Drept roman I

MULTIPLE CHOICE

l . Care dintre urmatoarele afirmatii apartine jurisconsultului Ulpianus:

a. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i
se cuvine";
b. „dreptul este arta binelui si a echitatii”;
c. „stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si
nedrept".

ANS: A PTS: 1

2. Care dintre urmatoarele izvoare sunt considerate izvoare formale in dreptul roman ?
a. legea b. tripticele din Transilvania; c. ambele.

ANS: A PTS: 1

3. În care din urmatoarele proceduri, procesul se desfasura în doua etape, respectiv in iure si in iudicio:
a. procedura legisactiunilor; b. procedura extraordinara c. ambele.

ANS: A PTS: 1

4. Care dintre urmatoarele forme de casatorie, era considerata o casatorie inferioara:

a. casatoria cu manus; b. concubinatul; c. casatoria fara manus.

ANS: B PTS: I

5. Dintre conditiile casatoriei enumerate mai jos, precizati care sunt conditii de forma:
a. confarreatio; b. consimtamantul; c. varsta.

ANS: A PTS: I

6. Care dintre urmatoarele forme de proprietate sunt considerate prestatale:

a. proprietatea colectiva a gintii;
b. proprietatea pretoriana;
c. proprietatea provinciala.

ANS: A PTS: 1

7. Care dintre urmatoarele legisactiuni constituie legisactiune de judecata?

a. sacramentum b. pignoris capio c. manus iniectio

ANS: A PTS: 1
8. Care dintre urmatoarele moduri de dobandire a proprietatii presupunea exercitarea posesiunii asupra
unui lucru un timp îndelungat:
a. prescription longi temporis
b. usucapio
c. ocupatio
ANS: B PTS: 1

9. Care dintre urmatoarele elemente enumerate mai jos constituie conditie a uzucapiunii:
a. termenul b. iusta causa c. thesaurus

ANS: A PTS: 1

IO. Care dintre urmatoarele forme de testament au existat în vechiul drept roman:
a. militar b. per aes et libram c. nuncupativ

ANS: B PTS: 1

I I. Care dintre urmatoarele forme de testament au existat în dreptul clasic?

a. calatis comitus b. testamentum in procinctu c. testamentul pretorian

ANS: C PTS: 1

12. Care dintre urmatoarele forme de testament au existat în dreptul imperial ?

a. testamentum in procinctu
b. testamentul civil sub forma orala
c. testamentul pretorian

ANS: B PTS: 1

13. In Legea celor XII Table regasim impartirea actiunilor in:

a. actiuni private si actiuni populare;
b. actiuni directe si actiuni utile ;
c. actiuni reale si actiuni personale;

ANS: C PTS: 1

14. Cea mai reusita sistematizare a normelor juridice romane s-a concretizat in:
a. Codex Gregorianus ;
b. Opera legislativa a imparatului Justinian ;
c. ambele;

ANS: B PTS: 1

15. Procedura extraordinara in dreptul roman se caracteriza prin :

a. lipsa etapelor "in iure" si ”in iudicio"•,
b. desfasurarea procesului in fata unei persoane ;
c. ambele;
 ANS: C PTS: 1

16. Expresia ”legis actiones"semnifica:

a. orice actiune se intemeiaza pe lege;
b. orice lege presupune actiune;
c. ambele ;
ANS: A PTS: 1

17. Conditiile in care apar legisactiunile sunt evidentiate de:

a. caracterul legal, formalist si judiciar ;
b. caracterul administrativ si rigid;
c. caracterul formal si material .

ANS: A PTS: 1

18. Din textele jurisconsultului Ulpian rezulta ca dreptul roman se divide in :

a. drept clasic si postclasic;
b. drept public si privat;
c. ius civile, ius gentium si ius naturale.

ANS: B PTS: 1

19. Din punct de vedere cronologic, istoria statului roman a cunoscut urmatoarele perioade:
a. perioada statala si perioada nestatala;
b. perioada regalitatii, perioada republicii si a monarhiei;
c. perioada dominatului si a principatului .

ANS: B PTS: 1

20. Etapele succesive ale perioadei imperiului roman se refera la:

a. monarhia simpla si monarhia absoluta;
b. regalitatea si republica;
c. principatul si dominatul.

ANS: C PTS: 1

21. Epocile dreptului roman se delimiteaza astfel:

a. epoca veche, epoca clasica si epoca postclasica;
b. epoca preclasica , epoca clasica si epoca moderna;
c. epoca republicii si epoca monarhiei .

ANS: A PTS: 1

22. Litis contestatio in procedura legisactiunilor insemna:

a. sentinta de condamnare; b. un litigiu contestat ; c. luarea de martori.

ANS: C PTS: 1
23. Recuperatores era termenul cu care erau desemnati:
a. judecatorii din cadrul tribunalelor nepermanente;
b. judecatorii ce aveau competenta cu privire la procesele dintre cetateni si peregrini
c. ambele.

ANS: C PTS: I

24. Caracteristicile etapei 'l in iure" spacifice procedurii formulare erau:

a. reclamantul expunea oral obiectul cererii sale ;
b. procesul se desfasura in fata magistratului ;
 c. ambele .

ANS: C PTS: I

25. Litis contestatio in cadrul procedurii formulare consta in :

a. remiterea unei copii de pe formula;
b. contestarea sentintei ,
c. imposibilitatea de executare.

ANS: A PTS: 1

26. Partile constitutive ale legii romane erau:

a. praescriptio ; b. sanctio; c. ambele;

ANS: C PTS: 1

27. Edictul magistratilor era compus din urmatoarele parti :

a. edictum vetus si edictum novum;
b. edicta perpetua si edicta repentina;
c. ambele ;

ANS: C PTS: I

28. Dreptul pretorian a contribuit Ia:

a. completarea si modificarea prevederilor dreptului civil ;
b. introducerea unor principii si forme procedurale inedite in scopul adaptarii Ia realitatile
practice;
c. ambele.

ANS: C PTS: 1

29. Izvoarele formale ale dreptului roman erau :

a. edictele magistratilor; b. senatusconsultele ; c. ambele.

ANS: C PTS: 1

30. Activitatea complexa a jurisconsultilor romani includea urmatoarele laturi:

a. respondere, agere, scribere si cavere;
b. edicta, mandata, decreta si rescripta ;
c. ambele .

ANS: A PTS: 1

31. În perioada Republicii Romane pretorul (praetor) era ales de comitia centuriata dispunand de
imperium si potestas. De ce domeniu se ocupa el cu prioritate?
a. organizareajustitiei;
PTS: 1
 b. intocmirea listelor electorale;
c. aprovizionarea oraselor.

ANS: A
32. Care sunt cele doua forme pe care le-a cunoscut Imperiul (roman)?
a. Principatul si Republica b. Dominatul si Republica c. Principatul si Dominatul

ANS: C PTS: 1

33. În Roma imperiala, unele din lucrarilejurisconsultilor se intitulau Institutiones. Ce erau acestea?
a. culegeri de spete imaginare destinate studiului didactic
b. lucrari cu caracter enciclopedic cuprinzand dreptul civil si pretorian
c. manuale elementare de drept in cuprinsul carora sunt expuse institutiile dreptului civil si
pretorian

ANS: C PTS: 1

34. Din opera legislativa a Iui Iustinian se detaseaza Codul (Codex). Ce cuprindea acesta?
a. toate constitutiile imperiale adoptate in perioada delimitata de epoca Iui Hadrian si anul 534
d. Chr., atat in materia dreptului public cat si a dreptului privat
b. culegeri de fragmente extrase din operele jurist consultilor, adaptate Ia realitatile vremii
c. constitutiile publicate dupa anul 534 d. Chr

ANS: A PTS: I

35. În Roma antica paterfamilias era sui iuris (nu se gasea sub autoritatea nimanui). Ce puteri
detinea el?
a. manus (puterea asupra sotiei), patria potestas (putere asupra copiilor), dominica potestas
(putere asupra sclavilor), dominium (putere asupra lucrurilor), mancipium
(puterea asupra celor aflati in mancipio);
b. puterea asupra peregrinilor si coloniilor
c. puterea asupra sclavilor, peregrinilor si colonilor

ANS: A PTS: 1

36. De cate feluri era rudenia la romani?

a. agnatiunea, cu manus, coemptio
b. agnatiunea, gentilitatea, cognatiunea
c. gentilitatea, fara manus, confarreatio

ANS: B PTS: 1

37. Ce sensuri avea metus (violenta) la romani?

a. delict ; b. viciu de consimtamant; c. ambele.

PTS: 1
 ANS: C PTS: 1

38. Cate faze cuprindea procesul in Roma antica?

a. faza in iure (in fata magistratului) si faza in iudicio (in fata judecatorului)
b. permanenta si nepermanenta
c. in forum si in iudicio

ANS: A
39. De ce drepturi se bucurau cetatenii romani ?
a. ius civile si ius comercii
b. ius militiae, ius sufragii, ius conubii si ius militiae
c. toate (ius civile, ius comercii, ius connubii, ius militiae, ius sufragii)

ANS: C PTS: 1

40. In ce constau efectele casatoriei asupra bunurilor

a. la casatoria cu manus actioneaza regimul comunitatii de bunuri;
b. in casatoria fara manus sotii traiau în regimul separatiei de bunuri;
c. ambele ;

ANS: C PTS: 1

41. În ceea ce priveste dreptul de proprietate, in ce au fost transformate pamanturile cucerite

de armata romana ?
a. ager publicus (proprietatea statului roman);
b. proprietatea peregrina ;
c. proprietate provinciala, exercitata de locuitorii liberi care aveau drept de posesiune si de
uzufruct;

ANS: A PTS: 1

42. Care sunt caracteristicile perioadei republicii:

a. a durat de la 509 pana în anul anul 27 e.n.;
b. s-a incheiat odata cu fondarea monarhiei
c. Ambele.

ANS: C PTS: 1

43. Ce dispozitii cuprindea Legea celor XII Table ?

a. statutul persoanelor si regimul proprietatii private;
b. procedura civila romana;
c. ambele.

ANS: C PTS: 1

44. Ce constituie animus?

PTS: 1
 a. elementul material al posesiunii
b. elementul intentional al posesiunii;
c. ambele

ANS: B PTS: 1

45. La ce se refera corpus ?

a. elementul material al posesiunii ;
b. elementul intentional al posesiunii
c. ambele.

ANS: A

46. In ce consta ius utendi ?

PTS: 1
 a. dreptul de a dispune de un lucru ;
b. dreptul de a folosi un lucru, cum ar fi, de exemplu, a cultiva un teren.
c. ambele

ANS: B PTS: 1

47. In ce consta iusfruendi ?

a. dreptul de a dispune de un lucru ;
b. dreptul de a folosi un lucru, cum ar fi, de exemplu, a cultiva un teren ;
c. dreptul de a percepe fructele produse de acel lucru.

ANS: C PTS: 1

48. In ce consta ius abutendi ?

a. dreptul de a dispune de un lucru ;
b. dreptul de a percepe fructele produse de acel lucru, ca, de exemplu recolta unui teren
c. dreptul de a folosi un lucru, cum ar fi, de exemplu, a cultiva un teren

ANS: A PTS: 1

49. Ce reprezenta mancipatiunea ?

a. cel mai vechi mod de dobandire a proprietatii;
b. o categorie de testament din eopca imperiala;
c. o forma de improprietarire a plebeilor.

