporale – Total (din BILANŢ rd. 06) 06 98.253 18.818 3.800.631 3.076.710
IANCP (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 06) 07 100% 19,15% 20196,78% 80,95%
ACP
1.2. Rata imobilizărilor corporale R IC = ⋅ 100
AI 08 99,47% 99,86% 96,01% 96,59%
Imobilizări corporale – Total (din BILANŢ rd. 11) 09 43.071.897 90.050.192 94.299.885 90.304.159
IACP (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 11) 10 100% 209,07% 104,72% 95,76%
AF
1.3. Rata imobilizărilor financiare R IF = ⋅ 100
AI 11 0,30% 0,12% 0,12% 0,12%
Imobilizări financiare – Total (din BILANŢ rd. 18) 12 132.122 109.597 116.873 111.329
IAF (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 18) 13 100% 82,95% 106,64% 95,27%
2. RATA GENERALĂ A ACTIVELOR CIRCULANTE
AC
R AC = ⋅ 100
AB 14 36,24% 22,30% 24,72% 24,43%
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (din BILANŢ rd. 35) 15 24.675.987 25.905.830 32.284.044 30.364.572
IAC (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd.35) 16 100% 104,98% 124,62% 94,05%
S
2.1. Rata stocurilor R S = ⋅ 100
AC 17 49,11% 46,12% 43,54% 43,49%
Stocuri – Total (din BILANŢ rd. 24) 18 12.118.820 11.947.514 14.056.896 13.204.354
IS (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 24) 19 100% 98,59% 117,66% 93,94%
SMP
2.1.1. Rata stocurilor de materii prime şi materiale R SMP = ⋅ 100
S 20 43,98% 52,80% 52,68% 59,19%
Stocuri de materii prime şi materiale consumabile (din BILANŢ rd. 20) 21 5.329.821 6.308.507 7.404.545 7.815.478
ISMP (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 20) 22 100% 118,36% 117,37% 105,55%
2.1.2. Rata stocurilor de producţie în curs de execuţie
SPCE
R SPCE = ⋅ 100
S 23 1,83% 1,78% 1,82% 1,68%
Stocuri de producţie în curs de execuţie (din BILANŢ rd. 21) 24 221.366 213.089 256.459 221.490
ISPCE (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 21) 25 100% 96,26% 120,35% 86,36%
SPF
2.1.2. Rata stocurilor de produse finite şi mărfuri R SPF = ⋅ 100
S 26 49,29% 35,67% 45,04% 38,35%
Stocuri de produse finite şi mărfuri (din BILANŢ rd. 22) 27 5.973.670 4.261.729 6.331.325 5.064.213
ISPF (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 22) 28 100% 71,34% 148,56% 79,99%
AVS
2.1.4. Rata avansurilor pentru cumpărări de stocuri R AVS = ⋅ 100
S 29 4,90% 9,75% 0,46% 0,78%
Avansuri pentru cumpărări de stocuri (din BILANŢ rd. 23) 30 593.963 1.164.189 64.567 103.173
IAVS (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 23) 31 100% 196,00% 5,55% 159,79%
CR
2.2. Rata creanţelor RCR = ⋅ 100
AC 32 42,82% 46,83% 50,41% 50,15%
Creanţe – Total (din BILANŢ rd. 30) 33 10.567.054 12.132.012 16.273.281 15.227.818
ICR (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 30) 34 100% 114,81% 134,14% 93,58%
TR
2.3. Rata trezoreriei RTR = ⋅ 100
AC 35 8,07% 7,05% 6,05% 6,36%
Trezorerie – Total (din BILANŢ rd. 33+34) 36 1.990.113 1.826.304 1.953.867 1.932.400
ITR 37 100% 91,77% 106,98% 98,97%
CAV
3. RATA CHELTUIELILOR ÎN AVANS RCAV = ⋅ 100
AB 38 0,16% 0,06% 0,06% 0,35%
CHELTUIELI ÎN AVANS (din BILANŢ rd. 36) 39 106.031 65.128 74.113 440.957
ICAV (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 40
36) 100% 61,42% 113,80% 594,98%
ANALIZA STRUCTURII CAPITALURILOR PROPRII ŞI A DATORIILOR CU AJUTORUL RATELOR DE STRUCTURĂ
GRUPA A de rate ale structurii datoriilor şi capitalului propriu

TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
(PB=DTS+DTML+PV+VAV+CPR+PUB)
(PB =D+G+H+I+J+PUB) 01 68.084.290 116.149.565 130.575.546 124.297.727
1. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE TOTALE
CPR
R AFT = ⋅ 100 (RAFT>30%)
PB 02 79,67% 85,53% 77,84% 85,13%
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (din BILANŢ rd. 85) 03 54.240.355 99.345.413 101.639.119 105.816.870
ICPR (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 85) 04 100% 183,16% 102,31% 104,11%
C 05
1.1. Rata capitalului RC = ⋅ 100
CPR 10,55% 7,77% 7,60% 7,30%
PC 06
1.2. Rata primelor de capital R PC = ⋅ 100
CPR 0.00% 0.00% 0,00% 0,00%
REV 07
1.3. Rata rezervelor din reevaluare R REV = ⋅ 100
CPR 0.00% 68,67% 66,83% 63,61%
R 08
1.4. Rata rezervelor R R = ⋅ 100
CPR 77,20% 16,03% 17,64% 17,20%
REP 09
1.5. Rata rezultatului reportat R REP = ⋅ 100
CPR 12,25% (0,21%) 0,00% 6,36%
RNE 10
1.6. Rata rezultatului exerciţiului R RNE = ⋅ 100
CPR 0.00% 7,74% 7,93% 5,53%
PUB
2. RATA PATRIMONIULUI PUBLIC R PUB = ⋅ 100
PB 11 0.00% 0.00% 0,00% 0,00%
PV
3. RATA PROVIZIOANELOR R PV = ⋅ 100
PB 12 0.00% 0.00% 0.00% 0,71%
4. RATA GENERALĂ A SERVICIULUI DATORIEI (RATA
DT
ÎNDATORĂRII GLOBALE) R SD = ⋅ 100
PB 13 19,44% 14,21% 22,07% 14,16%
DATORII – TOTAL (din BILANŢ rd. 45 + rd. 56 sau din tabelul de sub
bilanţ) 14 13.238.922 16.500.846 28.815.054 17.595.951
15
IDT 100% 124,64% 174,63% 61,07%
DTS
a) Rata îndatorării la termen scurt R SDS = ⋅ 100 16
DT 100% 93,76% 78,66% 69,54%
b) Rata îndatorării la termen mediu şi lung
DTML
R SDl = ⋅ 100 17
DT 0.00% 6,24% 21,34% 30,46%
DB
4.1. Rata datoriilor financiare (bancare) R DB = ⋅ 100 18
DT 19,41% 25,36% 48,96% 22,19%
DATORII FINANCIARE (BANCARE) –TOTAL [din Bilanţ rd.(37+38) +
rd. (48+ 49), adică D.(1+2) + G.(1+2)] 19 2.569.748 4.184.601 14.107.709 3.904.968
IDB 20 100% 162,84% 337,13% 27,68%
DC
4.2. Rata datoriilor comerciale R DC = ⋅ 100 21
DT 62,00% 56,28% 37,69% 52,69%
DATORII COMERCIALE – TOTAL [din Bilanţ (rd.39+40+41) + (rd. 22
50+51+52), adică D.(3+4+5) + G.(3+4+5) 8.208.254 9.286.359 10.860.816 9.271.529
IDC 23 100% 113,13% 116,95% 85,37%
DFC
4.3. Rata datoriilor fiscale R DFC = ⋅ 100
DT 24 16,44% 17,03% 9,32% 16,84%
DATORII FISCALE – TOTAL (din DATE INFORMATIVE „SITUAŢIA 25
CREANŢELOR ŞI A DATORIILOR”) 2.176.593 2.810.175 2.685.607 2.963.783
IDFC 26 100% 129,11% 95,57% 110,36%
Ad
4.4. Rata altor datorii R Ad = ⋅ 100
DT 27 2,15% 1,33% 4,03% 8,28%
ALTE DATORII – TOTAL (din DATE INFORMATIVE „SITUAŢIA 28
CREANŢELOR ŞI A DATORIILOR”) 284.327 219.711 1.160.922 1.455.671
IAd 29 100% 77,27% 528,39% 125,39%
VAV
5. RATA VENITURILOR ÎN AVANS RVAV = ⋅ 100
PB 30 0,89% 0,26% 0,09% 0,00%
VENITURI ÎN AVANS – TOTAL (din BILANŢ rd. 65) 31 605.013 303.306 121.373 0
IVAV (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 65) 32 100% 50,13% 40,02% 0,00%
GRUPA B de rate ale structurii datoriilor şi capitalului propriu
CPM
1. RATA STABILITĂŢII FINANCIARE R SF = ⋅ 100 (> 50%) 01
PB 80,37% 86,67% 82,64% 90,16%
CAPITAL PERMANENT (CPM = CPR+DTML+PV+SI+Vav>1 an +PUB) 02
adică din Bilanţ CPM = rd.85 (J) + rd.56 (G) + rd.60 (H) + rd.61 (I/SI) +
rd.64 (I/Vav>1an) + rd.86
respectiv, echivalentul grupei F (rd. 47) din Bilanţ (rd.19 + rd.46) 54.722.451 100.672.476 107.909.430 112.061.890
ICPM (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 47) 03 100% 183,97% 107,19% 103,85%
2. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN
CPR
R AFTM = ⋅ 100 (> 50%) 04
CPM 99,12% 98,68% 94,19% 94,43%
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (din BILANŢ rd. 85) 05 54.240.355 99.345.413 101.639.119 105.816.870
ICPR (din situaţia EVOLUŢIA POZIŢIEI FINANCIARE rd. 85) 06 100% 183,16% 102,31% 104,11%
CIMP
3. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE R AF = ⋅ 100 ∈ [0-50%] 07
CPR 4,74% 4,21% 13,88% 3,69%
CAPITAL IMPRUMUTAT (CÎMP) = DATORII FINANCIARE PE 08
TERMEN SCURT [D.1 (rd.37) +D.2 (rd.38)] + DATORII
FINANCIARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG [G.1 (rd.
48)+G.2(rd.49)] 2.569.748 4.184.601 14.107.709 3.904.968
IDB 09 100% 162,84% 337,13% 27,68%
CTL
4. RATA ÎNDATORĂRII LA TERMEN R DTL = ⋅ 100 ∈ [0-40%] 10
CPR 0,00% 1,04% 6,05% 3,69%
CTL – CAPITALURI ÎMPRUMUTATE PE TERMEN MEDIU LUNG 11
[din BILANŢ G.1 (rd. 48)+G.2(rd.49)] 0.00 1.028.907 6.148.938 3.904.968
2
CPR 100
5. RATA SECURITĂŢII FINANCIARE R SFIN = ⋅ 100 =
CTL R DTL
(>250%) 12 >>>100% 9655,43% 1652,95% 2709,80%
6. GRADUL DE DEPENDENŢĂ FINANCIARĂ
G DF =
DT
⋅ 100 ∈
[0-200%] 13
CPR 24,41% 16,61% 28,35% 16,63%
DATORII-TOTAL (din BILANŢ rd. 45 + rd. 56 sau din tabelul de sub Bilanţ) 14 13.238.922 16.500.846 28.815.054 17.595.951
IDT 15 100% 124,64% 174,63% 61,07%
O legătură între rata stabilităţii financiare (RSF), rata autonomiei financiare la termen (RAFTM) şi rata autonomiei financiare totale
(RAFT), poate fi stabilită astfel:
CPM CPR R ⋅R
RAFT = ⋅ 100 = SF AFTM
PB CPM 100
Din relaţie se observă că rata autonomiei totale se află în relaţie directă cu rata stabilităţii financiare şi cu rata autonomiei financiare la
termen. Cuantificarea influenţei celor două rate asupra ratei autonomieii financiare totale se poate realiza cu ajutorul procedeului substituţiilor
înlănţuite.
Exemplu cifric, anul 2007 (1) comparativ cu anul 2006 (0):
I. Modificarea absolută a fenomenului analizat
ΔR AFT = R AFT 1 − R AFT 0 = 85,53% - 79,67% = +5,86%

II. Determinarea influenţelor factorilor
RSF 1 ⋅ R AFTM 0 RSF 0 ⋅ R AFTM 0 ΔRSF ⋅ R AFTM 0 (86,67% - 80,37%) ⋅ 99,12%

ΔR AFT (RSF ) = − = = = +6,24%
100 100 100 100%
RSF 1 ⋅ R AFTM 1 RSF 1 ⋅ R AFTM 0 RSF 1 ⋅ ΔR AFTM 86,67% ⋅ (98,68% - 99,12%)
ΔR AFT (R AFTM ) = − = = = −0,38%
100 100 100 100%
III. Relaţia de adevăr
ΔRAFT = ΔRAFT (RSF ) + ΔR AFT (R AFTM )

+ 5,86% = +6,24% - 0,38%
ΔR AFT = R AFT 1 − R AFT 0 = 77,84% − 85,53% = − 7,69%
RSF 1 ⋅ R AFTM 0 RSF 0 ⋅ R AFTM 0 ΔRSF ⋅ R AFTM 0 (82,64% − 86,67% ) ⋅ 98,68%
ΔR AFT (RSF ) = − = = = −3,98%
100 100 100 100%
RSF 1 ⋅ R AFTM 1 RSF 1 ⋅ R AFTM 0 RSF 1 ⋅ ΔR AFTM 82,64% ⋅ (94,19% − 98,68%)
ΔR AFT (R AFTM ) = − = = = −3,71%
100 100 100 100%
ΔRAFT = ΔRAFT (RSF ) + ΔR AFT (R AFTM )

-7,69% = - 3,98% - 3,71%

ΔR AFT = R AFT 1 − R AFT 0 = 85,13% − 77,84% = +7,29%
RSF 1 ⋅ R AFTM 0 RSF 0 ⋅ R AFTM 0 ΔRSF ⋅ R AFTM 0 (90,16% − 82,64% ) ⋅ 94,19%
ΔR AFT (RSF ) = − = = = +7,08%
100 100 100 100%
RSF 1 ⋅ R AFTM 1 RSF 1 ⋅ R AFTM 0 RSF 1 ⋅ ΔR AFTM 90,16% ⋅ (94,43% − 94,19% )
ΔR AFT (R AFTM ) = − = = = +0,21%
100 100 100 100%
ΔRAFT = ΔRAFT (RSF ) + ΔRAFT (RAFTM )

