IUDAISMUL

Carp Mihai-Gabriel
Gîdiuță Luiza

Liceul Teoretic “Callatis” Mangalia

 Iudaismul
Iudaismul este religia poporului Israel, care isi are
radacinile cu aproximativ 2000 i. Hr, iar aspectul principal
il reprezinta credinta intr-un singur Dumnezeu. Potrivit
iudaismului rabinic, un iudeu este cel care are o mamă
iudeică sau care s-a convertit în mod formal la iudaism.

Simbolul religiei iudaice

 Prezentare generală
 Iudaismul este întemeiat pe principii logice și etică, incluse
în Biblia ebraică (Tora), precum au fost în continuare
explorate și explicate în Talmud și în alte texte. Aceasta e
probabil cea mai veche dintre marile religii ale lumii, care s-
a pastrat, in general, exact asa cum s-a constituit dela
inceput, si a fost mereu legata de istoria poporului evreu.
Atunci cand vorbim despre iudaism, avem in vedere, in
primul rand poporul evreu, si apoi istoria acestuia

Fragment din manuscript (Tora)

 Originile Iudaice
J. Eisenberg spune, referitor la originile religiei
iudaice, ca aceasta "nu a fost produsul unei singure si
unice revelatii (...), ci s-a constituit treptat in decursul
migratiilor unui grup de oameni originari din
Mesopotamia (Irakul deazi) -evreii- care se vor
transforma intr-un popor -Israelul- dupa un lung sir de
peregrinari" . Conform Vechiului Testament, care este
cartea sfanta a iudaismului, e adevarat ca poporul s-a
format in urma unei peregrinari.
Tragandu-si radacina din descendentii Iudeii, Iudaismul afost infiintat in anul 2000 i.Hr. de
Avraam, Isaac si Iacob si are peste 18 milioane de adepti. Iudaismul adopta credinta intr-un
singur Dumnezeu, care este creatorul universului si care conduce poporul ales, evreii, prin
profetii cu care el vorbeste. Originile sale trebuie cautate in Orientul Apropiat, in
Mesopotamia, Canaan si Egipt. Acesta este spatiul in care stramosii evreilor au trait timp de
un mileniu, inainte ca documentele scrise sa ii mentioneze sub numele de Israel si inainte ca
un stat al evreilor sa se constituie in regiunea numita Palestina, intre muntii Libanului si
Peninsula Sinai.
 Istoria Iudaismului
Istoria iudaismului este împãrţitã în trei perioade: perioada Templului din Ierusalim; perioada
talmudica; perioada rabinicã (din secolul al VI-lea pînã în prezent). Iudaismul ortodox
contemporan s-a format pe baza mişcarii fariseilor (pirushim) din perioada Macabeilor.
Iudaismul intotdeauna a urmarit studiul Torei si a altor texte religioase. Comparata cu Biblia
Crestina, Biblia Ebraica exclude Noul Testament in intregime si cateva carti din Vechiul
Testament.
 O data cu domnia celui de-al treilea
rege, Solomon (972-933i.Hr.), in viata
religioasa iudaica incepe o etapa noua.
Solomon a construit cel dintai templu
din Ierusalim. Acesta are o semnificatie
exceptionala : este unicul loc in care se
pot savarsi riturile prin care este slujit
Dumnezeu.

In secolul al VI-lea i.Hr. regele

Nabucodonosor din Babilon a cucerit
Ierusalimul, a distrus templul si a dus
in exil cele mai importante familii,
inclusiv pe cele ale preotilor care
serveau in templu.
Reguli si obiceiuri
Majoratul religios pentru fete este la varsta de 12 ani, iar pentru baieti la 13 ani.
Practicantilor religiei iudiaice le este recomandat portul anumitor vestminte cum
e cazul kippah-ului (un acoperamant pentru cap) sau tallitul (obiect vestimentar
asemanator unei esarfe, utilizat in timpul rugaciunii)
 Cultul Religios
Viata zilnica a evreului credincios este reglementata la fiecare pas
de Legea data de Dumnezeu prin Moise. Pentru a-si aduce aminte
de poruncile Domnului, evreii pioși poarta la rugaciune niste cutiute
de piele numite filactere, pe care le fixeaza cu curele la mana stanga
si pe frunte. In ele sunt texte din Biblie scrise pe pergament. De
asemenea, pun la usa casei sau la poarta, asa-zisa mezuza, pe care
o ating cu mana la intrare si la iesire. Pe ea sunt scrise sau gravate
texte biblice.
 Cultul ebraic consta in primul rand din rugaciunile zilnice cuprinse intr-o carte speciala
de rugaciuni. Aceste rugaciuni se spun fie acasa, fie la sinagoga, unde se tin trei servicii:
dimineata, la amiaza, si seara.
Sinagoga a aparut in timpul exilului babilonian cand nu mai exista nici temple, nici
preoti, nici jertfe si sunt locuri in care evreii se intrunesc pentru a se ruga si a studia.
Locul preotului la sinagoga il detine rabinul.
Menorah este un sfestnic cu sapte brate, acesta fiind specific
Iudaismului pentru mai bine de 3000 de ani, ramannd pana astazi o
emblema a statului Israel. Acest obiect era folosit in Templul Sfant, in
Ierusalim. Cupele bratelor acestuia erau umplute cu ulei de masline, el
arzand tot timpul. Se crede ca acesta simbolizeaza Rugul Aprins, pe
care Moise l-a vazut pe Muntele Horeb – Sinai.
 Ciclul vietii evreiesti incepe odata cu nasterea, considerate porunca
Domnului care, conform Cartii Genezei, le-a spus credinciosilor “fiti
roditori si va inmultiti”. Un copil reprezinta o noua creatie si o garantie
ca poporul va continua sa existe. Pe tot parcursul ei, viata nu consta
doar intr-o succesiune de emotii, sentimente, placer si dureri. Ea este o
calatorie in care omul trebuie sa isi atinga toate conditiile vietii si sa-L
slujeasca cat mai bine pe Dumnezeu. Cand moare, omul paraseste doar
fizic taramul celor vii, sufletul acestuia continuand sa traiasca in viata
vesnica. Se considera ca, asa cum s-a comportat cu semenii sai si cu
Dumnezeu, la fel va fi tratat si pe lumea de dincolo. Bunatatea va fi
rasplatita in Rai, iar pacatosii vor ramane in Iad, numit Gehinam, unde
le sunt arse pacatele si unde este sufletul purificat.
 Bibliografie
https://www.jewishvirtuallibrary.org/the-first-templ
e-solomon-s-temple
https://www.gotquestions.org/Romana/Iudaism.ht
ml
https://www.scribd.com/doc/110557368/Iudaismul
https://sites.google.com/site/iudaismroonline/