ANS: A PTS: 1

50. Ce desemnau romanii prin termenul heredium ?

a. un drept preferential al autorului comun ;
b. pamantul din cetate atribuit romanilor chiar de la fondarea cetatii;
c. mod de a transmite proprietatea Ia romani.

ANS: B PTS: 1

51. Prin ce modalitati se iesea de sub puterea parinteasca:

a. moartea Iui pater familias si pierderea unui element al capacitatii;
b. moartea fiului de familie si emanciparea;
c. ambele;

ANS: C PTS: 1

52. Care sunt conditiile uzucapiunii ?

a. posesiunea si buna credinta;
b. justul titlu si termenul;
c. ambele.
 ANS: C PTS:

53. Ce reprezinta termenul latin testari ?

a. originea cuvantului testament;
b. a lua marturie, a desemna;
c. ambele.

ANS: C PTS: 1

54. Care sunt caracteristicile testamentul olograf?

a. trebuia sa fie scris în totalitate de testator ;
b. o fornła noua de testamnet, recunoscuta de imparatul Valentin III;
c. ambele.

ANS: C PTS: 1

55. Care sunt caracteristicile testamentului exceptional ?

a. era facut în conditii deosebite;
b. se utiliza cand testatorul era în imposibilitate de a vorbi, auzi sau vedea ;
c. ambele.

ANS: C PTS: I

56. Ce reprezenta Dominium în cadrul familiei romane ?

a. una dintre puterile lui paterfamilias asupra bunurilor;
b. puterea exercitata de stapan — dominus asupra tuturor celorlalte bunuri existente în cadrul
familiei romane;
c. ambele.

ANS: C PTS: 1

57. Cui ii era atribuit termenul de persoana alieni iuris ?

a. descendentilor in linie directa;
b. aceluia care se afla sub puterea lui paterfamilias.;
c. membrilor acel eiasi ginti;

ANS: B PTS: 1

58. Ce reprezenta formula in dreptul roman ?

a. o noua modalitate de a transmite mostenirea;
b. un mic program de judecata prin care pretorul arata judecatorului cum sa solutioneze
litigiul;
c. criteriu de clasificare a actiunilor;

ANS: B PTS: I

59. Care erau denumirile partilor principale ale formulei ?

a. praescriptio, rogatio si textul propriu-zis;
 b. intentio, demonstratio, adiudicatio si condemnatio;
c. agere, cavere si scribere

ANS: B PTS: 1

60. Care erau originile sclaviei ?

a. nasterea;
b. evenimente posterioare nasterii;
c. ambel e;
ANS: C PTS: I

61. Care erau drepturile politice de care puteau beneficia cetatenii romani ?
a. ius comercii, ius conubii si ius militiae;
b. ius sufragii si ius honorum;
c. ius gladii;

ANS: B PTS: 1

62. În dreptul roman, cuvantulfami/ia avea mai multe acceptiuni, respectiv :

a. totalitatea sclavilor aflati în proprietatea cuiva;
b. fie un grup de persoane aflate sub aceeasi putere;
c. ambele;

ANS: C PTS: 1

63. In ce se concretiza puterea lui paterfamilias asupra persoanelor ?

a. patria potestas, puterea maritala, mancipio;
b. ius comercii, ius conubii si ius militiae;
c. ambele;

ANS: A PTS: 1

64. In ce consta patria potestas ?

a. aceasta putere se exercita asupra descendentilor;
b. puterea sotului asupra sotiei; c. ambele;

ANS: A PTS: 1

65. La ce se referea puterea maritala?

a. puterea sotului asupra sotiei;
b. puterea care se exercita asupra descendentilor;
c. ambele;

ANS: A PTS: 1

66. Ce reprezenta Dominica potestas în cadrul familiei romane ?

a. una dintre puterile lui paterfamilias asupra bunurilor;
b. puterea asupra sclavilor îmbracata în haina dreptului de proprietate;
 c. ambele

ANS: C PTS: I

67. Cui ii era atribuit termenul de persoana sui iuris ?

a. desemna acel cetatean care avea calitatea de paterfamilias;
b. desemna pe cel care se afla sub puterea Iui paterfamilias;
c. desemna prima clasa de mostenitori.

ANS: A PTS: I
68. Cum se putea crea patria potestas ?
a. pe cale naturala prin casatorie si nastere;
b. pe cale artificiala prin doua moduri diferite respectiv adopNiunea si legitimarea. ;
c. ambele;

ANS: C PTS: I

69. Diviziunile dreptului roman sunt

a. dreptul public si dreptul privat.
b. ius civile si ius gentium
c. ius civile si dreptul public

ANS: A PTS.

70. Dreptul privat roman se subdivide Ia randul sau in:

a. ius civile si ius gentium
b. ius civile si ius naturae
c. ius civile, ius naturae si ius gentium

ANS: C PTS: 1

71. Documentele sau izvoarele de cunoastere a dreptului roman, care ne ofera date privind
reglementarile normative cuprinse in legi, senatusconsulte sau jurisprudenta, se impart in:
a. texte epigrafice, papyrii
b. texte epigrafice, papyrii, texte literare si texte istorice
c. texte literare si texte istorice

ANS: B PTS: 1

72. Roma era formata din urmatoarele triburi primitive:

a. latini, sabini si etrusci b. latini si sabini c. sabini si etrusci

ANS: A PTS: 1

73. Organele de conducere ale societatii romane din perioada prestatala sunt:
a. regele, senatul, comisia centuriata, comisia curiata.
 b. regele, comisia centuriata, comisia curiata
c. senatul, regele, comisia curiata

ANS: C PTS: 1

74. In perioada regalitatii, atributiile de conducere ale statului erau indeplinite de catre urmatorii
factori politici
a. regele, senatul, comitia centuriata si comitia curiata
b. regele, comitia centuriata si comitia curiata
c. regele, senatul, comitia centuriata si comitia tributa

ANS: A PTS: 1

75. In perioada republicii, atributiile de conducere ale statului erau indeplinite de catre urmatorii
factori politici
a. senatul, magistratii, comitia curiata, comitia centuriata
b. senatul, magistratii, adunarile poporului
c. senatul, regele, comitia curiata si comitia centuriata

ANS: B PTS: 1

76. In perioada republicii, poporul adopta hotarari in cadrul urmatoarelor adunari:

a. comitia curiata, comitia centuriata, concilium plebis
b. comitia curiata, comitia tribuna, concilium plebis
c. comitia curiata, comitia centuriata, comitia tribuna, concilium plebis

ANS: C PTS: 1

77. Perioada imperiului se imparte in doua etape succesive:

a. principatul si dominatul
b. principatul si monarhia
c. dominatul si monarhia absoluta

ANS: A PTS: 1

78. Epocile dreptului roman sunt:

a. epoca veche, epoca clasica si epoca postclasica
b. epoca veche si epoca clasica
c. epoca clasica si epoca postclasica

ANS: A PTS: 1

79. Izvoarele dreptului roman in epoca veche sunt

a. obiceiul, legea, edictul pretorului si jurisprudenta
b. obiceiul si legea
c. obiceiul, legea si jurisprudenta
 ANS: A PTS: 1

80. Izvoarele dreptului roman in epoca clasica sunt

a. obiceiul, legea, edictul pretorului, jurisprudenta, senatusconsultele si constitutiile imperiale
b. obiceiul, legea, senatusconsultele si constitutiile imperiale
c. senatusconsultele si constitutiile imperiale

ANS: A PTS: I

81. Varfurile clasei dominante se grupeaza in doua mari categorii: cavalerii si nobilii
a. spre sfarsitul republicii b. spre sfarsitul regalitatii c. spre sfarsitul imperiului

ANS: A PTS: 1

82. In ceea ce priveste structura legii, aceasta curpinde urmatoarele parti:

a. rogatio, sanctio
b. praescriptio, rogatio, sanctio
c. praescriptio, rogatio

ANS: B PTS: 1
83. Din punct de vedere al sanctiunii, legile se clasificau in:
a. leges perfectae, leges minus quam perfectae, leges imperfectae
b. leges perfectae, leges minus quam perfectae
c. leges perfectae, leges imperfectae

ANS: A PTS: 1

84. Opera legislativa a Iui Iustinian cuprinde urmatoarele lucrari:

a. Codul, Digestele, Novelele
b. Codul, Digestele, Novelele, Institutele
c. Digestele, Novelele, Institutele

ANS: B PTS: 1

85. In evolutia deptului privat roman au fost cunoscute urmatoarele sisteme procedurale:
a. procedura legisactiunilor, procedura formulara, procedura extraordinara
b. procedura legisactiunilor, procedura formulara
c. procedura formulara, procedura extraordinara

ANS: A PTS: 1
86. Procedura specifica epocii vechi era:

a. procedura legisactiunilor. b. procedura formulara c. procedura extraordinara

ANS: A PTS: 1
87. Procedura specifica epocii clasice era:
 a. procedura legisactiunilor b. procedura formulara c. procedura extraordinara
ANS: B PTS: 1
88. Procedura specifica epocii posclasice era:

a. procedura legisactiunilor b. procedura formulara c. procedura extraordinara

ANS: C PTS: 1

89. Caracterele legisactiunilor sunt:

a. caracterul legal, formalist si judiciar
b. caracterul judiciar si legal
c. caracterul formalist si judiciar

ANS: A PTS: 1

90. Procedura legisactiunilor se caracterizeaza prin diviziunea procesului in doua faze:

a. in iure si in iudicio
b. in iure si litis contestatio
c. litis contestatio si in iudicio

ANS: A PTS: 1

91. In procedura legisactiunilor, citarea paratului se facea prin urmatoarele procedee de citare:
a. in ius vocatio si vadimonium extrajudiciar
b. in ius vocatio, condictio si vadimonium extrajudiciar
c. condictio si vadimonium extrajudiciar

ANS: B PTS: 1

92. Paratul putea adopta urmatoarele atitudini in functie de pretentiile reclamantului:

a. confessio in iure si non defensio uti oportet
b. confessio in iure si infitiatio
c. confessio in iure, infitiatio, non defensio uti oportet

ANS: C PTS: 1

93. Competenta magistratilor este desemnata prin termenii:

a. iurisdictio si imperium mixtum
b. iurisdictio si imperium merum
c. imperium si iurisdictio

ANS: C PTS: 1

94. In procedura legisactiunilor, pretorul pronunta unul din urmatoarele cuvinte solemne:
a. do, dico, addico b. do, dico c. do, addico

ANS: A PTS: 1
95. Procedeele de solutionare a litigiului pe cale administrativa sunt:
a. stipulationes praetoriae, missio in possessionem, interdicta
b. stipulationes praetoriae, missio in possessionem, interdicta, restitutio in integrum
c. stipulationes praetoriae, missio in possessionem, restitutio in integrum

ANS: B PTS: 1

96. Sacaramentum este actiunea legii care imbraca urmatoarele forme:

a. sacramantum in rem
b. sacaramentm in personam
c. sacramantum in rem si sacaramentm in personam

ANS: C PTS: 1

97. Legisactiunile de executare sunt:

a. manus iniectio si pignoris capio
b. pignoris capio si manus iniectio pura
c. manus iniectio indicati si pignoris capio

ANS: A PTS: 1

98. In procedura legisactiunilor, in afara de judecatorul unic functionau si anumite tribunale:

a. tribunale permanente
b. tribunale nepermanente
c. tribunale permanente si tribunale nepermanente
ANS: C PTS: 1

99. Legile de reprimare ajustitiei private sunt:

a. Lex Iulia si Decretum Marci
b. Lex Iulia si Constitutia Iui Valentinian al II-Iea
c. Lex Iulia, Decretum Marci si Constitutia lui Valentinian al II-Iea

ANS: C PTS: 1

100. Una din principalele caracteristici ale procesului cu ordo (judecarea procesului in doua faze)
era:
a. ambele parti se prezentau in fata magistratului
b. era admisa organizarea instantei de judecata in lipsa unei parti
c. citarea putea fi facuta si de catre reclamant

ANS: A PTS: 1

101. In functie de convingerea pe care si-o forma, judecatorul pronunta o sentinta:

a. de condamnare
b. de absolvire
c. de condamnare si de absolvire

ANS: C PTS: 1
102. Judecatorul era o persona particulara, aleasa de catre parti, care
a. organiza instanta de judecata
b. observa daca partile au respectat formele necesare tipului de proces pe care il organiza
c. conducea dezbaterea contradictorie, asculta pledoaria avocatilor, aprecia probele si
pronunta sentinta

ANS: C PTS: 1

103. Constitutiile imperiale sunt:

a. edicta, mandata, decreta, rescripta
b. edicta, mandata, decreta
c. mandata, decreta, rescripta

ANS: A PTS: 1

104. Statul roman s-a format, ca urmare a reformei Iui Servius Tullius
a. pe Ia jumatatea sec. al VI-Iea i.e.n.
b. pe la jumatatea sec. al VI-Iea e.n.
c. pe Ia jumatatea sec. al VII-Iea i.e.n.

