Sunteți pe pagina 1din 29

Cuprins

1
Argument.......................................................................................................2
CAPITOLUL I : Cadrul de dezvoltare a turismului rural si
agroturismului....................................................................................4
1.1 Legislatia......................................................................................4
1.2 Definirea si scopul turismului rural...................................................6
1.3 Definirea si scopul agroturismului....................................................8
1.4 Promovarea activitatii de turism rural si agroturism..........................1
CAPITOLUL II :!groturismul si turismul rural
Concepte" functii si o#iective in spatiul rural...................................11
2.1 $etodologii si sisteme de investigare a activitatilor agroturistice.........12
2.2 !groturismul" evolutii si forme la nivel international si in
%omania.....14
2.3 Pro#leme privind spatiul rural si politica aferenta" cu referire la
potentialitatile turismului rural......................................................................16
Studiu de caz.............................................................................................18
Concluzii si propuneri....................................................................2&
Bibliografie................................................................................................32
Anexe
!rgument
2
Practicarea agroturismului s'a e(tins din ce in ce mai mult in a doua )umatate a
secolului al **'lea" in aproape tot continentul european. + vacanta la tara a intrat in
o#isnuinta iu#itorilor de aer curat" natura" spatii pur ecologice. Cautarea mediului rural"
pentru odi,na si recreere este o tendinta generala in practica mondiala a turismului actual.
De aceea" regiunile rurale ale -uropei inscriu turismul" rand pe rand" in cadrul politicilor
de dezvoltare locala pe viitor.
.urismul integrat in zonele si localitatile rurale reprezinta o alternativa de a rezolva"
in acelasi timp" pro#leme ce privesc" pe de o parte" satul" iar pe de alta parte orasul. Prin
turism rural se vor putea rezolva pro#leme ale politicii amena)arii teritoriului" ale
ec,ili#rului oras'sat" conturandu'se astfel o sc,im#are sociala ce ofera posi#ilitatea
populatiei de la oras sa'si regaseasca radacinile" valorile culturale" destinderea fizica"
linistea si calmul pierdute sau uitate.
/n tarile 0niunii -uropene" agroturismul nu este un fenomen nou. De'a lungul
timpului" pentru ma)oritatea tarilor 0.-. 1 timpul insemnand cateva decenii cazarea
turistilor s'a practicat de o maniera mai mult sau mai putin spontana ori organizata.
2oul in acest domeniul se manifesta prin e(pansiunea fenomenului turistic in spatiul
rural. !ceasta e(pansiune se e(plica" pe de o parte" prin relansarea dezvoltarii regiunilor
rurale si" pe de alta parte" prin diversificarea formelor de practicare a turismului de masa.
De aceea" tarile 0.-. inscriu turismul in cadrul politicilor de dezvoltare locala pe viitor"
su# denumirea specifica de turism rural.
/ntrat in o#isnuinta vacantelor multora dintre turistii lumii" agroturismul numai este
o noutate. Pentru marea ma)oritate a locuitorilor -uropei" celor doua !merici" 2oii
3eelande" !ustraliei" vacantele la tara sunt preferate din ce in ce mai mult" atat de
utilizatori 4turisti5 cat si de prestatori 4amfitrioni6proprietari ori anga)ati ai acestora5.
!ctivitatea s'a dovedit a fi renta#ila mai ales ca urmare a sc,im#arii preferintelor si
o#isnuintelor turistilor catre turismul individual indauna turismului de masa sau a celui
de tip 7industrial 8.
Pe de alta parte" migrarea catre oras" modernizarea muncii in sectorul agricol"
sc,im#arile provocate de cresterea concurentei in lumea rurala prin largirea pietei li#ere
comunitare" au o contra pondere in agroturismul. !ctivitatile din sfera turismului pot
3
relansa economic satele" daca atitudinea #inevoitorare a locuitorilor acestora de a primisi
accepta in mi)locul lor valul risipitorilor si pretentiosilor oaspeti este receptata favora#il.
Capitolul /
4
Cadru de dezvoltare a turismului rural si agroturismului
1.1 Legislatie
%eglementarea )uridica a activitatii de turism in %omania o constituie +rdonanta de
9uvern nr. :8 din 21 aug. 1;;8 ' privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism"
pu#licata in $onitorul +ficial al %omaniei nr. 3;626 aug. 1;;8.
Potrivit acestui act" turismul reprezinta un domeniu prioritar al economiei nationale
4art.1" al.15.
Pe de alta parte turismul este o activitate specific umana" care se adreseaza populatiei
de diferite varste" profesii si conditii sociale. De aceea" activitatea de turism este
indisolu#il legata de diverse stiinte" precum geografia" istoria" geologia" #iologia"
economia. !cest lucru nu inseamna altceva decat ca domeniul de studiu al turismului"
vazut si inteles prin prisma activitatii sale si a fenomenelor social'economice"
conditionate de valorificarea acestuia" se suprapune stiintelor enumerate mai sus prin:
fondul natural pe care il detine" factorul uman si procesele de productie generate.
%olul primordial in valorificarea corespunzatoare a activitatilor ce tin de domeniul
turismului il )oaca" evident" cadrul natural.
Principalele acte normative emise dupa anul 1;; pentru stimularea dezvoltarii
turismului rural romanesc se refera la definirea structurilor turistice de primire si la
criteriile de clasificare a acestora.
!stfel" prin +rdonanta 9uvernului nr. 62 din 24 august 1;;4" apro#ata prin Legea nr.
14:61;;4 se definesc pensiunea turistica si ferma agroturistica pentru cazarea turistilor.
0lterior" prin +rdinul !utoritatii 2ationale pentru .urism nr. 6161;;; 4pu#licat in
$onitorul +ficial nr. 242 #is61;;;5" s'au reactualizat notiunile si continutul acestora in
forma de pensiune turistica rurala si pensiune agroturistica.
!ceste doua tipuri de spatii de cazare si servire a mesei se redefinesc si se contopesc
intr'o singura notiune" si anume pensiunea turistica rurala" prin <9 nr. 1328621 si
+$. nr. :1622 4$.+. :82 #is6 225. $entionam ca prin aceleasi acte normative se
institutionalizeaza si pensiunea turistica ur#ana.
:
Definitiile ce apar in actele normative sunt urmatoarele:
Pensiunile turistice sunt structurile de primire turistica" avand capacitate de cazare
de pana la 1 camere" totalizand ma(imum de 3 de locuri" in mediu rural" si pana
la 2 de camere in mediul ur#an" functionand in locuintele cetatenilor sau in
cladiri independente" care asigura in spatii special amena)ate cazarea turistilor si
conditiile de pregatire si servire a mesei.
