Abraham Maslow și dezvoltarea psihologiei umaniste

-Contributie si alternative -

Abraham Maslow
(n. 1 aprilie 1908 ; d. 8 iunie 1970)

Studenti:

Derscariu Clara Cristina

Andriesanu Amanda

Ilie Dan

Marina

Alina
 „Cu copilaria mea, mă întreb cum de nu am înebunit. Am fost un băiat evreu născut într-o
vecinatate de non-evrei, ca și cum aș fi fost primul negru într-o școală de albi. Am fost izolat și
nefericit. Am crescut în biblioteci, printre cărti, fără prieteni.”

”Viaţa este un proces permanent în care alegem între siguranţă (din frică şi confort) şi risc
(pentru progres şi creştere). Fă alegerea să rişti de 12 ori pe zi.”

(Abraham Maslow)

2
Cuprins
”Viaţa este un proces permanent în care alegem între siguranţă (din frică şi confort) şi risc (pentru
progres şi creştere). Fă alegerea să rişti de 12 ori pe zi.”.........................................................................1

1. Introducere...........................................................................................................................3
2. Psihologia umanista.............................................................................................................6
2.1 Câteva din caracteristicile psihologiei umaniste...........................................................................6

3. Teoria lui Abraham Maslow..................................................................................................7

4. Perspective alternative.......................................................................................................13
4.1 Maslow - politici sociale si realitati ale procesului de recuperare a sanatatii mentale......13
4.2 Aplicabilitate si contestatie in comportamentele economice................................................14
4.3 Contextual in societatea contemporana....................................................................................15

4.4 Maslow in contextul tipurilor de personalitate.....................................................................16

4.5.1. Islamismul – perspectiva asupra teroiei lui Maslow.......................................................................................16
4.5.2. Crestinism – o abordare conservatoare (US)..................................................................................................17

5. Incheiere.............................................................................................................................19

3
 1. Introducere

Psihologia ca știință are o istorie lungă de dezvoltare, care a fost creată prin munca și
cercetarea diverșilor oameni de știință din întreaga lume. Prin urmare, în prezent, avem posibilitatea
de a folosi toate informațiile acumulate pentru a studia viata mentala oameni și modele de
interacțiune a acestora cu mediul.

Și unul dintre cei mai mari oameni de știință care a avut o contribuție uriașă în dezvoltarea
acestei industrii, este Abraham Maslow. A fost un om care a avut curajul de a se asculta pe sine și
de a-și urma credința nestrămutată în potențialul speciei umane. A fost numit pionier, vizionar,
filosof al științei, optimist, fiind unul dintre promotorii psihologiei umaniste sau „cea de-a treia
forță”. Profesor, ideolog, teoretician și psiholog remarcabil, a lucrat toată viața pentru a studia
natura omului și posibilitățile individului.

Teoriile și lucrările sale au făcut posibilă realizarea unui mare progres în dezvoltarea
psihologiei. În special, datorită muncii lui, ea a reușit să depășească mai multe runde de dezvoltare
simultan. El a avut un rol esențial în apariția a două forte majore în psihologie: umanismul și
transpersonalismul. Ambele explorează natura umană în toata bogăția și complexitatea sa, fără a
reduce comportamentul uman la un model mecanicist sau patologic.

Punctul forte al lui Maslow stătea însă în capacitatea de a pune întrebări semnificative. El a
pus în psihologie întrebări esențiale pentru viața noastră, a tuturor:

 Ce înseamnă să fii o ființă umană bună?

 De ce sunt capabile ființele umane?
 Cum ajunge o ființă umană să fie fericită, creativă, împlinită?
 Cum putem stabili că o persoană și-a împlinită?
 Cum putem stabili că o persoană și-a împlinit întregul potential, dacă nu știm în ce constă
el?
 Cum putem depăși cu adevărat imaturitatea și insecuritatea copilăriei și în ce fel de
circumstanțe o putem face?
 Cum putem elabora un model complet al naturii umane, onorându-ne extraordinarul
potential, dar fără a pierde din vedere latura nonrațională, pasivă?
 Ce îi motivează pe indivizii sănătoși psihic?

4
  Este persoana aflată în procesul actualizării sinelui cea mai fidelă reprezentare a
naturii umane așa cum este ea cu adevărat, dincolo de suprafață?