ANS: A PTS: 1

105. In epoca prestatala organul suprem al conducerii democratice era

a. adunarea poporului numita comitia centuriata
b. adunarea poporului numita comitia curiata
c. regele

ANS: B PTS:
106. Posesiunea:
a. este o stare de fapt
b. este o stare de drept
c. nu se bucura de protectie juridica

ANS: A PTS:

107. Elementele posesiunii sunt :

a. corpus b. animus c. corpus si animus

ANS: C PTS: 1

108. Interdictele posesiunii sunt :

a. inderdictele recuperandae possessionis causa
b. interdictele retinendae possessionis causa
c. inderdictele recuperandae possessionis causa si interdictele retinendae possessionis causa

ANS: C PTS: 1
109. Detentiunea presupune intrunirea urmatoarelor elemente:
a. doar a elementului anim us
b. doar a elementului corpus
c. atat a elememtului corpus cat si a elementului animus

ANS: C PTS: 1

1 IO. Proprietatea familiala are urmatoarele caractere:

a. caracter inalienabil si caracter indivizibil
b. caracter de coproprietate si caracter inalienabil
c. caracter de coproprietate, caracter indivizibil si caracter inalienabil

ANS: C PTS: 1

111. Proprietatea quiritara are urmatoarele caractere:

a. caracter exclusiv, caracter absolut, caracter perpetuu
b. caracter excl usiv si caracter absolut
c. caracter exclusiv si caracter perpetuu

ANS: A PTS•. 1

1 12. Conform dreptului civil proprietatea putea fi dobandita prin urmatoarele moduri :
a. mancipatiune b. accesiune c. traditiune

ANS: A PTS: 1

1 13. Conform dreptului gintilor proprietatea putea fi dobandita prin urmatoarele moduri :
a. traditiune b. uzucapiune c. in iure cession

ANS: A PTS:

Termenul de uzucapiune in cazul bunurilor mobile este:

a. de I an b. de 2 ani c. de 3 ani

ANS: A PTS: 1

115. Termenul de uzucapiune in cazul bunurilor imobile este:

a. de 7 ani b. de 5 ani c. de 2 ani

ANS: C PTS: 1

116. Traditiunea presupune intrunirea a doua conditii :

a. remiterea materiala a lucrului si iusta causa
b. remiterea materiala a lucrului si buna credinta
c. iusta causa si termenul

ANS: A PTS: 1
117. Magistratii care exercitau cele mai importante atributiuni de ordin judiciar erau:
a. pretorii b. questorii c. edilii curuli

ANS: A PTS: 1

118. Termenul Augustus avea urmatoarea semnificatie:

a. primul dintre egali
b. comandant al legiunilor romane
c. sfant sau demn de a fi venerat

ANS: C PTS: 1

119. Restitutio in integrum reprezenta

a. exercitarea controlului asupra legalitatii actelor cu caracter individual, inclusiv asupra
actelor administrative
b. un procedeu administrativ prin care pretorul desfiinta actul juridic pagubitor pentru
reclamant
c. o jurisdictie exercitata de catre consuli, care puteau judeca orice procese și puteau
pronunta orice pedepse

ANS: B PTS: 1

120. La jumatatea secolului VI î.Hr., regele Servius Tulius a initiat doua reforme care priveau
a. o reforma sociala și o reforma administrativa
b. o reforma sociala și o reforma a regimului politic
c. o reforma economica și o reforma administrativa

ANS: A PTS: 1

121. Edictele valabile pe durata întregului an se numeau:

a. edicta perpetua b. edicta repentina c. album

ANS: A PTS: I

122. Era o conventie prin care partile stabileau data Ia care urmau sa se prezinte în fata
magistratului:
a. Vadimonium eztrajudiciar
b. Condictio
c. In ius vocatio

ANS: A PTS: I

123. Pronuntarea cuvantului dico avea urmatoarea semnificatie

a. magistrul numea pe judecatorul ales de catre parti
b. magistratul atribuia obiectul litigios, cu titlu provizoriu, uneia din pani
c. magistratul ratifica declaratia unei parti, recunoscand dreptul acesteia
 ANS: B PTS:

124. Cand magistratul ratifica declaratia unei parti, recunoscand dreptul acesteia, pronunta
a. do b. dico c. addico

ANS: C PTS: I

125. În procedura legisactiunilor, litis contestatio avea urmatoarea semnificatie

a. partile puteau recurge Ia serviciile unui avocat
b. judecatorul pronunta o sentinta de condamnare sau de absolvire
c. luarea de martori

ANS: C PTS: 1

126. Reprezinta o legisactiune de judecata

a. manus iniectio b. pignoris capio c. condictio

ANS: C PTS:

127. Pignoris capio semnifica

a. cererea de judecator sau arbitru
b. luarea de gaj
c. actiunea legii prin care se judecau procesele cu privire la proprietate și la creante.

ANS: B PTS: 1
128. Reprezinta o parte principala a formulei
a. adiudicatio b. prescriptiunile c. exceptiunile
ANS: A PTS: 1
129. Reprezinta o parte accesorie a formulei
a. demonstratio b. prescriptiunile c. condemnatio
ANS: B PTS: 1

130. Demonstatio a formulei cuprindea

a. afirmarea pretentiilor reclamantului
b. cauza judiciara a pretentiilor reclamantul ui
c. mijloacele de aparare prin care paratul nu nega în mod direct pretentiile reclamantului.
ANS: B PTS: 1

131. Varsta necesara pentru casatorie a fost fixata Ia:

a. 12 ani pentru fete și 16 ani pentru baieti
b. 12 ani pentru fete și 14 ani pentru baieti
c. 14 ani pentru fete și 14 ani pentru baieti

ANS: B PTS: 1
132. Fiul de familie devenea persoana sui iuris:
a. la moartea tatalui sau
b. la împlinirea varstei de 25 de ani c, Ia moartea Iui paterfamilias

ANS: C PTS: 1
133. Aveau caput (personalitate sau capacitate):
a. fiul de familie b. șefii de familie c. sclavii
ANS: B PTS: 1
134. Sclavii:
a. puteau întemeia o familie potrivit dreptului roman
b. aveau dreptul sa se planga în justitie daca era lovit sau suferea o vatamare corporala din
partea unui tełt
c. traiau în simple uniuni de fapt fara consecinte juridice (contubernium).

ANS: C PTS: 1

135. Dreptul de a încheia acte juridice potrivit dreptului civil roman era
a. ius commercii b. ius connubii c. ius suffragii
ANS: A PTS: 1
136. Modul originar de dobandire a cetateniei era:
a. prin beneficiul legii b. nașterea c. prin naturalizare
ANS: B PTS: 1

137. A acordat cetatenia aproape tuturor locuitorilor liberi ai imperiului:

a. lex Iulia
b. lex Plautia Papiria
c. Edictul împaratului Caracalla.

ANS: C PTS: 1
138. Puterea asupra descendentilor era desemnata prin:
a. dominium b. patria potestas c. dominica
potestas

ANS: B PTS:
139. Mancipium semnifica
a. puterea barbatului asupra sotiei
b. puterea cumparatorului asupra fiului vandut de catre tatal sau
c. puterea asupra sclavilor.
ANS: B PTS: 1 141. Fiul de familie devenea persoana sui iuris:
a. la moartea tatalui sau
140. Nu erau sub puterea Iui paterfamilias b. la împlinirea varstei de 25 de ani
a. copiii b. nepotii din fii c. Ia moartea lui paterfamilias

ANS: C PTS: 1 ANS: C PTS:

142. Reprezenta o forma de casatorie rezervata c. stapanirea locuitorilor din provincii
numai patricienilor: asupra bunurilor mobile.
a. confarreatio b. usus

ANS: A PTS: 1
ANS: A PTS: 1 c. nepotii din fiice

143. Impuberul care nu se afla sub puterea

parinteasca era pus sub tutela:
a. pana Ia împlinirea varstei de 7 ani
b. pana la împlinirea varstei de 1 4 ani
c. pana Ia împlinirea varstei de 18 ani

ANS: B PTS: 1

144. Curatela:
a. asigura protectia incapabililor de fapt
b. îi protejeaza pe cei loviti de c. coemptio
incapacitati firești
c. asigura protectia incapabililor de drept

ANS: A PTS: 1

145. Proprietatea quiritara este considerata o

institutia accesibila:
a. cetatenilor și peregrinilorb. numai
peregrinilor

ANS: C PTS: 1

146. Proprietatea provinciala consta în:

a. stapanirea locuitorilor din provincii
asupra solului
b. stapanirea locuitorilor din provincii
asupra sclavilor
c. numai cetatenilor
147. Faceau parte din categoria res mancipii:
a. banii b. drepturile de creanta c. pamantul Romei

ANS: C PTS: 1

148. Animus al detentiunii are urmatoarea semnificatie

a. intentia de a pastra lucrul pentru altul
b. intentia de a pastra lucrul pentru sine
c. efectuarea tuturor actelor materiale prin care se realizeaza stapanirea asupra unui lucru.

ANS: A PTS: 1
149. În cazul mancipatiunii era necesara prezenta a:
a. 5 martori b. 7 martori c. 10
ANS: A PTS: martori
Dre t roman 1 1

MULTIPLE CHOICE

Colonii siliți proveneau din rândul:

a. sclavilor;
b. prizonierilor de război;
c. celor legați de pământ, vânduți odată cu moșia de care erau legați.

ANS: B PTS: 1

2. Izvoarele dreptului în sensul formal desemnează:

a. totalitatea formelor necesare pentru exprimarea normelor juridice;
b. totalitatea condițiilor materiale de existență, care determină o anumită reglementare
juridică;
c. sursele de cunoaștere a fizionomiei instituțiilor juridice în cadrul diferitelor sisteme de
drept.

