MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA ȘTIINȚE SOCIALE ȘI ALE EDUCAȚIEI
CATEDRA PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

REFERAT

Biografia lui Abraham Maslow, teoria lui

Abraham Maslow

Verificat: Caunenco Irina

_________________________

Autor: CrucieruFelicia , Luța Mădălina , studente la anul I,

specialitatea Psihologie
_________________________

2023
 Cuprins

1.Introducere……………………………………………………………………….
2.Biografie……………………………………………………………………………
3.Durata de viața și contribuțiile …………………………………………
4.Vremurile celui de -al doilea război mondial…………………..
5.Moartea………………………………………………………………………….
6.Teoria lui Abraham Maslow………………………………………….
7.Abateri ………………………………………………………………………..
8.Concluzii…………………………………………………………………….
9.Bibliografia………………………………………………………………..
 Introducere

Abraham Maslow este bine cunoscut în lumea psihologiei , -fiind o figură remarcabilă care a promovat
și a creat alături de alți autori ca Carl Rogers, cunoscut ca psiholog umanist .. Acest autor a lucrat diverse
aspecte pe tot parcursul carierei, dezvoltând un model holistic bazat pe creștere și dezvoltare bazat pe
satisfacerea nevoilor.
Cea mai cunoscută și mai populară contribuție este piramida nevoilor umane, în care autorul le
ierarhizează pe cei din urmă în funcție de gradul de forță pe care îl au și observând că, pe măsură ce
continuăm să furnizăm cele mai importante și esențiale nevoi de supraviețuire, mai complexe În afară de
această piramidă, a făcut mai multe contribuții pe baza modelului său, investigând, printre alte
elemente, fiecare dintre nevoile și importanța nu numai de a le satisface, ci și de modul de a face acest
lucru, realizarea personală, diferențierea dintre realitate și ficțiune, homeostază și menținerea sănătății
și bunăstării, procesele mai înalte ale conștiinței și relațiile umane.

Biografie

Abraham Maslow sa născut la 1 aprilie 1908 în New York County din Brooklyn, în centrul unei familii
evreiești de origine rusă care au emigrat în Statele Unite. Maslow a fost primul dintre cei șapte frați,
fiind primul-născut al lui Samuel și al lui Rose Maslow. Copilăria lui nu a fost deosebit de fericită, ambii
părinți fiind excesiv de exigenți cu el și adesea îi deranjează.

Tatăl său la văzut ca prost și dezgustător, ceea ce ar diminua într-o mare măsură respectul de sine al
copilului. În ceea ce-l privește pe mama sa, Maslow însuși a spus asta nu i-au dat dragoste sau
afectiune in timpul copilariei și a fost caracterizat de excesivă duritate, exigență, rigiditate și chiar
cruzime față de el, până la punctul în care ar veni să o urască și chiar mai mulți ani mai târziu, pentru a
refuza să meargă la înmormântarea sa.
În plus față de viața de familie, copilăria tânărului Maslow a fost marcată de singurătate și discriminare
socială din cauza originilor sale, fiind un copil singuratic al cărui singur refugiu ar fi cărți. Din copilărie,
Maslow el a arătat o mare inteligență și o curiozitate de învățat , citirea fiind una dintre activitățile
preferate ale sale și prezentarea unei performanțe academice ridicate încă de la începuturile sale.