Maslow și-a dedicat viața studierii oamenilor pe care-I considera sănătoși psihic: “Mai mult
decât atât, oamenii aflați în procesul actualizării sinelui, cei care au ajuns la nivel înalt de
maturitate, de sănătate și de împlinire personală cu atât de multe să ne învețe, încât uneori par a fi
membrii unei cu totul alte specii umane” (Maslow, 1968 p.71 – “Motivație și personaliate” – p. 54)

Filosoful Colin Wilson (misticism, paranormal, occultism) a precizat în cartea sa despre

Maslow și psihologia modernă cum că, spre deosebire de Freud care a avut o imagine “complex și
stranie”, dar profund pesimistă, denumită de Aldous Huxley ca fiind viziune de “subsol al
subsolului”: “...Maslow a fost primul care a adus o reală extindere psihologică cu adevărat
cuprinzătoare – ca să spunem așa, a adăugat etaje, de la subsol până la pod. El a acceptat metoda
clinică a lui Freud, fără să-i accepte și filosofia”

Abraham H. Maslow s-a nascut la 1 aprilie 1908 in Brooklyn, New York, provenind dintr-o
famile de imigranti evrei din Rusia, cu studii modeste. Ca si copil, Maslow suferise din cauza
privatiunilor economice si sociale, mai tarziu se compara ca fiind precum prima persoana de culoare
care a intrat la o scoala de albi.

Cand s-a dus la facultate, la Cornell University, prima sa experienta cu domeniul psihologiei
l-a instrainat aproape complet. Cursul la care se ducea, predat de E.B. Titchener, era „groaznic,
lipsit de viata si de orice legatura cu oamenii, asa ca m-am cutremurat si am plecat” (citat in
Hoffman, 1988,p.26). Ulterior s-a intransferat la University of Wisconsin, unde a gasit o abordare
diferita a psihologiei si unde si-a obtinut si doctoratul in 1934.

Maslow a fost profund afectat de o manifestatie la care a fost martor, la scurt timp dupa
atacul-surpriza japonez din 1941 asupra flotei americane, stationate la Pearl Harbour. „Acel
moment mi-a schimbat intreaga viata” si din acel moment a jurat hotarat sa arate ca rasa umana este
capabila de ceva mai maret decat ura si distructivitate si sa realizeze acest lucru studiind oamenii cei
mai sanatosi din punct de vedere psihologic pe care ii putea gasi (Hall, 1968a, pp. 55-56). Avea sa
lucreze pentru perfectionarea personalitatii umane si pentru a demonstra ca oamenii sunt capabili de
comportamente mai nobile decat ura, prejudecata si razboi.

Dupa studii, Maslow s-a angajat ca profesor la Brooklyn College, unde primele sale
incercari de a umaniza psihologia au avut consecinte personale negative. Desi studentii socoteau ca
ideile sale sunt interesante, colegii din corpul profesoral il ocoleau. Era considerat prea liberal in

5
gandire, prea in contratimp cu behaveorismul, psihologia dominanta a zilei. Intre anii 1951 si 1969
la Brandeis Univesity, si-a dezvoltat si a perfectionat Maslow teoria si a prezentat-o intr-o serie de
carti populare. A sprijinit miscarea grupurilor de sensibilizare, adica o forma de terapie de grup
destinata dezvoltarii intelegerii propriei persoane si a celorlalti, prin discutii libere, nestructurate, iar
in 1967 a fost ales presedintele al Asociației Americane de Psihologie (APA).

6
 2. Psihologia umanista
Psihologia umanista este o valenta psihologica ce a aparut in anii 1950, ca o reactie la
limitarile teoriilor psihodinamice si comportamentale in ceea ce priveste semnificatia
comportamentului si natura dezvoltarii sanatoase. Este o abordare a psihologiei care se concentrează
pe studiul unei persoane la nivel global.

Principalii deschizatori de drumuri ai psihologiei umaniste au fost Carl Rogers si Abraham

Maslow, iar teoriile acestora se focuseaza pe aspectele umane, cum ar fi sinele, actualizarea sinelui,
sanatatea, speranta, iubirea, creativitatea, existenta, devenirea, individualitatea si semnificatia, adica
o intelegere concreta a existentei umane.