+ 7,29% = + 7,08% + 0,21%
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
ANALIZA INDICATORILOR DE ACTIVITATE
INDICATORI DE ACTIVITATE 2006 2007 2008 2009
CIFRA DE AFACERI NETĂ (din CPP rd.1) 64.629.433 73.659.502 89.849.975 86.821.198
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (din Bilanţ rd. 19) 43.302.272 90.178.607 98.217.389 93.492.198
Viteza de rotaţie
CAN
- număr de rotaţii K AI = (nr. de rotaţii)
AI 1,49 0,82 0,91 0,93
AI
- durată în zile a unei rotaţii D zAI = ⋅ T (T = 365 zile) (zile)
CAN 244,6 446,9 401,1 393,04
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (din Bilanţ rd. 35) 24.675.987 25.905.830 32.284.044 30.364.572
Viteza de rotaţie
CAN
- număr de rotaţii K Ac = (nr. de rotaţii)
AC 2,62 2,84 2,78 2,86
AC
- durată în zile a unei rotaţii D zAC = ⋅ T (T = 365 zile)
CAN 139,4 128,3 131,3 127,6
STOCURI – TOTAL (din Bilanţ rd. 24) 12.118.820 11.947.514 14.056.896 13.204.354
Viteza de rotaţie
CAN
- număr de rotaţii KS = (nr. de rotaţii)
S 5,33 6,17 6,39 6,58
S
- durată în zile a unei rotaţii D zS = ⋅ T (T = 365 zile) (zile)
CAN 68,4 59,2 57,12 55,5
CREANŢE – TOTAL (din Bilanţ rd. 30) 10.567.054 12.132.012 16.273.281 15.227.818
Viteza de rotaţie
CAN
- număr de rotaţii K CR = (nr. de rotaţii)
CR 6,12 6,07 5,52 5,70
CR
- durată în zile a unei rotaţii D zCR = ⋅ T (T = 365 zile) (zile)
CAN 59,7 60,1 66,1 64,0
CREANŢE COMERCIALE (din Bilanţ rd. 25) 8.835.548 11.797.050 15.907.391 14.449.633
Viteza de rotaţie
CAN
- număr de rotaţii K CR −com = (nr. de rotaţii)
CRcom 7,31 6,24 5,65 6,00
CRcom
- durată în zile a unei rotaţii D zCR −com = ⋅ T (T = 365 zile) (zile)
CAN 49,9 58,5 64,6 60,7
DATORII LA TERMEN SCURT (din Bilanţ rd. 45) 13.238.922 15.471.939 22.666.116 12.235.837
Viteza de rotaţie
CAN
- număr de rotaţii K DTS = (nr. de rotaţii)
DTS 4,88 4,76 3,96 7,10
DTS
- durată în zile a unei rotaţii D zDTS = ⋅ T (T = 365 zile) (zile)
CAN 74,8 76,7 92,2 51,4
DATORII COMERCIALE-FURNIZORI (din Bilanţ rd. 40 + rd.41) 8.118.695 9.210.297 10.855.782 9.269.190
Viteza de rotaţie
CAN
- număr de rotaţii K Fz = (nr. de rotaţii)
Fz 7,96 8,00 8,28 9,37
Fz
- durată în zile a unei rotaţii D zFz = ⋅ T (T = 365 zile) (zile)
CAN 45,9 45,6 44,1 39,0
ANALIZA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII FINANCIARE
INDICATORI MODEL DE CALCUL 2006 2007 2008 2009

