IUDAISMUL

Liceul Tehnologic Victor Frunză

pr.prof. Balaban-Stanciu I. Georgian
Noțiuni generale

• Denumirea de evreu provine de la gr. Εβερ, un

strămoș al lui Avraam, iar termenul iudaism își are
originea în numele regatului lui Iuda (al patrulea
fiu al patriarhului Iacob), cu capitala la Ierusalim.
• Iudaismul a fost prima religie care a impus
credința într-un Dumnezeu unic.
•  Este întemeiată pe revelația Vechiului
Testament și stă la baza creştinismului și
islamului.
Istoria iudaismului este împărţită
în patru etape:
• Prima etapă se întinde de la Avraam,
patriarhul şi strămoşul poporului evreu, până
la Samuel, primul judecător al Israelului.
Aceasta cuprinde: stabilirea lui Avraam şi a
familiei sale în Canaan; migraţia în Egipt, din
timpul patriarhului Iacov; ieşirea din Egipt
sub conducerea lui Moise; primirea Legii pe
Muntele Sinai; recucerirea Canaanului şi
instaurarea instituţiei Judecătorilor, primul
dintre ei fiind Samuel.
A doua etapa

• Regatul, cei mai importanţi regi fiind: Saul

(primul rege), David (cel mai mare rege al
Israelului) şi Solomon, care a finalizat
construcţia Templului din Ierusalim. După
domnia lui Solomon, imperiile asirian şi
babilonian au cucerit Israelul, templul din
Ierusalim a fost distrus şi evreii au fost
deportaţi în Mesopotamia şi Babilon.
A treia etapă

• Rabinică, cuprinde istoria de la exil până

la dărâmarea Ierusalimului. După
repatrierea exilaţilor, zidurile Ierusalimului
şi Templul au fost refăcute. Începând cu
anul 63 î.Hr, a urmat o lunga perioadă de
stăpânire romană, culminată cu războiul
dintre anii 66-70 d.Hr., în care iudeii au
fost înfrânţi definitiv, Ierusalimul distrus în
totalitate, iar Templul ars şi dărâmat.
A patra etapă

• Ține până în zilele noastre: fără Templu

(unicul loc unde puteau să aducă jertfe) şi
fără preoţie din neamul lui Aaron (preoţii
trebuia să fie numai din neamul lui
Aaron).Pierzându-se genealogiile, nu li se
mai cunoştea apartenenţa, prin urmare
evreii se vor ruga în sinagogi, iar jertfele
vor înceta.
Iudaismul contemporan, se poate vorbi
de trei orientări:
•iudaismul ortodox, care este axat pe păstrarea
iudaismului rabinic şi este întâlnit în special în Israel
şi Statele Unite;
•iudaismul reformat, ce a permis ca rugăciunile să
fie rostite în limba naţională şi a acceptat folosirea
orgii în sinagogi;
•iudaismul conservator, care reinterpretează Legea
în conformitate cu timpurile moderne. 
Astăzi, comunitatea iudaică numără în jur de 12
milioane de membri.
Texte din Sfânta Scriptură

• Ioan 3, 16: “Căci Dumnezeu aşa a iubit

lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut
L-a dat ca oricine crede în El să nu piară,
ci să aibă viaţă veşnică.”
• Filipeni 2, 8: “S-a smerit pe Sine,
ascultător făcându-Se până la moarte, şi
încă moarte pe cruce.”
Principalele învățături si elemente religioase iudaice