ANS: A PTS: 1

3. Izvoarele dreptului în sens material desemnează:

a. totalitatea fomelor necesare pentru exprimarea normelor juridice;
b. totalitatea condițiilor materiale de existență, care determină o anumită reglementare
juridică;
c. sursele de cunoaștere a fizionomiei instituțiilor juridice în cadrul diferitelor sisteme de
drept.

ANS: B PTS: 1

4. Izvoarele specifice epocii clasice sunt:

a. obiceiul și legea;
b. senatusconsultele și constituțiunile imperiale;
c. constituțiunile imperiale și obiceiul.

ANS: B PTS: 1

5. Obiceiurile nejuridice:
a. erau întemeiate pe vechi tradiții și exprimau interesele tuturor membrilor societății;
b. erau obligatorii prin sancționarea lor de către stat;
c. erau ținute în secret de către pontifi.

ANS: A PTS: 1

6. În epoca postclasică importanța obiceiului crește:

a. datorită decăderii producției și reînvierii unor practici ale economiei naturale;
b. datorită faptului că obiceiurile popoarelor din provincie nu veneau în contradicție cu
principiile și legile romane;
c. datorită confuziei între normele de drept și cele religioase.
 ANS: A PTS: 1

7. Legea celor XII Table a fost adoptată în anul:

a. 461 î.Hr.
b. 451 î. Hr.
c. 441 î. Hr.
 ANS:
B PTS: 1

8. Textul unei legi era cuprins în:

a. praescriptio;
b. rogatio;
c. sanctio.

ANS: B PTS: 1

9. În cazul în care încălcarea dispozițiilor din rogatio are drept sancțiune plata unei amenzi legea
este:
a. perfectă;
b. mai puțin perfectă;
c. imperfectă.

ANS: B PTS: 1

IO. Legea celor XII Table:

a. a fost abrogată în vremea împăratului Augustus Octavianus;
b. a fost abrogată în vremea împăratului Constantin;
c. nu a fost abrogată niciodată.

ANS: C PTS: 1

I I . Edictele valabile pe durata întregului an se numeau:

a. edicta perpetua;
b. edicta repentina;
c. album.

ANS: A PTS: 1

12. Edictul pretorului a fost sistematizat în timpul împăratului:

a. Traian;
b. Hadrian;
c. Marc Aureliu.

ANS: B PTS: 1

13. Agere ca activitate ce o desfășura jurisconsultul se referă la:

a. îndrumările date judecătorilor cu privire la felul în care trebuie condus un proces;
b. consultațiile juridice date cetățenilor în cele mai variate domenii;
c. explicațiile date cetățenilor în legătură cu forma actelor juridice.

ANS: A PTS: 1

14. Cavere ca activitate ce o desfășura jurisconsultul se referă la:

 ANS:
a. îndrumările date judecătorilor cu privire Ia felul în care trebuie condus un proces;
b. consultațiile juridice date cetățenilor în cele mai variate domenii;
c. explicațiile date cetățenilor în legătură cu forma actelor juridice.
ANS: C PTS: 1
15. Sunt lucrări cu caracter enciclopedic care cuprind dreptul civil și dreptul pretorian:
a. Institutiones;
b. Sententiae;
c. Digesta.

ANS: C PTS: I

16. Reprezintă scrieri cu caracter cazuistic care prezintă spețe imaginare, create în scopul de a valorifica
subtilitatea gândirii juridice:
a. comentariile ad edictum;
b. colecțiile de questiones;
c. Sententiae.

ANS: B PTS: I

17. Hotărârile Senatului au devenit izvoare de drept în sens formal în vremea împăratului:
a. Traian;
b. Hadrian;
c. Marcus Aurelius.

ANS: B PTS: 1

18. Erau instrucțiuni date de împărat înalților funcționari de stat atât în domeniul administrativ cât și în cel
penal:
a. edicta;
b. decreta;
c. mandata.

ANS: C PTS: 1

19. Reprezentau hotărâri judecătorești date de către împărat:

a. decreta;
b. edicta;
c. rescripta

ANS: A PTS: 1

20. Prima încercare de sistematizare a dreptului roman a fost făcută prin:

a. Codul Theodosian;
b. Codul Gregorian;
c. Codul Hermogenian.

ANS: B PTS: I

21. Reprezintă o lucrare care se adresează studenților:

a. Institutiones
b. Codex;
1.
 ANS:

c. Digestele.

ANS: A PTS: 1

22. Glosele reprezintă:

modificări pe care juriștii le-au făcut cu bună știință;
b. texte devenite anacronice și adaptate la noua situație;
c. alterațiuni de text făcute din eroare, cu ocazia copierii manuscriselor clasice.

C PTS:

23. Caracterul formalist al legislațiunilor este dat de faptul că:

a. părțile erau obligate să se prezinte în fața magistratului și să pronunțe anumiți termeni;
b. legisacțiunile erau prevăzute în legi și erau redactate după termenii legilor;
c. atât părțile cât și magistratul pronunțau formule și termeni care trebuiau respectați cu cea mai mare
strictețe.

ANS: C PTS: 1

24. Era o convenție prin care părțile stabileau data Ia care urmau să se prezinte în fața magistratului:
a. Vadimonium eztrajudiciar;
b. Condictio;
c. In ius vocatio.

ANS: A PTS: 1

25. Era dreptul magistratului de a supraveghea îndeplinirea formelor proprii legislațiunilor prin care părțile
urmau să-și valorifice pretențiile:
a. imperium;
b. stipulationes praetoriae;
c. iurisdictio.

ANS: C PTS: I

26. Pronunțarea cuvântului dico avea următoarea semnificație:

a. magistrul numea pe judecătorul ales de către părți;
b. magistratul atribuia obiectul litigios, cu titlu provizoriu, uneia din părți;
c. magistratul ratifica declarația unei părți, recunoscând dreptul acesteia.

ANS: B PTS: 1

27. Când magistratul ratifica declarația unei părți, recunoscând dreptul acesteia, pronunța:
a. do;
b. dico;
c. addico.

ANS: C PTS: I
2.
28. În procedura legisacțiunilor, litis contestatio avea următoarea semnificație:
a. părțile puteau recurge Ia serviciile unui avocat;
b. judecătorul pronunța o sentință de condamnare sau de absolvire;
c. luarea de martori.

ANS: C PTS: I

29. Reprezintă o legisactiune de judecată:

a. manus iniectio; pignoris capio;
c. condictio.

ANS: C PTS: 1

30. Pignoris capio semnifica:

a. cererea de judecător sau arbitru;
b. luarea de gaj;
c. acțiunea legii prin care se judecau procesele cu privire Ia proprietate și la creanțe.

ANS: B PTS:

31. Reprezintă o parte principală a formulei:

a. adiudicatio;
b. prescripțiunile;
c. excepțiunile.

ANS: A PTS: 1

32. Reprezintă o parte accesorie a formulei:

a. demonstratio;
b. prescripțiunile;
c. condemnatio.

ANS: B PTS: 1

33. Demonstatio a formulei cuprindea:

a. afirrnarea pretențiilor reclamantului;
b. cauza judiciară a pretențiilor reclamantului;
c. mijloacele de apărare prin care pârâtul nu nega în mod direct pretențiile reclamantului.

ANS: B PTS: 1

34. Litis contestatio în procedura formulară consta în:

a. jurămâtul pe care reclamantul îl făcea în fața magistratului;
b. eliberarea de către pretor a unei acțiuni civile, când exista o acțiune corespunzătoare;
c. remiterea unei copii de pe formulă sau din dictarea ei de către reclamant pârâtului.

ANS: C PTS: 1
3.
 ANS:

35. Venditio bonorum însemna:

a. vânzarea cu amănuntul a bunurilor debitorului;
b. vânzarea în bloc a bunurilor debitorului;
c. redeschiderea procesului între aceleași părți cu privire la același obiect.

ANS: B PTS:

36. În procedura extraordinară judecătorul era:

a. o persoană particulară;
b. ales din rândul proprietarilor cu cele mai întinse domenii; un funcționar public.

4.
 ANS:

C PTS: 1

37. Se bucurau de o personalitate completă numai cei care întruneau următoarele elemente:
a. status libertatis și status civitatis;
b. status libertatis și status familiae;
c. status libertatis, status civitatis și status familiae.

ANS: C PTS: 1

38. Aveau caput (personalitate sau capacitate):

a. fiul de familie;
b. șefii de familie;
c. sclavii.

ANS: B PTS: 1

39. Potrivit unui text din Paul s-a statuat un principiu potrivit căruia personalitatea începe :
a. la nașterea persoanei;
b. din momentul concepției;
c. din momentul dobândirii capacității de fapt.

ANS: B PTS: 1

40. Sclavii:
a. puteau întemeia o familie potrivit dreptului roman;
b. aveau dreptul să se plângă în justiție dacă era lovit sau suferea o vătămare corporală din partea unui
terț;
c. trăiau în simple uniuni de fapt fără consecințe juridice (contubernium).

ANS: C PTS: 1

41. Ius honorum însemna:

a. dreptul de a alege;
b. dreptul de a încheia acte juridice;
c. dreptul de a candida la o magistratură.

ANS: C PTS: 1

42. Dreptul de a încheia acte juridice potrivit dreptului civil roman era:
a. ius commercii;
b. ius connubii;
c. ius sufragii.

PTS: 1

43. Modul originar de dobândire a cetățeniei era:

a. prin beneficiul legii;
b. nașterea;
 c. prin naturalizare.

ANS: B PTS: 1
44. Latinii veteres se bucurau de următoarele drepturi:
a. ius commercii;
b. ius commercii și ius suffragii;
c. ius commercii, ius connubii și ius sufragii.

ANS: C PTS: 1

45. Bona desemna:

a. dreptul patronului de a dispune de bunurile dezrobitului;
b. respectul pe care dezrobitul îl datora stăpânului său;
c. serviciile datorate de către dezrobit patronului său.

ANS: A PTS:

46. Serviciile datorate de către dezrobit patronului său erau desemnate prin cuvântul:
a. Bona;
b. Obsequim;
c. Operae.

ANS: C PTS: 1

47. Addicti erau:

a. fiii de familie vânduți de către părinții lor în scopul realizării unui câștig;
b. debitorii insolvabili atribuiți creditorilor lor;
c. oamenii liberi care se angajau ca gladiatori.

ANS: B PTS: 1

48. Erau oameni liberi care se angajau ca sclavi:

a. persoanele in mancipio;
b. addicti;
c. auctorati.

ANS: C PTS: I

49. Prin lex a maioribus constituto a fost introdus:

a. colonatul servaj;
b. colonatul voluntar;
c. colonatul silit.

ANS: A PTS: 1

50. Puterea asupra descendenților era desemnată prin:

a. dominium;
 b. patria potestas;
c. dominica potestas.

ANS: B PTS:

51. Mancipium semnifica:

a. puterea bărbatului asupra soției;
b. puterea cumpărătorului asupra fiului vândut de către tatăl său;
c. puterea asupra sclavilor.

ANS: B PTS: 1

52. Nu erau sub puterea lui paterfamilias:

a. copiii;
b. nepoții din fii;
c. nepoții din fiice.

ANS: C PTS: 1

53. Putem afirma că:

a. toți agnații sunt cognați;
b. toți cognații sunt agnați;
c. toți cognații sunt rude de sânge.

ANS: A PTS: 1

54. Reprezenta o formă de căsătorie rezervată numai patricienilor:

a. confarreatio;
b. usus;
c. coemptio.