Pensiunile agroturistice 4ec,ivalentul fermelor agroturistice5 sunt pensiunile
turistice care pot asigura 4in afara de cazare ' n.a.5 o parte din alimentatia turistilor
cu produse din productia proprie" fara a e(ista o#ligativitatea servirii mesei
4aceasta definitie mai are o circulatie restransa5.
!ctele legislative stipuleaza si urmatoarele conditii pentru organizarea unei pensiuni
turistice rurale:
' amplasarea pensiunilor turistice rurale tre#uie realizata in locuri ferite de surse de
poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata
turistilor=
' dotarile din camere si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi cu
e(clusivitate la dispozitia acestora. /n interiorul camerelor nu se admit o#iecte
personale ale proprietarului 4articole de im#racaminte si incaltaminte" #i#elouri
sau alte o#iecte care ar stan)eni turistii5=
' spatiile pentru prepararea si servirea mesei" in cazul in care sunt destinate si pentru
consumatorii din afara" numarul locuitorilor la mese fiind mai mare decat al celor
de cazare" dar mai mic de 2 de locuri la mese" se clasifica similar unitatilor de
alimentatie pentru turism" potrivit normelor specifice ela#orate de $inisterul
.urismului=
' pensiunile turistice rurale care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de
campare vor respecta" pentru montarea corturilor si rulotelor" criteriile privind
ec,iparea sanitara si dimensinea parcelelor 4criterii minime privind clasificarea
campingurilor" satelor de vacanta si a popasurilor turistice= in $onitorul +ficial al
%omaniei" partea /" nr. :82 #is6225
1.2 Definirea si scopul turismului rural
6
>enomenul turismului rural nu este unul nou. Dorinta de e(pansiune si petrecere a
timpului li#er si a vacantelor la ?tara? constituind preocupari vec,i mai ales ale
impatimitilor de natura. 2ou este modul in care a evoluat aceasta forma de turism atat
cantitativ cat si calitativ in ultimele decenii" el tinzand sa devina un fenomen de masa.
!ceasta forma de turism s'a dezvoltat" valorificand caracteristicile deose#it de
favora#ile celor trei elemente principale ce concura la infaptuirea actului turistic:
Spatiul rural 4vatra si mosia satului5 ca suport al procesului de vietuire si derulare
a activitatilor specifice=
Populatia rurala ca element al perenitatii de veacuri a o#iceiurilor si traditiilor
populare ale satelor" factor al transformarii mediului natural" a resurselor locale=
Produse naturale 4#ogatii naturale5 care satisfac cerintele personale si pe cele ale
ofertei turistice" destinate persoanelor care vin in ospetie.
.urismul rural cuprinde activitatea turistica propriu'zisa 4cazare" pensiune" circulatie
turistica" derulare de programe" prestare de servicii de #aza si suplimentare5' activitati
economice 4predominant agricole dar si practicarea unor ocupatii traditionale5 precum si
modul de petrecere a timpului li#er" pentru cei ce solicita acest tip de turism. .urismul se
dezvolta in mediul rural in stransa corelatie cu economia locala" ceea ce conduce la
interdependenta dintre aceste doua laturi.
Dezvoltarea turismului rural a produs mutatii importante in viata satelor" cu deose#ire
a celor care dispun de o oferta turistica importanta" aducand elemente noi privind:
' valorificarea resurselor proprii specifice 4#alneare" naturale" vitipomicole"
cinegetice" gastronomice" artizanale" etnografice si folclorice5=
' transformari in plan edilitar si al dotarilor prin aparitia unor constructii specifice
4ferme agroturistice" pensiuni5" puncte de informare" #rutarii" unitati de deservire
4magazine" posta5" amena)ari pentru sport si ec,itatie" ec,ipamente igienico'
sanitare=
' modificari ale structurii culturilor agricole si ale septelului" in concordanta cu
satisfacerea cerintelor turistice in plan gastronomic=
&
' evitarea procesului de depopulare rurala prin aparitia unor solutii noi de ocupare a
fortei de munca" mai ales in localitatile rurale" in care turismul se poate practica
tot timpul anului=
' dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primara a produselor agricole si
revitalizarea mestesugurilor specifice zonei rurale=
' valorificarea resurselor de apa locale in scopuri energetice si" mai ales pentru
piscicultura=
' a#ordarea unor solutii ec,ili#rate privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol"
zoote,nic" silvic si agroturistic=
' com#aterea poluarii mediului prin eliminarea surselor si conservarea pe aceasta
cale" a unor conditii de viata optime in zonele agroturistice=
' creearea unor noi surse de venit in #ugetele familiale" inclusiv prin do#andirea
unor facilitati financiare privind investitii noi pentru turism sau e(tinderea celor
e(istente.
.urismul rural se #azeaza" in ma)oritatea tipurilor de primire e(istente" pe dotarile ce
se regasesc" in mare parte" in proprietatea privata a locuitorilor din spatiul rural"
participanti 4in calitate de prestatori5 la activitatile turistice.
%eteaua turismului rural prezinta cea mai #una organizare in cadrul statelor 0niunii
-uropene. !ceasta datorita:
' conditiilor de organizare create=
' a organismelor neguvernamentale nationale si internationale e(istente=
' spri)inul primit din partea statului 4credite pe termen lung" cu do#anda de 3':@ '
>ranta" 9ermania" !ustria' scutite de impozit pe activitatea turistica" spri)in
logistic" formare de cadre si indrumare5" a 0-" prin intermediul programelor
P<!%-=
' e(perientei castigate si dorintei de perfectionare manifestate permanent
4 2istoreanu" 1;;;5.
/n general" in domeniul turismului practicat in mediul rural" se utilizeaza in mod frecvent
o terminologie diversa" dominata" in principal" de cele trei notiuni: agroturism" turism
rural" ecoturism.
8
1.3 Definirea si scopul agroturismului :
!groturismul este definit prin deplasarea unor persoane intr'o localitate rurala
nepoluata" asezata intr'o zona pitoreasca" finalizata prin sederea a cel putin 24 ore si prin
consumul de produse alimentare si nealimentare specifice" completata cu coa#itarea si
integrarea in societatea rurala privita in toata comple(itatea sa.
!ceasta forma de turism cuprinde doua mari componente: activitatea turistica
propriu'zisa" concretizata in cazare" servicii de masa" agrement 4calatorie" pescuit"
ec,itatie5" alte servicii curente" iar pe de alta parte" activitatea economica" 4agricola5
prestata de proprietarul fermei 4pensiunii5 agroturistice gazda" concretizata in producerea
si prelucrarea primara a produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea lor
direct la turisti sau prin alte retele comerciale.
!groturismul )oaca" fara indoiala" un rol important in metamorfoza de ansam#lu a
spatiului rural" cu deose#ire a satelor si a oraselor mici cu grad sporit de ruralitate si un
potential turistic valoros.