•1.Doctrina
•     Principala învăţătură este existenţa unui Dumnezeu
unic – Numiri: Iahve (“Cel ce este”), Eli, Elohim, Adonai.
• Legea este revelată lui Moise(Decalogul) si este
veșnică;
• Venirea lui Mesia va anula păcatul strămoșesc.
•    Încă se aşteaptă venirea Răscumpărătorului promis lui
Adam şi Evei (Mesia), care va elibera poporul Israel de
robia duşmanilor.
Scrieri sacre
•     Credinţa lor se bazează pe Scripturile
revelate de Dumnezeu şi consemnate în scris, întâi
de Moise, apoi de alţi autori. Astfel, cartea
fundamentală a iudaismului o reprezintă Vechiul
Testament, numit de creştini Biblia iudaică (Tora).
•     O altă carte importantă a iudaismului
este Talmudul sau „Legea orală", adică o colecţie
de opere teologice, istorice, juridice, ce
completează şi explică Biblia. Autorii ei sunt rabini
ai secolelor V î.Hr. - VI d.Hr
TALMUDUL - TORA
Lăcașuri
• La început, evreiide
aveaucult
ca locuri de închinare spaţiul unde-şi păşteau turmele.
După ieşirea din robia egipteană se rugau în Cortul mărturiei (unde se găsea
Chivotul Legii, în care se păstrau Tablele Legii,toiagul lui Aaron, etc.).
•     După aşezarea în Ţara Făgăduinţei (Canaan), evreii au ridicat la
Ierusalim Templul lui Solomon. Templul era alcătuit din două încăperi
impunătoare: sala principală, în care aveau acces numai preoţii, şi “Sfânta
Sfintelor” , cea de-a două sală spre care accesul se făcea printr-o uşă păzită de
doi heruvimi (făpturi mitologice) şi în care nu putea pătrunde decât Marele preot
, o dată pe an. În ultima sală erau păstrate “Tablele Legii”. Aceste sanctuare erau
locuri de rugăciune, dar și de sacrificii de animale ce erau arse pe altare cu
prilejul sărbătorilor religioase, sub îndrumarea unui preot. Templul a fost
dărâmat de babilonieni (587 î.Hr.). Sub protecţia persanilor, a fost construit cel
de-al doilea templu, dar şi acesta a fost distrus de romani (70 d.Hr.). S-a păstrat ,
până astăzi, doar “Zidul plângerii”, loc de rugăciune al evreilor;
TEMPLUL LUI SOLOMON
ZIDUL PLÂNGERII
• Astazi, fiecare comunitate ebraică are o casă
de rugăciuni, care se numeşte sinagogă. Aici
sunt păstrate într-un dulap numit chivot, sulurile
cu textele sacre şi Menora (candelabru cu
șapte brațe,cel mai vechi simbol iudaic).În
sinagogă conducătorul ritualului este rabinul,
care are funcția unui îndrumător religios. El
este cel care coordoneaza studiul Torei (V.T.).
Rugăciunea principală conţine 18
binecuvântări, iar la rugăciunea în comun
participă minim zece bărbaţi.
PREOT, MENORA, STEAUA LUI DAVID
Cele mai importante sărbători în iudaism
sunt:
• Sabatul, ziua de odihnă a Domnului.
• •    sărbătoarea curăţeniei (Yom Kippur) - zi de post şi de iertare a păcatelor;
în vremurile vechi, păcatele erau „transferate" într-un ţap ispăşitor care era
apoi alungat în deşert;
• •    sărbătoarea purificării templului (Hanuka) - comemorare a revoltei
Maccabeilor din 164 î. Hr. care au purificat Templul din Ierusalim;
• • sărbătoarea corturilor (Sukkot) - comemorarea „ieşirii" din robia
egipteană şi a „eliberării" prin ridicarea corturilor în deşert; are şi conotaţii
agricole, evreii mulţumind lui Dumnezeu pentru belşugul noii recolte;
• • sărbătoarea triumfului (Purim) - comemorare ce aminteşte de salvarea
evreilor de către eroina biblică Estera de la un masacru ordonat de Aman;
• •    Cincizecimea (Savuot) - sărbătoarea secerişului şi a primirii Legilor de
către Moise;
• •  Paştele (Pesah) – sărbătoresc eliberarea de sub robia egipteană. Evreii
mănâncă azimă (pâine nedospită), carne de miel cu ierburi amare şi beau vin.
Deosebiri și asemănări:
• Deosebirea principală dintre creştinism şi
iudaism este că acesta din urmă nu recunoaşte
în persoana lui Iisus Hristos pe Răscumpărătorul
promis de Dumnezeu protopărinţilor noştri (Fac.
3, 15), aşteptându-L încă pe Mesia şi împărăţia
iudaică pe care crede că o va întemeia El.

• Sabatul – Duminica
• Circumcizia – Botezul cu apă
• Steaua lui David – Crucea