Durata de viata și contribuțiile

La șaptesprezece ani, el a decis să se intereseze în domeniul juridic pentru a-și satisface părinții,
înscriindu-se în 1926 la Colegiul Municipal din New York și la Brooklyn Law School pentru a
studia legea și legea. Cu toate acestea, în scurt timp, el și-a dat seama că mediul juridic nu era în
favoarea lui și că ar fi abandonat aceste studii.
A fost transferat la Universitatea Cornell pentru a studia psihologia , dar participarea la un
scurt curs de introducere a psihologiei din partea lui Edward Titchener la descurajat și, după
primul semestru, sa întors la Colegiul orașului New York. După aceea, se va transfera la
Universitatea din Wisconsin, unde în cele din urmă va studia psihologia. După terminarea
studiilor, va începe să lucreze ca profesor la aceeași universitate pentru o perioadă scurtă de
timp. Cu toate acestea, în 1935 sa mutat la Universitatea Columbia, unde a lucrat ca cercetător
cu Thorndike, precum și cu Alfred Adler. Aceasta ar face să vizualizeze două dintre principalele
curente teoretice, behaviorism și psihanaliză, apreciind virtuțile și defectele fiecăruia. În acea
universitate, el ar face un spectacol la acel moment Cercetări controversate despre
sexualitatea feminină (folosind pentru ele concepte derivate din psihanaliză), descoperirea
aspectelor legate de relația dintre dominație și sexualitate și atragerea anumitor caracteristici
bazate pe gradul de dominare și publicarea diferitelor articole pe această temă. În 1937 sa întors
la Universitatea din Brooklyn, unde a rămas acolo până în 1951 și a practicat profesorul de
profesor. Aș avea contact cu Wertheimer (unul dintre principalii fondatori ai Gestaltului) și
antropologul Ruth Benedict, stabilind o anumită prietenie și fiind mari influențe în gândirea lor.
Primele cercetări ale lui Maslow au vizat comportamentul animalelor (câini, maimuțe) și factorii
determinanți ai comportamentului uman în societate. Din anii 1940, interesul său s-a
concentrat asupra sentimentelor negative (frică, lipsuri, nesiguranță), apoi s-a orientat spre
opusul, motivația și satisfacția lor. De la începutul anilor 1950, studiile sale despre motivație l-
au determinat să pună la îndoială auto-împlinirea și, un deceniu mai târziu, experiențele
mistice.
Continuitatea este clară în acest proces care îl conduce pe Maslow de la analiza celor mai
dureroase stări psihologice la studiul motivației și apoi la sentimentul de plenitudine, ceea ce el
a numit „experiențe paroxistice”. Rezultatul este o lucrare care este atât abundentă, cât și
originală, care a deschis multe căi în cercetare și în practică.
Îi datorăm în special lui Abraham Maslow dezvoltarea unui lexic precis, să abordăm mistica și
stările excepționale de conștiință în termeni științifici, respectând în același timp specificul
acestor experiențe.

Vremurile celui de-al doilea război mondial

Intrarea Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial din 1941 a fost prea veche pentru a se înscrie,
nefiind considerată potrivită pentru serviciul militar. Cu toate acestea, acest conflict la dus la
el investighează cauzele urii și prejudecăților , precum și alte emoții și relații. În 1943, el va începe să
propună existența unei ierarhii de nevoi în publicația sa "O teorie a motivației umane".
Teoria motivției umane 1943

Teoria motivatiei umane a lui Abraham Maslow, cunoscută și sub numele de ierarhia nevoilor,
sugerează că motivația umană poate fi înțeleasă prin intermediul unei ierarhii a nevoilor
fundamentale. Această ierarhie cuprinde cinci niveluri
1.Nevoi fiziologice: Aproape de baza piramidei, includ necesități precum hrana, apa, somnul și
alte aspecte legate de supraviețuire.
2.Nevoi de siguranță: Urmează nevoilor fiziologice și se referă la stabilitatea, securitatea și
protecția împotriva pericolelor.
3.Nevoi de apartenență și dragoste: Se referă la dorința de a forma relații sociale, să iubești și să
fii iubit, să aparții unui grup.
4.Nevoi de stima de sine: Includ recunoașterea, respectul față de sine și respectul altora,
precum și realizarea personală.
5.Nevoi de autorealizare: Situate în vârful piramidei, acestea sunt nevoi legate de atingerea
potențialului maxim, dezvoltarea personală și împlinirea de sine.