!sezarile cu un trecut istoric indelungat" cu cladiri in stil ar,itectonic caracteristic
regiunii" cu o#iceiuri" traditii si un mod de viata propriu" atrag turistii care doresc sa
cunoasca pe viu aceste aspecte.
2u este de a)uns sa spunem ca %omania este frumoasa" ca poate oferi multe
posi#ilitati pentru practicarea turismului rural si agroturismului" ci este necesar sa
dezvoltam aceste doua activitati complementare pe principiul renta#ilitatii 4Auianu" 215
3onele pentru agroturism reprezinta in numeroase tari ale lumii o creatie mai recenta"
aparuta din nevoia de evadare in spatii de liniste" dincolo de zidurile orasului sau de
aglomeratia unor statiuni turistice. -le pun in evidenta specificul unor zone rurale 4cadrul
natural" constructii" o#iceiuri" activitati" traditii gastronomice5 diferite de la o zona la alta.
-(ista spatii geografice e(trem de generoase" mai mult sau mai putin e(tinse" in care
odi,na se im#ina cu recreatia" plim#area" activitatile practice" lectura in unele situatii
valorificandu'se c,iar unii factori naturali de cura #alneara. Pot apare in teritoriu in mod
unitar 4ca in culoarul Aran' %ucar" Depresiunea Dornelor" Balea !riesului sau dispersate
su# forma satelor turistice 4statiuni verzi5" precum: Poieni 4)ud.Clu)5= 9eoagiu Aai
;
4<unedoara5" .ismana 49or)5= $urig,iol 4.ulcea5= Aotiza 4$aramures5= Aala
4$e,edinti5.
-(periente importante inregistreaza in acest domeniu tarile alpine europene" acestea
fiind printre primele tari in care s'a practicat aceasta forma de turism 4$itrac,e" $anole"
Aran" Ctoian"/strate" 1;;65.
/ntre acestea" Elvetia este tara in care a aparut ?aventura turistica? 4denumirea de
inceput a agroturismului5 in )urul anilor 184. -ste vor#a de zona C,ateau dD +e(" unde
englezii au descoperit o lume mirifica 4peisa)e montane" ape de munte" pa)isti #ogate cu
turme de vite" oameni primitori5 si in care s'au revarsat 4peste & de turisti in anul 18&85"
ocupand toate pensiunile agroturistice. La cele 6 milioane de locuitori" -lvetia gazduieste
astazi 1 milioane de turisti anual" practic satele sale do#andind" in cea mai mare parte
functia agroturistica 4zona lacului Leman" $untii Eura" 2euc,atel5.
/n %omania" #azele institutionalizate ale agroturismului au fost puse in anul 1;&2"
cand $inisterul .urismului" a selectat 118 asezari rurale reprezentative" ce urmau a fi
promovate in turism 4+$. 2;&61;&25.
Prin +rdinul $inisterului .urismului nr. &44616 iulie 1;&3" au fost declarate ?sate
turistice? un numar de 14 asezari rurale din 1 )udete ale tarii: Aogdan Boda
4$aramures5" >undata si Cirnea 4Arasov5" Ci#iel 4Ci#iu5" Batra $oldovitei 4Cuceava5"
Poiana Carata 4Aacau5" %ecas 4.imis5" .ismana 49or)5" Baideeni 4Balcea5.
Prin <otararea 9uvernului nr.43861;;" s'a infiintat Comisia 3onei $ontane din
%omania ale carei atri#utii au fost preluate" dupa 1;;3" de catre >ederatia %omana pentru
Dezvoltarea $ontana si de catre !sociatia 2ationala de .urism %ural" -cologic si
Cultural 4!2.%-C5" afiliata 4din 1;;45 la -0%+9/.-C 4>ederatia -uropeana de .urism
%ural" care coordoneaza intreaga activitate de promovare si dezvoltare in domeniu5.
+rganizarea spatiala a agroturismului este caracterizata prin dualitatea concentrare
dispersie:
o concentrarea serviciilor de masa" cazare si animatie in sate sau statiuni verzi=
o dispersia activitatilor 4promenada pietonala sau ecvestra" pescuit" turism fluvial5 in
spatiul rural=
1
1.4 Promovarea activitatii de turism rural si agroturism
!ctivitatea de turism rural si agroturism se promoveaza prin !sociatia 2ationala de
.urism %ural" -cologic si Cultural 4!2.%-C5 ' Aucuresti" care editeaza cataloage si
#rosuri" pliante de uz international si national.
Cataloagele editate respecta codificarea -0%+9F.-C privind pictogramele pentru
fiecare pensiune turistica si agroturistica.
Promovarea ofertei turistice rurale se realizeaza si prin intermediul e(pozitiilor si
.argului 2ational de .urism din %omania" unde !2.%-C" cu filialele sale" participa cu
e(ponate artizanale si mestesugaresti locale. De asemenea" !2.%-C este prezenta la
toate targurile si #ursele de turism international.
Prin programele P<!%- s'au realizat studii de marGeting pentru oferta agroturistica
romaneasca" cu solutii concrete in organizarea si promovarea agroturismului la nivel local
4Batra'Dornei" Aran'$oeciu" !rieseni'9arda etc.5.
/nfiintarea unor centre de informare si documentare turistica in unele arii de
dezvoltare a agroturismului 4Cuceava" Arasov" Clu)" $aramures etc.5" ca si a unor
dispecerate de cazare informatizate 4$oeciu5" conduce la o promovare eficienta a acestei
oferte turistice pe piata turistica interna si e(terna.
Pu#licitate isi face si celelalte asociatii locale de turism prin pliante sau mici
monografii ale satelor respective.
11
Capitolul //
!groturismul si turismul rural.
Concepte" functii si o#iective in spatiul rural
/mplicatiile turismului in procesul cresterii economice. Cresterea economica este
privita ca o sporire a capacitatii unei tari de a furniza in masura crescanda #unuri
economice" capacitate #azata pe te,nologii de varf si adaptari institutionale si ideologice.
/mplicarea factorilor directi in cresterea economica se mai poate prezenta si su#
urmatoarea forma: factorul uman" factorul material" factorul informational te,nologic.
Modelele economico ecologice" su# forma intersectoriala sunt incadrate pe fondul
unui program de dezvoltare regionala" care se refera la costurile cerute de restaurarea
mediului la nivel calitativ e(istent inainte de aplicarea programului. !cest nou concept nu
are in vedere cauzele procesului cresterii economice ci" consecintele sale in sensul
acceptarii aspectelor structural 1 calitative in ceea ce priveste: mediul ambiant si calitatea
vietii.
