Sunteți pe pagina 1din 28

1

Intrebari si Teste grila Drept Roman


Lectia I

1.

Dati un argument in favoarea studierii dreptului roman. Un argument in favoarea studierii dreptului roman este in acela ca a servit ca izvor de inspiratie pentru reglementarea institutiilor ce tin de materia bunurilor si obligatiilor , pentru ca acestea , fiind strans legate de productia marfuri, au cunoscut in dreptul roman o reglementare atat de evoluata , incat nu au putut fi preluate si in societatea moderna. Care sunt diviziunile dreptului in viziunea romanilor? a) drept public b) drept privat c) drept civil Care sunt izvoarele dreptului roman? a) legile b) totalitatea formelor necesare pentru exprimarea normelor juridice c) documentele

2.

3.

4.

In ce context termenul lex desemna un contract? a) atunci cand era respectata legea b) cand conventia intervenea intre doua persoane fizice c) in domeniul comercial

5. Ce cuprinde rogatio ? Rogatio curpindea dispozitiile de lege, iar daca erau mai multe, erau sistematizate pe capitole. 6. In functie de sanctiunea lor, legile se clasifica in : a) legi perfecte b) legi imperfecte c) legi mai putin perfecte
1

7. Ce se prevede in sanctiunea legilor imperfecte? In sanctiunea legilor imperfecte se prevedea ca nu este permisa incalcarea dispozitiilor din rogatio , fara a se preciza ce consecinte vor decurge in cazul unei asemenea incalcari.

8. Enuntati raportul dintre dreptul civil si dreptul pretorian. Dreptul pretorian este cel creat de catre pretor pentru a veni in sprijinul dreptului civil, pentru a-l completa si corecta , in conformitate cu binele public.

9. Ce erau jurisconsultii romani? Jurisconsultii erau oamenii de stiinta din domeniul dreptului care prin activitatea lor de cercetare au determinat aparitia Jurisprudentei.

10. Cui i se adreseaza institutele? Institutele (Institutiones) au fost publicate n anul 533 e.n. si cuprind texte extrase din Institutele clasice de catre Tribonian, Teofil si Doroteu, fiind adresate studentilor.

11. Prin Legea citatiilor se confirma autoritatea lucrarilor urmatorilor juristi : a) b) c) d) e) Papinian Paul Ulpian Gaius Modestin

12. Opera legislativa lui Justinian cuprinde : a) 4 lucrari b) 100 de lucrari c) nu au putut fi numarate

Lectia 2
2

1. Ce sisteme procedurale sunt cunoscute in evolutia procedurii civile romane ? a) procedura legisactiunilor b) procedura formulara c) procedura extraordinara

2. Legisactiunile aveau un caracter: a) legal b) formalist c) de sinteza 3. Procesul in perioada legisactiunilor avea urmatoarele faze: a) in iure b) in iudicio c) condictio 4. Competen a magistra ilor judiciari era desemnat prin termenii de: a) imperium b) ordo c) iurisdictio 5. Sacramentum este: a) ac iunea legii prin care se judecau procesele cu privire la proprietate i la crean e avnd ca obiect anumite lucruri b) un pariu c) un ritual religios 6. Iudicis arbitrive postulatio reprezint : a) numirea unui arbitru b) cererea de judec tor/arbitru c) o procedur de judecat 7. Pignoris capio era considerat : a) o legisac iune de executare b) o luare de gaj c) o pedeapsa capitala

8. Pignoris capio nu presupunea:


3

a) prezenta celor doua p r i n fata magistratului b) prezen a magistratului c) prezen a debitorului. 9. Procedura formular a fost introdus prin: a) decret regal b) legea Aebutia c) senat 10. Cele dou p r i accesorii ale formulei erau: a) prescrip iunile b) inova iunile c) excep iunile 11. Litis contestatio producea urm toarele efecte: a) extinctiv b) creator c) fixator 12. Cel mai vechi reprezentant n justi ie a fost: a) cognitor b) pretorul c) mp ratul 13. Ce se n elege prin for a juridic a sentin ei? Orice sentinta, de condamnare sau de absolvire, se bucura de forta juridica, care facea imposibila redeschiderea procesului ntre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect, ceea ce astazi ar corespunde autoritatii lucrului judecat. 14. Care este deosebirea esen ial ntre procedura extraordinar a legisac iunilor, respectiv cea formular ? i cea

Din punct de vedere strict formal, procedura extraordinara si are originea n activitatea magistratilor care solutioneaza anumite litigii n virtutea lui imperium, fara a mai trimite partile n fata judecatorului. Spre deosebire de procedura formulara, procedura extraordinara a aparut ca o consecinta a politicii de centralizare, n virtutea careia judecarea proceselor a fost ncredintata unor magistrati judecatori aflati la dispozitia mparatului, investiti cu atributii administrative si jurisdictionale n cadrul unor subdiviziuni teritoriale. 15. Care este ierarhia probelor n cadrul procedurii extraordinare? n cadrul procedurii extraordinare se contureaza o anumita ierarhie a probelor, nscrisurile avnd o putere probatoare mai mare dect probele orale.
4

Lectia 3 1. Se bucurau de capacitate complet cei care: a) aveau calitatea de om liber b) aveau calitatea de cet ean roman c) aveau calitatea de ef al unei familii civile romane 2. Aveau dreptul de a ncheia o c s torie valabil , conform dreptului civil roman: a) cet enii b) colonii c) sclavii 3. n dreptul civil roman erau agna i: a) cei afla i la un moment dat sub puterea lui pater familias b) cei care n trecut au fost sub aceea i putere, dar care apoi au devenit sui iuris c) cei care nu s-au aflat vreodat sub aceea i putere, dar s-ar fi putut afla dac pater familias ar mai fi tr it n momentul na terii lor 4. Pater familias avea putere asupra: a) fiilor s i b) nepo ilor din fii c) nepo ilor din fiice 5. Condi iile de fond ale c s toriei erau: a) dreptul de a ncheia o c s torie valabil dreptului civil roman b) consim mntul viitorilor so i sau al celor 2 efi de familie dac ace tia se aflau sub putere p rinteasc c) vrsta legal pentru ncheierea c s toriei, fixat de mp ratul Justinian la 11 ani pentru fete i la 12 ani pentru b ie i. 6. Erau considerate piedici la c s torie: a) rudenia b) alian a c) condi ia social 7. Ce se n elege prin adroga iune? Adrogatiunea este actul prin care o persoana sui iuris trece sub puterea altei persoane sui iuris. 8. Puterea p rinteasc se putea stinge: a) prin emancipare b) prin c s toria f r manus c) prin adop ie 9. Care este situa ia juridic a emancipatului?
5