Conform teoriei lui Maslow, oamenii sunt motivați să își satisfacă nevoile la un anumit nivel
înainte de a căuta împlinire la niveluri superioare. Cu toate acestea, este important să se
sublinieze că această teorie a fost criticată și nu este considerată întotdeauna relevantă în toate
contextele sau culturile
Iar 1947, Maslow a suferit un atac de cord și a trebuit să ia un concediu, mutându-se în California cu
familia sa. După revenirea sa, în 1949 se va întoarce la Universitatea.
În 1951, el va fi angajat în departamentul de psihologie al Universității Brandeis, asumându-și
conducerea și acționând ca profesor. În această universitate aș ști teoria și conceptul de auto-
realizare a lui Goldstein . În acest stadiu, el va sfârși să promoveze și să modeleze ceea ce se numește
și a treia forță a psihologiei, Psihologia Umanistă, și ar crea faimoasa piramidă a lui Maslow. În 1954 a
publicat "Motivația și personalitatea", unde și-a extins teoria și modelul.
Datorită multiplelor sale contribuții la psihologie, în 1966, Maslow ar fi ales presedinte al Asociatiei
Americane de Psihologie

Moartea lui
Odată cu trecerea anilor, sanatatea lui Maslow va incepe sa scada, incepand sa sufere de
probleme cardiace. În 1967 a suferit un atac de cord, de la care a reușit să
supraviețuiască, dar, împreună cu alte probleme de sănătate, a trebuit să renunțe la poziția
sa de predare. După aceea, sa dedicat încercării de a stabili o etică în practica psihologiei
umaniste.
În 1970, în special la 8 iunie, Abraham Maslow a suferit un alt infarct miocardic , murind
la 62 de ani
Moștenirea acestui autor este largă, fiind unul dintre principalii creatori ai curentului
umanist în psihologie și care servește drept precursor al psihologiilor, cum ar fi pozitiv.
Teoriile sale sunt cunoscute și utilizate în diverse domenii, atât la nivel clinic, cât și la
nivel de afaceri.

Teoria lui Abraham Maslow

Prezentarea teoriei
De-a lungul timpului au fost enuntate multe teorii psihologice dar impactul acestora cât si
relevanta lor, desigur, au fost diferite. Una din teoriile ce a marcat psihologia,a fost teoria ierarhiei
nevoilor a lui Abraham Maslow, propusã in anul 1943,ìn lucrarea „A theory of human motivation"Aceasta
teorie a fost exprimata in totalitate de abia in anul 1954 in cartea „Motivation and personality".Teoria
sustine cã oamenii sunt motivati sã-si satisfacã nevoile de bazã pentru a fi capabili sã îsi satisfacã
progresiv urmatoarele nevoi. Reprezentatã sub forma unei piramide, Maslow aseaza la bazã nevoile
fundamentale specifice fiintei umane iar várful este reprezentat de nevoia de auto-actualizare.
Piramida de asemenea poate fi divizatã in doua sau cinci categorii.