ANS: A PTS:

55. Adrogațiunea consta în:

a. trecerea unui fiu de familie de sub puterea Iui paterfamilias sub puterea altui paterfamilias;
b. actul prin care o persoană sui iuris trece sub puterea altei persoane sui iuris;
c. un procedeu de creare a puterii părintești pe cale artificială.

ANS: B PTS: I

56. Impuberul care nu se afla sub puterea părintească era pus sub tutelă:
a. până Ia împlinirea vârstei de 7 ani;
b. până la împlinirea vârstei de 14 ani;
c. până la împlinirea vârstei de 18 ani;

ANS: B PTS:
57. Curatela:
a. asigură protecția incapabililor de fapt;
b. îi protejează pe cei loviți de incapacități firești;
c. asigură protecția incapabililor de drept.

ANS: A PTS: 1

58. În epoca lui Justinian patrimoniul era desemnat prin cuvântul.

a. substantia;
b. familia;
c. patrimonium.
ANS: A PTS: 1

59. Făceau parte din categoria res mancipii:

a. banii;
b. drepturile de creanță;
c. pământul Romei.

ANS: C PTS: 1

60. Productele:
a. sunt create de un alt lucru, în mod periodic, fără a-i consuma substanța;
b. sunt lucruri cărora le lisește caracterul periodicității;
c. sunt lucruri care pot fi înlocuite unele cu altele.

ANS: B PTS:

61. Putem afirma că:

a. toți posesorii sunt în același timp și proprietari;
b. toți proprietarii sunt în același timp și posesori;
c. toți proprietarii nu sunt în același timp și posesori

ANS: B PTS: 1

62. Sarcina probei revine:

a. reclamantului;
b. pârâtului;
c. persoanei martoră în proces.

ANS: A PTS: 1

63. Este un interdict recuperandae possessionis causa '

a. utrubi;
b. uti possidentis;
c. unde vi.

ANS: C PTS: I
64. Este un interdict retinendae possessionis causa:
a. unde vi;
b. interdictul de claudestina possessione;
c. uti possidentis.

ANS: C PTS: 1

65. Animus al detentiunii are următoarea semnificație:

a. intenția de a păstra lucrul pentru altul;
b. intenția de a păstra lucrul pentru sine;
c. efectuarea tuturor actelor materiale prin care se realizează stăpânirea asupra unui lucru.

ANS: A PTS: I

66. Drept subiectiv de proprietate reprezintă:

a. acea posibilitate de a stăpâni un lucru prin putere proprie și în interes propriu;
b. totalitatea normelor juridice care reglementează modul de repartiție a mijloacelor de producție, precum
și a produselor;
c. acea posibilitate de a stăpâni un lucru prin puterea altuia și în numele altuia.

ANS: A PTS:

67. Vorbește despre împărțirea teritoriului Romei de către Romulus între triburi:
a. Titus Livius;
b. Varro;
c. Dionis din Halicarnas.

ANS: B PTS: 1

68. Prin reforma sa, Romulus a atribuit fiecărui cetățean:

a. două iugăre de pământ;
b. trei iugăre de pământ;
c. patru iugăre de pământ.

ANS: A PTS: 1

69. Proprietatea quiritară este considerată o instituția accesibilă:

a. cetățenilor și peregrinilor;
b. numai peregrinilor;
c. numai cetățenilor.

ANS: C PTS: 1

70. Caracterul absolut al proprietății quiritare are următoarea semnificație:

a. proprietatea quiritară aparținea numai cetățenilor;
b. proprietatea quiritară nu cunoștea nicio îngrădire;
c. proprietatea quiritară nu se pierdea prin trecerea timpului și nici nu putea fi revocată.

ANS: B PTS: 1
71. Faptul că proprietatea quiritară nu se pierdea prin trecerea timpului și nici nu putea fi revocată, denotă
caracterul:
a. exclusiv;
b. absolut;
c. perpetuu.

ANS: C PTS: 1

72. Proprietatea pretoriană s-a aplicat Ia origine, în cazul:

a. transmiterii proprietății asupra unui res mancipi prin tradițiune;
b. transmiterii proprietății asupra unui res nec mancipi prin tradițiune;
c. transmiterii proprietății asupra unui res nec mancipi prin mancipațiune.

ANS: A PTS: I

73. Acțiunea publiciană acordată de pretor Iui accipiens în scopul redobândirii posesiunii putea fi intentată:
a. numai împotriva Iui tradens;
b. numai împotriva terților;
c. atât împotriva lui tradens, cât și împotriva terților.

ANS: A PTS: 1

74. Proprietatea provincială constă în:

a. stăpânirea locuitorilor din provincii asupra solului;
b. stăpânirea locuitorilor din provincii asupra sclavilor;
c. stăpânirea locuitorilor din provincii asupra bunurilor mobile.

ANS: A PTS: 1

75. Proprietatea peregrină a dispărut:

a. prin constituția lui Hadrian;
b. prin constituția Iui Marc Aureliu;
c. prin edictul Iui Caracalla.

ANS: C PTS: 1

76. Proprietatea putea fi dobândită potrivit dreptului natural prin:

a. mancipațiune;
b. ocupațiune;
c. uzucapiune.

ANS: B PTS: 1

77. Proprietatea putea fi dobândită potrivit dreptului civil prin:

a. tradițiune;
b. in iure cessio;
c. accesiune.
 ANS: B PTS: 1

78. În cazul mancipațiunii era necesară prezența a:

a. 5 martori;
b. 7 martori;
c. IO martori.

ANS: A PTS: I

79. Mancipațiunea fiduciară a funcționat:

a. când plata prețului (cântărirea metalului) constituia o condiție de formă a actului;
b. înainte de apariția monedei în sens modern;
c. după apariția monedei în sens modern.

ANS: C PTS: 1

80. Traditio simbolica se aplică în cazul:

a. transmiterii unui teren;
b. transmiterii unei case;
c. când chiriașul se transformă în posesor și proprietar.
ANS: B PTS: 1

81. În cazul intentării acțiunii în revendicare, proprietarul trebuia să:

a. să fie proprietar quiritar;
b. să fie posesor;
c. să fie proprietar pretorian.

ANS: A PTS: 1

82. Pretorul a acordat proprietarului pretorian:

a. iusti domini;
b. exceptio iusti domini;
c. replicatio rei vindicatae et traditae.

ANS: C PTS: 1

83. Este o servitute personală:

a. ius pascendi;
b. habitatio;
c. servitus onerisferendi.

ANS: B PTS: 1

84. Emfiteoza are următoarele caracteristici:

a. este un drept inalienabil
b. este un drept transmisibil urmașilor;
c. nu este un drept viager.

ANS: B PTS: 1
85. Suma de bani pe care o plătea anual titularul dreptului de superficie se numea:
a. solarium;
b. canon;
c. vectigal,

ANS: A PTS: 1

86. Face parte din categoria sui heredes:

a. soția căsătorită fără manus;
b. fiul emancipat;
c. adrogatul.

ANS: C PTS: 1

87. Frații, verii, precum și nepoții din frate sau de văr vin Ia moștenire în calitate de:
a. gentiles;
b. sui heredes;
c. adgnatus proximus.

ANS: C PTS: 1
88. Fac parte din categoria moștenitorilor pretorieni:
a. adgnatus proximus;
b. bonorum possessio unde liberi;
c. gentiles,

ANS: B PTS: 1

89. Soțul și soția căsătoriți fără manus fac parte din categoria:
a. banorum possessio unde legitimi;
b. banorum possessio unde cognati;
c. banorum possessio unde vir et uxor.

ANS: C PTS: 1

90. Potrivit reformei lui Justinian, intră în categoria a treia a moștenitorilor:

a. descendenții;
b. frații și surorile consangvini sau uterini;
c. ascendenții, frații și surorile bune și copiii lor.

ANS: B PTS: 1

91. Soldații aveau acces numai la testamentul:

a. calatis comitiis;
b. in proncintu;
c. per aes et libram.

ANS: B PTS: 1
92. Nu impunea vreo condiție de formă:
a. testamentul nuncupativ;
b. testamentul militar;
c. testamentul pretorian.

ANS: B PTS: 1

93. Reprezintă o declarație de acceptare expresă, dar nesolemnă:

a. cretio;
b. pro herede gestio;
c. nuda voluntas.

ANS: C PTS: 1

94. Prin această formă de legat, testatorul transmite direct legatarului proprietatea asupra unui bun determinat:
a. legatul per vindicationem;
b. legatul per damnationem;
c. legatul per praeceptionem.

ANS: A PTS: I

95. Legatul este dispozitia cuprinsa intr-un testament care:

a. are ca obiect intotdeauna bunuri generice
b. este facuta cu scopul de a-l gratifica pe testator
c. trebuie formulat in termeni imperativi si solemni

ANS: C PTS: 1

96. Periodizarea istoriei statului roman s-a facut dupa cele trei forme pe care le-a cunoscut:
a. regalitatea, republica, dominatul
b. regalitatea, republica, imperiul
c. regalitatea, republica, principatul

ANS: B PTS: 1

97. Se caracterizeaza prin divizarea procesului in doua faze urmatoarele sisteme procedurale:
a. procedura legisactiunilor si procedura extraordinara
b. procedura legisactiunilor si procedura formulara
c. procedura formulara si procedura extraordinara

ANS: B PTS: 1

98. Se caracterizeaza prin disparitia diviziunii procesului in doua faze urmatoarele sisteme procedurale:
a. procedura legisactiunilor
b. procedura formulara
c. procedura extraordinara

ANS: C PTS: 1
99. Citarea paratului se face prin utilizarea unuia din cele trei procedee recunoscute:
a. in ius vocatio, vadimonium extrajudiciar, litis contestatio
b. in ius vocatio, vadimonium extrajudiciar, condictio
c. in ius vocatio, condictio, litis contestatio

ANS: B PTS: I

100. Formula, in sistemul procedurii formulare, cuprindea patru parti principale:

a. intentio, demonstratio, adiudicato, condemnatio
b. intentio, demonstratio, adiudicato, exceptiunile
c. intentio, demonstratio, adiudicato, prescriptiunile

ANS: A PTS:
Dre t roman I

MULTIPLE CHOICE

Dreptul roman se divide in ansamblul sau in:

a. dreptul public si dreptul privat
b. dreptul privat si dreptul civil
c. dreptul civil si dreptul gintilor

ANS: A PTS:

2. Dreptul privat roman este format din trei ramuri de drept :

a. dreptul civil, deptul privat si dreptul gintilor
b. dreptul civil, dreptul gintilor si dreptul natural
c. dreptul privat, dreptul public si dreptul gintilor

ANS: B PTS: 1

3. Imperiul roman a evoluat in doua faze:

a. principatul si republica
b. principatul si dominatul
c. dominatul si republica

ANS: B PTS: 1

4. In perioada republicii, intalnim urmatoarele adunari ale poporului:

a. comitia curiata, comitia centuriata, concilium plebis, comitia tributa
b. comitia curiata si comitia centuriata
c. comitia curiata, comitia centuriata si comitia tributa

ANS: A PTS: I

5. In perioada regalitatii, intalnim urmatoarele adunari ale poporului:

a. comitia curiata, comitia centuriata, concilium plebis, comitia tributa
b. comitia curiata si comitia centuriata
c. comitia curiata, comitia centuriata si comitia tributa
 ANS: B PTS: 1