La romani, emanciparea echivaleaza cu dezmostenirea. Actionnd n spiritul echitatii, pretorul il cheama pe emancipat la succesiune n familia de origine, n calitate de ruda de snge, cu conditia sa faca raportul bunurilor, adica sa adauge la masa succesorala toate bunurile pe care le-a dobndit n calitate de persoana sui iuris; pentru ca, altminteri, fratii sai ramasi sub puterea parinteasca ar fi fost nedreptatiti. 10. Nu i modific capacitatea juridic : a) adoptatul b) emancipatul c) adrogatul 11. n dreptul roman persoana juridic este desemnat prin termenii: a) universitar i corpora b) universitar, corpora i incorpora c) curricular i corpora 12. Cei lovi i de incapacit i fire ti au fost proteja i juridice te prin: a) tutel , b) curatel c) dup caz, fie prin tutel , fie prin curatel 13. Potrivit Legii celor XII Table erau pu i sub curatel : a) femeia alieni iuris b) ho ii c) prodigii 14. Curatela putea fi administrat prin: a) negotiorum gestio b) auctoritatis interpositio c) negotiorum simplae 15. Ce se n elege prin cognomen? Cognomen era unul din cele cinci elemente ale numelui cetateanului roman si reprezenta porecla data de familie. 17. Ce caractere are puterea p rinteasc ? Puterea parinteasca era perpetua, astfel nct fiul de familie ramnea persoana a lieni iuris pna la moartea lui pater familias, indiferent de vrsta pe care o avea si devenea sui iuris numai la moartea tatalui sau. Avea un caracter nelimitat (seful familiei dispunea n mod liber att de persoana fiului ct si de bunurile pe care acesta le dobndea); aceasta exprimandu-se prin dreptul de viata si de moarte, de abandon si n dreptul de a-l vinde.
6

18. Prin ce procedeu era administrat tutela copilului pn la 6-7 ani care nu tia s se exprime corect? Procedeul prin care era administrate tutela copilului de pana la 6-7 ani ce nu stia sa se expire corect se numeste negotiorum gestio . 19. n ce const a doua faz la adop ie? A doua etapa a adoptiei consta ntr-un proces fictiv la care participa adoptantul si cumparatorul. Adoptantul are calitatea de reclamant fictiv iar cumparatorul are calitatea de prt fictiv. n fata magistratului si de acord cu el, adoptantul afirma n termeni solemni ca fiul de familie este al sau iar cumparatorul tace. Astfel ca magistratul si exprima acordul rostind addico, recunoscnd puterea adoptantului asupra fiului de familie. Lectia 4 1. Dreptul de proprietate era inclus printre bunurile: a) corporale b) incorporale c) dup cum hot rau p r ile unui contract 2. De ce prezint importan n materia riscurilor clasificarea bunurilor dup criteriul de identificare? Clasificarea bunurilor dupa criteriul de identificare (bunuri de gen si bunuri individual determinate) prezinta o importanta deosebita, mai cu seama n materia riscurilor, n sensul ca daca debitorul datoreaza un lucru individual determinat, care piere fara vina lui, va fi exonerat de raspundere, dar daca debitorul datoreaza un lucru de gen, care piere fara vina lui, nu va fi exonerat de raspundere, deoarece lucrurile de gen nu pier, caci pot fi nlocuite cu alte lucruri din aceeasi categorie. 3. Ce element diferen iaz posesiunea de deten iune? Detentiunea, ca si posesiunea, presupunea ntrunirea celor doua elemente: animus si corpus, cu deosebirea ca animus desemna intentia de a pastra lucrul pentru altul (arendasul pastra lucrul pentru proprietar, cu intentia de a-l restitui la termen). 4. Proprietatea putea fi dobndit prin: a) ocupa iune b) in iures cessio c) accesiune

5. Care erau condi iile necesare uzucapiunii? Conditiile necesare uzucapiunii erau urmatoarele : - posesiunea; - termenul: de 1 an pentru lucrurile mobile si de 2 ani pentru imobile; - justa cauza: consta din actul sau faptul juridic prin care se justifica luarea n posesie a lucrului; - buna credinta: consta din convingerea posesorului ca a dobndit lucrul de la proprietar sau cel putin de la o persoana care avea capacitate necesara pentru a transmite acel lucru; - un lucru susceptibil de a fi uzucapat. Nu orice lucru poate fi uzucapat, astfel nu puteau fi uzucapate lucrurile nepatrimoniale, nu puteau fi uzucapate lucrurile stapnite cu titlu precar, precum si lucrurile stapniten mod clandestin. 6. Prin ac iunea n revendicare puteau fi reclamate: a) lucruri individual determinate b) o frac iune din patrimoniu c) un patrimoniu integral 7. Fa de titularul dreptului de servitute proprietarul lucrului aservit: a) nu are obliga ii b) are numai obliga ia de usus c) are numai obliga ia de usufruct 8. Ce se n elege prin caracterul indivizibil al propriet ii familiale? Proprietatea familiala avea un caracter indivizibil, n virtutea caruia sui herendes (persoanele, care prin moartea lui pater familias devin sui iuris) traiau ntr-o stare de indiviziune. 9. Care era termenul necesar pentru uzucapiune n cazul bunurilor imobile? Termenul necesar pentru uzucapiune in cazul bunurilor immobile era de 2 ani. 10. Care este importan a uzucapiunii dup Cicero? Dupa Cicero, uzucapiunea reprezinta sfrsitul nelinistii si fricii de procese (ususcapio est finis solicitudinis ac periculi). 11. n ce const in iure cessio n cazul dobndirii propriet ii? In iure cessio este un mod de dobndire a proprietatii printr-un proces fictiv. n acest caz, partile, n ntelegere cu pretorul, simulau ca se judeca, dar n realitate transmiteau dreptul de proprietate asupra unui lucru. In iure cessio este o aplicatiune a jurisdictiei gratioase. n acest caz, cel ce
8

urma sa dobndeasca proprietatea se prezenta Ia proces n calitate de reclamant, iar cel ce transmitea dreptul de proprietate se prezenta n calitate de prt. n fata pretorului, asa-zisul reclamant afirma n cuvinte solemne ca lucrul asa zis litigios este al sau, iar prtul tacea. Astfel, fata de afirmatiile reclamantului si fata de tacerea prtului, pretorul pronunta cuvntul addico prin care recunostea dreptul de proprietate al reclamantului asupra lucrului. 12. Da i un exemplu de accesiune n dreptul roman. Unirea a doua lucruri imobile , precum inelul si piatra pretioasa .

