Romulus GIDRO, Dragoş CHILEA, Daniela VALEA,

Brînduşa MARIAN, Andrea KAJCSA,

Ximena MOLDOVAN

CULEGERE DE TESTE GRILĂ

Universul Juridic
Bucureşti
-2012-

3
 Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright © 2012, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin
S.C. Universul Juridic S.R.L.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al
S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU

VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOŢIT DE
SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA EDITORULUI,
APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Culegere de teste grilă / Romulus Gidro, Dragoş Chilea,
Daniela Valea, ... - Bucureşti : Universul Juridic, 2012
ISBN 978-973-127-801-8
I. Gidro, Romulus
II. Chilea, Dragoş
III. Valea, Daniela
34(075.8)(079.1)
378.22

REDACÞIE: tel./fax: 021.314.93.13

tel.: 0731.121.218
e-mail: redactie@universuljuridic.ro
DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 0733.673.555
DISTRIBUÞIE: tel./fax: 021.314.93.16
e-mail: distributie@universuljuridic.ro

www.universuljuridic.ro
COMENZI ON-LINE,
CU REDUCERI DE PÂNÃ LA 15%
 

4
 DREPT ROMAN

1. Roma a fost fondată, conform tradiţiei, de către:

a. Eneas;
b. Romulus;
c. Remus.

2. Cetatea Roma este localizată geografic în zona:

a. Latium;
b. Etruria;
c. Liguria.

3. Roma a fost fondată în anul convenţional:

a. 753 î. Cr.;
b. 509 î. Cr.;
c. 313 d. CR.

4. În decursul existenţei sale, Roma antică a parcurs următoarele

etape istorice:
a.
b.
c.

5. În regalitatea romană, avem ca şi conducător suprem:

a. consulii;
b. principele;
c. regele.

6. Perioada imperială romană începe cu:

a. Augustus;
b. Caesar;
c. Nero.

7. Cel mai vechi izvor de drept roman este:

a. Legea;

7
 b. Consuetudo (mos maiorum);
c. Edictul magistraţilor.

8. Prima lege scrisă romană a fost:

9. Cea mai importantă codificare a dreptului roman o

reprezintă:
a. Codex Gregorianus;
b. Codex Hermogenianus;
c. Codex Iustinianus.

10. Iustinian şi-a stabilit capitala la:

a. Roma;
b. Constantinopol;
c. Ravena.

11. Corpus iuris civilis reprezintă o monumentală colecţie,

formată din următoarele lucrări:
a.
b.
c.
d.

12. Calitatea de persona, din punct de vedere juridic, era

recunoscută, în vechiul drept roman:
a. tuturor cetăţenilor romani;
b. numai magistraţilor;
c. tuturor celor aflaţi sub puterea lui pater familias.

13. Iisus Cristos se naşte în timpul domniei lui:

a. Caesar;
b. Augustus;
c. Tiberius;
d. Constantin.

8
 14. Condamnarea la moarte prin crucificare a lui Isus Cristos are
loc în timpul împăratului roman:
a. Tiberius;
b. Nero;
c. Caligula.

15. Edictul lui Constantin de la Mediolanum (Milano), din anul 313:

a. interzice cultele păgâne în întreg imperiul roman;
b. consacră libertatea practicării cultului creştin în imperiu;
c. consacră o singură religie practicabilă în întreg statul roman.

16. Vânzarea trans Tiberim a datornicilor către creditori:

a. era legală;
b. era posibilă cu acordul debitorului;
c. era un izvor al sclaviei, derivând din regulile dreptului privat.

17. Vindicta era:

a. un contract formal;
b. o modalitate de dobândire a libertăţii;
c. un drept real.

18. Testamentul constituia:

a. un act de ultimă voinţă al testatorului;
b. o modalitate de eliberare a sclavilor;
c. un act juridic bilateral.

19. Ius suffragii şi ius honorum erau drepturi politice

fundamentale, de care se puteau bucura:
a. numai cetăţenii romani;
b. peregrinii deditici;
c. peregrinii stabiliţi la Roma.

20. Romanii au creat, din punct de vedere juridic, o categorie

intermediară între cetăţeni şi peregrini, numită:

9
 21. Familia romană avea în fruntea sa:
a. un bărbat cu autoritate absolută;
b. un cuplu căsătorit;
c. o femeie, dacă aceasta era văduva fostului şef de familie.

22. Rudenia agnatică a fost consacrată la romani de către:

a. tradiţii religioase orientale;
b. religia creştină;
c. religia casnică romană.

23. Rudenia agnatică:

a. presupunea înrudirea prin cult religios;
b. era o rudenie legitimă, ce se transmitea prin persoane de sex
bărbătesc;
c. era o formă de rudenie ce avea în vedere legătura de sânge.

24. În rudenia cognatică gradul de rudenie se stabilea:

a. prin numărul naşterilor;
b. numai prin apartenenţa la aceiaşi părinţi direcţi;
c. prin apartenenţa la acelaşi cult religios.

25. Peculium castrense a reprezentat:

a. o parte de avere, provenită de la tată sau bunic;
b. o parte de avere, dobândită ca militar;
c. o parte de avere, dobândită pe linie maternă.

