Religia evreilor este cunoscuta, in special, din cartile vechiului

testament. Noi descoperiri, cum sint manuscrisele de la Marea Moarta,

arunca o naua lumina asupra religiei evreilor din epoca elinista. In mod
special, pentru secolul I d. Hr. Se pot afla date despre religia evreilor si
din Cartile Noului Testament. Toate aceste scrieri servesc la cunoasterea
religiei evreilor pina in anul 70, cind Ierusalimul este asidiat si darimat de
catre romani. Dupa anul 70, se gasesc date pretioase in Literatura
rabinica: Misna Tosefta; Adosul la Misna sau la Misna Tosefta,
comentariile la Misna, facute de invatatii evrei din secolul III si IV.
In evul mediu au aparut curente mistice in iudaism, dar abia in secolul
VIII s-a dat la iveala Cartea splendorii de catre Moise Lioan. Catrtea
este cunoscuta sub numele de Kabbala.
Evreii sau afirmat in lume ca un popor exclusiv monoteist. Dumnezeu
este unul singur fara egal. Inca din momentul cind il cheama pe avraam sa
iasa din Urul Chandeii, El isi descopera unicitatea Sa, intr-o lume spre
politeism. De aceea dind poruncile, Decalogul, lui Moise, el insista :Sa
nu ai alti dumezei afara de Mine!. Dumneseu este Creatorul, Proniatorul
si Stapinul universului. El confera existenta tuturor existentelor. Este
vesnic, atotintelept, calauzitor, omniprezent. Numele sau este Cel ce
este, mai este numit : El (Dumnezeu) sau Elohim, sau Adonai (Domnul).
Cominica cu cei alesi prin teofanii, prin semne, prin preotie, in chip
deosebit prin ingeri sau trimisi.
Fiind de la inceput un popor de pastori, evreii s-au onchinat lui
Dumnezeu in locurile de popas, fara sa aiba sanctuare propriu zise. Abia
dupa robi a egipteana, dupa exod, la inceputul peregrinarii prin pustiul
Sinai, evreii au construit un cort sfint, ca loc de pastrare a chivotului
Legii (in care se aflau cele doua table ale Legii) si de jertfapentru
curatirea pacatelor poporului. Cortul, numuit si Cortul maruriei, era
compus din doua incaperi, una sfinta si una sfinta sfintelor. In sfinta
referat.clopotel.ro

aveau acces preotii, iar in sfinta sfintelor, numai Marele Preot (arhiereul),
iar acesta acesta numai o singura data pe an. Forma cortului era
dreptuinghiulara, o treime fiind rezervata sintei sfintelor, iar celelalte
doua treimi din spatiu era pentru sfinta. Cortul era portabil, si desigur,
pinza din care era facut era inoita dupa trebuinte.
Dupa asezarea difinitiva a evreilor in Canaan si dupa cosolidarea
puterii de stat prin instituirea regalitatii, s-a trecut la construirea unui
maret templu templul din Ierusalim. Acest templu a fost o dorinta
ipoasa a regelui poet David.
Nevoia de cult, prezenta in oricare oras din palestina, a dus la
construirea unor locasuri speciale. Acestea sint sinagogiile. Acolo se
pastreaza sulusrile cu texte sfinte si tot acolo se desfasoara cultul oral.
Functia sacerdotala a fost indeplinita individual de fiecare dintre
patriarhii Vechiului Testament, incepind de la Avraam, fara sa fie vorbade
o preotie specializata. De altfel jertfa si rugaciunea s-au adus in chip
traditional astfel, pina la instituirea lui Araon. Acesta din urma s-a
instituit prin porunca divina, de catre Moise, in cadrul tribului lui Levi
urmasii unuia dintre cei 12 fii a lui Iacob. Puterea sacedortala suprema a
fost conferita lui Aaraon. El a devenit Mare preot (arhiereu) printr-0
sfintire speciala, dupa darea Legii si construirea cortului Marturiei.
Consacrarea s-a facut prin ungere cu singe din jertfe unui berbec pe virful
urechii drepte, pe degetuol mare de la mina dreapta, si pe degetul mare de
la piciorul drept, apoi prin stropire prin mir si singe.
Sub autoritatea Marelui preot se aflau Preotii. Si acestia au fost
consacrati in chip special. Marele preot avind citeva semne distinctive si
un plus de vesminte pentru al deosebi de toti ceilalti.
Functia profetica a avut un loc cu totul special in religia evreilor. Au
existat chiar unele scoli de profeti unde se desprindea mantica
religioasa ebraica, Dar profetii celebri ai evreilor au fost oameni alesi, cu
referat.clopotel.ro