Lectia 5

1. Care era condi ia ca gentiles s vin la mo tenire potrivit Legii celor XII Table? Gentiles puteau veni la mostenire numai in lipsa celorlalte doua categorii de mostenitori , Sui heredes si Adgnatus proximus . 2. Dezavantajul testamentului in procinctu era acela c : a) era accesibil numai patricienilor b) era accesibil numai solda ilor c) se putea face numai de dou ori pe an 3. Cum a evoluat testamentul per aes et librarum n ultima faz ? n ultima faza a evolutiei testamentului per aes et librarum, pactul fiduciar, prin care testatorul si exprima ultima vointa, era ntocmit n forma scrisa si purta sigiliile martorilor, urmnd ca acel nscris sa fie desfacut numai dupa moartea testatorului, cnd se aflau si numele mostenitorilor. 4. Care era condi ia ca un sclav s fie instituit ca mo tenitor? Conditia ca un sclav sa fie instituit ca mostenitor era aceea de a avea aprobarea expresa a lui pater familias . 5. Cine putea avea testamenti factio pasiva f r a avea capacitate de drept i de fapt? Puteau avea testamenti factio pasiva toti cei capabili de fapt si de drept.

10

6. Enun a i un principiu care guverneaz materia succesiunii testamentare. Testamentul in procinctu - a aparut pentru a nlatura inconvenientele testamentului calatis comitiis; se facea n fata armatei gata de lupta, fiind accesibil si plebeilor; prezenta dezavantajul ca era accesibil numai soldatilor, adica cetatenilor cu vrsta cuprinsa ntre 17 si 46 de ani. 7. Prin reforma lui Justinian, rudenia cvil devine unicul fundament al succesiunii? Prin reforma lui Justinian, rudenia de snge devine unicul fundament al succesiunii, conturandu-se patru categorii de mostenitori: descendentii,ascendentii(fratii si surorile bune si copii lor), fratii si surorile consangvini sau uterine si copii lor si ceilalti colaterali. 8. n urma reformelor pretorului, so ul i so ia se puteau mo teni ntre ei n cazul c s toriei f r manus? Prin reformele pretorului s-a realizat ocrotirea rudelor de snge si consolidarea relatiei dintre soti n cadrul casatoriei fara manus. Mostenirea pretoriana era desemnata prin termenul bonorum possessio , Unde vir et uxor sotul si sotia (n cazul casatoriei fara manus).

9. Ce se n elege prin mo tenitor substituit? Substituirea de mostenitori este o instituire conditionata, de gradul doi, fiind posibila doar daca testatorul introducea n testament o clauza princare dispunea ca o persoana, numita substituit, sa ia locul mostenitorului, n situatia n care acesta nu dobndea mostenirea. 10. Ce se n elege prin nemo pro parte testatus pro parte intestates decedere potesi (nimeni nu poate muri n parte cu testament i n parte f r testament)? Potrivit acestui principiu, mostenirea legala nu se poate deschide alaturi de mostenirea testamentara. Daca testatorul dispune prin testament numai pentru o parte din bunurile sale, cel instituit dobndea, totusi, ntreaga succesiune, pentru ca altminteri ar nsemna ca mostenirea legala sa se deschida alaturi de mostenirea testamentara, ceea ce nu este permis.

10

11

11. Care era dezavantajul testamentului per aes et libram public? Acest testament prezenta inconvenientul ca pactul fiduciar, prin care testatorul si exprima ultima vointa, era ncheiat n forma verbala, n fata martorilor, astfel nct numele mostenitorilor erau cunoscute nca din momentul ntocmirii testamentului, iar unii dintre mostenitori puteau sa grabeasca moartea testatorului. 12. Care era dezavantajul transmiterii bunurilor succesorale cu titlu de proprietate? Executarea ultimei vointe a testatorului depindea de buna credinta a lui emptor familiae n sensul ca bunurile succesorale erau transmise cu titlu de proprietate, iar daca emptor familiae era de rea credinta, mostenitorii nu dispuneau de vreo actiune pe care sa o intenteze mpotriva lui emptor familiae, pentru a-l constrnge sa execute ultima vointa a testatorului.

13. Care sunt categoriile de mo tenitori prin reforma lui Justinian? Conform reformei lui Justinian, mostenitorii se impart in :     descendentii; ascendentii, fratii si surorile bune si copii lor; fratii si surorile consangvini sau uterine si copii lor; ceilalti colaterali.

14. Succesiunea legal se putea deschide atunci cnd: a) nu exist mo tenitori testamentari b) testamentul nu a fost valabil ntocmit c) exista un interdict testamentar 15. Potrivit Legii celor XII Table adrogatul: a) putea fi mo tenitor b) nu putea fi mo tenitor c) putea fi mo tenitor n lipsa unui adoptat

11

12

Lectia 6

1. Da i exemple de mo tenitori care nu puteau repudia mo tenirea. Mostenitorii voluntary. 2. Ce se n elege prin pro herede gestio? Prin pro herede gestio se intelege o gestiune n calitate de mostenitor si consta dintr-un act de administrare a bunurilor succesorale. 3. Care sunt efectele accept rii mo tenirii? Primul efect al acceptarii este confuziunea patrimoniilor, ceea ce nseamna ca patrimoniul defunctului se contopeste cu patrimonial mostenitorului, ceea ce poate genera consecinte pagubitoare, fie pentru mostenitori, fie pentru creditorii defunctului. Al doilea efect al acceptarii mostenirii este dobndirea dreptului de proprietate. Daca existau mai multi mostenitori, se punea problema relatiilor dintre ei. Ct priveste creantele si datoriile, acestea se mparteau de drept ntre comostenitori, pe cnd luc rurile corporale erau dobndite n indiviziune. Daca acei comostenitori doreau sa obtina iesirea din indiviziune aveau la dispozitie o actiune speciala, denumita action herciscundae (actiunea de iesire din indiviziune). Al treilea efect al acceptarii este collatio bonorum (raportul bunurilor). n virtutea acestui efect, persoana care a primit anumite bunuri de la pater familias, n timpul vietii acestuia, si dorea sa obtina dreptul de a veni la succesiune, trebuia sa faca raportul bunurilor si sa adauge la masa succesorala acele bunuri. 4. Care este efectul beneficiului de inventar? Beneficium inventarii (beneficiul de inventar) n baza caruia, daca mostenitorul facea un inventar al bunurilor succesorale, raspundea pentru datoriile succesiunii numai n limitele activului succesoral. 5. Care este efectul separa iei bunurilor? Pretorul a creat separatio bonorum, astfel nct, daca mostenitorul era insolvabil, nu se mai producea confuziunea patrimoniilor. Patrimoniul defunctului era separat de patrimoniul mostenitorului, pna cnd creditorii defunctului si valorificau integral drepturile de creanta si numai dupa aceea avea loc confuziunea patrimoniilor. 6. Da i un exemplu de collatio bonorum. Exemplu tipic de collatio bonorum este coliotio dotis (raporturile bunurilor dotale), caci femeia casatorita fara manus dobndeste anumite bunuri cu titlu de dota, de la pater familias, n momentul casatoriei sale. Acea femeie are drepturi succesorale fata de pater familias din familia de origine, de vreme ce ea nu trece sub puterea barbatului, dar daca vrea sa vina la succesiune, n familia de origine, trebuie sa faca raportul bunurilor si sa adauge la masa succesorala toate bunurile dotale.
12