26. Căsătoria la romani era posibilă:

a. numai între un bărbat şi o femeie;
b. între homosexuali;
c. între lesbiene.

27. Homosexualitatea la romani:

a. era legitimată;
b. era tolerată;
c. era interzisă.

10
 28. Condiţiile de fond ale căsătoriei romane erau:
a.
b.
c.

29. Plebeii au obţinut ius conubii prin:

a. Legea celor XII table;
b. Lex Fufia Caninia;
c. Lex Canuleia.

30. Confarreatio:
a. a reprezentat logodna romană;
b. era o modalitate de căsătorie sine manu;
c. era o modalitate de căsătorie religioasă cum manu.

31. În epoca veche romană, adulterul:

a. a reprezentat un delict grav în sarcina femeii căsătorite;
b. a reprezentat un delict grav în sarcina ambilor soţi;
c. nu era sancţionat în cazul niciunuia dintre soţi.

32. Legitimarea reprezintă:

a. o modalitate de a încheia căsătoria;
b. un mod de întindere a puterii părinteşti asupra copiilor
naturali;
c. o modalitate de acceptare a succesiunii.

33. Capitis deminutio maxima însemna:

a. pierderea libertăţii;
b. pierderea cetăţeniei;
c. modificarea statusului familial.

34. Acţionarea în judecată prin modalitatea legis actio per

sacramentum (prin jurământ) era specifică:
a. procedurii legisacţiunilor;
b. procedurii formulare;
c. procedurii extraordinare.

11
 35. În tradiţia juridică romană, heredium era:
a. o formă de proprietate aparţinând divinităţilor supreme;
b. o formă de proprietate aparţinând statului roman;
c. o formă de proprietate aparţinând familiei şi administrată de
capul familiei.

36. În concepţia romană, dreptul de proprietate conferea

titularului următoarele atribute fundamentale:
a.
b.
c.

37. Proprietatea quiritară putea fi exercitată:

a. doar de către cetăţenii romani;
b. de către peregrini;
c. de orice locuitor al statului roman.

38. Traditio este:

a. un izvor de drept;
b. o modalitate de eliberare a sclavilor;
c. un mod de dobândire a proprietăţii.

39. Mancipatio era un mod de dobândire a proprietăţii:

a. după dreptul natural;
b. după regulile lui ius civile;
c. după dreptul pretorian.

40. Rei vindicatio era o acţiune prin care se apăra proprietatea:

41. Din punct de vedere istoric, cele mai vechi drepturi asupra
lucrului altuia sunt:
a. servituţile;
b. emfiteoza;
c. ipoteca.

12
 42. Posesia presupune, întotdeauna, existenţa cumulativă a
următoarelor elemente:

43. Interdictele posesorii erau emise de către:

a. consuli;
b. guvernatorii de provincii;
c. pretori.

44. Heredes sui reprezintă o categorie de moştenitori

recunoscută de:
a. vechiul ius civile prin Legea celor XII table;
b. dreptul pretorian;
c. normele succesorale ale lui Iustinian.

45. Împărţirea celor cu vocaţie succesorală în patru clase de

moştenitori s-a făcut:
a. de către magistraţii erei republicane;
b. în timpul domniei lui Hadrian;
c. prin reforma succesorală a lui Iustinian.

46. Potrivit vechiului drept roman, aveau capacitatea de a testa:

a. cetăţeanul roman sui iuris;
b. fii de familie;
c. uxor (soţia).
47. Deschiderea succesiunii putea fi determinată de:
a. moartea naturală;
b. capitis deminutio maxima;
c. capitis deminutio media;
d. capitis deminutio minima.
48. Dezmoştenirea:
a. nu era niciodată posibilă;
b. era posibilă, în vechiul drept, dacă exista voinţa expresă a
capului de familie, menţionată în testament;
c. era posibilă, conform dreptului pretorian.

13
 49. Querella inofficiosi testamenti era:
a. plângere contra testamentului întocmit fără recunoaşterea
drepturilor naturale ale moştenitorilor;
b. o formă simplificată de testament;
c. un testament recunoscut de vechiul drept civil roman.

50. Heredes necessari erau:

a. toţi cei cu vocaţie succesorală;
b. cei care au contribuit la crearea patrimoniului familial;
c. sclavul eliberat.

51. Obligaţia civilă:

a. se naşte dintr-un raport juridic;
b. se naşte dintr-un raport de natură morală;
c. se naşte dintr-o legătură religioasă.

52. Elementele obligaţiei civile sunt:

a.
b.
c.
53. Clasificarea izvoarelor obligaţiilor civile în contracte şi
delicte aparţine lui:
a. Ulpian;
b. Modestinus;
c. Gaius.

54. Clasificarea tripartită a izvoarelor obligaţiilor civile a fost

efectuată de către:
a. Paul;
b. Gaius;
c. Tribonian.

55. Clasificarea obligaţiilor în patru categorii este creaţia lui:

a. Iulian;
b. Iustinian;
c. Proculus.

14