6. Urmatoarele sisteme procedurale se caracterizeaza prin divizarea procesului in doua faze:

a. procedura legisactiunilor si procedura formulara
b. procedura formulara si procedura extraordinara
c. procedura legisactiunilor si procedura extraordinara

ANS: A PTS: 1

7. Magistratul avea rolul de a organiza instanta de judecata, stabilind despre ce este vorba in proces (de quo
re agitur) in urmatoarele sisteme procedural:
a. procedura legisactiunilor si procedura formulara
b. procedura formulara si procedura extraordinara
c. procedura legisactiunilor si procedura extraordinara
 1

ANS: A PTS:

8. Procedura extraordinara se caracterizeaza prin:

a. disparitia diviziunii procesului in doua faze
b. diviziunea procesului in doua faze
c. faza a doua a procesului se desfasoara in fata judecatorului

ANS: A PTS: 1

9. Procedura extraordinara a fost introdusa in:

a. epoca veche
b. epoca clasica
c. epoca postclasica

ANS: C PTS: 1

10. Procedura legisactiunilor este corespunzatoare:

a. epocii vechi
b. epocii clasice
c. epocii postclasice

ANS: A PTS: 1

I I . Legisactiunea, primul sistem procedural roman prezinta urmatoarele caractere:

a. caracter judiciar, caracter legal si caracter formalist
b. caracter conventional, caracter legal si caracter formalist
c. caracter unilateral, caracter legal si caracter formalist

ANS: A PTS: 1

12. Legisactiunile de judecata, destinate sa serveasca recunoasterea unor drepturi sunt:

a. sacramentum, iudicis postulatio si condictio
b. sacramentum, manus iniectio si pignoris capio
c. sacramentum, condictio si manus iniectio

ANS: A PTS: 1

13. Legisactiunile de executare, utilizate in scopul executarii unor sentinte de condamnare sunt:
a. iudicis postulatio si condictio
b. manus iniectio si pignoris capio
c. condictio si manus iniectio

ANS: B PTS: 1

14. Judecarea procesului in doua faze era desemnata prin expresia:

a. in ius vocation
b. ordo iudiciorum priatorum
c. missio in possessionem
 ANS: B PTS:
15. Una din principalele caracteristici ale procesului cu ordo este ca:
a. ambele parti se prezentau in fata magistratul ui
b. citarea putea fi facuta atat de catre reclamant cat si de catre stat, acesta din urma avand atributii in
acest sens
c. era admisa organizarea instantei de judecata si in lipsa unei parti

ANS: A PTS: 1

16. In sistemul procedurii legisactiunilor, citarea paratului se realiza prin unul din urmatoarele procedee:
a. in ius vocatio
b. missio in possessionem
c. restitutio in integrum

ANS: A PTS: 1

17. Vadimonium extrajudiciar este procedeul de citare, specific sistemului procedurii legisactiunilor, care
consta in:
a. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin
b. conventia prin care partile stabileau data Ia care urmau sa se prezinte in fata magistratului
c. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului prin utilizarea unor cuvinte solemne

ANS: B PTS: I

18. Condictio reprezinta unul din procedeele de citare specifice sistemului procedurii legisactiunilor care
consta in:
a. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin
b. conventia prin care pattile stabileau data Ia care urmau sa se prezinte in fata magistratului
c. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului prin utilizarea unor cuvinte solemne

ANS: A PTS: 1

19. In ius vocatio reprezinta unul din procedeele de citare specifice sistemului procedurii legisactiunilor care
consta in:
a. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin
b. conventia prin care partile stabileau data Ia care urmau sa se prezinte in fata magistratului
c. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului prin utilizarea unor cuvinte solemne

ANS: C PTS: 1

20. Procesul trecea in faza a doua, in iudicio, in urmatoarele situatii:

a. paratul recunostea in fata magistratului pretentiile reclamantului, confession in iure
b. paratul nega pretentiile reclamantului, infitiatio
c. paratul nu se apara cum trebuie, non defensio uti oportet

ANS: B PTS: 1

21. Unul din mijloacele procedural prin care pretorul putea solutiona anumite litigii fara a mai trimite partile
in fata judecatorului era:
 1

a. restitutio in integrum
b. confession in iure
c. infitiatio
ANS: A PTS:

22. Missio in posessionem, unul din procedeele de solutionare a litigiilor pe cale administrativa, reprezinta:
a. trimiterea reclamantului in posesiunea sau detentiunea bunurilor paratului
b. contractele verbale incheiate din dispozitia pretorului
c. contractele verbale incheiate din initiativa partilor

ANS: A PTS: 1

23. In ius vocatio este procedeul de citare care consta in:

a. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului, prin pronuntarea unor cuvinte solemne
b. conventia prin care partile stabileau data Ia care urma sa se prezinte in fata magistratului
c. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin

ANS: A PTS: 1

24. Vadimonium extrajudiciar este procedeul de citare care consta in:

a. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului prin pronuntarea unor cuvinte solemne
b. conventia prin care partile stabileau data Ia care urma sa se prezinte in fata magistratului
c. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin

ANS: B PTS: 1

25. Condictio este procedeul de citare care consta in:

a. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului prin pronuntarea unor cuvinte solemne
b. conventia prin care partile stabileau data la care urma sa se prezinte in fata magistratului
c. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin

ANS: C PTS: I

26. Sacramentum im rem este actiunea legii care:

a. era folosita in vederea valorificarii unei creante
b. presupunea folosirea unor forme solemne
c. presupune utilizarea termenilor de reclamant si parat

ANS: B PTS: 1

27. Sacramentum in personam este legisactiunea care:

a. era folosita in vederea valorificarii drepturilor de creanta asupra unor sume de bani sau asupra unor
lucruri
b. avea ca obiect dreptul de proprietate
c. este utilizata in scopul executarii unei sentinte avand ca obiect o suma de bani

ANS: A PTS: 1
28. Manus iniectio este acea legisactiune prin intermediul careia:
a. se tinde la valorificarea drepturilor de creanta asupra unor sume de bani sau asupra unor lucruri
b. se tinde Ia valorificarea dreptului de proprietate
c. se tinde la executarii unei sentinte de condamnare avand ca obiect o suma de bani

ANS: C PTS: 1
29. Pignoris capio este acea legisactiune care:
a. era subsecventa unui proces
b. nu presupunea prezenta magistratului
c. presupunea prezenta debitorului

ANS: B PTS: 1

30. Procedura formulara a fost introdusa prin:

a. Legea Aebutia
b. Sillia
c. Legea Calpurnia

ANS: A PTS: 1

31. Formula cuprinde patru parti principale:

a. intentio, demonstratio, adiudicatio si condemnation
b. intentio, demonstratio, adiudicatio si exceptiunile
c. intentio, demonstratio, adiudicatio si prescriptiunile

ANS: A PTS: 1

32. Demonstratio, una din partile principale ale formulei:

a. cuprinde cauza juridica a pretentiilor reclamantului
b. figura doar in cazul actiunilor de partaj
c. cuprinde afirmarea pretentiilor reclamantului

ANS: A PTS: 1

33. Adiudicatio, una din partile principale ale formulei:

a. cuprinde cauza j uridica a pretentiilor reclamantului
b. figura doar in cazul actiunilor de partaj
c. cuprinde afirmarea pretentiilor reclamantului

ANS: B PTS:

34. Sclavii:
a. se bucurau de capacitate limitata
b. se bucurau de capacitate complete
c. nu aveau capacitate

ANS: C PTS: 1
 1

35. Personalitatea incepe:

a. Ia nastere
b. chiar inainte de nastere
c. Ia implinirea arstei de 12 ani pentru fete si 14 ani pentru baieti

ANS: B PTS: 1

36. Din punct de vedere juridic, sclavii:

a. era considerat un simplu lucru (res)
b. putea contacta o casatorie alabila
c. putea incheia acte juridice

ANS: A PTS:

37. Sclavii se bucurau de urmatoarele drepturi:

a. puteau sa se planga in justitie
b. puteau participa Ia viata juridical in nume propriu
c. puteau incheia acte juridice, daca prin efectul lor, faceau mai buna situatia lui dominus

ANS: C PTS: 1

38. Peculiul sclavului consta din urmatoarele bunuri:

a. din bunuri mobile si immobile
b. doar din bani
c. din bunuri mobile si immobile, din bani si chiar din alti sclavi

ANS: C PTS: 1

39. Drepturile cetatenilor romani erau urmatoarele:

a. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius suffragii, ius honołum
b. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius suffragii
c. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius honorum

ANS: A PTS: 1

40. Ius commercii consta in:

a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a candida la o magistratura

ANS: A PTS: 1

41. Ius connubii consta in:

a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a candida la o magistratura

ANS: B PTS: 1
42. Ius honorum consta in:
a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a candida Ia o magistratura

ANS: C PTS: 1

43. Ius suffragii consta in:

a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a allege
ANS: C PTS:

44. Ius militia constain:

a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a fi soldat

ANS: C PTS: 1

45. Numele cetateanului roman era format din urmatoarele elemente:

a. tria nomina
b. tria nomina, indicatiunea filiatiunii si indicatiunea tribala
c. tria nomina, porecla si indicatiunea filiatiunii

ANS: B PTS: 1

46. Tria nomina era compus din urmatoarele elemente:

a. praenomen, nomen gentilicium si cognomen
b. praenomen, cognomen si porecla
c. praenomen, indicatiunea filiatiunii si indicatiunea tribal

ANS: A PTS: 1

47. Copilul nascut in sanul casatoriei dobandea conditiajuridica:

a. a tatalui din momentul nasterii
b. a tatalui din momentul in care l-a conceput
c. a mamei

ANS: B PTS: 1

48. Copilul nascut in afara casatoriei dobandea conditiajuridica:

a. a mamei din momentul in care I-a nascut
b. a mamei din momentul in care l-a conceput
c. a tatalui

ANS: A PTS:
 1

49. Modul originar de dobandire a cetateniei este:

a. beneficiul legii
b. nasterea
c. naturalizarea

ANS: B PTS: 1

50. Cetatenia se putea pierde in unul din urmatoarele cazuri:

a. prin pierderea libertatii
b. prin beneficiul legii
c. prin naturalizare

ANS: A PTS: 1

51. Latinii se bucurau de urmatoarele drepturi:

 a. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius suffragii, ius honorum
b. ius commercii, ius connubii, ius suffragii
c. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius honorum

ANS: B PTS: 1

52. In echiul drept roman, dezrobirea se facea in urmatoarele forme:

a. vindicta, censu si testamento
b. vindicta si testamento
c. testamento

ANS: A PTS: 1

53. Familia patriarhala isi avea temeiul in puterea exercitata de catre pater familias asupra:
a. bunurilor
b. asupra bunurilor, asupra sotiei, copiilor si nepotilor
c. asupra bunurilor, asupra sotiei, copiilor si nepotilor de fii

ANS: C PTS: 1

54. In categoria persoanelor alieni iuris intra:

a. cei aflati sub puterea Iui pater familias
b. cei care nu se aflau sub puterea cuiva
c. doar pater familias

ANS: A PTS: 1

55. In dreptul roman, intrau in categoria persoanelor sui iuris:

a. sotia, copiii si nepotii
b. sotia copiii si nepotii de fii
c. pater familias

ANS: C PTS: 1

56. In procesul diversificarii relatiilor sociale si a evolutiei ideilor juridice, cuvantul manus desemneaza:
a. puterea asupra descendentilor
b. puterea barbatului asupra sotiei
c. puterea supra sclavilor