2.1 Câteva din caracteristicile psihologiei umaniste

o Terapiile și tratamentele sunt centrate pe persoană. Se apreciază contextul lor vital,

gândurile, emoțiile sau sentimentele lor.
o Psihologia nu se concentrează asupra problemei sau asupra comportamentului care poate
deriva din ea. Evaluează la nivel global individul luând în considerare mai mulți factori legați de
persoana sa.
o Orice ființă umană este considerată o persoană liberă ale cărei libertăți trebuie respectate în
orice tip de domeniu.
o Dacă o persoană își satisface nevoile, va tinde să-și dezvolte potențialul mult mai bine.
o Orice persoană trebuie acceptată. Punctele forte și punctele sale slabe fac parte din el și din
acest motiv trebuie luate în considerare.

Psihologia umanista are la baza urmatoarele observatii: 

 Aspectul cel mai important este momentul prezent, prin urmare abordarea umanista
se concentreaza pe "aici si acum", in loc sa analizeze trecutul sau sa prezică viitorul.
 Pentru a avea un psihic sanatos, omul trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru
actiunile sale, chiar daca sunt pozitive sau negative.
 O persoana este importanta, prin simpla sa existenta. Actiunile pot fi negative, insa
acestea nu anuleaza valoarea de fiinta umana.
 Scopul suprem al vietii este obtinerea intelegerii si dezvoltarii personale. Individul
poate fi cu adevarat fericit doar incercand tot timpul sa fie mai bun si sa se inteleaga pe sine
7
 Psihologia umanista este privita ca fiind "a treia putere in psihologie”1, dupa psihanaliza si
perspectiva comportamentala. Aspectele care deosebesc psihologia umanista de alte abordari
psihologice sunt focusul facut pe semnificatia subiectiva decat pe determinism si dezvoltarea
pozitiva in opozitie cu patologia. Fata de majoritatea psihologilor conform carora comportamentul
uman poate fi inteles doar de un observator impartial sau obiectiv, potrivit abordarii umaniste,
semnificatia comportamentului este personala si subiectiva - depinde de valorile morale si intentiile
fiecaruia dintre noi. Fiinta umana este privita ca fiind buna prin natura sa innascuta, iar problemele
sociale si mintale reprezinta o deviere de la aceasta natura. Omul tinde mereu sa isi maximizeze
interactiunile si creativitatea, pentru a se simti cat mai liber si mai constient de sine si trairile sale.

Psihologia umanista este cea care vede dincolo de modelul psihologic medical si analizeaza
persoana dintr-un punct de vedere non-patologic. Acest lucru inseamna ca terapeutul
minimalizeaza aspectele patologice ale vietii pacientului, in favoarea aspectelor sanatoase, pozitive.
Obiectivul terapiei este ca pacientul sa aiba o constiinta de sine mai sanatoasa, adica sa
obtina autorealizarea.

3. Teoria lui Abraham Maslow

Abraham Maslow a fost unul dintre cei mai importanti psihologi umanisti americani, facându-
se cunoscut pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane. A fost o figura
cunoscuta nu numai psihologilor, ci si publicului larg.

Teoria lui despre sistemul trebuintelor umane este una dintre cele mai cunoscute teorii ale
motivatiei, nelipsita din majoritatea cartilor de psihologie, management sau alte domenii.

Principala lui contribuție în psihologie a fost în problema ierarhizării nevoilor umane. Având
o abordare umanistă, Maslow observă că ființele umane nu sunt împinse sau atrase numai de forțe
mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute.

Astfel, el susține că ființele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfăcute, ṣi că nevoile
situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele
superioare.

1
Bonchis, E., Drugas, M., Dindelegan, C., & Trip, S., Introducere in Psihologia personalitatii,
Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2009

8
 Viziunea lui asupra naturii umane a fost una dintre cele mai influente abordari ale jumatatii
secolului al XX lea , teoria sa despre motivatia umana fiind si in prezent un punct de referinta..

Maslow este creatorul “celei de-a treia psihologii” , metafora ce exprima o noua abordare in
comparatie cu behaviorismul si psihanaliza. Noua aborbare propusa de Maslow este cea de tip
holist-dinamica , omul fiind vazut ca un intreg organizat integrat.