din Bilanţ
grupa B (rd.35) + grupa C
ACTIVE CURENTE (AC*) (rd.36) 24.782.018 25.970.958 32.358.157 30.805.529
din Bilanţ
DATORII CURENTE (DTS*) grupa D (rd. 45) + grupa I/rd.63 13.361.839 15.477.089 22.666.116 12.235.837
din Bilanţ
STOCURI (S) rd. 24 12.118.820 11.947.514 14.056.896 13.204.354
din Bilanţ
TREZORERIA (TR) rd. 33 + rd.34 1.990.113 1.826.304 1.953.867 1.932.400
CREDITE BANCARE PE TERMEN din Bilanţ
SCURT (CBS) rd. 38 2.569.748 3.155.694 7.958.771 0
CREDITE BANCARE PE TERMEN din Bilanţ
MEDIU ŞI LUNG rd. 49
(CBTL) 0.00 1.028.907 6.148.938 3.904.968
CAPITAL PROPRIU (CPR) din Bilanţ rd. 85 54.240.355 99.345.413 101.639.119 105.816.870
din Bilanţ
DATORII TOTALE (DT) grupa D (rd. 45) + Grupa G (rd.
56) 13.238.922 16.500.846 28.815.054 17.595.951
din Bilanţ
ACTIVE TOTALE (AT) grupa A (rd. 19) + grupa B (rd.
35) + grupa C (rd. 36) 68.084.290 116.149.565 130.575.546 124.297.727
REZULTATUL BRUT AL din CPP
EXERCIŢIULUI (RBE) rd. 62 8.439.832 9.519.705 9.615.349 7.415.745
CHELTUIELI PRIVIND DOBÂNZILE din CPP
(CHD) rd. 48 277.815 309.088 1.123.562 1.190.972
REZULTATUL BRUT ÎNAINTE DE
DEDUCEREA IMPOZITULUI ŞI
CHELTUIELILOR PRIVIND
DOBÂNZILE (EARNING BEFORE RBDIT = RBE + CHD
INTREST AND TAXES) (RBDIT) (din CPP rd. 62 + rd. 48) 8.717.647 9.828.793 10.738.911 8.606.717
1. LICHIDITATEA CURENTĂ (GENERALĂ) LG = AC*- DTS*
(acest indicator este, de fapt, echivalentul
grupei E din Bilanţ: „Active circulante nete,
respectiv datorii curente nete” (rd. 46) 11.420.179 10.493.869 9.692.041 18.569.692
∗
AC
RATA LICHIDITĂŢII CURENTE RLG = ⋅ 100
(GENERALE) RLG ∈ [200-250%] DTS ∗ 185,47% 167,80% 142,76% 251,76%
2. LICHIDITATEA IMEDIATĂ LI = (AC*-S) – DTS*
(INTERMEDIARĂ, TEST ACID) - 698.641 -1.453.645 - 4.364.855 5.365.338
RATA LICHIDITĂŢII IMEDIATE ∗
AC − S
(INTERMEDIARE) RLI = ⋅ 100
RLI ∈ [100-150%] DTS ∗ 94,77% 90,61% 80,74% 143,85%
3. LICHIDITATEA EFECTIVĂ LE = TR – DTS* - 11.371.726 -13.650.785 - 20.712.249 - 10.303.437
RATA LICHIDITĂŢII EFECTIVE RLE ∈ [40-
TR
RLE = ⋅ 100
60%] DTS ∗ 14,89% 11,80% 8,62% 15,79%
r
1. SOLVABILITATEA GENERALĂ SG = AB – RC 54.722.451 99.643.569 101.760.492 108.156.922
ABr –reprezintă activul bilanţier recalculat sau ABr = AI+AC+CAV-DTS* =
activul rămas după ce s-a făcut faţă datoriilor =AI+AC*-DTS*=
curente (acest indicator este, de fapt, = AI + LG
echivalentul grupei F din Bilanţ: “Active CPM = CPR + DTML + PV + SI +
totale minus datorii curente” (rd.47) sau + Vav>1 an + PUB
Capitalul permanent (CPM) 54.722.451 100.672.476 107.909.430 112.061.890
RC – ratele curente + dobânda aferentă din Bilanţ
creditelor pe termen mediu şi lung de la bancă rd. 49
(din Bilanţ rd. 49) 0,00 1.028.907 6.148.938 3.904.968
r
AB
RATA SOLVABILITĂŢII GENERALE RSG = ⋅ 100
(> 180%) RC >>>100% 9784,41% 1754,93% 2869,73%
SM = ABr – RCM
RCM – ratele curente + dobânda
aferentă creditelor pe termen mediu
(din „Situaţia creanţelor şi a datoriilor”
– tot creditul este pe termen mediu,
2. SOLVABILITATEA PE TERMEN MEDIU adică 1-5 ani) 54.722.451 99.643.569 101.760.492 108.156.922
r
AB
RSM = ⋅ 100
RATA SOLVABILITĂŢII PE TERMEN MEDIU RCM >>>100% 9784,41% 1754,93% 2869,73%
SL = ABr* - RCL
r*
AB = AI + LG – RCM
RCL - ratele curente + dobânda
3. SOLVABILITATEA PE TERMEN LUNG aferentă creditelor pe termen lung 54.722.451 99.643.569 101.760.492 108.156.922
(din „Situaţia creanţelor şi a datoriilor”
– nu avem credite pe termen lung,
adică peste 5 ani)
AB r ∗
RSL = ⋅ 100
RATA SOLVABILITĂŢII PE TERMEN LUNG RCL >>>100% >>>100% >>>100% >>>100%
ALTE RATE ALE SOLVABILITĂŢII
1. RATELE DE DEPENDENŢĂ FINANCIARĂ
CBS + CBTL − TR
1.1. THE DEBT EQUITY RATIO DER = ⋅ 100
CPR 1,07% 2,37% 11,96% 1,86%
1.2. THE DEBT TO THE DEPT PLUS CBS + CBTL
EQUITY RATIO DDER = ⋅ 100
CBS + CBTL + CPR 4,52% 4,04% 12,19% 3,56%
2. RATA PÂRGHIEI FINANCIARE ÎN DT
RAPORT CU TOTALUL ACTIVELOR FLRA = ⋅ 100
(FINANCIAL LEVERAGE RATIO) AT 19,44% 14,21% 22,07% 14,16%
3. RATA PÂRGHIEI FINANCIARE ÎN
RAPORT CU CAPITALUL PROPRIU DT
(FINANCIAL LEVERAGE RATIO) sau FLRC = ⋅ 100
GRADUL DE DEPENDENŢĂ FINANCIARĂ CPR
(a se vedea grupa B de rate ale structurii
datoriilor şi capitalurilor proprii) 24,41% 16,61% 28,35% 16,63%
RBDIT
4. GRADUL DE ACOPERIRE A DOBÂNZII TIER = ⋅ 100
(TIMES INTEREST EARNED RATIO) CHD 3137,93% 3179,93% 955,17% 722,66%
ANALIZA PERFORMANŢELOR FINANCIARE
ANALIZA DE ANSAMBLU A PERFORMANŢELOR FINANCIARE
INDICATORI VALORI ABSOLUTE INDICI CU BAZA ÎN LANŢ
2006 2007 2008 2009 2006 2007 2008 2009
a). NIVELUL DE EXPLOATARE
VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL (VExpl)
(din CPP rd.11) 67.900.801 76.258.486 97.570.553 87.878.774 100% 112,31% 127,95% 90,07%
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (CExpl)
(din CPP rd. 34) 59.523.579 66.137.243 86.376.160 78.979.809 100% 111,11% 130,60% 91,44%
REZULTATUL EXPLOATĂRII (RExpl)
RExpl=VExpl - CExpl (din CPP rd. 35 sau rd. 36) 8.377.222 10.121.243 11.194.393 8.898.965 100% 120,82% 110,60% 79,49%
Producţia vândută (QV) (din CPP rd. 2) 57.935.822 66.263.615 82.830.804 79.074.515 100% 114,37% 125,00% 95,47%
Venituri din vânzarea mărfurilor (VVM) (din CPP rd. 3) 6.693.611 7.395.887 7.019.171 7.746.683 100% 110,49% 94,91% 110,36%
Reduceri comerciale acordate (R) (din CPP rd. 4) 0.00 0.00 0.00 0.00 100% 0,00% 0,00% 0,00%
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete
(VS) (din CPP rd. 6) 0.00 0.00 0.00 0.00 100% 0,00% 0,00% 0,00%
CIFRA DE AFACERI NETĂ (CAN)
CAN = Qv + Vvm – R + VS (din CPP rd.1) 64.629.433 73.659.502 89.849.975 86.821.198 100% 113,97% 121,98% 96,63%
(+ ∆QS) SOLD C (din CPP rd. 7) 2.956.791 1.089.724 4.703.915 213.240 100% 36,85% 431,66% 4,53%