ANS: B PTS: 1

57. Potrivit dreptului vechi, producea efecte juridice:

a. numai rudenia de sange
b. numai rudenia civila
c. atat rudenia de sange cat si rudenia civila

ANS: B PTS: 1
58. Puterea parinteasca, exercitata de catre pater familias asupra descendentilor sai era desemnata prin
termenul:
a. dominica potestas
b. patria potestas
c. manus
ANS: B PTS:

59. Puterea parinteasca, exercitata de catre pater familias asupra descendentilor sai era desemnata prin
termenul:
a. dominica potestas
b. patria potestas
c. manus

ANS: B PTS: 1

60. Puterea exercitata de catre pater familias asupra sclavilor sai era desemnata prin termenul:
a. dominica potestas
b. patria potestas
c. manus

ANS: A PTS: 1

61. Puterea parinteasca era exercitata de catre pater familias asupra ułmatorilor descendenti:
a. fii si fiice
b. fii, fiice si nepoti din fii
c. fii, fiice si nepoti din fii si fiice

ANS: B PTS: 1

62. Casatoria cu manus se caracterizeaza prin:

a. femeia cadea sub puterea barbatului
b. femeia nu cadea sub puterea barbatului
c. femeia ramanea sub puterea Iui pater familias de origine

ANS: A PTS: 1

63. Casatoria cu manus se realiza prin ułmatoarele forme:

a. confarreatio si coemtio
b. confarreatio, usus si coemtio c. confarreatio

ANS: B PTS: 1

64. Confarreatio era o forma de casatorie:

a. rezervata doar patricienilor
b. rezervata atat patricienilor cat si plebeilor
c. presupune prezenta a doi martori
 ANS: A PTS:

65. Usus era o forma de casatorie:

a. rezervata doar patricienilor
b. rezervata plebeilor
c. presupune prezenta a doi martori

ANS: A PTS:
66. Casatoria fara manus se forma prin:
a. autovanzarea fictiva a femeii viitorului sot
b. prin instalarea femeii in casa babatului
c. prin coabitarea vreme de un an a viitorilor soti

ANS: B PTS: 1

67. Conditiile de fond ale casatoriei sunt:

a. conubium, consimtamantul si varsta
b. connubium, discernamantul si varsta
c. connubium, capacitatea si varsta

ANS: A 1

68. Varsta necesara pentru casatorie in cazul baietilor a fost fixata la:
a. 12 ani
b. 14 ani
c. 16 ani

ANS: B PTS: 1

69. Varsta necesara pentru casatorie in cazul fetelor a fost fixata la:
a. 12 ani
b. 14 ani
c. 16 ani

ANS: A PTS: 1

70. In epoca veche se cerea consimtamantul viitorilor soti in vederea incheierii casatoriei in urmatorul caz:
a. daca erau persoane sui iuris
b. daca erau persoane alieni iuris
c. atat in cazul persoanelor sui iuris cat si in cazul persoanelor alieni iuris

ANS: A PTS: 1

71. In epoca clasica se cerea consimtamantul viitorilor soti in vederea incheierii casatoriei in urmatorul caz:
a. doar daca erau persoane sui iuris
b. doar daca erau persoane alieni iuris
c. atat in cazul persoanelor sui iuris cat si in cazul persoanelor alieni iuris
 ANS: C PTS: 1

72. Casatoria cu manus producea urmatoarele efecte:

a. femeia cadea sub puterea barbatului
b. bunurile dotale erau proprietatea femeii
c. ramanea agnata cu familia sa de origine

ANS: A PTS: 1

73. Casatoria fara manus producea urmatoarele efecte:

a. femeia cadea sub puterea barbatului
b. femeia ramanea sub puterea tatalui ei
c. femeia avea drepturi succesorale in noua familie

ANS: B PTS: 1

74. In perioada regalitatii, atributiile de conducere ale statului erau indeplinite de catre urmatorii factori
politici:
a. regele, senatul, comitia centuriata si comitia curiata
b. regele, comitia centuriata si comitia curiata
c. regele, senatul, comitia centuriata si comitia tributa

ANS: A PTS: 1

75. Epocile dreptului roman sunt:

a. epoca veche, epoca clasica si epoca postclasica.
b. epoca veche si epoca clasica
c. epoca clasica si epoca postclasica

ANS: A PTS: 1

76. Izvoarele dreptului roman in epoca veche sunt:

a. obiceiul, legea, edictul pretorului si jurisprudenta.
b. obiceiul si legea
c. obiceiul, legea si jurisprudenta

ANS: A PTS: 1

77. Izvoarele dreptului roman in epoca clasica sunt

a. obiceiul, legea, edictul pretorului, jurisprudenta, senatusconsultele si constitutiile imperiale
b. obiceiul, legea, senatusconsultele si constitutiile imperiale
c. senatusconsultele si constitutiile imperiale

ANS: A PTS: 1

78. Izvoarele dreptului roman in epoca postclasica sunt:

a. obiceiul, legea, edictele magistratilor, jurisprudenta, senatusconsultele si constitutiile imperiale
b. obiceiul, legea, edictele magistratilor, jurisprudenta
c. obiceiul si constitutiile imperiale
 ANS: C PTS:

79. In ceea ce priveste structura legii, aceasta curpinde urmatoarele parii:

a. rogatio, sanctio
b. praescriptio, rogatio, sanctio
c. praescriptio, rogatio

ANS: B PTS: I

80. Din punct de vedere al sanctiunii, legile se clasificau in:

a. leges perfectae, leges minus quam perfectae, leges imperfectae
b. leges perfectae, leges minus quam perfectae
c. leges perfectae, leges imperfectae
ANS: A PTS:

81. Opera legislativa a lui Iustinian cuprinde urmatoarele lucrari:

a. Codul, Digestele, Novel ele
b. Codul, Digestele, Novelele, Institutele
c. Digestele, Novelele, Institutele

ANS: B PTS: I

82. In evolutia deptului privat roman au fost cunoscute urmatoarele sisteme procedurale:
a. procedura legisactiunilor, procedura formulara, procedura extraordinara
b. procedura legisactiunilor, procedura formulara
c. procedura formulara, procedura extraordinara

ANS: A PTS: 1

83. Procedura specifica epocii vechi era:

a. procedura legisactiunilor.
b. procedura formulara
c. procedura extraordinara

ANS: A PTS: 1

84. Procedura specifica epocii clasice era:

a. procedura legisactiunilor.
b. procedura formulara
c. procedura extraordinara

ANS: B PTS: 1

85. Procedura specifica epocii posclasice era:

a. procedura legisactiunilor.
b. procedura formulara
c. procedura extraordinara

ANS: C PTS: 1
86. Caracterele legisactiunilor sunt:
a. caracterul legal, formalist si judiciar
b. caracterul judiciar si legal
c. caracterul formalist si judiciar

ANS: A PTS: 1

87. Procedura legisactiunilor se caracterizeaza prin diviziunea procesului in doua faze:

a. in iure si in iudicio
b. in iure si litis contestatio
c. litis contestatio si in iudicio

ANS: A PTS: 1
88. In procedura legisactiunilor, citarea paratului se facea prin urmatoarele procedee de citare:
a. in ius vocatio si vadimonium extrajudiciar
b. in ius vocatio, condictio si vadimonium extrajudiciar
c. condictio si vadimonium extrajudiciar

ANS: B PTS:

89. In procedura legisactiunilor, pretorul pronunta unul din urmatoarele cuvinte solemne:
a. do, dico, addico
b. do, dico
c. do, addico

ANS: A PTS: 1

90. Legisactiunile de executare sunt:

a. manus iniectio si pignoris capio
b. pignoris capio si manus iniectio pura
c. manus iniectio indicati si pignoris capio

ANS: A PTS: 1

91. Impuberul care nu se afla sub puterea parinteasca era pus sub tutela pana la implinirea varstei de:
a. 14 ani
b. 12 ani
c. 16 ani

PTS: 1

92. Dupa modul de deferire tutela era de trei feluri:

a. legitima, testamentara, tutela femeii sui iuris
b. legitima, testamentara, dativa
c. tutela impuberului sui iuris, tutela femeii sui iuris, tutela legitima

ANS: B PTS: 1

93. Tutela dativa este reglementata prin:

 a. prin testament
b. prin Legea celor XII Table
c. prin dispozitiile legii Atilia

ANS: C PTS: 1

94. Negotiorum gestio este procedeul de administrare a tutelei utilizat pentru perioada de timp in care pupilul
era mai mic de:
a. 12 ani
b. 7 ani
c. 25 ani

ANS: B PTS: 1

95. Auctoritatis interpositio este procedeul de administrare a tutelei utilizat pentru administrarea bunurilor
copilului:
a. mai mare de 7 ani
b. mai mic de 7 ani
c. mai mic de 12 ani

ANS: A PTS: 1

96. Tutela asigura:

a. protectia incapabililor de drept
b. protectia celor loviti de incapacitati firesti c protectia celor loviti de incapacitate accidentale

ANS: B PTS: 1

97. Dupa persoanele puse sub protectie, curatela este de trei feluri:
a. curatela nebunului, curatela risipitorului, curatela minorului de 25 de ani
b. curatela nebunului, curatela risipitorului, curatela minorului de 20 de ani
c. curatela nebunului, curatela risipitorului, curatela minorului de 12 de ani

ANS: A PTS: 1

98. Erau incluse in categoria lucrurilor extra patrimonium:

a. lucrurile care pot face obiect de proprietate privata
b. lucrurile care nu pot fi apropriate sub forma dreptului de proprietate
c. lucrurile considerate mai pretioase

ANS: B PTS: 1

99. Erau incluse in categoria lucrurilor mancipi:

a. banii
b. drepturile de creanta
c. pamantul
 ANS: C PTS: 1

100. Erau incluse in categoria lucrurilor corporale:

a. lucrurile fara o forma materiala
b. lucrurile care puteau fi atinse cu mana, avand o forma materiala
c. lucrurile considerate mai pretioase

ANS: B PTS: 1

101. Erau incluse in categoria lucrurilor incorporale:

a. lucrurile care isi schimba forma daca sunt mutate
b. lucrurile care puteau fi atinse cu mana, avand o forma materiala
c. lucrurile fara o forma materiala

ANS: C PTS: 1

102. Erau incluse in categoria lucrurilor imobile:

a. lucrurile care isi schimba forma daca sunt mutate
b. lucrurile fara o forma materiala
c. lucrurile care puteau fi miscate prin putere proprie sai printr-o forta exterioara lor
ANS: A PTS: 1

103. Elementele posesiunii sunt:

a. animus si corpus
b. animus
c. corpus

ANS: A PTS: 1

104. Mijloacele juridice de ocrotire a posesiunii sunt:

a. interdictele recuperandae possessionis causa si interdictele retinendae possessionis causa
b. possessio iuris si possessio iniusta
c. possessio interdicta si possessio iuris

ANS: A PTS: 1

105. Prin elementul detentiei „animus”, se intelege:

a. intentia de a pastra un lucru pentru altul
b. intentia de a pastra lucrul pentru sine
c. totalitatea actelor materiale prin care se realizeaza stapanirea asupra unui lucru

ANS: A PTS: 1

106. Forma de proprietate specifica epocii prestatale a Romei este :

a. proprietatea quiritara
b. proprietatea colectiva a gintii
c. proprietatea pretoriana

