SEMINAR IDR nr 7

I. Tema referat
Constitutiile României

II.

1Legislaţia medievală din Ţara Românească a fost influenţată profund de:

a. tradiţia bizantină;
b. obiceiul pământului;
c. tradiţia romană.

2. O formă de căsătorie admisă de Legea ţării era căsătoria cu fuga, care

presupunea :
a. un simulacru de răpire a fetei de către viitorul soţ, cu consimţământul fetei ;
b. o răpire cu forţa a fetei, cu consimţământul familiei sale ;
c. o răpire a fetei de către familia băiatului, fără consimţământul fetei şi băiatului.

3.În perioada feudală, în Ţările Române, rudenia îmbrăca următoarele forme :

a. rudenia după mamă, rudenia după căsătorie ;
b. rudenia naturală (de sânge), rudenia prin alianţă (căsătoria), rudenia spirituală
(prin botez), rudenia prin înfrăţire şi înfiere;
c. rudenia prin adopţiune fără consimţământul părinţilor, rudenia între naşi şi fini

4.În feudalismul românesc, principalele contracte reale au fost:

a. donaţia, schimbul ;
b. împrumutul şi vânzare;
c. donaţia, schimbul, împrumutul.

5.În feudalismul românesc, principalele contracte consensuale erau :

a. vânzarea-cumpărarea, arendarea, asocierea, mandatul ;
b. protimisul, donaţia, schimbul;
c. garanţiile, răscumpărarea

6.Funcţiile şi prerogativele domniei sunt date de:

a. funcţia legiuitoare;
b. funcţia executivă;
c. funcţia legiuitoare, funcţia executivă şi funcţia judecătorească.
7..În etapa monarhiei centralizate a statelor feudale româneşti, domnul era
deţinătorul puterii, exercitând o multitudine de atribuţii în domeniul politicii
externe:
a. iniţiază politica externă a statului, întreţine relaţii de cooperare cu statele vecine,
semnează tratate, trimitea şi primea soli.
b. declara război şi fixa tributul şi sumele ce trebuiau plătite de cei învinşi ;
c. trimitea daruri în numele şării la cei învinşi.
8.În etapa monarhiei centralizate a statelor feudale româneşti, domnul era
deţinătorul puterii, exercitând o multitudine de atribuţii în domeniul politicii
interne:
a. administrative (numea dregătorii în funcţii, acorda privilegii şi ranguri nobiliare,
bătea monedă, instituia sistemul de impozite etc.), militare (comandant suprem al
armatei), legislative (emitea hotărâri şi norme juridice cu caracter general care erau
adoptate, de regulă, cu acordul Sfatului domnesc), judecătoreşti (reprezenta
suprema instanţă judecătorească) ;
b. dirija numirea dregătorilor în funcţii şi emiterea de norme juridice de către
Sfatul domnesc şi Adunarea stărilor ;
c. emitea hotărâri şi norme juridice care aveau forţă juridică şi atunci cînd nu mai
era în viaţă.

9.În statele feudale româneşti, începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea,

regenţa a fost înlocuită de :
a. locotenenţa domnească ;
b. Sfatul domnesc ;
c. Adunarea stărilor privilegiate.

10.Organele centrale comune instaurate în Transilvania aflată sub stăpânire străină

au fost
a. parlamentul
b. ministerele
c. ambele