13

7. Pentru intentarea peti iunii de ereditate (hereditatis petitio) reclamantul trebuia: a) s fac proba dreptului de proprietate al defunctului b) s fac proba calit ii sale de mo tenitor civil c) s se apere prin cuvintele possideo quia possideo (posed pentru c posed i nu trebuie s m justific fa de nimeni) 8. Legatul per praeceptionem a fost creat: a) n scopul favoriz rii unuia dintre mo tenitori b) pentru a-l mpiedica pe legatar s intre n stapnirea unui lucru c) pentru a paraliza preten iile pretorului interest 9. Ce se n elege prin fideicomisul de familie? Acest fideicomis functioneaza pe baza unui mecanism potrivit caruia fideicomisarul devine n mod automat fiduciar, avnd obligatia de a transmite, de regula un bun de valoare, altei persoane din snul aceleiasi familii, care devenea la rndul ei fiduciar, avnd aceleasi obligatii. Pe aceasta cale, s-a putut asigura pastrarea n snul familiei a bunurilor de valoare, caci ele nu mai puteau fi nstrainate. Sistemul introdus se numeste substitutie fideicomisara si a fost consacrat si n vechiul drept romnesc, prin legea tarii sau obiceiul pamntului. 10. Repudierea mo tenirii se putea face prin: a) cretio b) pro herede gestio c) simpl manifestare de voin Lectia 7

1. Cum este definit obliga ia potrivit Institutelor lui Justinian? Potrivit Institutelor lui Justinian, obligatia este o legatura de drept prin care suntem siliti a plati ceva, conform dreptului cetatii noastre. 2. Obiectul obliga iei, desemnat n defini ia lui Justinian prin cuvntul plat , poate consta n: a) dare b) facere c) praestare

13

14

3. Raportul juridic obliga ional presupune urm toarele elemente: a) persoan numit creditor (subiectul activ care pretinde o plat ) b) o persoan numit debitor (subiectul pasiv care urmeaz s fac o plat ) c) obiectul (s fie licit, s fie posibil, s fie determinat, s constea ntr-o presta ie pe care debitorul o face pentru creditor, s prezinte interes pentru creditor) d) sanc iunea (o ac iune personal ) 4. Pentru formarea contractelor reale este nevoie de: a) consim mntul p r ilor b) remiterea material a lucrului c) o ac iune de drept strict 5. Sunt contracte solemne: a) sponsio religioas b) jur mntul dezrobitului c) promisiunea de dot 6. Ce se n elege prin quasicontract ? Notiunea de quasicontract a fost creata din expresia quasi ex contractu (ca si din contract). Quasicontractul este un fapt licit care genereaza efecte juridice similare celor ale contractului. 7. Care sunt deosebirile ntre obliga iile conjuncte i cele coreale? Obligatiile coreale enunta faptul ca oricare dintre creditori poate pretinde ntreaga creanta sau oricare dintre debitori poate fi tinut pentru ntreaga datorie, pe cand in dreptul obligatiilor conjuncte, pregneaza si functioneaza principiul divizibilitatii creantelor si datoriilor ( fiecare dintre creditori sau debitori poate pretinde doar partea sa) . 8. Adstipulatio este actul prin care: a) un creditor accesor se al tur creditorului principal b) un debitor accesor se al tur debitorului principal c) un costipulant se al tur unui debitor 9. Ce se n elege prin quasidelicte? Quasidelictele sunt fapte ilicite pe care romanii nu le-au ncadrat, datorita mentalitatii lor conservatoare, n categoria delictelor . 10. Cum se interepreteaz obliga iile de bun credin ? Obligatiile de buna credinta sunt interpretate tinndu-se seama de vointa reala a partilor, precum si de alte mprejurari, nct debitorul care a fost determinat sa ncheie
14

15

un contract prin nselaciune poate opune creditorului o exceptiune (exceptio doli), refuznd n felul acesta sa-si execute obligatia.

Lectia 8 1. Elementele esen iale ale contractului sunt: a) obiectul b) consim mntul c) capacitatea 2. Sunt cauze care duc la inexisten a consim mntului: a) neseriozitatea b) eroarea c) indolen a 3. n cazul lui error in negotio: a) Primus inten ioneaz s vnd un lucru, iar Secundus crede c este vorba de un mprumut b) Primus crede c se asociaz cu Secundus i n realitate s-a asociat cu Tertius c) Primus inten ioneaz sa vnd un fond, iar Secundus crede c dobnde te o cas 4. Care este asem narea i diferen a dintre termen i condi ie? Atat termenul cat si conditia sunt evenimente viitoare de care depinde stingerea unui drept. Spre deosebire de termen, conditia nu este un eveniment sigur de care depinde nasterea unui drept . 5. Ce se n elege prin principiul relativit ii efectelor contractului? Aceasta regula a dat cadrul general n care a evoluat materia contractelor si si-a gasit aplicatia n alte trei principii mai importante: a) nulitatea stipulatiunii pentru altul, b) nulitatea promisiunii pentru altul si c) nereprezentarea n contracte. 6. Care sunt condi iile intent rii ac iunilor noxale? Actiunea noxala putea fi intentata numai cnd o persoana alieni iuris comitea un delict privat, deoarece numai n materia delictelor private dreptul de razbunare putea fi rascumparat prin plata unei sume de bani. De asemenea, ea putea fi intentata, cu succes, numai mpotriva acelui pater familias care l avea pe delincvent sub puterea sa n momentul lui litis contestatio. Daca dupa comiterea delictului delincventul trecea sub
15