(- ∆QS) SOLD D (din CPP rd. 8) 0.00 0.00 0.00 0.00 100% 0,00% 0,00% 0,00%
Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi
capitalizată (Qi) (din CPP rd. 9) 0.00 18.324 0.00 0.00 100% 100% 0,00% 0,00%
PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (Qex) Qex=QV ± ∆Qs + Qi 60.892.613 67.371.663 87.534.719 79.287.755 100% 110,64% 129,93% 90,58%
Cheltuieli privind mărfurile (Ca) (din CPP rd. 15) 5.220.569 5.795.671 5.774.925 5.218.254 100% 111,02% 99,64% 90,36%
MARJA COMERCIALĂ (MC) MC=VVM – Ca 1.473.042 1.600.216 1.244.246 2.528.429 100% 108,63% 77,75% 203,21%
Cheltuieli materiale -Total (CM)
(din CPP rd.12 + rd.13 + rd.14) 21.233.708 21.234.385 36.564.007 26.017.585 100% 100,00% 172,21% 71,16%
Cheltuieli privind prestaţiile externe (Lt) (din CPP rd. 27) 9.442.533 11.843.827 15.768.581 17.781.092 100% 125,43% 133,14% 117,76%
MARJA INDUSTRIALĂ (MI) MI=Qex - (CM+Lt) 30.216.372 34.293.451 35.199.131 35.489.078 100% 113,49% 102,64% 100,82%
VALOAREA ADĂUGATĂ (VA) VA = MC + MI 31.689.414 35.893.667 36.443.377 38.017.507 100% 113,27% 101,53% 104,32%
Cheltuieli din exploatare privind amortizările şi provizioanele
(Cexpl/a,p) (din CPP rd. 21 + rd. 24 + rd. 32) 4.914.589 5.415.333 6.585.641 8.390.869 100% 110,19% 121,61% 127,41%
Alte cheltuieli din exploatare (ACexpl (Dd)) (din CPP rd.29) 1.303.495 4.862.691 1.838.136 1.552.368 100% 373,05% 37,80% 84,45%
Venituri din exploatare privind provizioanele (Vexpl/p)
(din CPP rd. 22 + rd. 25 + rd. 33) 79.232 405.985 697.045 454.675 100% 512,40% 171,69% 65,23%
Alte venituri din exploatare (AVexpl) (din CPP rd. 10) 314.577 1.490.936 3.016.663 844.336 100% 473,95% 202,33% 27,99%
REZULTATUL BRUT AL EXPLOATĂRII (RBExpl) sau
EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATĂRII (EBE)
EBE = RExpl + Cexpl/a,p + ACexpl(Dd) - Vexpl/p - AVexpl 14.201.497 18.502.346 15.904.462 17.543.190 100% 130,28% 85,96% 110,30%
sau EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATĂRII (EBE)
EBE = (VA+VS) - (CP + It) 14.201.497 18.502.346 15.904.462 17.543.190 100% 130,28% 85,96% 110,30%
Cheltuieli cu personalul (CP) (din CPP rd. 17) 16.911.536 16.779.138 19.724.898 19.645.598 100% 99,22% 117,56% 99,60%
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (It) (din
CPP rd. 28) 576.381 612.183 814.017 828.719 100% 106,21% 132,97% 101,81%
b). NIVELUL FINANCIAR
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (VF) (din CPP rd. 44) 421.776 324.694 1.013.534 491.691 100% 76,98% 312,15% 48,51%
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (CF)
(din CPP rd. 51) 359.166 926.232 2.592.578 1.974.911 100% 257,88% 279,91% 76,18%
REZULTATUL FINANCIAR (RF)
RF = VF - CF (din CPP rd. 52 sau rd.53) 62.610 - 601.538 - 1.579.044 - 1.483.220 100% (1060,77%) (262,50%) (93,93%)
Cheltuieli financiare privind amortizarea şi provizioanele (Cfin/a,p)
(din CPP rd. 46) 0.00 0.00 0.00 0.00 100% 0,00% 0,00% 0.00%
Alte cheltuieli financiare (ACfin) (din CPP rd. 50) 81.351 617.144 1.469.016 783.939 100% 758,62% 238,03% 53,36%
Venituri financiare privind provizioanele (Vfin/p)
(din CPP rd. 47) 0.00 0.00 0.00 0.00 100% 0,00% 0,00% 0,00%
Alte venituri financiare (AVfin) (din CPP rd. 43) 341.473 254.685 944.593 434.887 100% 74,58% 370,89% 46,04%
REZULTATUL BRUT FINANCIAR (RBF)
RBF = RF + Cfin/a,p + ACfin - Vfin/p - AVfin -197.512 -239.079 -1.054.621 - 1.134.168 100% (121,04%) (441,12%) (107,54%)
REZULTATUL CURENT (RC)
RC = RExpl + RF (din CPP rd. 54 sau rd. 55) 8.439.832 9.519.705 9.615.349 7.415.745 100% 112,79% 101,00% 77,12%
c). NIVELUL EXTRAORDINAR
VENITURI EXTRAORDINARE (VExtr) (din CPP rd. 56) 0.00 0.00 0.00 0.00 100% 0,00% 0,00% 0,00%
CHELTUIELI EXTRAORDINARE (CExtr) (din CPP rd. 57) 0.00 0.00 0.00 0.00 100% 0,00% 0,00% 0,00%
REZULTATUL EXTRAORDINAR (RExtr)
RExtr = VExtr - CExtr (din CPP rd. 58 sau rd. 59) 0.00 0.00 0.00 0.00 100% 0,00% 0,00% 0,00%
REZULTATUL BRUT EXTRAORDINAR (RBExtr)
RBExtr = RExtr + Cextr/a,p + ACextr - Vextr/p - AVextr 0.00 0.00 0.00 0.00 100% 0,00% 0,00% 0,00%
d). NIVELUL GLOBAL
REZULTATUL BRUT TOTAL (RBT)
RBT= RBExpl + RBF + RBExtr 14.003.985 18.263.267 14.849.841 16.409.022 100% 130,41% 81,31% 110,5%
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI (RBE)
RBE = RExpl + RF + RExtr (din CPP rd. 62 sau rd. 63) 8.439.832 9.519.705 9.615.349 7.415.745 100% 112,79% 101,00% 77,12%
Cheltuieli privind dobânzile (CHD) (din CPP rd. 48) 277.815 309.088 1.123.562 1.190.972 100% 111,26% 363,51% 106,0%
REZULTATUL BRUT ÎNAINTE DE DEDUCEREA DOBÂNZILOR
ŞI IMPOZITELOR (RBDI)
RBDI=RBE + CHD 8.717.647 9.828.793 10.738.911 8.606.717 100% 112,75% 109,26% 80,15%
Impozitul pe profit (IP) (din CPP rd. 64) 1.361.175 1.425.711 1.557.278 1.566.292 100% 104,74% 109,23% 100,58%
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI (RNE)
RNE = RBE – IP (din CPP rd. 66 sau rd. 67) 7.078.657 8.093.994 8.058.071 5.849.453 100% 114,34% 99,56% 72,59%
CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE (CAF)
CAF = EBE + AVexpl - ACexpl + VF - Vfin/p - CF + Cfin/a,p +
VExtr - Vextr/p - CExtr + Cextr/a,p - IP 11.914.014 13.103.342 13.946.667 13.785.646 100% 109,98% 106,44% 98,85%
sau CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE (CAF)
CAF = RNE + Cexpl/a,p + Cfin/a,p + Cextr/a,p - Vexpl/p - Vfin/p
- Cextr/p 11.914.014 13.103.342 13.946.667 13.785.646 100% 109,98% 106,44% 98,85%
Dividende (DIV) (din Nota explicativă nr. 3 „Repartizarea profitului” 0,00 3.815.538 0.00 0.00 0.00 100% 0.00% 0.00%
CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE NETĂ (CAFN)
CAFN = CAF – DIV 11.914.014 9.287.804 13.946.667 13.785.646 100% 77,96% 150,16% 98,85%
ANALIZA PERFORMANŢELOR FINANCIARE CU AJUTORUL RATELOR DE RENTABILITATE