1. Pe nivelul cel mai jos sunt plasate nevoile fiziologice. Nevoia de hrană, de apă, de adăpost,
chiar nevoia de transport, adică acele nevoi care i-au forțat pe oamenii să lase deoparte
instinctul de prădător, de animal, pentru a se asocia în vederea supraviețuirii. Fără satisfacerea
nevoilor de bază, ființa umană încetează să subziste
2. Nivelul următor, al doilea, este dedicat așa numitor nevoi ce țin de siguranța personală. Nu
are legătură cu nevoile fiziologice ? Nu, e mai mult. Pentru că siguranța personală transcende
siguranța fizică, teama de a fi agresat, și face apel la siguranța financiară (un venit minim
garantat, un plan de pensii decent), siguranța locului de muncă, siguranța care-ți permite acel
confort psihic necesar funcționării eficiente, eliberat de angoasele traiului de zi cu zi.
3. Al treilea nivel este dedicat nevoilor sociale, de apartenență. Omul simte acest imbold de a
intra în relații cu ceilalți, de a încadra în grupuri sociale extinse. Și vorbim aici de grupuri
religioase, organizații profesionale, echipe sportive, grupuri de simpatizați ai unei persoane sau
cauze, sau chiar grupuri aflate la limita legii. În forma lor restrânsă, grupurile sociale ce satisfac
nevoia de aparență sunt familia, partenerul de viață, colegii apropiați sau confidenții.
4. Pe nivelul al patrulea, Maslow plasează nevoia de recunoaștere socială, încrederea în sine,
respectul de sine. Jabberjaw, personaj făcut celebru de Hanna-Barbera avea o vorbă „No
respect”, asta întrucât i se interzicea accesul doar pentru că era un „biet” rechin. Râdem, dar
lipsa respectului poate da naștere cu vremea la sentimente de inferioritate, transformate în
complex de inferioritate și inalienare socială.
5. În sfârșit, ultimul nivel, al cincilea, este rezervat de Maslow dezvoltării personale,
autorealizării. Împlinirii potențialului, am spune astăzi. Hobby-urile, mai cu seamă cele
costisitoare (plăcerea de a călători, de picta, de a învăța o limbă străină doar a citi un autor în
original) se află în vârful ierarhiei piramidei nevoilor. Și e destul de greu de atins.
O data ce un nivel al trebuintelor a tost satistacut. persoana va putea face un salt in
ierarhia motivelor. Daca nevoile primare nu sunt satisfacute, cresterea, maturizarea
individului este stopata. Altfel spus, trebuintele situate pe o treapta superioara a
piramidei, se dezvolta doar daca trebuintele aflate pe treptele inferioare lor au fost deja
satisfacute, cel putin partial. De exemplu, o persoana infometata si nesigura, lipsita de
protectie nu va putea sa dezvolte trebuinte de afiliere
si atasament. Ea va fi preocupata acum de modalitatile de a obtine hrana, si mai putin
de dragoste .Un adult nu e ghidat simultan de toate aceste categori de trebuinte, si ele
nici nu au aceeasi forta. La un moment dat, doar o anumita categorie de trebuinte este
dominanta: aceasta declanseaza si ghideaza comportamentul, toate celelalte categorii
de trebuinte, inferioare acesteia, sunt secundare in sensul ca sunt satisfacute doar intr-
un anumit grad. Maslow atenționează aspra faptului ca trebuintele situate pe treptele
inferioare ale piramidei sunt mai puternice decat cele situate pe treptele superioare. De
asemeni, el ne avertizeaza ca trebuie sa
facem distinctie intre puterea unei trebuinte si importanta acesteia:
1) Puterea sau forta motivationala a unei trebuinte se retera la prioritatea acestela si la
intensitatea comportamentelor de satistacere care li se asociaza
2) Importanta sau valoarea unei trebuinte se refera, in schimb, la gradul in care ea.
declanseaza si orienteaza comportamentul individului intr-un anumit moment al
existentei sale. O trebuinta, o data ce a fost satisfacuta, iese din campul constiintei,
pierzandu-si importanta pe care i-o atribuie individul.