/n procesul dezvoltarii" a efectelor ce le produce si implicit a cresterii economice" are
loc o sporire a veniturilor populatiei" a consumului de #unuri si servicii" asigurandu1se
astfel satisfacerea cererii la cote ridicate" cresterea gradului de cultura si civilizatie"
sporirea masurilor de protectie si securitate" deci a calitatii vietii.
.urismul contri#uie la producerea de venit national si prin valorificarea resurselor
nevalorificate" e(ploatarea suplimentara a celor ce apartin altor domenii" sau a creatiilor
realizate in alte scopuri. Pentru populatie" c,eltuielile turistice reprezinta c,eltuieli peste
cele legate de satisfacerea nevoilor elementare" in acest fel turismul constituind
instrumentul de regularizare a circulatiei #anesti.
Pot fi enumerate si anumite constrangeri legate de: cerere si oferta" de primire" confort
turistic" formele te,nice si de mediu" de timp" forma de divizi#ilitate a serviciilor
administrative sanitare" a resurselor de sustinere" a ec,ili#rului financiar a pensiunii
agroturistice" conditionarile politice si sociale" lipsa de cunostinte si6sau informatii.
12
Conceptul de turism rural. .urismul in spatiul rural s'a practicat dintotdeauna" dar
a fost conturat" apreciat si solicitat pe masura evolutiei civilizatiei" in conditiile
accentuarii fenomenelor de industrializare si ur#anizare. .urismul rural" in forma sa pura"
ar tre#ui sa fie: localizat in zone rurale= rural din punct de vedere functional= redus la
scara " atat in ceea ce priveste constructiile" cat si asezarile= traditional" de diferite tipuri
4reprezentand modelul comple( al mediului incon)urator" economia" istoria si
amplasarea5.
Agroturismul" ca forma particulara a turismului rural" este limitat la nivelul
gospodariei taranesti" prin valorificarea cadrului natural" a ofertei de cazare si a serviciilor
agroturistice" avand o oferta de cuprindere mai restransa decat turismul rural. Din toate
acestea reiese ca turismul rural poate fi redat conform urmatoarelor elemente: al structurii
de primire turistica" al activitatilor" al economiei locale.
Desi se desfasoara in acelasi spatiu" agroturismul si turismul rural sunt doua notiuni
care se identifica pana la un anumit nivel" fiecare fiind completat si conturat de diferite
elemente de departa)are" cum sunt: inputurile" outputurile" activitatile de transformare si
mediul e(tern. 0n element specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de
structuri de primire: motelul" ,otelul" cazarea in pensiunile turistice" ta#erelor scolare.
2.1 $etodologii si sisteme de investigare a activitatilor agroturistice
Comensurarea turismului" implicit a progresului economico'social" in viziunea
dezvoltarii dura#ile" presupune a#ordarea si aplicarea unor principii si metode care
constituie fundamentul formarii si utilizarii unui set cat mai complet de indicatori.
etodologii si indicatori in studiul de fundamentare a turismului durabil. -ste
necesara a#ordarea si aplicarea metodelor adecvate" cum sunt: metoda istorica" metoda
geografica" metoda institutionala" metoda interdisciplinara" metoda sociologica" metoda
produsului" metoda economica" metoda manageriala" metoda sistemelor.
/n mod sintetic" turismul dura#il poate fi analizat si apreciat prin intermediul tipurilor
de indicatori" cum sunt: indicatori fundamentali: de protectia sitului" presiunea e(ercitata
de numarul de turisti" intensitatea utilizarii in perioadele de varf" impactul social" raportul
turisti6rezidenti" indicatori rezultati din metodele de studiu a mediului am#iant" gestiunea
13
deseurilor" procesul de planificare" e(istenta unui plan metodic pentru destinatia turistica
in cauza" ecosistemele fragile" satisfactia populatiei locale" contri#utia turismului la
dezvoltarea economiei locale = indicatori suplimentari.
Sistemul de indicatori utilizat in comensurarea activitatilor turismului rural. Pot fi
structurati si prin evidentierea principalelor functii si anume: masurarea cererii turistice"
masurarea ofertei turistice functionale" analiza impactului turismului international.
-(primarea comple(itatii activitatilor agroturistice impune frecvent analize implica
cunoasterea urmatoarelor grupe de indicatori: indicatorii generali" indicatori ai eficientei
activitatii de cazare" indicatori de eficienta ai alimentatiei" indicatorii eficientei activitatii
de transport turistic" indicatori de eficienta economica utilizati la fundamentarea
investitiilor turistice noi.
Analiza economica si financiara in acti!itatea de agroturism. Constituie o
necesitate pentru o fundamentare a c,eltuielilor" fie ca acestea sunt destinate pentru
o#iective noi" fie pentru amena)ari sau reamena)ari interioare si e(terioare. Pentru a defini
natura veniturilor rezultate din diferite activitati 4agricole" turistice" servicii" etc.5 tre#uie
sa se sta#ileasca un #uget de venituri si c,eltuieli din care sa rezulte sursele de venituri si
costul resurselor utilizate.
Afacerea in agroturism" metodologie si implementare. 2ecesitatea e(tinderii
afacerilor in turism rural la nivel mondial este un fenomen prin e(tinderea unor categorii
de factori preponderenti. !facerile din zonele rurale tre#uie sa faca fata unor conditii
unice" care nu se gasesc la oras.
Pentru acest motiv se impune necesitatea e(tinderii afacerilor in turismul rural care
reprezinta rezultatul creerii conditiilor favora#ile de armonizare a unor elemente redate
prin: tipuri variate de oferta pentru cazare= aprovizionare cu produse agroalimentare" de
arta populara traditionala" mestesuguri si folclor= oferta impre)urimilor naturale si
cerintele ecologice= oferta de locuri de munca platite in mediul rural= ec,ipamentul
infrastructural in sectorul serviciilor pu#lice si private.
Planul de afacere in agroturism se intocmeste pornind de la: analize care tin spre
e(emplu de alegerea locului" a zonei" a satului" incadrarea in oferta agroturistica"
cunoasterea scopurilor pe care ni le propunem" conducerea si participarea in afacere etc.
14

2.2 !groturismul" evolutii si forme la nivel international si in %omania
Aspecte pri!ind premisele aparitiei si dez!oltarii turismului rural. .urismul se
dezvolta ca activitate economica in interdependenta cu toate domeniile" manifestandu'se
astfel rolul lui multiplicator in relatiile cu acestea. .urismul rural poate fi a#ordat
tridimensional si anume: din perspetiva sistemului e(ploatatie agricola 1 familie" su#
aspectul cercetarii identitatii profesionale din mediul rural" prin prisma relatiilor
economico'sociale din mediul rural.
