1. Jus valahicum reprezintă dreptul cutumiar românesc:
A. Din afara fostei provincia dacia romana B. De pe teritoriile locuite de romani C. Din spațiul fostei provincii Dacia romana D. Toate variantele de răspuns sunt corecte
2. Retragerea romana de la nordul Dunării a avut loc din considerente:
A. Economice B. Religioase și juridice C. Militare D. Nici una din variantele de răspuns un este corectă.
3. Între statul condus de Burebista în secolul I Î.d. Hr. Și cel condus de
Decebal Secolul I d.Hr. societatea daco-geților: A. Toate variantele de răspuns sunt corecte B. Instituțiile politice tradiționale dispar și apar altele noi C. Înregistrează progrese semnificative sub influiența culturii și civilizației romane D. Se constată degradarea raporturilor juridice și sociale dintre persoane.
4. Din punct de vedere juridic Unirea de 1918 impunea tuturor
românilor: A. Adoptarea unor legi speciale de unificare a legislației și a instituțiilor politice B. Toate celelalte variantele de răspuns sunt incorecte C. Realizarea unui cadru político-juridic și administrativ unic. D. Modificarea administrativă a României
5. Transformarea Sfatului Țării în Divan , odată cu accentuarea de
dependenței politice : A. Va transforma noul organism într-un organ consultativ al domnului B. Toate celelalte variantele de răspuns sunt corecte C. Va permite intrarea în componența acestuia a celor care un erau fe origine boierească D. nu va schimba componența acestuia.
6. Organizarea judecătorească constă în ierarhizarea instanțelor după
cum urmează: A. Departamentele civile, , departamentul penal, judecătorii de județe, instanțele militare, divanul domnesc B. Toate variantele de răspuns sunt corecte ¿ C. Judecătorii de județe, departamentele civile, departamentul penal, instanțele militare și divanul domnesc D. Departamentele civile, departamentul penal, divanul domnesc și instanțele militare.
7. Decretele regale reprezentau din punct de vedere juridic:
A. Toate celelalte variantele de răspuns sunt incorecte B. Întocmirea și regulamente aprobate de Parlament cu valoare de lege C. Acte juridice cu valoare de lege care consemnau acordarea de grade onorifice în calitatea de comandant al armatei pe care o avea regele D. Actele prin care regele își exercita prerogativele în administrație
8. De cele mai multe drepturi politice și civile se bucurau:
A. Cetățenii B. Latinii C. Cei proveniți din rândul ccclllasei nobiliare carea u acceptat romanizarea pentru a-și păstra privilegiile față de celelalte persoane D. Toate variantele de răspuns sunt corecte
9. Costituționalitatea regimului juridic al domnitorului Al.I.Cuza se
baza: A. Marii proprietari , mulți dinter ei parlllamentari, precum și a puterii garantate B. Principiul că toate puterile statului emană de la națiune, care un le poate exercita decât prin delegațiune C. Toate variantele de răspuns sunt incorecte D. Interesul unui număr apreciabil de tineri pentru profesia de jurist
10. Situația juridică a populației aflată la baza piramidei sociale, robii
era cauzată de : A. Fuga de pe moșii, răpiri făcute de turci, abuz B. Nici unul din răspunsurile date nu este corect C. Prizonierat, hotărâri ale instanțelor de judecată, servitute D. Naștere, vânzare-cumpărare, donație.
11. Accentuarea dependenței politice a Țărilor Române față de Imperiul
otoman va permite: A. Perceperea abuzivă a impozitelor locale B. Transformarea teritoriului Țărilor Române în provincia ale Imperiului Otoman C. Creșterea haraciului și a tributului datorat Porții Otomane D. Toate variantele de răspuns sunt corecte
12. Instituirea dreptului românesc a contribui la:
A. Toate variantele de răspuns sunt corecte B. Acceptarea necondiționată a noilor norme de către autohtoni și romani C. La dispariția vechiului drept geto-dacic cutumiar D. La integrarea anumitor norme dacice în dreptul roman scris contribuind la apariția în timp a unui drept daco-roman
13. Constituția din 29 martie 1923 reglementa:
A. Toate variantele de răspuns sunt corecte B. Obligațiile monarhului față de Parlament , menținerea votului censitar pe întreg teritoriul țării C. Separarea puterii executive de rege, înființarea Curții Supreme de justiție și menținerea votului censitar D. Atribuțiile regelui în materia de putere executivă, parlamentul legislativă iar insytanțele de judecată puterea judecătorească.
14. Dreptul feudal românesc consacră:
A. dreptul oamenilor de rând de a se adresa instanțelor de judecată B. Inegalitate socială, discriminările fiind notorii C. Egalitatea tuturor în fața instanțelor domnești D. Toate variantele de răspuns sunt greșite.