Fata de Freud si Skinner, ceilalti capi ai psihologiei in acea perioada , Cercetarea lui Maslow
a cautat sa identifice caracteristicile oamenilor care si-au satisfacut nevoia de realizare de sine si pot
fi considerate, asadar, sanatoase din punct de vedere psihologic. Conform definitiei sale, acesti
oameni sunt imuni la nevroza. Acestia sunt mai intotdeauna de varsta medie sau mai batrani si
reprezinta mai putin de 1% din populatie. Printre cele cateva zeci de persoane realizate pe care le-a
studiat Maslow prin analiza biografiilor si a altor marturii scrise, s-au numarat fizicianul Albert
Einstein, scriitoarea si activista sociala Eleonor Roosevelt, Tomas Jefferson, Jane Adams, William
James, Baruch Spinoza, omul de stiinta afro american George Washington Carver si psihologul
gestaltist Max Wertheimer.

Acesta a constatat o serie de tendinte comune ale persoanelor realizate:

1.perceperea obiectiva a realitatii;

2.acceptarea deplina a propriei naturi;

3.angajarea si dedicarea intr-un anumit tip de munca;

4.simplitatea si naturaletea comportamentului;

5.nevoia de autonomie, de intimitate si independenta;

6.experiente mistice sau de varf intense;

7.empatie si afectiune pentru intreaga umanitate;

8.rezistenta la conformare fata de ceva;

9.structura de caracter democratica;

10.atitudine creatoare;

11. un inalt grad de „interes social”2

2
Denumirea de “interes social” provinde de la Adler.
9
 Maslow era de parere ca premisele realizarii de sine sunt dragostea indestulatoare in
copilarie si satisfacerea nevoilor fiziologice si de securitate in primii doi ani de viata. Fara suficienta
dragoste parentala, securitate si apreciere in copilarie, adultului ii va fi greu sa ajunga sa se realizeze

Viziunea asupra omului este una accentuat pozitiva , individul fiind considerat fundamental
bun si decent. Situatiile in care omul nu este bun si decent sunt determinate de reactiile la stres ,
durere sau nesatisfacere a nevoilor primare.

Maslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se miṣca în direcția auto-actualizării
este din cauza obstacolelor puse în calea lor de societate, mai ales printr-o educație deficitară ce nu
poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viață într-o persoană cu o abordare pozitivă.

Maslow e de părere că educatorii ar trebui sa fie răspunzători de potențialul pe care îl are un

individ pentru a ajunge la auto-actualizare în felul său.

Cartile sale, intre care celebra Motivatie si personalitate, sunt recunoscute drept standarde ale
literaturii psihologice din intreaga lume. Pionierul creator al piramidei trebuintelor si al conceptului
de actualizare a sinelui, Abraham Maslow a fost si este unul dintre cei mai reputati experti ai lumii
in materie de comportament uman si motivatie umana.

“Motivatie si personalitate” reprezinta consemnarea originala a activitatii desfasurate de unul

dintre cei mai creativi psihologi ai secolului al XX-lea. Ea a devenit o lucrare de referinta pentru
orice om preocupat de teoriile lui Abraham H. Maslow, fapt dovedit de interesul crescând
manifestat de autori care semneaza în cele mai importante reviste de psihologie, educatie, afaceri,
studii sociale si din alte domenii.

Scrisa intr-o maniera accesibila, cu multe exemple din activitatile cotidiene ale omului
integrat in mediul social, cartea surprinde evolutia fiintei umane din perspectiva satisfacerii
nevoilor.

Desi Maslow, inainte de a-si expune teoria parcurge o ampla bibliografie stiintifica, reuseste
sa capteze atentia cititorilor prin importanta acordata exemplelor in care se regasesc numeroase
categorii umane, de la copilul care interpreteaza refuzul mamei de a-i oferi o inghetata ca fiind
retragerea afectiunii, la cei care pun succesul social inaintea dezvoltarii relatiilor afective.

Fara a critica diversele alegeri umane, Maslow incearca sa explice mecanismele care stau in
spatele lor.

10
 Prin studierea mecanismelor motivationale, Maslow a revolutionat modul in care sunt
analizate si intelese nevoile umane. Psihologul american descopera o ierarhie a principalelor nevoi.