16

o alta putere, actiunea era intentata mpotriva noului pater familias. Asadar, dreptul victimei delictului l urmeaza pe delincvent. n opinia sabinienilor,care s-a impus, se mai cerea ca victima delictului sa nu-l fi avut pe delincvent sub puterea sa. 7. Enumera i 3 situa ii n care poate ap rea neexecutarea obliga iilor.  cazul fortuit si forta majora sunt fapte neprevazute care intervin fara vointa debitorului  culpa - este neglijenta sau nendemnarea manifestata de cineva (cel ce s-a obligat prin contract) printr-o actiune sau o abstentiune. Culpa lata este vina grosolana iar culpa leviseste vina usoara.  dolul - este actiunea sau abtinerea intentionata a debitorului,de natura sa provoace pieirea luc rului datorat; 8. Cum se va angaja r spunderea debitorului la culpa levis in abstracto? n cazul culpei in concreto comportarea debitorului fata de bunul datorat se compara cu modul n care acesta si administreaza bunurilor proprii. Rezulta de aici ca aprecierea culpei in abstracto are consecinte mai grave pentru debitor, caci este tinut pentru orice neglijenta. n al doilea caz, situatia debitorului este mai buna, caci nu va fi gasit n culpa daca si n administrarea bunurilor proprii manifesta o usoara neglijenta. 9.Cum se va angaja r spunderea debitorului n cazul dolului? Raspunderea debitorului n cazul dolului este stabilita n baza criteriului utilitatii: n contractele unde nu are vreun interes raspunde numai pentru dol, iar n cele unde are interes raspunde att pentru dol, ct si pentru culpa (criteriul de distinctie fiind aspectul intentional). 10. Cum avea loc evaluarea conven ional a desp gubirilor? Acest sistem, presupune existenta a doua stipulatiuni. Prima stipulatiune are ca efect nasterea unei obligatii de dare sau de facere, iar cea de a doua fixeaza despagubirea pe care debitorul trebuie sa o plateasca n cazul neexecutarii primei stipalatiuni. n felul acesta, n ipoteza neexecutarii, creditorul este silit sa faca proba prejudiciului pe care l-a suferit.

16

17

Lectia 9 1. Ce se n elege prin darea n plat (datio in solutum) ? Prin datio in solutum se intelege stingerea obligatiei prin plata unui alt lucru dect cel datorat, cu acordul creditorului. 2. Ce se n elege prin compensa iune? Compensatiunea este operatia juridica prin care datoriile si creantele reciproce se scad unele din altele, pentru ca executarea sa poarte numai asupra diferentei. 3. Cum se nume te nova iunea cu schimbare de debitor realizat cu consim mntul vechiului debitor? Novatiunea cu schimbare de debitor realizata cu consimtamantul vechiului debitor, se numeste delegatie . 4. Prin contrarius consensus (mutuus dissensus) : a) p r ile renun la un contract n scut solo consensu (prin consim mnt) b) datoriile i crean ele reciproce se scad unele din altele c) se stinge o obliga ie prin plata unui alt lucru dect cel datorat 5. Erau moduri nevoluntare de stingere a obliga iilor: a) imposibilitatea de executare b) confuziunea c) prescrip ia extinctiv 6. Erau moduri voluntare de stingere a obliga iilor: d) nova iunea e) cesiunea f) remiterea de datorie 7. Cesiunea de datorie se realizeaz prin: a) nova iunea prin schimbare de debitor b) mandatul judiciar c) mandatul extrajudiciar 8. Care erau inconvenientele cesiunii de crean n epoca veche?

Un prim inconvenient al cesiunii de creanta in epoca veche era acela ca prin stingerea vechii creante se sting si accesoriile sale (garantii, exceptiuni), iar cesionarul dobndeste o creanta mai putin sigura dect cea a cedantului. Un alt inconvenient era acela ca novatiunea prin schimbare de creditor presupune consimtamntul debitorului, care urmeaza sa se oblige prin intermediul unei noi
17

18

stipulatiuni, nct vointa partilor de a transmite o creanta nu se poate nfaptui daca debitorul refuza sa se oblige fata de noul creditor. 9. Care sunt efectele prescrip iei extinctive? Efectele prescriptiei extintive sunt urmatoarele :  prin trecerea termenului de prescriptie dreptul se stinge n ntregime;  dreptul se stinge numai n sensul ca debitorul poate opune n aparare faptul prescriptiei, de natura sa paralizeze pretentiile reclamantului. Debitorul ramne, totusi, obligat natural, asa nct daca face plata de buna voie nu poate intenta actiunea n repetire, caci nu este, conform opiniei de mai sus, n situatia celui ce a facut plata lucrului nedatorat.

Lectia 10 1. n dreptul vechi i clasic, romanii au utilizat stipula iunea sub urm toarele forme: a) sponsio b) fidepromissio c) fideiussio 2. Care erau garan iile personale n epoca veche? Garantiile personale in epoca veche erau Sponsio si Fidepromissio . 3. Care erau garan iile personale n epoca clasic ? Garantia personala in epoca clasica era Fideiussio . 4. n ce const beneficiul de diviziune? Beneficiul de diviziune consta n posibilitatea divizarii datoriei ntre cogarantii n viata si solvabili n momentul lui litis contestatio. 5. n ce const beneficiul de cesiune de ac iuni? Beneficiul de cesiune de actiuni consta n dreptul garantului care a platit datoria de a cere creditorului sa-i cedeze toate actiunile pe care le are mpotriva debitorului principal, pentru a se putea ntoarce mpotriva acestuia din urma . 6. Pentru ce a fost creat ac iunea servian ? Actiunea serviana a fost creata n scopul de a da posibilitatea proprietarului mosiei sa intre n posesia inventarului agricol, chiar daca acesta se afla n posesia unor terti. n acest stadiu ipoteca ne apare ca o institutie perfect conturata.