a). RATELE RENTABILITĂŢII ECONOMICE
din Bilanţ rd. 19 + rd.35 + rd. 36
Activele totate (AB) AB = A + B + C 68.084.290 116.149.565 130.575.546 124.297.727
Rezultatul brut al exerciţiului (RBE) din CPP rd. 62 8.439.832 9.519.705 9.615.349 7.415.745
RBE
R RE = ⋅ 100
1. Rata rentabilităţii economice AB 12,40% 8,20% 7,36% 5,97%
Rezultatul exploatării (Rexpl) din CPP rd. 35 8.377.222 10.121.243 11.194.393 8.898.965
RExpl
R RExp = ⋅ 100
2. Rata rentabilităţii exploatării AB 12,30% 8,71% 8,57% 7,16%
Rezultatul net al exerciţiului (RNE) din CPP rd. 66 sau din Bilanţ rd. 82 7.078.657 8.093.994 8.058.071 5.849.453
3. Rata rentabilităţii activelor totale (Return to Assets

– ROA) sau Rata rentabilităţii investiţiei (return on RNE
ROA( ROI ) = ⋅ 100
Investment – ROI) AB 10,40% 6,97% 6,17% 4,71%
Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi a RBDI = RBE + CHD
impozitelor (RBDI) din CPP rd. 62 + rd. 48 8.717.647 9.828.793 10.738.911 8.606.717
RBDI
R PA = ⋅ 100
4. Rata profitului activelor AB 12,80% 8,46% 8,22% 6,92%
RBE , RNE
RR = ⋅ 100
5. Rata rentabilităţii comerciale CAN
Cifra de afaceri netă (CAN) din CPP rd. 01 64.629.433 73.659.502 89.849.975 86.821.198
RBE
R RB = ⋅ 100
5.1. Rata rentabilităţii brute (Rata marjei brute) CAN 13,06% 12,92% 10,70% 8,54%
RNE
R RN = ⋅ 100
5.2. Rata rentabilităţii nete (Rata marjei nete) CAN 10,95% 11,00% 8,97% 6,74%
Cheltuieli totale ale exerciţiului (CTE) din CPP rd. 61 59.882.745 67.063.475 88.968.738 80.954.720
RNE
R RG = ⋅ 100
6. Rata rentabilităţii generale CTE 11,82% 12,07% 9,06% 7.23%
b). RATELE RENTABILITĂŢII CAPITALURILOR PROPRII
Capitaluri proprii din Bilanţ rd. 85 54.240.355 99.345.413 101.639.119 105.816.870
RBE
R RCPR = ⋅ 100
1. Rata rentabilităţii capitalului propriu CPR 15,56% 9,58% 9,46% 7,00%
2. Rata rentabilităţii financiare (Return on equity – RNE
R RF ( ROE ) = ⋅ 100
ROE) CPR 13,05% 8,15% 7,93% 5,53%
Cheltuieli privind dobânzile (CHD) din CPP rd. 48 277.815 309.088 1.123.564 1.190.972
RBDI
R ADOB = ⋅ 100
3. Rata de acoperire a dobânzilor CHD 3137,93% 3179,93% 955,79% 722,66%
c). RATELE DE RANDAMENT BURSIER (RATELE RANDAMENTULUI INVESTIŢIILOR DE CAPITAL)
RNE
EPS =
1. Câştigul pe acţiune (Earning per Share – EPS) NA 3,09 2,62 2,61 1,89
Din nota explicativă nr. 7 „Participaţii şi surse de
Număr de acţiuni (NA) finanţare” 2.289.318 3.089.318 3.089.318 3.089.318
EPS
RCP = ⋅ 100
PPA
RNE RNE
RCP = ⋅ 100 = ⋅ 100
2. Rata capitălizării profitului Capitalizare bursieră PPA ⋅ NA
PPA
PER = ⋅ 100
EPS
3. Coeficientul de capitalizare bursieră (Price to Capitaliza rea bursieră PPA ⋅ NA
PER = ⋅ 100 = ⋅ 100
Earning Ratio - PER) RNE RNE
4. Raportul dintre valoarea de piaţă şi valoarea
contabilă a unei acţiuni (Market to Book Ratio – PPA
MTBR =
MTBR) VCA
DIV
R DIV = ⋅ 100
5. Rata distribuirii dividendelor RNE 0.00% 47,14% 0.00% 0.00%
DIVA DIV
R RD = ⋅ 100 ; DIVA =
PPA NA
DIV
R RD = ⋅ 100
6. Rata capitalizării dividendului (Randamentul Capitalizare bursieră
dividendelor)
7. Rata de acoperire a dividendelor (Capacitatea de RNE
R ADIV = ⋅ 100
acoperire a dividendelor) DIV 0.00% 212,13% 0.00% 0.00%
PPA – preţul de piaţă al unei acţiuni (S.C. FARMEC S.A. Cluj-Napoca nu este cotată la Bursă, deci acțiunile nu au preţ de piaţă)
VCA – valoarea contabilă (nominală) a unei acţiuni (2,5 lei / actiune )
DIVA – dividende pe acţiune
ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT
MODELUL ALTMAN

Capital circulant (Cc ) Fond de rulment ( FRN )
X1 = =
X1 - flexibilitatea firmei Activ total ( AB) Activ total ( AB) 0,1677 0,090 0,0742 0,1494
AB = AI + AC + CAV (AB = A + B + C)
Activ total (AB) din Bilanţ AB = rd.19 + rd.35 + rd.36 68.084.290 116.149.565 130.575.546 124.297.727
Fondul de rulment net sau Capitalul de
lucru reprezintă echivalentul grupei E
din Bilanţ (rd.46), adică Active
circulante nete, respectiv datorii FRN = AC* - DTS*
curente nete din Bilanţ rd.46 11.420.179 10.493.869 9.692.041 18.569.692
Pr ofit reinvestit ( PRI )
X2 =
X2 - rata autofinanţării activelor totale Activ total ( AB) 0,1039 0,0368 0,0617 0,0471
Rezultatul net al exerciţiului (RNE) din CPP rd. 66 sau din Bilanţ rd. 82 7.078.657 8.093.994 8.058.071 5.849.453
din Nota explicativă nr. 3 „Repartizarea
Dividende acordate (DIV) profitului” 0,00 3.815.538 0.00 0.00
Profit reinvestit (PRI) PRI = RNE – DIV 7.078.657 4.278.456 8.058.071 5.849.453
RBDI
X3 =
X3 - rata rentabilităţii economice Activ total ( AB ) 0,1280 0,0846 0,0822 0,0692
RBDI=RBE + CHD
din CPP rd. 62 + rd. 48
Rezultatul brut înainte de deducerea sau
dobânzilor şi impozitelor (RBDIT) din Situaţia "Analiza performanţelor financiare” 8.717.647 9.828.793 10.738.911 8.606.717
Capital social (C S ) sau Valoarea de piata a actiunilor (VP )
X4 =
X4 - capacitatea de îndatorare a firmei Datorii totale ( DT ) 0,4323 0,4681 0,2680 0,4389
Capitalul subscris vărsat (Cs) sau
Valoarea de piaţă a acţiunilor (VP) din Bilanţ rd.66 5.723.295 7.723.295 7.723.295 7.723.295
DT=DTS + DTML
Datorii totale (DT) (din Bilanţ rd.45 + rd.56) 13.238.922 16.500.846 28.815.054 17.595.951
Cifra de afaceri neta (CAN )
X5 =
X5 - randamentul activelor Activ total ( AB) 0,9493 0,6342 0,6881 0,6985
Cifra de afaceri netă (CAN) din CPP rd.1 64.629.433 73.659.502 89.849.975 86.821.198
Valoarea funcţiei scor "Z" Altman Z = 1,2X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 + 0,999X5 1,9771 1,3531 1,2949 1,4347
- nivelul I: firme solvabile (Z > 3 sau 2,7)
- nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare, care pot fi remediate dacă se aplică strategia adecvată situaţiei (1,8 < Z < 3 sau 2,7)
- nivelul III: firme falimentare (Z < 1,8)
MODELUL CONAN-HOLDER