ÎNVĂȚĂMÂNT FRECVENȚĂ REDUSĂ
1. Geto–dacii s-au desprins , în jurul anului 1000 î.d.Hr. din marele
neam al: A. Sarmaților B. Nici unul dintre celeleta răspunsuri C. Celților D. Tracilor
2. În urma războaielor daco-romane 101-102 și 105-106:
A. Statul dac a fost desființat și o mare parte a acestuia a intrat în componența imperiului roman B. Toate răspunsurile sunt valabile C. Dacia a fost transformtă în provincia romană și întreg teritoriul a fost cucerit de romani D. Romanii au transformat teritoriul dintre Carpați și Dunăre în provincia romană
3. In cadrul obștilor terioriale instituția familiei era reglementată prin:
A. Căsătoria de común acord a celor doi soți pe baza acordului exprimat de preoți B. Nici unul dintre răspunsurile date un este corect C. Intermediul organelor de conducere șial comunității care era de acord numai dacă un se încălcau nórmele cutumiare D. Căsătoria liber-consimțită a soților și egalitatea juridică a acestora
4. Evoluția prerogativelor domnești în evul mediu, până la instituirea
regimului turco-fanariot. A. Toate celelalte răspunsuri sunt valabile B. Transformarea Tărilor Române în state feudale conduce de organe multipple de conducere Sfatul Țării, Domnia, Dregătoriile) C. Apariția unor monarhii feudale centralizate la români, domnul fiind situat în vârful piramidei sociale D. Constituirea unor regimuri politice de tip feudal conduce de reprezentanți ai boierimii
5. În Evul mediu românesc există următoarele tipuri de proprietate:
A. Orășenească, țărănească, nobiliară și bisericească B. Țărănească, boierească, bisericească, domnescă C. Nici unul dintre răspunsuri nu este corect D. Domnească, boierească, bisericească, orășenească.
6. Dubla alegere a lui Al.I. Cuza la Iași și București constituia din
punct de vedere juridic: A. Recunoașterea numirii unui domn común al celor două principate românești și constituirea unei uniuni personale B. Recunoașterea numirii unui domn común al celor două principate unite C. Recunoașterea unirii principatelor într-un singur stat D. Toate celelalte răspunsuri sunt greșite
7. Consecințele economice, sociale, juridice și politice ale Marii Uniri
de la 1918 au reprezentat: A. Modernizarea raporturilor politice cu puterile suverane și protectoare B. Încununarea unor idealuri de secole a românilor și recunoașterea generală a principiului naționalităților în definirea păcii C. Transformarea României din regat în republică și obținerea infdependenței D. Toate răspunsurile sunt corecte
8. Modernizarea sistemului de drept în perioada regimului fanariot a:
A. Toate răspunsurile sunt corecte B. Reprezentat o sinteză a dreptului bizantin, obiceiul pământului și dreptul românesc C. constat în suprimarea în întregime a pluralismului și paralelismului dreptului feudal D. accentuat valabilitatea dreptului cutumiar ce trebuia acum întărit prin pravile.
9. Din punct de vedere juridic, domnitorii Țărilor Române asigurau:
A. Existența unei justiții libere de orice ingerință străină B. Judecarea corectă a tuturor proceselor de către orice instanță C. Existența unei justiții unitare, domnul fiind socotit supremul judecător și legislator D. Toate răspunsurile sunt corecte.
10. Aplicarea pedepselor în dreptul penal medieval românesc:
A. Se făcea în mod proporțional cu gravitatea pedepselor B. Toate răspunsurile sunt greșite. C. Se făcea în mod disproporționat și potrivit voinței celui păgubit D. Era maximă în cadrul infracțiunilor
11. Unirea provinciilor românești cu România s-a făcut în urma unor:
A. Hotărâri ale unor puteri învingătoare în război B. Decizii ale guvernului român și ale parlamentelor statelor vecine C. Toate răspunsurile sunt corecte. D. Decizii ale adunărilor reprezentative ale acestora ce au fost aprobate și de parlamentul României
12. Ca organ reprezentativ Sfatul Țării representa:
A. Avea drept scop conducerea treburilor țării împreună cu domnitorul B. Toate răspunsurile sunt greșite C. Representa o alternativă de conducere în momentele hotărâtoare de popor D. Un organ de conducere format din marii boieri ce își impuneau interésele economice
13. Academia Mihăileană, întemeiată la Iași de domnitorul Mihail Sturza
în anul 1834 a reprezentat: A. O instituție reprezentativă pentru învățământul românesc din prima jumătate a secolului al XIX lea B. O instituție de învățământ religios C. Toate răspunsurile sunt corecte D. Prima școală românescă unde se predau discipline juridice
14. Jus valahicum reprezintă dreptul cutumiar românesc:
A. Din afara fostei provincia dacia romana B. De pe teritoriile locuite de romani C. Din spațiul fostei provincii Dacia romană D. Toate variantele de răspuns sunt corecte