18

19

7.Cum se formeaz ipoteca tacit (legal ) ? Ipoteca tacita ia nastere n virtutea unor dispozitii legale sau n virtutea obiceiului juridic. La ipoteca tacita vointa debitorului de a ipoteca un lucru este prezumata. n dreptul modern aceasta forma de garantie este desemnata prin termenul de ipoteca legala. 8. Interdictul salvian d dea posibilitatea proprietarului: a) s intre n posesia inventarului agricol, dac arenda nu era pl tit la scadent b) s urm reasc lucrurile arenda ului, chiar dac acesta le mutase n alt parte c) s se ndrepte mpotriva ter ilor achizitori Lectia 11 1. Prin ce se deosebe te sponsio laica de sponsio religioasa? Sponsio laica. Formalismul religios, propriu lui sponsio religioasa,a fost nlocuit cu formalismul laic, probabil n epoca instaurarii republicii romane, cnd atributiile religioase au fost bine delimitate de cele laice. n cadrul acestei linii de evolutie, forma originara de a contracta si pierde caracterul sau religios, transformndu-se n sponsio laica.Aceasta se formeaza prin ntrebarea formulata de catre creditor si raspunsul dat de catre debitor: Spondesne mihi centum dare? Spondeo. Elementul comun cu sponsio religioasa consta n aceea ca actul se formeaza tot prin ntrebare si raspuns, iar debitorul se obliga pronuntnd cuvntul spondeo. Deosebirea consta n aceea ca ntrebarea si raspunsul nu mai sunt nsotite de juramntul religios. 2. Care sunt caracterele sitipula iunii?  este un act oral - decurge chiar din modul sau de formare  este un act solemn - partile trebuiau sa foloseasca anumite verbe si sa vorbeasca n anumita ordine. Daca, de pilda, promitentul vorbea naintea stipulantului, actul nu era valabil;  congruenta - reclama potrivirea (congruenta) dintre suma (cnd e vorba de o suma de bani) de bani care figureaza n ntrebare si cea care figureaza n raspuns. Daca stipulantul ntreaba pe promitent: promiti sa-mi dai 100?; promitentul nu poate raspunde: promit 50, caci actul ar fi nul. Pe aceasta cale, stipulantul are posibilitatea sa impuna promitentului obligatia de a plati o suma de bani, indiferent daca promitentul primise n prealabil chiar acea suma sau mai putin;  continuu - raspunsul promitentului trebuie sa fie dat imediat dupa ntrebarea formulata de catre stipulant, caci altfel actul n-ar mai avea acea unitate care sa-I dea o identitate proprie;  unilateral - o singura persoana si asuma obligatiuni (stipulantul este creditor iar promitentul este debitor);  este un contract de drept strict si deci de riguroasa interpretare judecatorul cerceteaza numai daca au avut loc ntrebarea si
19

20

raspunsul, fara sa-l intereseze vointa reala a partilor;  trebuie sa existe unitatea de timp si loc - partile trebuie sa fie ntr-un moment anume ntr-un anumit loc; altfel ntrebarea si raspunsul n forma or ala nu se pot realiza (daca debitorul dovedeste ca unitatea de timp si loc nu este ntrunita, urmeaza sa, fie absolvit de catre judecator).  abstract - este de natura asigure vocatia unei utilizari generale. 3. Ce se n elege prin caracterul de congruen a n cazul stipula iunii? Caracterul de congruenta in cazul stipulatiunii mentioneaza o potrivire dintre suma de bani care figureaza in intrebare si cea care figureaza in raspuns.( Daca stipulantul ntreaba pe promitent: promiti sa-mi dai 100?; promitentul nu poate raspunde: promit 50, caci actul ar fi nul.) . Pe aceasta cale, stipulantul are posibilitatea sa impuna promitentului obligatia de a plati o suma de bani, indiferent daca promitentul primise n prealabil chiar acea suma sau mai putin. 4. Cum se face proba stipula iunii? Fiind un act oral, stipulatiunea era probata prin intermediul martorilor. Mai trziu, cnd a nceput sa fie mentionata n forma scrisa, stipulatiunea era dovedita prin nscris. Era suficient ca stipulantul sa dovedeasca prin martori sau prin nscris ca actul a avut loc pentru a cstiga procesul. Datorita caracterului abstract al actului, nu avea nici o importantadaca debitorul a primit mai putin dect a promis sau nu a primit nimic. Din momentul n care raspundea la ntrebarea formulata de catre stipulant, promitentul era tinut sa plateasca ceea ce a promis. 5. Ce reprezint constituirea de dot ? Dotis diction este contractul verbal prin care se constituie dota viitoarei sotii. Acest contract a aparut n legatura cu practica romanilor de a le dota pe fete cu anumite bunuri, pentru ca viitorii soti sa poata face fata greutatilor casatoriei. 6. De ce se spunea c nexum constituie o alternativ pentru debitor? Nexum constituie o alternativa pentru debitor deoarece creditorul putea intocmi o declaratie ratificata in fata unui magistrat, in care afirma ca munca debitorului i este aservita pentru un numar de zile, cnd acesta nu-si putea plati o datorie izvorta din stipulatiune. 7.Nexum este o aplica ie a lui ....? Nexum este o aplicatie a lui in iure cesio, creditorul si debitorrecurgnd la un simulacru de proces.

20

21

9. Care era scopul utiliz rii contractului litteris? Contractul litteris avea ca scop :  nlocuirea unui debitor prin altul (transcriptio a persona in personam) - se facea prin doua mentiuni n registrul bancherului. Potrivit unei ntelegeri prealabile, urma ca Primus,debitorul bancherului, sa fie nlocuit cu Secundus. n acest scop, la coloana platilor se mentiona ca Secundus a primit de la bancher o suma de bani, mentiune pe care el o confirma la aceeasi coloana (expensilatio). n acelasi timp, la coloana ncasarilor se scria ca bancherul a primit de la Primus aceeasi suma, cu toate ca n realitate nu primise nimic (acceptilatio). Prin aplicatiunea formalismului, obligatia lui Primus se stingea, dar se nastea o noua obligatie, n sarcina lui Secundus (novatiune prin schimbare de debitor).  schimbarea temeiului juridic al unei obligatii (transcriptio a re inpersonam) - presupunnd ca debitorul datora bancherului o suma de bani n baza contractului de vnzare, cauza obligatiei putea fi schimbata prin anumite mentiuni facute la cele doua coloane ale registrului. n acest scop, la coloana platilor se scria ca bancherul a platit debitorului sau suma de bani pe care acesta din urma o datora n baza vnzarii, desi nu platise nimic, iar la coloana ncasarilor se mentiona ca bancherul a primit aceeasi suma de bani, desi nu primise nimic. Pe aceasta cale se schimba cauza obligatiei, caci debitorul nu mai datora n virtutea contractului de vnzare, ci a contractului litteris.

Lectia 12 1. Ce reprezint mutuum? Mutuum este contractul prin intermediul caruia romanii realizau mprumutul de consumatiune. 2. Cum se interpreteaz mutuum? Cuvntul mutuum (fara un sens originar precis) a fost pus n legatura cu expresia ex meo tuum fit (de la mine devine al tau). Aceste cuvinte sugerau faptul ca ncheierea contractului presupunea transmiterea unui lucru de catre creditor debitorului sau. 3. Ce reprezint fiducia? Fiducia este contractul real care se naste prin transmiterea lucrului n forma mancipatiunii sau a lui in iure cessio, nsotita de o conventie prin care dobnditorul promite sa retransmita proprietatea asupra lucrului celui de la care l-a primit.