/nsasi etapele de restructurare a economiei sunt corelate cu cele privind dezvoltarea
dura#ila a turismului rural romanesc" care vizeaza: orientarea spre activitatile din mediul
rural" conturarea si sta#ilirea celor mai adecvate forme de organizare a turismului rural"
dezvoltarea efectiva a turismului rural.
Problema turismului rural in circuitul mondial este redata in diferitele lucrari de
specialitate unde sunt semnalate evolutii ale acestei activitati pe zone geografice.
Ce pot reliefa situatii cum sunt in :
>ranta 4 in care forma de agroturism este considerata o solutie a pro#lemelor din
agricultura" ce se #azeaza in primul rand pe casele de vacanta cunoscute su#
denumire de 7les 9Htes de >rance8. .otodata 6@ din turistii care isi petrec
vacantele in mediul rural prefera se)ururile lungi de patru saptamani si doar 8@
pe cele foarte lungi de peste 2 luni5"
!ustria 4 la care turismul rural se identifica prin e(istenta 7satului turistic de
recreatie8 si a 7statiunii de odi,na8" iar prin numarul si structura populatiei" acest
sat turistic este considerat pe o treapta superioara in categoria noilor tipuri de
localitati turistice 5"
9ermania 4 ce se situeaza printre tarile cu traditie in practicarea turismului rural"
care'si pune amprenta in sens pozitiv asupra comertului si micii industrii germane
5"
Aelgia 4 prin care turismul rural este prezent prin fermele a caror activitate se
desfasoara prin asocierea a cinci sau sase familii 5"
1:
Danemarca 4 ce promoveaza in turismul rural asa numitele 7vacantele active8" ce
se #azeaza pe oferirea cazarii su# forma fermelor" apartamentelor independente
sau a campingurilor 5=
>inlanda 4 la care cazarea turistilor se face in ferme sau gospodarii taranesti" fiind
specifica practicarea agroturismului si derularea unor activitati de agrement su#
forma ec,itatiei si sc,iului" fie in mici 7castele8 de lemn5=
/rlanda 4 turismul rural se practica in special pe litoralul vestic si partea centrala"
remarcandu'se zonele traditionale 5=
Portugalia" 4 unde turistii prefera sa fie promotori ai diverselor manifestari
traditionale si sa practice diferite sporturi ca: inot" tenis" ec,itatie" pescuit"
vanatoare sau golf. 5=
Aulgaria 4unde turismul este canalizat spre petrecerea vacantelor in 7sate unicat8"
oferite cu prioritate turistilor cu venituri foarte mari si reprezentantilor
intelectualitatii5 .
-uropa" in ultimii ani" tot mai multe organisme si institute s'au pronuntat in
favoarea dezvoltarii turismului in general si in special a turismului rural.
Consiliul -uropei a ela#orat campania 7Lumea rurala8" iar raportul !dunarii
Parlamentare cu privire la turismul rural si integrarea sa intr'o politica glo#ala" invita
toate statele mem#re sa promoveze turismul rural. Comunitatea -uropeana si initiativele
de dezvolare a activitatilor agroturistice si artizanale au la #aza: considerentul ca spatiul
rural si viata rurala reprezinta #unuri comune tuturor locuitorilor -uropei" iar marele
potential al spatiului rural este in egala masura de interes pentru toti.
/nstrumentele principale folosite de Comunitatea -uropeana pentru aplicarea politicii sale
in domeniul dezvoltarii rurale sunt:
>ondul -uropean de +rientare si 9arantare !gricola 4>-+9!5=
>ondul -uropean al Dezvoltarii %egionale 4>-D%5=
>ondul -uropean Cocial 4>C-5.
16
2.3 Pro#leme privind spatiul rural si politica aferenta" cu referire la
potentialitatile turismului rural
Pro#leme privind spatial rural si politica aferenta se pot delimita conform perioadelor
istorico'economice parcurse de %omania. Ce pot delimita perioadele:
a5 colectivizarea fortata a agriculturii" prin care proprietatea asupra pamantului a fost
luata taranilor" trecandu'se peste impotrivirea lumii taranesti" spre a fi inlocuita cu
o forma de proprietate colectiva
#5 perioada comunista in care s'a petrecut totusi un proces de modernizare a
agriculturii caracterizat prin: dezvoltarea marii e(ploatatii agricole"
profesionalizarea" mecanizarea si te,nologizarea muncii agricole" rationalizarea
dupa criterii de eficienta economica a sectorului agricol. Alocarea accesului
taranimii la economia generala a tarii este ilustrat de: cresterea e(ponentiala in
primul interval de tranzitie" a ponderii populatiei rurale neremunerate= scaderea
ponderii muncii salariate in mediul rural" in primul interval al reformei= cresterea
foarte rapida a patronatului in mediul rural" care este un fenomen aparent
ine(plica#il.
/ncepand cu anii 1;6& si 1;68" s'au inregistrat primele actiuni turistice in spatiul rural" pe
grupe de turisti 4deci organizat5 pe litoralul romanesc al $arii 2egre si in Delta Dunarii.
!nul 1;&2 reprezinta inceputul practicarii turismului rural organizat astfel" la cererea
$inisterului .urismului" a Centrului de Cercetare pentru Promovarea .urismului
/nternational.
c5 activitatea de stimulare" promovare si lansare a turismului rural dupa 1;8;" cand
practicarea lui ia amploare" urmare a interesului crescand pentru aceasta forma de
turism.
!u fost infiintate organisme cum sunt: Comisia 3onei $ontane din %omania" iar ulterior
au fost sta#ilite atri#utii ce au fost preluate de >ederatia %omana pentru Dezvoltare
$ontana 4>%D$5= a fost creata una din cele mai importante organizatii
neguvernamentale si non'profit: !2.%-C ' !sociatia 2ationala de .urism %ural"
-cologic si Cultural. !2.%-C" care din 1;;: devine mem#ru -09F.-C.
1&
!u fost ela#orate norme specifice privind accesul turistilor in structura de primire"
evidenta lor si asigurarea securitatii acestora" precum si acordarea de facilitati asociatiilor
familiale" persoanelor fizice si societatilor comerciale care au ca o#iect de activitate
asigurarea de servicii turistice in pensiuni. 2ormele metodologice si a criteriile privind
clasificarea structurilor de primire turistica sta#ilite de !utoritatea 2ationala pentru
.urism au permis ca din 1;;; sa se treaca la clasificarea pensiunilor rurale in categorii de
confort.