Maslow sustine ca toate nevoile umane pot fi organizate într-o ierarhie, începând cu nevoi
fizice — de aer, apă, hrana, igienă, odihna și sex. O persoana infometata nu prea se poate gandi sa
scrie poezii sublime sau sa cumpere o masina deosebita, ci la nimic altceva in afara scopului de a
obtine hrana.

Nevoia de securitate

Odată ce individul își satisface acest nivel de necesități, se poate concentra pe nevoile de
siguranță. Acestea au de a face cu stabilitatea și consistența într-o lume relativ haotică. Ele țin mai
mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei și a familiei. Nevoile de siguranță sunt
cruciale pentru copii.

Nevoi sociale (de apartenenta, dragoste, acceptare, prietenie)

11
 In acest nivel se includ nevoia de iubire, dragoste, prietenie, familie, apartenență la un grup,
acceptare sau de implicare într-o relație intima non-sexuală. Maslow definteste doua tipuri de
dragoste, una din partea celorlalti si este o nevoie de deficit relativ egosita (dragostea-D) care
implica adesea eforturi anxioase si manipulative de a castiga afectiunea persoanei iubite. Aceasta
trebuie realizata pentru a face loc dragostei „intru fiinta” (dragoste-F), care este nonposesiva,
altruista si mult mai placuta decat dragostea –d.

Nevoia de stimă, respect

La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoașterea venită din partea
altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât și din respectul de
sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competență. Nesatisfacerea nevoilor de stimă
rezulta în descurajare, și pe termen lung în complexe de inferioritate.

Nevoia de actualizare a sinelui, de autorealizare

„Actualizarea sinelui este indiosincrasica, intructat fiecare persoana este diferita... Individul
[trebuie sa faca] ceea ce i se potriveste lui, in mod individual. Muzicienii trebuie sa faca muzica,
artistii plastici sa picteze, poetii sa scrie, daca vor sa fie impacati cu ei insisi. Oamenii trebuie sa fie
ceea ce pot sa fie.” (Ewen, 2012, p299)

În viziunea sa, nevoile superioare sunt reale si fac parte integranta din natura noastra umana în
aceeasi masura cu nevoia de hrana.

Maslow evita simplificarile excesive ale pozitiei comportamentale si ale celei freudiene.

Satisfacerea celor cinci trebuinte conduce catre dezvoltarea si confortul psihic al fiintei
umane. Maslow sustine importanta fiecarei trebuinte, chiar daca este legata de componenta
fiziologica a fiintei umane, si nu de cea spirituala.

Persoana care nu isi poate satisface o nevoie primara nu poate face trecerea catre latura
spirituala. Daca traieste intr-un mediu sarac si nesigur, de exemplu, toate resursele respectivei
persoane vor contribui la depasirea acestor dificultati, de aceea orice efort mental va fi subordonat
satisfacerii trebuintelor fiziologice si celor securizante, acordand o importanta scazuta nevoilor care
apartin laturii intelectuale a personalitatii umane.

Atunci cand mediul social nu ii permite omului sa-si satisfaca trebuintele, reactiile patologice
vor constitui primul efect al privarii. Un al doilea efect al amanarii satisfacerii unei nevoi il
reprezinta blocarea dezvoltarii normale a personalitatii. O fiinta umana care nu si-a satisfacut

12
nevoile de securitate nu va fi capabila sa se centreze pe realizarea performantelor specifice
adevaratului sau potential.

Pentru a defini stadiul cel mai inalt al dezvoltarii umane, Maslow afirma ca un om are dorinta
de “a deveni ceea ce poate deveni”, de a putea atinge valoarea maxima a potentialului sau. Totusi,
Maslow sustine ca satisfacerea partiala a unei nevoi permite orientarea catre o nevoie superioara.

13
 4. Perspective alternative
Evident, ca orice teorie adoptata pe scara larga cu contributii de greutate considerabila in
evolutia stiintei, teoria lui Maslow are totusi exceptii si un aspect non-linear in abordare, multe
opinii si teorii alternative fiind dezbatute de-a lungul timpului. Fie ca acestea au fost sau nu
adoptate, ele nu sunt menite sa conteste intru totul un pas important pe care Maslow l-a facut in a
sistematiza modul in care nevoile influenteaza focusul comportamentelor. Mai degraba acestea sunt
menite sa atraga atentia asupra unor nuante ce tin de context si de complexitatea psihicului uman.