21

22

4. Cum se formeaz gajul? Gajul se formeaza prin transmiterea posesiunii unui lucru de catre debitor creditorului sau, n forma traditiunii, transmitere nsotita de o conventie prin care creditorul promite sa retransmita posesiunea lucrului, dupa ce debitorul si va fi platit datoria. 5. Care sunt avantajele gajului n raport cu fiducia? Fata de fiducia, gajul prezinta o serie de avantaje. Mai nti, gajul este o conventie grefata pe traditiune, act deosebit de suplu, la ndemna att a cetatenilor ct si a peregrinilor. Pe de alta parte, n cazul gajului,traditiunea este utilizata n scopul transmiterii posesiunii si nu a proprietatii.Consecinta este ca debitorul ramne proprietar al lucrului transmis cu titlu de garantie, bucurndu-se att de dreptul de urmarire, ct si de dreptul de preferinta. Asadar, debitorul, dupa plata datoriei, n calitate de proprietar, se poate ndrepta mpotriva tertilor detinatori, dupa cum n cazul unui concurs cu alti creditori ai creditorului sau, si poate exercita dreptul cu preferinta. 6. Cum se formeaz comodatul? Comodatul se formeaza prin transmiterea unui lucru, n forma traditiunii, de catre creditor (comodantul) debitorului sau (comodatarul), n vederea folosintei, transmitere nsotita de o conventie prin care debitorul promite sa restituie lucrul la termen. 7. Comodatul este un contract: a) cu titlul gratuit, b) cu titlul oneros c) n cazul bunurilor mobile poate fi oneros iar n cazul bunurilor imobile poate fi gratuit. 8. Ce obliga ie i revine comodantulului pentru cheltuielile f cute de comodatar n scopul conserv rii lucrului? Comodantul este obligat sa-l despagubeasca pe comodatar pentru cheltuielile facute n scopul conservarii lucrului. 9. Cum se formeaz depozitul? Formarea contractului de depozit presupune transmiterea detentiunii unui lucru prin traditiune, de catre o persoana numita deponent, altei persoane numita depozitar, transmitere nsotita de o conventie prin care depozitarul promite sa pastreze lucrul si sal restituie la cererea deponentului. 10.Depozitul: a) este un contract cu titlul gratuit b) este un contract cu titlul oneros c) n cazul bunurilor mobile este oneros iar n cazul bunurilor este gratuit

22

23

11. Ce reprezint depozitul sechestru? Depozitul sechestru a fost creat n legatura cu anumite exigente ale procedurii civile. n cazul unui proces, partile se ntelegeau sa depuna obiectul litigios n pastrarea unei terte persoane, urmnd ca lucrul sa fie remis partii care va fi cstigat procesul. Acesta presupune transmiterea lucrului cu titlu de posesiune. La depozitul obisnuit, daca o terta persoana pretinde ca are vreun drept asupra lucrului, depozitarul, ntruct nu are mijloace proprii de aparare, se adreseaza deponentului, pentru ca acesta din urma, n calitate de proprietar, sa-i asigure protectia juridica. La depozitul sechestru, nsa, acest mecanism nu mai poate functiona, deoarece depozitarul nu stie cine este proprietarul, si nu va sti, pna la pronuntarea sentintei n procesul dintre cei ce s-au nteles sa-i lase lucrul n pastrare. ntr-o atare ipoteza, depozitarul urma sa ramna fara aparare n fata pretentiilor oricui. 12. Care e tr s tura esen ial a contractele consensuale? Contractele consensuale (vnzarea, locatiunea, societatea si mandatul) iau nastere printr-un simplu acord de vointa si reprezinta forma cea mai evoluata pe care a cunoscut-o tehnica de creare a obligatiilor n dreptul roman, constituind un exemplu graitor de subiectivizare a actelor juridice. 13. Care sunt formele primitive ale vnz rii? Formele primite ale vanzarii sunt : vanzarea mancipatiune si vanzarea prin stipulatiuni . 14. Care sunt elementele vnz rii? Explica i un element. Elementele vanzarii sunt : consimtamantul , obiectul si pretul In materia vnzarii consimtamntul consta n acordul celui ce intentioneaza sa vnda si a celui ce intentioneaza sa cumpere. Contractul ia nastere, de regula, n momentul realizarii acordului de vointa. Daca partile conditioneaza nasterea sa de ndeplinirea unor forme, atunci actul se va forma ulterior. 15. Enumera i obliga iile vnz torului. Obligatiile vanzatorului erau urmatoarele :     Sa pastreze lucrul. Sa predea lucrul. Sa garanteze pentru evictiune. Sa garanteze pentru vicii.

23

24

16. Enumera i obliga iile cump r torului. Obligatiile cumparatorului erau urmatoarele :  Sa plateasca pretul.  Sa plateasca dobnzi.  Sa despagubeasca pe vnzator pentru cheltuielile facute cu pastrarea si conservarea lucrului. 17. Ce reprezint loca iunea? Locatiunea este contractul prin care, n functie de scopul urmarit, o parte se obliga sa procure folosinta unui lucru, serviciile sale sau sa execute o anumita lucrare, n schimbul pretului pe care cealalta parte promite sa-l plateasca. 18. Ce se n elege prin locatio operarum? Locatio operarum este contractul prin care un om liber si ofera serviciile sale; asa este cazul lucrat orului care se obliga sa munceasca ntr-o mina pentru patronul sau, n schimbul unei sume de bani. 19. Ce reprezint societatea? Societatea este contractul consensual prin care doua sau mai multe persoane pun n comun activitatea lor sau anumite bunuri, n scopul de a realiza un cstig. 20. Ce este necesar pentru formarea contractului de mandat? Pentru formarea contractului de mandat este necesar sa existe un obiect, constnd ntr-un fapt material sau ntr-un act juridic, pe care mandatarul se obliga a-l ndeplini. 21. Mandatul: a) este un contract cu titlul gratuit b) este un contract cu titlul oneros c) poate fi un contract att cu titlul gratuit ct i oneros 22. Contractul de mandat produce efecte asupra . Actul de mandat produce efecte asupra sa , nu asupra mandatului, fiind incheiat de mandatar.

