Influenţe orientale în Europa

În Asia au fost create cele mai vechi civilizaţii, unele dintre ele (indiană, chineză, japoneză) rezistând
până în epoca modernă În secolul XIX unele dintre aceste societăţi au preluat, fără a renunţa la
tradiţii, modelul european
Exemplul cel mai relevant de adaptare a unei societăţi tradiţionale la exigenţele dezvoltării moderne
l-a oferit Japonia.
Primele indicii ale luptei de decolonizare au apărut înainte de 1914 şi s-au amplificat după al doilea
război mondial, fiind favorizaţi de mai mulţi factori - dezvoltarea coloniilor şi apariţia unor categorii
socio-profesionale noi - ,,marii aliaţi” au luptat în al doilea război mondial în numele dreptului la
autodeterminare al popoarelor.

Dinamica plăcilor tectonice şi formarea sistemelor de munţi

Procesele care au loc aici sunt:
a. subsidenţa continuă (cobărârea)
b. acumularea continuă de sedimente
c. transformarea depozitelor
c. ondulării ale straturilor &erupţii submarine
Etapa durează 100 -150mil ani
Etapa de orogen= transformarea depresiunii tectonice în lanţ muntos prin apropiera blocurilor care încadrează
geosinclinalul. Procesele care au loc aici sunt:
a. schimbarea sensului mişcării din lăsare în ridicare în trei faze:
+ faza inversiunilor - când fundul geosinclinalului se consolidează tot mai mult
+ faza depresiunii marginale sau avanfosa-o zonă de lăsare în care se acumulează sedimente erodate din munte→lanţuri
deluroase prealpine(subcarpatice)
+ faza ridicărilor în bloc – când se formează adevăratul lanţ muntos şi apariţia formelor de relief marginale(depresiuni,
dealuri, podişuri, câmpii)

STATE NAȚIONALE ȘI MULTINAȚIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA

FORMAREA STATULUI NAȚIONAL ROMÂN
Rusia este învinsă în Războiul Crimeii (1853- 1856) de o coaliție formată din Anglia, Franța, Imperiul Otoman și Sardinia.
Tratatul de pace de la Paris a dat posibilitatea patrioților români să pună în atenția opiniei publice problema unirii Țării
Românești cu Moldova.
Tratatul de pace de la Paris hotăra:
 convocarea unor adunări ad- hoc în care românii să decidă dacă vor sau nu această unire;
 Înlocuirea protectoratului rusesc cu garanția colectivă a Marilor Puteri(Franța, Marea Britanie, Austria, Prusia,
Rusia, Sardinia, Imperiul Otoman).
În octombrie 1857 adunările ad-hoc de la București și Iași au revendicat unirea.
La 5 și 24 ianuarie 1859, adunările elective l-au ales ca domn al Moldovei și al Țării Românești pe Alexandru Ioan Cuza.

Funcțiile și structura funcțională a așezărilor

- funcțiile așezărilor: - principale - secundare

a) funcțiile așezărilor rurale:
- predominant agricole- agro-industriale - agro-turistice
b) funcțiile așezărilor urbane: - orașele au funcție: - comercială - industrială - administrativ-politică -
culturală
1. Funcție comercială: - cuprind:târgul local, orașe-târguri , factoria, oraș comercial, marile centre
comerciale, porturile maritime
2. Funcție industrială:orașe miniere, orașe ale industriei prelucrătoare:
3. Funcție administrativ-politică: capitala
4. funcție culturală:orașe universitare , orașe-muzeu, orașe ale festivalurilor și congreselor