Trebuințele superioare
Maslow a facut numeroase alte distinctii intre nevoile de ordin inferior si,
respectiv, cele superioare pe care, intr-o forma contrasa, le prezentam in cele ce
urmeaza:
1.Trebuințele de ordin superior sunt mult mai recente filogenetic. Toate
vietuitoarele au trebuințe fiziologice, doar omul, insa, are trebuințe de stima, de
cunoastere si actualizare
2. Trebuințele de ordin superior sunt mai recente si din punct de vedere
ontogenetic. Astfel,trebuințele fiziologice si cele de securitate apar in copilarie,
cele de afiliere si cele de stima apar in adolescenta, iar trebuintele de
autoactualizare apar abia la varsta adulta.
3. Trebuințele de ordin superior sunt mai putin imperative supravietuirii, de aceca,
satisfacerea lor poate fi amanata o perioada mai lunga de timp. Nesatisfacerea
acestor trebuințe nu produce o reacție imediata de tensiune sau criza, cum se
întâmpla in cazul nesatisfacerii trebuințelor de ordin inferior. Trebuințele de ordin
inferior se mai numesc si trebuințe deficitare, deoarece nesatisfacerea lor induce un
anumit tip de deficienta in organismul individului.
4. Desi sunt mai putin imperative pentru supraviețuire, trebuintele de ordin
superior contribuie la calitatea supraviețuirii, satisfacerea lor crescând eficienta
biologica a organismului si eficienta activitatilor cognitive. De aceea, trebuințele
de ordin superior se. mai numesc si trebuințe de crestere sau de ontimizare.
5.Satisfacerea trebuințelor de ordin superior este benefica atat biologic cat si
psihologic,deoarece confera o placere mai intensa, o pace a mintii si sentimentul
unei impliniri.
Trebuințe fiziologice
La nivelul bazal al ierarhiei se afla nevoile sau trebuințele fiziologice de: hrana,
apa, somn si sex.Aceste trebuințe sunt esentiale atât supraviețuirii umane, cat si
celei animale. Daca nu sunt satisfăcute, ele domina sistemul motivațional,
Indiferent daca nevoile superioare sunt sau nu satisfăcute. "Pentru omul infometat,
nu exista un alt interes decat hrana", considera Maslow .De acest fapt e convinsa
orice persoana care a trait experiența sufocați sau pe a cea a înfometați.
Trebuințe de securitate
Acestea includ: nevoia de stabilitate, de protectie, de ordine, de planificare a
activitatii, de absenta a anxietatii. Sunt foarte importante in cazul copiilor si al
adultilor nevrotici.
La acest nivel, motivatia dominanta este cea de asigurare a unui context protectiv.
Familiaritatea este perceputa ca protectoare si, din acest motiv copii se simt
amenintati in situatinoi (zgomote puternice. animale neobisnuite. certur familiale
sau divorțuri . Violenta fizica este de asemenea, o amenințare atat pentru copii, cat
si pentru adulti. De cele mai multe ori, intr-o societate organizata, nevoile de
securitate ale adulților sunt satisfăcute, dar securitatea poate fi
amenințată de situatii de urgenta precum "razboiul, boala, catastrofele naturale,
cresterea ratei criminalității, dezorganizarile sociale, nevrozele, o leziune cerebrala,
o situatie foarte grava"
Trebuințele de afecțiune și afiliere
Daca nevoile de securitate si cele fiziologice sunt satisfăcute, urmatorul nivel ce va
deveni predominant este cel al nevoilor de afectiune si afiliere. Acestea implica
nevoia de apartenența la un grup, de relati interpersonale bazate pe afectivitate. In
societatea contemporana, putini sunt cei care-si pot intreaga existenta in acelasi
cartier si își pastreaza aceiasi prieteni pe tot parcursul vieți lor; majoritatea
oamenilor isi schimba slujba, scoala, orasul foarte frecvent. Prin urmare,acestia vor
cauta sa-si satisfacă trebuințele de afiliere prin diferite strategii - acceptand necritic
anumite grupuri, participand la intruniri, implicandu-se in diverse activitati
colective

Trebuintele de atasament implica atat nevoia de a da, cat si cea de a primi in plan
afectiv. De regula, ele sunt satisfacute printr-o relatie intima cu o alta persoana.
Maslow face distinctie intre dragoste si sex; la acest nivel, sexul poate fi, desigur,
una din modalitatile de a-ti exprima afectiunea, dar el poate functiona si la un nivel
pur fiziologic. Nesatisfacerea trebuintelor de atasament este principala cauza a
inadaptabilitatii, in societatea contemporana.