Vom lua in considerare in cele ce urmeaza cateva dintre aceste alternative pentru a sublinia
importanta unei abordari nuantate si holistice ale oricaror concepte. Parerea noastra este ca menirea
unei teorii este de a construi la un intreg prin detalii studiate si bine delimitate dar nu isi propune sa
acopere exhaustiv respectivul concept, asa cum poate sunt inclinati unii sa le foloseasca.

4.1 Maslow - politici sociale si realitati ale procesului de

recuperare a sanatatii mentale

Teoria nevoilor lui Maslow are aplicabilitate in tratarea indivizilor cu probleme serioase de
sanatate mentala (Serious Mental Illness3). Exista un acord general ca lipsa unui adapost, a sanatatii,
unui sens in viata si a unui grup de suport (comunitate) joaca un rol major in recuperarea celor cu
boli mentale grave4, doar ca nu se stie exact in ce ordine pot fi acestea abordate pentru a facilita
recuperarea sigura a sanatatii celor afectati. Cu siguranta nu e usor sa abordezi o boala mentala
grava. fara a avea un adapost dar si daca au intai un adapost, pacientii pot ajunge in pericol sa se
izoleze total de comunitate si sa isi agraveze comportamentele specifice afectiunii (depresie,
anxietate, paranoia, etc)

Intrucat marea majoritate a acestor indivizi, ce sufera de boli mentale grave, sunt si dintre cei
care nu au adapost, in Statele Unite, politicile adoptate in asistenta sociala (pentru oamenii fara
adapost) sunt pe doua directii: HF (housing first5 ) sau TF (treatement first6). HF – porneste tocmai

3
Serious Mental Illness – SMI – definitie data de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO):unul sau mai multe
devieri comportamentale ce rezulta in incapacitate functionala, ce interfereaza substantial sau limiteaza unul sau mai
multe aspect majore ale vietii (ex: sindrom post-traumatic grav– la veteranii de rabzoi)
4
Viron M, Bello I, Freudenreich O, Shtasel D. Characteristics of homeless adults with serious mental illness served by a
state mental health transitional shelter. Community Mental Health Journal. 2013:1–6. doi: 10.1007/s10597-013-9607-
5. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
5
Housing First – prioritate o reprezinta adapostul
6
Treatment first – prioritatea este pusa pe tratament
14
de la teoria lui Maslow cum ca nevoile de baza trebuie sa fie satisfacute pentru un individ inainte ca
acesta sa se poata trata la nivel mental si sa aiba putere sa se reabiliteze uman. TF7 – este directia
mai eficienta din punct de vedere a costurilor si apeleaza la o structura Maslow pe motivatie (intai

oamenii trebuie sa se dovedeasca consecventi in a urma tratament, a-si asigura un loc de munca si
apoi sa obtina un adapost de la serviciile sociale, aici temeiul fiind ca motivatia pentru acoperirea

nevoii de baza – de adapost – ii va determina sa faca eforturile pentru reabilitare). Exista prea
putine studii despre cat de eficienta este abordarea motivationala pe baza de privare a nevoilor de
baza versus cea ce faciliteaza strict acoperirea nevoii de baza, urmand ca individul sa isi gaseasca
mai usor motivatie in reabilitarea in sine.

Pana acum, practica eficientei financiare, pare sa produca mai multe recidive in
comportamente distructive avand ca si rezultat alcoolism, somaj, adictii – spre deosebire de practica
bazata strict pe ierarhia nevoilor (HF).

O alta critica adusa teoriei lui Maslow este ca o abordare liniara a acestei piramide nu este
compatibila cu un process de recuperare mentala, ce este caracterizat in mod special prin
recursivitate si iteratie.8

Oricum, si Maslow insusi, intr-un studiu din 1970, sugereaza ca nevoie de actualizare a
sinelui (superioara) se poate atinge intr-un process de frustrare in neacoperirea unor nevoi de baza
in loc de strict prin satisfacerea respectivelor nevoi precursoare. Confruntarea cu adversitati ale
vietii sau esecuri poate de asemenea sa duca la actualizarea valorilor. Nu e claritate in acest studiu
daca aceasta ar reprezenta o exceptie a modelului sau indica realmente abandonul modelului
ierarhic descris anterior. Pe aceeasi linie, tinem sa precizam ca nici Maslow insusi nu a considerat
ierarhia una rigida, ca si ordine. Asa cum cunoastem din teorii mai moderne – relatia individului cu
sine, existenta respectului de sine este esentiala pentru a putea avea relatii sanatoase cu altii.