∗
Active curente ( AC ) − Stocuri( S )
X1 =
X1 - rata lichidităţii intermediare Datorii curente( DTS * ) 0,9477 0,9061 0,8074 1,4385
Active curente (AC*) AC*=AC + CAV (din Bilanţ rd.35 + rd.36) 24.782.018 25.970.958 32.358.157 30.805.529
Stocuri (S) din Bilanţ rd.24 12.118.820 11.947.514 14.056.896 13.204.354
Datorii curente (DTS*) DTS*=DTS + Vav<1an (din Bilanţ rd.45 + rd.63) 13.361.839 15.477.089 22.666.116 12.235.837
Capital permanent (CPM )
X2 =
X2 - rata stabilităţii financiare Pasiv total (PB) 0,8037 0,8667 0,8264 0,9016
CPM = CPR+DTML+PV+SI+Vav>1an+PUB
Capitalul permanent (CPM) reprezintă (din Bilanţ
echivalentul grupei F (rd.47) din Bilanţ, rd.85+rd.56+rd.60+rd.61+rd.64+rd.86
adică „Total active minus datorii sau
curente” din Bilanţ rd.47 = rd.19 + rd.46) 54.722.451 100.672.476 107.909.430 112.061.890
PB = DTS+DTML+PV+VAV+CPR+PUB
PB = D+G+H+I+J+PUB
Pasiv total (PB) (Total capitaluri proprii (din Bilanţ PB = rd.45 + rd.56 + rd.60 + rd.65
şi datorii) + rd.85 + rd.86) 68.084.290 116.149.565 130.575.546 124.297.727
Cheltuieli financiare(CF )
X3 - gradul de finanţare a vânzărilor X3 =
din surse externe Cifra de afaceri neta (CAN ) 0,0056 0,0126 0,0289 0,0227
Cheltuieli financiare (CF) din CPP rd.51 359.166 926.232 2.592.578 1.974.911
Cifra de afaceri netă (CAN) din CPP rd.1 64.629.433 73.659.502 89.849.975 86.821.198
Cheltuieli cu personalul (CP )
X4 - gradul de remunerare a X4 =
personalului Valoarea adaugata (VA) 0,5337 0,4675 0,5412 0,5168
Cheltuieli cu personalul (CP) din CPP rd.17 16.911.536 16.779.138 19.724.898 19.645.598
VA = MC + MI (din Situaţia „Analiza
Valoarea adăugată (VA) performanţelor financiare”) 31.689.414 35.893.667 36.443.377 38.017.507
Re zultatul exp loatarii ( RExpl )
X5 - ponderea rezultatului exploatării X5 =
în valoarea adăugată Valoarea adaugata (VA) 0,2645 0,2819 0,3072 0,2341
Rezultatul exploatării (RExpl) din CPP rd.35 8.377.222 10.121.243 11.194.393 8.898.965
Valoarea funcţiei scor "Z" Conan-
Holder Z = 16X1 + 22X2 - 87X3 - 10X4 + 24X5 33,3702 34,5645 30,5457 41,3267
- nivelul I: firme solvabile (Z > 9)
- nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare, care pot fi remediate dacă se aplică strategia adecvată situaţiei (4 < Z < 9)
- nivelul III: firme falimentare (Z < 4)
TEST AF 01
1. Factorii calitativi:
a). au aceeaşi natură ca şi fenomenul analizat; b). sunt factori extensivi; c). exprimă esenţa
fenomenului analizat; d). se analizează primii într-un model de analiză, ţinând cont de ordinea de
analiză.
2. În cadrul procedeului substituţiilor înlănţuite:

a). nu se ţine cont de ordinea de analiză; b). factorul analizat revine la starea (0) în următoarea relaţie
de analiză; c). abaterea fenomenului este egală cu suma influenţelor parţiale ale factorilor; d). primul
factor analizat are o influenţă izolată.
3. Coeficientul de regresie (b≠0) exprimă:

a). intensitatea legăturii dintre fenomen şi factor; b). faptul că nu există relaţii de cauzalitate între
fenomen şi factorul de influenţă; c). proporţia influenţei factorului asupra fenomenului analizat în cazul
legăturilor nedeterministe; d). sensul legăturii dintre fenomen şi factor.
Ct
4. Fie modelul de analiză a costului unitar cu  . Cunoscând următoarele date de analiză
Q
Ct1=120.000 lei, Ct0=100.000 lei, iar Icu=80%, atunci influenţa factorului calitativ prin procedeul indicilor
este egală cu:
a). 70%; b). 13,33%; c). 20%; d). 150%. Justificaţi răspunsul!
5. În modelul de analiză a cheltuielilor materiale (Cm - lei- ) la nivelul unui sortiment Cm = q . m

(unde q reprezintă cantitatea - buc - , m reprezintă cheltuielile cu materia primă la nivel de sortiment -
lei/buc -) se cunosc următoarele date: abaterea absolută a fenomenului este egală cu – 300 lei,
q1 = 50 buc, m0 = 10 lei/buc, m1 = 12 lei/buc, atunci influența factorului cantitativ prin procedeul
substituțiilor înlănțuite are valoarea egală cu:
a). 100 lei; b). 600 lei; c). -100 lei; d). - 400 lei. Justificaţi răspunsul!
6. Rata autonomiei financiare totale:

a). este o rată de structură a activului bilanţier; b). pune în evidenţă dinamica (evoluţia) capitalului
permanent; c). creşte în condiţiile în care celelalte elemente ale pasivului bilanţier, altele decât
capitalul propriu, cresc într-un ritm inferior ritmului de creştere a capitalului propriu; d). este influenţată
de rata generală a serviciului datoriei în mod direct proporțional.
7. Dacă IACP>100%, ICAN>100%, IACP<ICAN, înseamnă că:

a). ritmul creşterii valorii ACP (imobilizărilor corporale) este mai mare decât ritmul de creştere a
amortizării, casării sau vânzării de ACP (imobilizări corporale), dar acestea au fost utilizate ineficient;
b). aceeaşi situaţie dar au fost utilizate eficient; c). a crescut valoarea ACP, dar s-a accelerat viteza lor
de rotaţie; d). reflectă o situaţie nefavorabilă care se înregistrează de obicei în perioade neinflaţioniste.
8. Lichiditatea:
a). arată capacitatea firmei de a-şi acoperi din activele curente datoriile la termen mediu şi lung; b).
arată capacitatea firmei de a-şi onora la scadenţă ratele şi dobânzile aferente creditelor angajate faţă
de bănci indiferent de perioada de angajare a acestor obligaţii; c). scade dacă firma reduce perioada
între două încasări succesive şi măreşte perioada între două plăţi succesive; d). sporeşte dacă creşte
numărul de rotaţii a obligaţiilor faţă de furnizori în raport cu numărul de rotaţii a creanţelor clienţi.
9. Fie următoarele date de analiză:
INDICATORI P(0) R(1)
Terenuri şi construcţii 1.200.000 1.700.000
Instalaţii tehnice şi maşini 500.000 700.000
Materii prime şi materiale consumabile 900.000 1.100.000
Producţia în curs de execuţie 700.000 800.000
Produse finite şi mărfuri 1.100.000 1.200.000
Creanţe comerciale 1.200.000 1.000.000
Alte creanţe 400.000 400.000
Casa şi conturi la bănci 300.000 500.000
Investiţii financiare pe termen scurt 200.000 200.000
Capital şi rezerve-total, din care: 3.000.000 3.500.000
- capital subscris şi vărsat 1.000.000 1.200.00
Sume datorate instituţiilor de credit-total, din care: 2.700.000 3.000.000
- credite bancare pe termen scurt 1.200.000 2.000.000
Datorii comerciale-furnizori (<1 an) 600.000 800.000
Alte datorii (<1 an) 200.000 300.000
Cifra de afaceri netă, din care: 5.400.000 6.200.000
Venituri din vânzarea mărfurilor 2.000.000 3.000.000
Variaţia stocurilor (sold creditor) 1.500.000 1.800.000
Cheltuieli materiale-totale 2.500.000 2.600.000
Cheltuieli privind mărfurile 1.000.000 1.200.000
Cheltuieli cu personalul 2.000.000 2.200.000
Cheltuieli privind prestaţiile externe 300.000 700.000
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 700.000 500.000
Venituri financiare 200.000 250.000
Cheltuieli financiare (Cheltuieli privind dobânzile) 350.000 200.000
Ataşaţi lângă rezultatele pe care le consideraţi corecte, numai pentru perioada R(1), simbolul
aferent fondului de rulment net sau al lichidității curente în formă absolută (FRN - grupa E), simbolul
aferent capitalului permanent sau angajat (CPM - grupa F) și simbolul aferent Rezultatului brut al
exercițiului (RBE). Justificaţi răspunsul!
a). 850.000 lei; b). 2.100.000 lei; c). 3.000.000 lei; d). 2.600.000 lei; e). 3.500.000 lei ; f). 4.500.000.
10. Referitor la rata stabilităţii financiare, pe baza datelor din tabel, putem afirma următoarele:
a). scade de la o perioadă la alta; b). influenţa ei asupra ratei autonomiei totale este nefavorabilă
(arătaţi relaţia de calcul a influenţei și valoarea acesteia); c). rata scade în perioada R(1) faţă de
perioada P(0), datorită ritmului mai accentuat de creștere a datoriilor pe termen scurt față de ritmul de
creștere a capitalului permanent. Justificaţi răspunsul!!
11. Pentru perioada P(0), putem afirma următoarele referitor la ratele lichidităţii şi solvabilităţii
financiare:
a). rata lichidităţii generale depăşeşte valoarea de 250%; b). rata lichidităţii efective a scăzut în
perioada R(1) faţă de perioada P(0); c). rata solvabilităţii financiare arată că activul rămas (recalculat)
acoperă ratele curente şi dobânda aferentă creditelor la termen mediu şi lung în proporţie de 300%; d).
viteza de rotație a creanțelor totale s-a accelerat de la o perioadă la alta. Justificaţi răspunsul!
12. Aplicând modelul „Z” Conan-Holder (Z=16X1 + 22X2 – 87X3 – 10X4 + 24X5), pentru
perioada P(0), putem spune că:
a). firma este în stare de faliment; b). firma este solvabilă; c). 4<Z<9; d). Z>9. Justificaţi răspunsul!
Grila 1 Grila 2
1. b 1. a,b
2. d 2. a
3. a,c 3. b
4. b,c 4. Toate variantele
5. a 5. d
6. Nicio variantă 6. Nicio variantă
Grila 3 Grila 6
1. a 1. a
2. b,c 2. b
3. Nicio variantă 3. a,c
4. c,d 4. c
5. c 5. Toate variantele
6. d 6. c,d
Grila 7 Grila 8
1. b 1. a
2. c 2. c
3. a,d 3. d
4. b,c 4. c,d
5. Nico variantă 5. Toate variantele
6. b,d 6. Nicio variantă

Seminar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEMINAR 3 – ANALIZĂ FINANCIARĂ, CIG 2021-2022

Conţinutul şi etapele procesului de analiză a activităţii economice

ETAPE (notițe din curs)

Exemplu : Productivitatea medie anuală a muncii

Model de analiză (determinist/cert)

5. Sintetizarea rezultatelor analizei, pe baza ei stabilindu-se concluziile şi aprecierile asupra

În construirea modelului de analiză a fenomenului pornim de la evoluția reală a fenomenului, astfel:

Transpunerea fenomenului în următoarea schemă:

!!! I. Analiza presupune trecerea de la aparență la esență

Factorii cantitativi Factorii calitativi

În cazul fenomenului analizat (Fs):

• Notați 5 exemple de factori cantitativi, respectiv calitativi.

• Pe baza modelului practic de descompunere prezentat anterior (Fs), realizați un model de

În cadrul acestei grupe, procedeele se clasifică după următoarele criterii:

Procedee aplicabile în cazul legăturii deterministe (certe, funcționale)

Procedee de cuantificare a influențelor în mărimi absolute

Aplicarea procedeelor în cazul relației de produs

INDICATORI U.M. P (0) P (1)

Cuantificarea influențelor factorilor se poate efectua prin următoarele procedee:

1. Procedeul determinării izolate a influenței factorilor (cazul teoretico-matematic)

Cm = Cm1 − Cm 0 = 4576 − 4400 = +176 lei

II. Determinarea influențelor parțiale (izolate) ale factorilor

III. Determinarea influențelor comune

În cazul nostru n = 3 factori, deci N=23-3-1=4 influențe comune, din care:

Influența comună (interacțiunea a câte 3 factori) se calculează astfel:

IV. Stabilirea relației de adevăr

!!! Dezavantajele aplicării acestui procedeu sunt următoarele:

II. Determinarea influențelor factorilor (ținând cont de ordinea de analiză)

- influența factorilor cantitativi:

- influența factorului calitativ:

III. Stabilirea relației de adevăr

!!!Avantajele aplicării acestui procedeu sunt următoarele:

!!! Dezavantajele aplicării acestui procedeu sunt următoarele:

Pentru rezolvarea acestui neajuns, se aplică procedeul coeficienților de repartiție.

Procedeul determinării izolate a influenței Procedeul substituțiilor înlănțuite (cazul

1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat

𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 ) = 𝛥𝑞 ⋅ 𝛥𝑐𝑠 ⋅ 𝑐𝑎0 = −88 𝑙𝑒𝑖

𝐼(𝑞, 𝑐𝑠 , 𝑐𝑎 ) = 𝛥𝑞 ⋅ 𝛥𝑐𝑠 ⋅ 𝛥𝑐𝑎 = −16 𝑙𝑒𝑖

4.Stabilirea relației de adevăr 3.Stabilirea relației de adevăr

3. Procedeul coeficienţilor de repartiţie

II. Calcularea succesivă a influenţelor parţiale ale factorilor

III. Determinarea influenţelor comune a câte doi, trei, .....n factori

IV. Determinarea sumelor influenţelor parţiale ale factorilor

V. Calculul coeficienţilor de repartiţie

|∆𝐶𝑚 (𝑞)| 440 𝑞

VI. Determinarea influenţelor totale ale factorilor

VII. Stabilirea relaţiei de adevăr

Aplicarea procedeelor în cazul relației de raport

a) cazul în care factorul cantitativ se află la numărător

INDICATORI U.M. P(0) P(1)

𝐶𝑠𝑡 𝐶𝑠𝑡 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣

V. Calculul coeficienţilor de repartiţie

VI. Determinarea influenţelor totale ale

INDICATORI U.M. P(0) P(1)

I. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat

III. Stabilirea relației de adevăr

Aplicarea procedeelor în cazul relației de sumă și diferență

II. Determinarea influențelor factorilor

III. Stabilirea relației de adevăr

1.2. Mărimi relative

III. Stabilirea relației de adevăr

Procedee de cuantificare a influențelor în mărimi relative

Aplicarea procedeelor în cazul relației de produs

Notăm cu: 𝐼𝐶𝐴 indicele fenomenului analizat (cifra de afaceri)