18
Ctudiu de caz
P#OO$A#%A U&%I P%&SIU&I A'#OTU#ISTIC%
P#I& I&T%#%(IUL I&T%#&%TU)LUI
Pensiunea IBega8 din Ctatiunea Lepsa ' prezentare" oferte si servicii
Localitatea Lepsa" asezata in inima muntilor si dealurilor vrancene" este o oaza de
liniste si frumusete" un loc unde turistul revine mereu pentru a se intalni cu natura. Lepsa
se afla la o distanta de 8 Gm de >ocsani" traseul fiind: >ocsani 'Aolotesti 1 Bidra 1 Balea
Carii 1 Aarsesti 1 .ulnici 1 Lepsa" situat la trecerea din !rdeal in $oldova.
-ste o localitate in continua dezvoltare" in ultimii ani" construindu'se aici vile"
pensiuni agroturistice" case de vacanta si alte facilitati. !sezarea montana a favorizat
aparitia si dezvoltarea turismului in localitate.
Obiecti!ele turistice ale statiunii*
%ezervatia 2aturala geografica=
C,eile .isitei" este una dintre principalele atractii ale zonei in orice anotimp al
anului=
$anastirea Lepsa" este amplasata intr'un cadru natural deose#it de pitoresc si este
unul dintre cele mai vec,i asezaminte spirituale din spatiul vrancean=
Cascada Putnei este aflata la cativa Gilometri de Lepsa si este o rezervatie
naturala" care are peste 12 metri=
Pastravaria Lepsa" infiintata in 1;::=
%ezervatia forestiera" geologica" zoologica" floristica .isita" care cuprinde resturi
de paduri seculare pe masivul .isaru si C,eile .isitei" 4o vale adanca si ingusta
sapata de'a lungul timpului de paraul .isita5 1 se gaseste aici o flora si fauna
interesanta" cu multe endemiste si specii rare" precum capre negre" ursi" caprioare
si cer#i.
1;
P#%+%&TA#%A P%&SIU&II $%'A*
Bom lua drept studiu de caz analiza ofertei de turism a Pensiunii Bega din statiunea
Lepsa )udetul Brancea.
Pensiunea Bega" este locul ideal pentru a petrece cateva zile de rela(are.
Confortul la standarde europene" panorama" linistea si aerul curat incanta orice turist"
care isi va dori sa mai revina.
Pensiunea Bega este constuita din:
' unitati de cazare=
' unitati de alimentatie=
' unitati ce ofera servicii de agrement si recreere.
Unitatea de cazare ,oferta de cazare- *
Pensiunea este destinata clientelei de agroturism si ofera servicii de calitate
ireprosa#ila la : margarete. !re 2 eta)e cu un total de 14 locuri.
Corpul de cazare cuprinde: ,olurile de eta) prevazute cu fotolii si masute )oase 4pe
care se regasesc pliante si materiale documentare despre pensiune5" spatiile de cazare cu
acces pe culoar. !cestea au marimi standard prevazute in +$. nr. :661;./.
0acilitati in corpul de cazare*
' frigider in vila= ' acces la #ucatarie=
' #ucatarie complet dotata si utilata= ' )acuzzi=
' .B in living= ' terasa=
' crama 6 #eci= ' ferma proprie=
' /nternet prin ca#lu si Jireless= ' foisor in curte=
' parcare= ' gratar 6 #ar#eKue=
' gradina 6 curte= ' living foarte spatios=
' piscina= ' sala de fitness.
/nteriorul este conforta#il si modern utilat.
2
0acilitati in camere*
' mini'frigider= ' camere cu #alcon si terasa=
' seif in camera= ' incalzire centrala si apa calda
' uscator de par= ' .B 4LCD5 L dvd in fiecare
' camera= ' mini#ar
' #aie in camera=
' #aie cu cada 6 dus 6 )acuzzi=
Aaia este prevazuta cu sistem alarma anti incendii.
Ser!iciile fara plata constau in*
' incarcatul" descarcatul si transportatul #aga)elor= depozitarea si pastrarea
temporara a acestora=
' pastrarea valorilor in seif" pastrarea si restituirea o#iectelor uitate=
' primirea si distri#uirea corespondentei=
' acceptarea platii prin carti de credit=
' oferirea de informatii turistice si culturale=
' servicii comisionar'curierat=
' acordarea de prim'a)utor in caz de urgenta 4trusa de prim a)utor5=
' solicitari de ta(imetrie=
' parcare.
(intre ser!iciile cu plata se pot enumera*
' rezervarea de #ilete la mi)loacele de transport si informatii referitoare la orarul
acestora=
' transmiterea de telegrame" fa(uri" telefa(uri" telefoane=
' racordarea prin centrala telefonica la serviciul ur#an si international=
' copiator (ero(=
' vanzarea diferitelor pu#licatii" cartele telefonice=
' spalat" calcat" curatat im#racaminte=
' inc,irierea de masini si telefoane mo#ile=
' inc,irieri de )ocuri=
' teren de tenis 6 fot#al.
21
Tarifele de cazare*
Cistemul de tarife este generat de diferentierea acestora pe tipul de camere" regim de
ocupare" categorii de clientela 4pe cont propriu sau intermediari din care individuali sau in
grupuri5 si in perioade de timp 4JeeG'end" sezon sau e(trasezon5.
De regula" tarifele de cazare afisate 4standard rate5 sunt cele ma(imale si reprezinta
pretul inc,irierii unei camere.
.arifele de cazare la Pensiunea Bega se sta#ilesc in functie de criteriile economice"
factorii cererii si reglementarile legale.
Categoria criteriilor economice include acoperirea costurilor" realizarea de profit si
grad de renta#ilitate" gradul de ocupare" nivelul anterior al tarifelor" situatia economica
generala" impactul fenomenului inflationist asupra costurilor" evolutia cursului de sc,im#
si conditiile de plata.
.ariful mediu real cuprinde niveluri diferite ale tarifelor aplicate pe categorii de
clientela si regimuri de ocupare a camerelor.
>actorii cererii cuprind aspecte legate de sensi#ilitatea clientului fata de nivelul
tarifelor.
/n perioada de desfasurare a targurilor si manifestarilor internationale de mare
amploare" pensiunea practica tarifele afisate de sezon" care sunt ma)orate cu 1@ pana la
2@. !cestea se aplica incepand cu trei zile inainte de desc,iderea oficiala a targurilor"
pana a doua zi dupa inc,eierea acestora.
$odalitatile de plata acceptate de Pensiunea Bega sunt: numerar" carti de credit sau
prin virament.
.arifele sunt pentru o noapte" include ta(a serviciilor si 3@ ta(a pentru turism.
3iua ,oteliera incepe la ora 12: si se termina a doua zi la ora 12:. Pentru
eventualele situatii speciale" de depasire a acestei ore" este necesara consultarea
serviciului de receptie.
22
.ariful pe noapte este de 1: %+2" iar pentru inc,iriere integral a pensiunii tariful
este de ; %+2 6 noapte.