4.2 Aplicabilitate si contestatie in comportamentele economice

In teoriile post-Keynesiene s-a enuntat, pe baza piramidei lui Maslow9, ca individul ce

evolueaza pe scara de valoare a venitului castigat isi va fi acoperit de asemenea nevoile de baza si

7
Dordick GA. Recovering from homelessness: Determining the “quality of sobriety” in a transitional housing
program. Qualitative Sociology. 2002;25(1):7–32. [Google Scholar]
8
Ridgway P. Restorying psychiatric disability: Learning from first person recovery narratives. Psychiatric Rehabilitation
Journal. 2001;24:335–343. [PubMed] [Google Scholar]
9
Pasinetti 1981, Lavoie 1992
15
va creste consumul de resurse ce ajuta pentru satisfacerea unor nevoi superioare. Bine ar fi sa fie
asa! Dar cunoastem cu totii consumerismul zilelor noastre, unde venituri mai mari nu au indreptat
consumul spre cultura, cercetare, informare cu acuratete, nu in mod uniform cel putin. Nici macar
generalizat. Cresterea castigurilor, a dus mai degraba, la scara larga la cresterea consumului
(electrocasnice mai scumpe, bijuterii,etc).

Din nou, se dovedeste ca DOAR postuland teoria lui Maslow, e posibil sa fie neglijate aspecte
esentiale ce au impact asupra comportamentelor economico-sociale: mediu, educatie, expunere
continua la elevare culturala, etc. In intampinarea acestor aspecte a venit un teoretician sociolog:
Pierre Bourdieu cel ce a definit consumul caracterizat de apartenenta la paturi sociale (nivel
cultural, sursa veniturilor) care nuanteaza cu mai multa acuratete diferentierile tipologiei
consumului.

4.3 Contextual in societatea contemporana

Aspectele “rasturnate”, non-liniare ale teoriei lui Maslow ce s-au putut observa in tratamentul
bolilor mintale sau in modelarea comportamentelor economice, sunt de asemenea reproduse in
forme similare in spectrul social: in zilele noastre, in capitalism, oricat ar fi nevoile de baza
acoperite, individul se confrunta adesea cu disfunctii de la cele mai usoare – plictiseala, apatie,
cinism, resemnare – pana la unele cu efecte psihologice mai grave – lipsa de sens, disperare,
depresie. Spre exemplu, tarile cu nivel ridicat de trai ating rate mai inalte ale cazurilor divort. De
asemenea in SUA, exista rata mai mare de suicid in patura celor cu nivel crescut de trai fata de cei
din patura cu conditii precare de viata.

Cei ce au avut venituri, nevoi de baza acoperite, parte de educatie ar trebui sa evolueze, conform
teoriei spre un “eu” superior, in schimb, in acest segment social se intalnesc cele mai multe cazuri de
narcisism, disfunctii emotionale, lipsa empatie, etc. 10. In spectrul opus, cei ce sufera de umilinta, conditii
precare de viata, ajung sa detina valori umane superioare si sa adopte principii precum: iertarea,
compasiunea.

Aceasta nu e nici pe departe o pledoarie pentru ca cei ce au parte de abundenta sa caute suferinta dar e
clar un aspect de luat in considerare, faptul ca nu doar nevoia si mediul modeleaza comportamentul ci, mai
mult, raspunsul interior, valorile umane venite din educatie, modeleaza abordarea ierarhica a nevoilor in
manifestarile comportamentale.