chemare speciala. Cei mai mari au fost urmatorii: Natan, Isaia, Ieremia,
Iezichel, Daniel, Iloe elisei, Osea, Amos, Mihea, Ioil, Avdie, Iona, Naum,
Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia, Maleahi, Ioan Botezatorul. Dar si
regele David este socotit uneori intre profeti. Toti acestea au prezis despre
venirea lui Mesia a Unsului lui Dumnezeu, Care avea sa elibereze
poporul lui Dumnezeu din robia pacatului. Profetul putea indeplini, in
chip extraordinar, unele functii sacerdotale. In special aducerea jertfei.
Jerfele reliioase ebraice au fost intotdeauna animaliere. Un singur caz
de jertfa umana este amintit in Vechiul Testament, cind Avraam primeste
porunca sa jerfeasca pe insuis fiul sau, Isaac. Dar, cind toate erau gata
ingerul Domnului opreste pe jertfitor, pe Avraam, intrucit Dumnezeu a
vazut dovada loialitatii saleJertfele din vechiul testament sint jertfe
specile, din animale curate, dar si din cereale sau produse derivate din
cereale, Au existat jertfe de ardere de tot, unde materialul jertfei se
incinera complet, dar si jertfe partiale, unde o parte din trupul animalului
in special grasimea se ardea, restul fiind consumat ca hrana. Se
aduceau jertfa: turturele sau porumbei. De obicei intiul nascut trebuia
rascumparat prin jertfa, deoarece el apartinea prin definitie lui Dumnezeu.
La fel si in ce priveste rodul turmelor si al ogoarelor. Odata cu darimarea
templului lui Irod cel Mare a incetat jertfa la templul din Ierusalim. Ea a
ramas insa, intr-un fel, pina astazi, in cadrul taierilor rituale.
Ziua de sabat este zi de odihna in mod obisnuit. Cea dintii sarbatoare
mare din anul calendaristic ebraic este Ros Hasana sau Anul Nou, serbata
la inceputul lunii septembrie. Este o zi de pocainta, in care fiecare evreu
Isi face un examen de constiinta. Cu acest prilej se suna la sinagoga din
sofar (cornul de berbec), pentru retrezirea la cunostinta slujirii de
Dumnezeu in anul care incepe. A doua zi este ziua purificarii si inchide
ciclul primelor zile din anul nou. Este zi de post si de iertarea pacatelor. A
treia zi este Sukkot si tine sapte zile. Este o sarbatoare a colibelor,
referat.clopotel.ro

amintind de milostivirea aratata de Dumnezeuevreilor pe durata

peregrinarii lor in pustiu. Este totodata o sarbatoare a culesului, la care se
binecuvinteaza lamiile si se poarta ramulele de palmier, de mirt si salcie.
A patra mare sarbatoare, Hanuca, se serbeaza in decembrie. Se aprind
luminari timp de o saptamina, plecind de la una in prima seara si
adaugind mereu cite una. A cincea, la mijlocul lui Iulie, sarbatoreste anul
nou al pomilor, si se maninca fructe proaspete si in deosebi portocale.
Urmatoarea sarbatoare este purim, si aminteste de salvarea poporului
evreu de la masacru ordonat de Aman. Este o ocazie deosebita, un
carnaval al triunfului. Se citeste cartea Estera, in care se relateaza despre
intimplarea care sta la originea sarbatorii. A saptea sarbatoarea este Pesah
(Pastile). Se maninca carne de miel cu ierburi amare, si azima, se bia vin
in amintirea plecarii evreilor din Egipt. Este o sarbatoare a eliberarii. A
opta mare sarbatoare este sarbatoarea Saptaminilor, la 50 de zile dupa
Pasti. Aceasta sarbatoare aminteste si de pregatirea evreilor de odinioara
pentru pregatirea Legii pe Muntele Sinai. Se petrece toata noaptea in
preveghere si citire din Tora. In prezent s-a innoit obiceiul de a oferi
primele roade la aceasta sarbatore , iar in zilele urmatoare se fac colecte
pentru Fondul National Evreiesc. Se impodobesc sinagogile cu ramuri si
cu flori. Orice inceput de luna noua este, oarecum, sarbatoare si se
binecuvinteaza ca atare.
Dinjtre dispozitiile sacre a religiei evreilor, cele mai importante sint:
legamintul cu Dumnezeu prin ritualul circumcinziei, decalogul sau cele
zece porunci, Sema Israel (Asculta Israele), si marturisirea de credinta
formulata de Moise Maimonide. Decalogul este cuprins in capitolul 20 al
cartii Iesirea, din Pentateuh, iar Sema Israel Este compusa din textele:
Dauteronom 6, 4-9; 13-2- si Numeri 15, 37-41. Marturisirea de credinta
sau crezul formulat de Moise Maimonide este urmatorul:

referat.clopotel.ro

1. Cred cu o credinta desavirsita ca Creatorul laudat fie numele Lui

creeaza si conduce toate fapturile si ca el singur a facut, face si va face
toate vietuitoarele.
2. Cred cu o credinta desavirsita ca Creatorul laudat fie numele Lui
este unic si ca nu exista nici o alta unitate la fel cu a Lui, sub nici un
chip ca numai El singur este Dumnezeul nostru, care a fost, este si va
fi.
3. Cred cu o credinta desavirsita ca Creatorul laudat fie numele Lui
nu este trup, ca la El nu se poate referi nici o isusire a trupului si ca
nici o figura nu-l poate infatisa.
4. Cred cu o fiinta desavirsita ca Creatorul laudat fie numele Lui e
cel dintii si cel din urma.
5. Cred cu o fiinta desavirsita ca Creatorul laudat fie numele Lui
numai catre El singur singur se cuvine sa ne rugam si ca nu se cuvine
a ne ruga altuia, afara de dinsul.
6. Cred cu o credinta desavirsita ca toate cuvintele profetilor sint
adevarate.
7. Cred cu o credinta desavirsita ca profetia lai Moise, invatatorul nostru
pace lui a fost adevarata, ca el este parintele tuturor profetilor, atit
acelor care au fost inaintea lui, cit si al celor care l-au urmat.

referat.clopotel.ro