2u se fumeaza in pensiune" nu se accepta mai mult de 2 persoane in camera 4cu
e(ceptia copiilor pana in & ani5.
Cistemul de rezervare al pensiunii prin agentii de turism si on'line prin /nternet :
Agentia de turism" care lucreaza pe #aza de comision" este Imagazinul de vise8 pentru
potentialii consumatori de turism. -ste locul unde un doritor de calatorii se informeaza cu
privire la oferta pensiunii. !gentul de turism are rolul de a'l g,ida pe potentialul
consumator in gasirea pac,etului de vacanta cel mai aproape de dorintele acestuia
!gentiile de turism constituie 7veriga de #aza institutionala" care activeaza in
domeniul turismului8. %olul preponderent al agentiilor de turism este de intermediere
intre prestatorul de servicii turistice si turisti" avand ca o#iect organizarea" oferirea si
vanzarea de pac,ete turistice consumatorilor.
/n general" e(ista doua mari categorii de agentii de turism" si anume:
agentii de turism specializate numai in organizarea 4productia5 de aran)amente
turistice" denumite tour'operatori 4sau agentii tour'operatoare5= ele isi
comercializeaza produsele prin intermediari" agentii din cea de'a doua categorie=
agentii de turism distri#uitoare" sau agentii de voia)" a caror activitate consta
numai in vanzarea produselor turistice ale tour'operatorilor sau a unor servicii
izolate.
.our'operatorii sunt organizatorii de voia)e si se)ururi care creeaza" asam#leaza diferite
componente ale serviciilor si produselor turistice 4servicii de cazare" transport"
alimentatie" agrement5" oferindu'le fie direct" fie prin intermediul agentiilor detailiste sau
prin /nternet.
/n cadrul voia)elor forfetare oferite de agentiile de voia)" pretul platit cu anticipare
reprezinta" de o#icei" inc,irierea unui loc de cazare intr'o camera du#la. Dupa dorinta" o
data cu plata intregului pres al voia)ului" clientul poate opta pentru ac,itarea unui
supliment aferent cazarii in regim single. La #aza acestor aran)amente stau tarifele
23
contractuale cu caracter preferential si confidential" negociate intre pensiune si agentul de
voia)= tarifele contractuale sunt mai mici decat cele afisate.
+ parte din clientii Pensiunii Bega vin aici prin intermediul unor agentii de turism care au
contracte de cola#orare cu pensiunea.
Ca volum si valoare a tranzactiilor cat si in continut" contractul intre pensiune in calitate
de prestator si agentiile de turism in calitate de intermediar este tipic pentru activitatea de
comercializare in turism.
0n contract inc,eiat cu agentia de turism poate fi inc,eiat si pe o perioada de 12 luni.
-(ista contracte de negociere a conditiilor de cazare pentru grupuri si alte evenimente.
Sistemul de rezer!ari al pensiunii*
%ezervarile de camere in cadrul Pensiunii Bega se fac prin sistemul de rezervari a
agentiilor de turism si prin intermediul site'ului de /nternet. %ezervarile tre#uie pastrate
pana la orele 18. din ziua sosirii. -(ceptiile de la aceasta regula o reprezinta garantate
care tre#uie pastrate pana in momentul c,ecG'out'ului din ziua urmatoare.
Pensiunea Bega tre#uie sa accepte unul din urmatoarele moduri de garantare a unei
rezervari:
%ealizarea unui depozit in avans prin cecuri sau ordine de plata
Depozitul in avans nu tre#uie sa depaseasca tariful camerei.
Pentru anularea unei rezervari garantate printr'un depozit" procedura de restituire a
#anilor se sta#ileste de pensiune. Data limita pana la care se poate anula rezervarea este
de 1'; zile inaintea sosirii. Daca anularea se face conform acestei politici" pensiunea este
o#igata sa returneze intreaga suma clientului.
!cceptarea numarului cartii de credit folosita pentru realizarea platii.
24
Cand o rezervarea nu poate fi onorata, exista urmatoarele alternative:
Pensiunea este o#ligata de a caza clientul la o alta pensiune compara#ila cu
aceasta din punct de vedere al confortului si al facilitatilor" si sa fie pe cat posi#il
in zona=
Pensiunea tre#uie sa plateasca clientului c,eltuielile de transport si cele aferente
telefoanelor care notifica mutarea acestuia in alta pensiune=
9eneral manager'ul tre#uie sa trimita in decurs de 24 , o scrisoare clientilor care
n'au putut fi cazati" prin care sa'si ceara scuze pentru neplacerile create.
Pentru rezervari se ia legatura cu Departamentul %ezervari si se comunica modalitatea
de garantare si de plata.
+ rezervare poate fi anulata pana la ora 16. in ziua sosirii" anularii primite dupa aceasta
ora sau neprezentarile sunt ta(ate cu 1@ din tariful primei nopti. +data acceptate
conditiile" contractul este semnat de reprezentantul am#elor parti.
Concurenta :
Concurenta este factorul determinant" esential in succesul sau esecul firmelor. Concurenta
determina oportunitatea acelor activitati ale unei firme care pot contri#ui la performanta
acesteia" cum ar fi inovatiile" o cultura unitara sau implementare )udicioasa.
Concurenta reprezinta un fenomen deose#it de important pentru viata economica" dar si
pentru viata sociala" deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza" atat afacerile"
cat si e(istenta oamenilor. -sta cert ca omul" de cand se naste si pana la moarte" va
incerca sa se adapteze mediului natural" social si economic in care traieste" ceea ce
presupune ca va tre#ui sa cunoasca ce inseamna competitia.
/n primul rand" va concura cu sine insusi" pentru a'si depasi limitele si pentru a se situa
intr'o pozitie favora#ila in societate. !poi" va tre#ui sa concureze cu alti competitori"
evidentiindu'si anumite a#ilitati" care ii vor permite situarea pe o pozitie avanta)oasa.
Daca ne referim la sfera economica" un agent economic va tre#ui sa se raporteze
permanent la ceilalti competitori de pe piata" )ocul competitiei fiind cel care va determina
locul competitorilor in cadrul pietei.
2:
Concurenta im#raca forma luptei pentru cucerirea pietei" fiecare concurent cautand sa
satisfaca nevoile clientilor sai in conditiile superioare celorlalti ofertanti.
Conceptia de marGeting spune ca" pentru a se #ucura de succes" o firma tre#uie sa
furnizeze si satisfactie pentru client la un nivel superior celui asigurat de concurentii ei.
Prin urmare" marGeterii nu tre#uie sa se rezume doar la a se adapta" pur si simplu"
nevoilor consumatorilor vizati. -i tre#uie si sa o#tina avanta) concurential" pozitionandu'
si elocvent oferta in perceptia consumatorilor" comparativ cu ofertele concurentilor.