24

25

23. Cum se formeaz contractele nenumite? Contractele nenumite se formeaza printr-o conventie nsotita de executarea obligatiei de catre una din parti. 24. Pe ce se ntemeiaz , n contractele nenumite, posibilitatea p r ii care i execut promisiunea de a cere celeilalte p r i acela i lucru? Partea care si executa promisiunea nu dispune de vreun mijloc juridic pentru a constrnge cealalta parte la executarea promisiunii sale; totusi, ea putea sa ceara restituirea lucrului, pe motiv ca dobnditorul realizase o mbogatire fara cauza, printr-o actiune numita condictio (condictio causa data causa non secuta). ntruct co ndictio era data pe tarm extracontractual, cel ce primise lucrul trebuia sa-l restituie, chiar daca fara vina nu-si executase promisiunea. Pe de alta parte, daca lucrul transmis n executarea promisiunii pierise, condictio nu mai putea fi intentata, caci lipsea elementul mbogatirii. Lectia 13 1. Ce se n elege prin promisiunea bancherului (receptum argentarii)? Promisiunea bancherului este pactul prin care argentarius se obliga fata de clientul sau, promitnd sa-i plateasca datoriile pe care eventual le va contracta fata de un tert. Promisiunea bancherului era de natura sa ntareasca ncrederea tertului creditor n solvabilitatea clientului (debitorului). 2. Ce se n elege prin pactul de constitut? Pactul de constitut este conventia prin care partile fixeaza un nou termen pentru plata datoriei. Conventia intervine fie ntre creditor si debitor, fie ntre creditor si o alta persoana, de regula un negustor, pentru ca acesta din urma sa-i plateasca datoria. 3. Care sunt scopurile pactelor al turate? Dupa scopul lor, pactele alaturate pot fi ncheiate pentru a micsora obligatia principala (ad minuendam obligationem) sau pentru a agrava acea obligatie (ad augendam obligationem). Astfel, debitorul promite sa plateasca dublul valorii lucrului n cazul descoperirii unor vicii (ad augendam obligationem) sau promite sa plateasca datoria n rate (ad minuendam obligationem).

25

26

4. Care sunt tr s turile dona iunii? Donatiunea este actul prin care o parte numita donator si micsoreaza patrimoniul n favoarea celeilalte parti, numita donatar, cu scopul de a o mbogati. 5. Care este condi ia de form a dona iunii n dreptul postclasic? n dreptul postclasic, dar naintea reformei lui Justinian, au fost ntroduse noi conditii de forma (proprii numai actelor prin care se face o donatiune). Astfel, mparatul Constantin Chlor a impus transcrierea actului de donatiune ntr-un registru public. Constantin cel Mare a mers mai departe, cernd ca transmiterea bunului donat sa se faca n fata unor martori, iar actul scris, redactat cu aceasta ocazie, sa fie transcris ntr-un registru public (insinuatio). n fine, mparatul Justinian a sanctionat simpla conventie de donatiune printr-o condictio ex lege. 6. Da i exemplu de o cauz de revocare a dona iunii? Daca patronul a facut o donatie clientului sau, iar dupa aceea i s-a nascut un copil (survenire de copil), poate iarasi sa revoce actul de liberalitate. 7. Ce drepturi avea b rbatul asupra bunurilor dotale n epoca veche? n epoca veche, barbatul avea drepturi nelimitate asupra bunurilor dotale, att n timpul casatoriei, ct si dupa desfacerea ei. n calitate de proprietar al dotei, barbatul o putea nstraina, iar n cazul desfacerii casatoriei o putea pastra pentru sine, caci nu se cunostea nca obligatia de restituire a bunurilor dotale. 8. n ce const dona iunea mortis causa f cut sub condi ie rezolutorie? Donatiunea mortis causa facuta sub conditie suspensiva urmeaza sa-si produca efectele n momentul mortii donatorului, iar cea facuta sub conditie rezolutorie si produce efectele imediat, dar este desfiintata n mod automat daca nu se ndeplineste conditia (donatorul nu moare naintea donatarului). 9. Care sunt obliga iile geratului fa de gerant?

Obligatiile gerantului sunt urmatoarele : sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care acesta le-a facut; sa execute toate obligatiile fata de terti, care s-au nascut din actele incheiate de gerant in numele sau

26

27

Lectia 14 1. Potrivit Legii celor XII Table ho ul putea fi omort n urm toarele cazuri: a) cnd furtul era savrsit n timpul noptii b) cnd furtul era savrsit n timpul zilei, dar delincventul era narmat si se apara pentru a nu fi prins. n acest din urma caz se cerea ca victima furtului sa cheme vecinii, pentru ca acestia sa ia cunostinta de felul n care a fost comisa fapta. 2. Care este sensul juridic al delictului iniuria? Din punct de vedere etimologic, cuvntul iniuria desemneaza orice fapt contrar dreptului. Din punct de vedere juridic, nsa, sensul termenului este cu totul altul, fiind cu mult mai restrns, n special n epoca veche a dreptului roman. n sens general, n dreptul vechi, iniuria este delictul de vatamare corporala, iar n sens special, iniuria este delictul de lovire simpla. 3. n sistemul creat de c tre pretor n cazul delictului iniuria se pune tot mai mult accentul pe? In sistemul creat de catre pretor se pune tot mai mult accentul pe ofensa morala. 4. Care sunt condi iile delictului pagubei cauzate pe nedrept? Conditiile Damnum iniuria datum sunt urmatoarele :  Prima conditie consta ntr-un element de fapt. Pentru ca delictele prevazute n capitolele I si III ale legii Aquilia sa fi avut loc, trebuie sa se fi produs o actiune, o imixtiune asupra bunurilor cuiva.  O alta conditie consta n aceea ca fapta cauzatoare de pagube materiale trebuie sa fie facuta contrar dreptului.  Fapta pagubitoare trebuie sa fie comisa prin culpa sau dolul delincventului.  Trebuie ca paguba sa fie facuta corpore. Aceasta nseamna ca delincventul trebuie sa actioneze direct si material asupra lucrului, si nu prin intermediul unui agent extern.  Paguba trebuie sa fie cauzata corpori, adica prin lezarea materiala a lucrului altuia.  n sfrsit, este nevoie ca paguba sa fie cauzata proprietarului, ntruct, initial, legea nu apara dect pe proprietarul lucrului. 5. De ce nu a fost niciodat sanc ionat n dreptul roman dolus bonus? Dolus bonus nu a fost niciodata sanctionat, ntruct prin natura sa nu dadea nastere unor consecinte grave (vnzatorul care si lauda n mod exagerat marfa, dar nu recurgea la mijloacele frauduloase pentru a convinge pe cumparator sa nch eie contractul, comitea un dolus bonus).

27

28

6. Cum era sanc ionat judec torul vinovat de pronun area unei sentin e gre ite? n practica judecatorul vinovat de pronuntarea unei sentinte gresite lua locul debitorului, ca n cazul novatiunii prin schimbare de debitor. Aceasta solutie decurge din faptul ca prin litis contestatio dreptul dedus n justitie se stinge, iar vechiul (adevaratul ) debitor nu mai poate fi urmarit. 7. Prin furtum usus se n elege: a) folosirea pe nedrept a lucrului altuia (cazul depozitarului care se folose te de un lucru al deponentului) b) furtul comis de c tre nsu i proprietarul asupra lucrului s u (cazul debitorului carei reia lucrul dat ca garan ie creditorului s u, nainte de a- i fi pl tit datoria) 8. Legea Cornelia de iniuriis a sanc ionat: a) violen a fizic ndreptat mpotriva unei persoane b) violarea domiciliului c) atentatul la lini tea c minului unui cet ean

28