10
https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-forgiving-life/201805/why-maslows-self-actualization-theory-is-
not-quite-right
16
 4.4 Maslow in contextul tipurilor de personalitate

In 1956, Mayer-Briggs Personality Types Indicator – stipula “preferintele” de manifestare pe

tipuri de personalitati (INTJ, ENFP, ENTJ, etc). In contextual acestora, s-au scris articole
interesante ce asociaza acuratetea abordarii Maslow in ordinea data de catre originator, pe tipuri de
personalitate. 11

4.5 Abordari religioase

Nu in ultimul rand, pentru o perspectiva ampla, obiectiva si diversa, vom infatisa abordarile
religioase ce au adus critici teoriei lui Maslow:

4.5.1. Islamismul – perspectiva asupra teroiei lui Maslow

Diferenta clara intre Maquasid al-shari a (doctrina legala islamica) si lucrarea lui Maslow,
consta in modul in care religia este inclusa in Islamism in centrul nevoilor de baza ale umanitatii,

11
https://personalityjunkie.com/01/path-of-intuitive-types-convention-biology-maslow/

17
ceea ce Maslow nu contesta prin lucrarea sa, dar o pozitioneaza mai degraba ca o nevoie superioara.
O neglijare a acestei nevoi, asa cum islamismul vede cultura vestica, ori chiar anihilarea acesteia
(specifica culturii tarilor comuniste) conduce la un dezechilibru. De asemenea, si focusul religios in
mod exclusiv, este vazut ca un generator de dezechilibru.

Asadar, critica adusa de catre islamism este cu precadere la nivelul unui carcter presupus de
universalitate, extrapoland doar pe baza a cee ace islamismul vede ca “valori specific americane”.
Multi critici abordeaza rolul spiritualitatii in piramida ierarhizata a lui Maslow iar tentativele de
armonizare intre valor specific culturale (Sharī‘ah si Maqāṣid al-Sharī‘ah) nu aduc neaparat lumina
cu precadere nici unei parti.

O caracteristica importanta a islamismului este ca un echilibru sa fie obiectivul oricarei finite

umane, pe orice plan – material si spiritual – atat in timpuri de restriste, in context de abundenta,
pace dar si in context de stress material, psihologic sau spiritual. De aceea o simpla ierarhizare a
nevoilor nu poate capata credibilitate in spectrul unei astfel de culturi nici daca nevoia spirituala ar
fi ierarhizata ca cea mai importanta. Echilibrul nu e compatibil cu ierarhizarea. 12

Concluzia unor astfel de dezbateri este ca Maslow nu poate fi “islamizat” doar prin a adauga
sau a re-organiza un model linear (piramida) sau incercand sa fie combinate cu paradigma Maqāṣid
al-Sharī‘ah.13

4.5.2. Crestinism – o abordare conservatoare (US)

Luand in considerare o perspectiva biblica, am gasit un articol publicat in 2020, in revista

Journal of Biblical Integration in Business ce adduce in dezbatere ilegitimitatea teoriei lui Maslow
intrucat considera ca actualizarea sinelui, nevoile superioare sau chiar cele de baza se pot satisfice
fara Dumnezeu.

12
Mukherji, P. N., & Sengupta, C. (Eds.). (2004). Indigeneity and universality in social science: A South Asian
response. New Delhi: Sage.

13
Khaidzir, I., Anwar, K. H., & Hamsan, H. H. (2011). Measurement of self-esteem: Comparison between the
constructs of West and Islam. International Journal of Humanities and Social Science, 1(13), 196–201

18
 “First, we could argue that Maslow is trying to accomplish the “fruit of the Spirit” without
God. (See Galatians 5:22-23.) “14

14
Jim A. McCleskey , Larry Ruddell - Taking a Step Back—Maslow’s Theory of Motivation: A Christian Critical
Perspective (article published in 2020 in Journal of Biblical Integration in Business)
19
 5. Incheiere

Cu siguranta mai sunt si alte completari sau contestatii, lucrari si dezbateri pe legitimitatea si
aplicabilitatea teoriei lui Maslow. E cert ca nici o teorie psihologica nu poate fi postulata fara nici o
exceptie, fara nuantari sau interpretari contextuale diferite. Chiar si asa, Maslow a reusit sa
acapareze gandirea scolastica a unei generatii intregi de psihologi/sociologi si aplicabilitatea
acesteia este la scara larga una foarte adoptate si de notorietate, intarind concluzia relevantei ei, fara
a-si asuma exhasitvitate sau exactitate deplina.

20