Competitorii reprezinta" pentru firmele de turism" orice firma de turism ce ofera aceleasi
produse sau su#stitute ale consumatorilor de pe pietele actuale sau potentiale.
Principalii concurenti ai Pensiunii Bega sunt ,otelurile si pensiunile din Lepsa" care sunt
intr'un numar destul de numeros" datorita potentialului agroturistic al zonei.
Continutul relatiilor pensiunii cu mediul in conditiile desfasurate unei activitati de turism
este de tip concurential. !cest gen de relatie tre#uie sa se regaseasca in toate actiunile
pensiunii 4politica de produs" de pret" de promovare5. Ca strategie generala de marGeting"
relatiile concurentiale im#raca forme particulare in raporturile firmei cu fiecare
componenta a mediului e(tern. !stfel" cu clientii ele vor fi preferentiale" cu concurentii"
competitive 4nu de toleranta5" iar cu furnizorii 4in special cu cei de informatii5" de
cooperare.
Clientela :
Cunoasterea clientului are la #aza culegerea sistematica zilnica a informatiilor referitoare
la originea clientilor 4tara de provenienta5= mi)locul de transport utilizat= tipul clientelei
4individuala sau de grup" cu sau fara rezervare" B/P" client o#isnuit5= cine a efectuat
eventuala rezervare 4o agentie de voia)" clientul insusi on'line5= sursa de informare cu
privire la e(istenta pensiunii.
Culegerea informatiilor se face prin completarea de catre fiecare client a fisei de anuntare
a sosirii si plecarii turistilor in conformitate cu 2ormele cu privire la accesul" evidenta si
asigurarea securitatii turistilor in structurile de primire turistica" apro#ate prin <.9.% nr.
4161;;6" precum si printr'un c,estionar de satisfactie 4pentru testarea opiniei turistilor cu
privire la calitatea serviciilor oferite5 puse la dispozitie in camera.
26
Printre motivele voia)ului si se)urului oaspetii Pensiunii Bega se pot enumera: vacanta
4se)ur si tranzit5" afacerile" deplasari sportive" tratament. Cei mai numerosi clienti sunt cei
care au ca motiv principal vacanta si motivele profesionale'reuniuni" misiuni diverse"
targuri" congrese" colocvii" seminarii" intalniri profesionale" care grupeaza toate se)ururile
in interes de serviciu.
/n randul clientelei de afaceri sunt cuprinse cadrele superioare" practicantii unor
profesiuni li#erale 4agentii de vanzari" reprezentanti comerciali" comis'voia)ori5" patronii"
dar si camionagii.
Clientela de afaceri se dovedeste foarte sensi#ila la eficacitatea sistemelor de rezervare si
la confortul oferit la ec,ipamente disponi#ile. De asemenea" serviciile de alimentatie sunt
destinate si persoanelor din afara pensiunii" la fel si salile de conferinte care gazduiesc
emisiuni de televiziune" spectacole" evenimente particulare.
Cugestii :
$entinerea unor relatii constante cu clientii actuali prin im#ogatirea si
diversificarea produselor 6 serviciilor oferite de Pensiunea Bega si informarea
continua a acestora cu privire la oferte sau servicii=
Cucerirea segmentului tinta reprezentat de persoane de varsta a treia" promovand
ofertele de servicii=
Cresterea numarului de participari la targurile din domeniu" din tara cat si din
strainatate=
!ctualizarea cat mai des posi#il a site'ului de /nternet si cat mai concis si clar
posi#il
2&
Concluzii si propuneri
%idicarea produsului turistic rural romanesc de la valorile consacrate la cele
corespunzatoare standardelor internationale" presupune initierea si promovarea unor
actiuni care sa includa pe de o parte derularea proceselor de educare si formare a unei
mentalitati adecvate actualului tip de dezvoltare" iar pe de alta parte accentuarea
dezvoltarii dura#ile in regiunile de receptie. !ceasta" necesita adancirea in timp si spatiu a
relatiei mediu'economie" care implica realizarea unui ec,ili#ru intre efectele negative si
cele pozitive rezultate din derularea activitatilor turistice.
2evoia de coordonare a eforturilor atat la nivel regional" cat si national pentru
proiecte din domeniul infrastructurii" in special a celei de transport si comunicatii este"
corelata cu procesul de amena)are a teritoriului" care presupune coordonarea tuturor
proiectelor cu implicatiile spatiale si solutionarea eventualelor conflicte aparute in acest
conte(t de profunde transformari.
Criza mondiala inseamna un moment de incertitudine" dar desc,ide" totodatM" si
imense posi#ilitati. -ste adevarat ca ne confruntam cu unul din cele mai mari deficite
economice din ultima )umatate de secol" cu dezordine economica" cu cresterea soma)ului
si scaderea increderii in piata" toate acestea generand o recesiune careia nu i se cunoaste
cu certitudine finalul. >aptul ca aceasta criza se suprapune peste pro#lemele cauzate de
sc,im#arile climatice" determina dificultati sporite in crearea de noi locuri de munca" in
incercarea imperioasa de a reduce saracia.
!ceasta criza pune" totodata" o presiune constanta pe turisti" dar si pe anga)atii din
industria turismului si pe piata turistica" amenintand considera#il politicile si practicile
actuale.
-ste adevarat ca" de cateva decenii" sectorul de activitate turistica a cunoscut
numeroase reveniri" fiind confruntat cu grave crize din cauze naturale sau ca rezultat al
activitatii umane. Dar" asemenea pasarii P,oeni( care renaste din propria cenusa" turismul
a dovedit permanent o remarca#ila capacitate de redresare si s'a refacut cu si mai multa
forta" pro#and ca este un sector perfect via#il.
28
%elansarea a devenit sinonima cu acest sector de activitate. !ceasta criza economica
nu are termeni foarte clari" dar in turism este sigur ca este necesara o noua stare de spirit.
De altfel" istoria ne arata ca perioadele cele mai dificile au fost totodata si cele care au
oferit oportunitati ma)ore. Conducatorii lumii care aveau divergente asupra unui mare
numar de pro#leme" sunt acum anga)ati impreuna in #atalia contra crizei si lucreaza intr'o
armonie de neimaginat cu ceva vreme in urma. Ce cola#oreaza in domeniul economic" in
cautarea solutiilor pentru a diminua efectul sc,im#arilor climatice" toate in favoarea
dezvoltarii glo#ale. Cperam sa'si gaseasca timp si de turism" si in calitate de turisti dar"
mai ales" in calitatea lor de responsa#ili cu 8#unul mers8 al turismului" din punct de
vedere legislativ" investitional" financiar etc. /ar turismul rural are vital nevoie de o
revigorareN
2;