ANS: B PTS: I
107. Textele vechilor autori ne arata ca, in paralel cu proprietatea colectiva a gintii, a existat si:
a. proprietatea quiritara
b. proprietatea familiala
c. proprietatea peregrina

ANS: B PTS: 1

108. Terenurile aflate in proprietatea familiala erau desemnate prin termenul :

a. ager publicus
b. heredium
c. nec mancipi

ANS: B PTS: 1

109. Proprietatea familiala prezinta urmatoarele caractere:

a. caracter inalienabil, indivizibil, de coproprietate
b. caracter inalienabil, indivizibil, absolut
c. caracter inalienabil, indivizibil, perpetuu

ANS: A PTS: 1
110. Proprietatea quiritara prezinta urmatoarele caractere •
a. caracter inalienabil, indivizibil, de coproprietate
b. caracter excl usiv, absolut, perpetuu
c. caracter excl usiv, absolut, de coproprietate

ANS: B PTS: 1

111. Modul originar de transmitere a proprietatii la romani este :

a. in iure cessio
b. traditiunea
c. mancipatiunea

ANS: C PTS: 1

112. Mancipatiunea, modul originar de transmitere a proprietatii la romani, prezinta urmatoarele caracteristici :
a. presupune tinerea cu mana de catre dobanditor a lucrului transmis
b. presupune organizarea unui proces fictiv
c. este un mod de dobandire a proprietatii prin indelungata folosire a lucrului

PTS: 1

113. Uzucapiunea era un mod de dobandire a proprietatii asupra lucrurilor :

a. mancipi
b. nec mancipi c mancipi si nec mancipi

ANS: A PTS: 1

114. Uzucapiunea presupune indeplinirea urmatoarelor conditii :

a. termenul, justa cauza, buna credinta, posesiunea lucrului, lucrul sa fie susceptibil de a fi uzucapat
 b. termenul, justa cauza, buna credinta, pronuntarea unor formule solemne, lucrul sa fie susceptibil de a
fi uzucapat c termenul, justa cauza, posesiunea lucrului, lucrul sa fie susceptibil de a fi uzucapat,
indiferent daca uzucapantul este de buna credinta sau de rea credinta

ANS: A PTS:

115. Erau susceptibile de a fi uzucapate urmatoarele lucruri .

a. pamanturile
b. lucrurile posedate cu violenta
c. lucrurile furate si ascunse

ANS: A PTS: 1

116. Nu erau susceptibile de a fi uzucapate urmatoarele lucruri :

a. pamanturile
b. lucrurile posedate cu violenta
c. lucrurile mancipi

ANS: B PTS: 1
1 17. Traditiunea presupune intrunirea a doua conditii :
a. termenul si justa cauza
b. remiterea materia la a lucrului si justa cauza
c. remiterea materia Ia a lucrului si termenul

ANS: B PTS: 1

1 1 8. Traditiunea era utilizata pentru •

a. transmiterea proprietatii
b. transmiterea proprietatii, posesiei si detentiunii
c. transmiterea proprietatii si a posesiunii

ANS: B PTS: 1

1 19. Usus este :

a. dreptul de a te folosi de lucrul altuia si de a-i culege fructele, pastrand substanta Iui
b. dreptul de a folosi lucrul altuia fara a-i culege fructele
c. dreptul de a folosi serviciile sclavilor altuia

ANS: B PTS: 1

120. Habitatio este :

a. dreptul de a te folosi de lucrul altuia si de a-i culege fructele, pastrand substanta lui
b. dreptul de a folosi lucrul altuia fara a-i culege fructele
c. dreptul de a locui in casa altuia

ANS: C PTS: 1

121. Operae servorum este :

 a. dreptul de a te folosi de lucrul altuia si de a-i culege fructele, pastrand substanta lui
b. dreptul de a folosi lucrul altuia fara a-i culege fructele
c. dreptul de a folosi serviciile sclavilor altuia

ANS: C PTS: 1

122. Servitutea personala prezinta urmatoarele caracteristici :

a. se constituie in folosul unei anumite persoane
b. se constituie in folosul proprietarului unui imobil
c. genereaza obligatii in sarcina proprietarului lucrului aservit fata de titularul dreptului de servitute

ANS: A PTS: 1

123. Servitutea reala prezinta urmatoarele caracteristici :

a. se constituie in folosul unei anumite persoane
b. se constituie in folosul proprietarului unui imobil
c. genereaza obligatii in sarcina proprietarului lucrului aservit fata de titularul dreptului de servitute

ANS: B PTS: 1

124. Dreptul de uzufruct poarta asupra urtnatoarelor bunuri :

a. bunuri care nu se consuma prin intrebuintare
b. bunuri care se consuma prin intrebuintare
 PTS: 1
c. bunuri de gen

ANS: A

125. Succesiunea ab intestat se deschide atunci cand :

a. exista mostenitori testamentari
b. defunctul a lasat un testament
c. testamentul nu a fost valabil intocmit

ANS: C PTS:

126. Conform Legii celor XII Table exista trei categorii de mostenitori legali •
a. heredes sui, agnatus proximus, gentiles
b. heredes sui, agnatus proximus, bonorum possessio unde liberi
c. heredes sui, agnatus proximus, bonorum possessio unde legitimi

ANS: A PTS: 1

127. Vechiul drept roman a cunoscut urmatoarele forme de testament :

a. calatis comitiis, per aes libram, testamentul nuncupativ
b. calatis comitiis, per aes libram, testamentul pretorian
c. calatis comitiis, per aes libram, in procinctu

ANS: C PTS•. 1

128. In dreptul clasic, alaturi de testamentul per aes libram, care continua sa fie utilizat, apar noi forme de
testament :
a. testamentul nuncupativ
b. in provinctu
c. calatis comitiis

ANS: A PTS: 1

129. Se bucurau de testamenti factio activa :

a. cetatenii romani sui iuris, care sunt capabili sa-si exprime singuri vointa
b. impuberii
c. alienatii

ANS: A PTS: 1

130. Nu se bucura de capacitatea de a-si face testament •

a. fii de familie care nu aveau un peculium castrense (incapabili de drept)
b. sclavii publici
c. peregrinii care se bucurau de ius comercii

ANS: A PTS: 1
 ANS: A PTS: 1
131. Nuda voluntas este o declaratie de acceptare a mostenirii :
a. expresa
b. solemna
c. tacita
132. Nuda voluntas este modul de acceptare a mostenirii care :
a. reprezinta o declaratie de acceptare a mostenirii expresa dar nesolemna
b. reprezinta un mod solemn de acceptare a mostenirii care se realizeaza printr-o declaratie facuta in
fata martorilor
c. reprezinta actul din care rezulta ca heredele accepta mostenirea, desi nu se pronunta expres in acest
sens

ANS: A PTS: 1

133. Pentru intentarea petitiunii de hereditate erau necesare anumite conditii :

a. reclamantul sa dovedeasca titlul sau de mostenitor civil
b. reclamantul sa posede bunurile succesorale
c. paratul sa nu posede bunurile succesorale

ANS: A PTS: 1

134. Testamentul nuncupativ este forma de testament aparuta in dreptul clasic care :
a. se intocmea in forma scrisa si purta sigiliile a sapte martori
b. se facea in forma orala in prezenta a sapte martori
c. nu presupunea vreo conditie de forma

ANS: B PTS: 1

135. Testamentul pretorian este forma de testament aparuta in dreptul clasic care :
a. se intocmea in forma scrisa si purta sigiliile a sapte martori
b. se facea in forma orala in prezenta a sapte martori
c. nu presupunea vreo conditie de forma

ANS: A PTS: 1

136. Testamentul in procinctu este forma de testament aparuta in vechiul drept roman care :
a. se intocmea in forma scrisa si purta sigiliile a sapte martori
b. se facea in forma orala in prezenta a sapte martori
c. se facea in fata armatei gata de lupta

ANS: C PTS: 1

137. Mancipatiunea este modul originar de transmitere a proprietatii la romani, care :

a. presupune tinerea cu mana a lucrului transmis de catre dobanditor
b. se aplica atat lucrurilor imobile cat si lucrurilor mobile
c. reprezinta modul de transmitere a proprietatii asupra caselor, pamantului dar si asupra sclavilor sau
vitelor
 ANS: A PTS: 1
ANS: A PTS: 1

138. Vindicta este una din formele dezrobirii care :

a. consta intr-o declaratie facuta de catre stapan in fata magistratului, insotita de anumite gesturi rituale
b. are un caracter nesolemn
c. se facea prin trecerea sclavului intre oamenii liberi cu ocazia efectuarii recensamantului
139. Censu este una din formele dezrobirii care :
a. consta intr-o declaratie facuta de catre stapan in fata magistratului, insotita de anumite gesturi rituale
b. are un caracter nesolemn
c. se facea prin trecerea sclavului intre oamenii liberi cu ocazia efectuarii recensamantului

ANS: C PTS: I

140. Obligatiile pe care dezrobitul Ie avea fata de patron erau desemnate prin termenii :

a. bona, operae, obsequium

b. bonan operae, censu
c. bona, oparae, vindicta

ANS: A PTS: 1

141. Bona, desemna :

a. dreptul patronului de a dispune de bunurile dezrobitului
b. respectul pe care dezrobitul il datora patronului sau
c. serviciile datorate de catre dezrobit

ANS: A PTS: 1

142. Operae, desemna :

a. dreptul patronului de a dispune de bunurile dezrobitului
b. respectul pe care dezrobitul il datora patronului sau
c. serviciile datorate de catre dezrobit

ANS: C PTS:

143. Obsequium, desemna :

a. dreptul patronului de a dispune de bunurile dezrobitului
b. respectul pe care dezrobitul il datora patronului sau
c. serviciile datorate de catre dezrobit

ANS: B PTS: 1

144. Potrivit celor XII Table, vanzarea fiului de familie, in scopul realizarii unui castig era valabila :
a. pe termen de 5 ani
b. pe termen de I O ani
 ANS: A PTS: 1
c. pe termen de 7 ani

ANS: A PTS: 1

145. Imparatul Caracalla a acordat cetatenia romana aproape tuturor locuitorilor liberi ai imperiului printr-un
edict emis in anul : a. 212 d. Hr
b. 212 i. Hr
c. 221 d. Hr.
146. Dupa reforma Iui Caracalla :
a. numai cetatenii romani erau oameni liberi
b. aproape toti oamenii liberi au primit cetatenia romana
c. au fost supusi la plata unui impozit de 10% din succesiune toti locuitorii liberi ai imperiului

ANS: B PTS: 1

147. Puteau fi ingenui sau dezrobiti :

a. doar cetatenii
b. doar necetatenii
c. atat cetatenii cat si necetatenii

ANS: C PTS: 1

148. Care din definițiile de mai jos îi este atribuită Iui Justinian:
a. jurisprudența este cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept;
b. principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce este al
său;
c. dreptul este arta binelui și a echității.

ANS: A PTS: 1

149. Una din definițiile de mai jos îi este atribuită lui Ulpian:
a. jurisprudența este cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept;
b. principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce este al
său;
c. dreptul este arta binelui și a echității.

ANS: B PTS: 1

150. Care din definițiile de mai jos îi este atribuită lui Celsus:
a. jurisprudența este cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept;
b. principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce este al
său;
c. dreptul este arta binelui și a echității.

ANS: C PTS: 1