Trebuința de sine

Acestea includ stima de sine, sub forma sentimentului propriei valori, precum si
cea data de alții,sub forma recunoașteri statutului social. Satistacerea trebuintelor
de stima face ca o persoana sa devină increzatoare in fortele proprii si sa fie mult
mai productiva sub toate aspectele existentei sale. Scaderca stimei de sine
determina persoana sa se simta inferioara, neajutorata si descurajata, ceea ce va
conduce la pierderea increderi în forțele propri de a lace fata la problemele
complexe ale existentei Este foarte important ca intre cele doua tipuri de trebuinte
de stima, respectiv intre prețuirea de sine si prețuirea aratata de alți, sa existe un
acord. De asemenea, stima de sine trebuie sa se bazeze pe o cunoaștere reala a
proprilor competente, abilitati si slăbiciuni

Abateri de la piramida trebuințelor

Maslow subliniaza faptul ca, deși piramida trebuințelor descrie structura

motivationala a majorității oamenilor, exista si cazuri particulare care se abat de la
principiile ce guverneaza structura ierarhaica a acestor nevoi.
1. Exista oameni care, dedicandu-se unui ideal sau unei convingeri, ajung sa-si
nege
trebuintele fiziologice si pe cele de securitate. De exemplu, oameni care postesc
pana când mor, figuri religioase care renunța la bunurile "lumești" pentru a trai in
privațiune persoane care se sinucid in public pentru o convingere sau un ideal
social, artisti care-si pericliteaza sanatatea pentru a-si desavarsi opera etc. Maslow
considera ca aceste cazuri particulare sunt expresii ale anumitor tipuri de trebuințe
de autorealizare, a caror satisfacere implica renuntarea la nesatisfacerea
trebuintelor inferioare. Desigur, asemenea cazuri de negare a trebuintelor primare
se regasese doar la persoanele de varsta adulta si numal dupa ce acestea au parcurs
firesc toate nivelele interioare din piramida trebuintelor.
2. Maslow semnaleaza si posibilitatea unor inversari neobisnuite in ierarhia
trebuintelor: uni indivizi acorda o mai mare importantă trebuntelor de stima de sine
care sunt mai puternice decat cele de afiliere si atasament. Ei sunt convinsi de
faptul ca isi vor putea satisface trebuințele de atasament abia dupa ce si-au
satisfăcut nevoia de stima. Adica dupa ce isi dobandese sentimentul propriei valori.
Aceasta abatere e tipica persoanelor cu complexe de inferioritate si, indeosebi,
celor complexate pe tema aspectului fizic.
Concluzi

Criticii aduc diverse argumente împotriva teoriei ierarhiei nevoilor a lui Maslow.
Unul dintre acestea este faptul că nevoile umane nu sunt întotdeauna ierarhice și
pot varia în funcție de context și cultură. De asemenea, unele cercetări nu au
confirmat ierarhizarea strictă propusă de Maslow.

Alți critici susțin că modelul lui Maslow poate fi aplicat mai degrabă în societăți
occidentale individualiste și nu se potrivește întotdeauna în contextul altor culturi.
De asemenea, au fost identificate situații în care indivizii par să prioritizeze nevoile
de apartenență sau stimă înaintea satisfacerii nevoilor fiziologice de bază.

În general, teoria ierarhiei nevoilor a lui Maslow este privită cu atenție și nu este
considerată o explicație universală și rigidă pentru motivația umană.

Bibliografie

1. https://ro.yestherapyhelps.com/abraham-maslow-biography-of-this-famous-humanist-
psychologist-13638
2. https://ro.thpanorama.com/blog/psicologia/abraham-maslow-biografa-y-principales-
teoras.html
3. https://www.verywellmind.com/biography-of-abraham-maslow-1908-1970-2795524
4. https://www.rasfoiesc.com/business/management/resurse-umane/Teoria-lui-Maslow-
teoria-ierar67.php
5. https://www.scrigroup.com/management/TEORIA-IERARHIEI-NEVOILOR-
ABRA63466.php
6. https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow
7. https://www.coopzone.ca/produit/1326766-ierarhia-nevoilor-lui-maslow
8. https://techcafe.ro/noutati/piramida-lui-maslow-ce-este-cum-se-utilizeaza/
9.