PROIECT DE LECTIE

DATA: ……………..
CLASA: a VI – a
ŞCOALA: Gimnazială nr. 16, Galaţi
PROFESOR: Nistor Mirela
UNITATEA: Naşterea Lumii Moderne
LECŢIA: De la atelierul medieval la manufactură
SCOP: De a transmite cunoştinţe despre procesele economice premergătoare naşterii lumii moderne

COMPETENŢE SPECIFICE:
3.1 Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Evul Mediu, pe baza surselor istorice;
3.2 Descrierea unui fapt istoric din Evul Mediu, utilizând informaţii din surse istorice, cunoscute sau la prima
vedere.
COMPETENŢE DERIVATE:
C1 – identificarea timpului şi spaţiului la care face referire lecţia;
C2 – operarea corectă cu termenii:
C3 – menționarea elementelor care au favorizat dezvoltarea oraşelor;
C4 – descoperirea conteztului obţinerii libertăţilor de către oraşe;
C5 – precizarea rolului breslelor/ghildelor în dezvoltarea economiei urbane şi a societăţii medieval.
STRATEGIA DIDACTICA:
METODE: cadrul ERR, conversaţie, explicaţie, expunere, descoperire,
MIJLOACE: tabla şi creta, manualul, flipchart, fişele de lucru, Harta Europei între secolele al XIV-lea și al
XVI-lea.
FORME DE LUCRU: frontală, individuală.
BIBLIOGRAFIE:
 Manualele alternative de istorie pentru clasa a VI-a;
 C. Felezeu, Didactica istoriei, Ediţia a II-a, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004;
 L. Căpiţă, C. Căpiţă- Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, 2005;
 M. Manolescu, Evaluarea şcolară, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2006
 Enciclopedia Wikipedia

SCHEMA LECŢIEI
UNITATEA - Naşterea Lumii Moderne
LECŢIA - ,,De la atelierul medieval la manufactură”

1. SATUL – elemente de modernitate

2. ORAŞUL – cadrul marilor înnoiri
3. INDUSTRIA
4. COMERŢUL
5. APARIŢIA CAPITALULUI
6. PROGRESE ŞI INVENŢII
 SCHEMA LECŢIEI
,,DE LA ATELIERUL MEDIEVAL LA MANUFACTURĂ”
Sec. XIV – XVI
 SATUL – elemente de modernitate:
 Noi culturi – orz (Spania musulmană), hrişca (mongolii), plante textile;
 Noi metode – agricultura pe terase;
 Apare ,,fenomenul împrejmuirilor” – Anglia, Spania → Mulți țărani migrează spre orașe pentru a-și
găsi de lucru;
 Societatea – după marea epidemie de ciumă de la mijlocul Sec. XIV – reducerea populaţiei are
efecte diferite:
A. În V Europei – ţăranii pot lua suprafeţe mai mari pentru culturi; pot vinde surplusul; îşi pot
răscumpara libertatea; pot devein proprietari;
B. In E Europei–ţăranii sunt exploataţi suplimentar →apar revolte (răscoale ţărăneşti)
 A crescut importanța socială a noii nobilimi care s-a adaptat la economia de schimb;
 Nobilimea veche decade și are nevoie de rege pentru a-și menține privilegiile.
 ORAŞUL – cadrul marilor înnoiri:
 după mişcarea comunală (sec. XIII) – oraşele obtin libertăţi:
- unele oraşe devin independente – Florenţa, Veneţia, Genova, Zurich, Koln:
- unele oraşe obţin privilegii – (charte de colonizare) – Braşov, Sibiu, Sighisoara, Bistriţa;
- Multe oraşe sunt dependente de senior/rege/domnitor .
 dezvoltarea comerţului – cauzată de progresele din industrie, transporturi, finante.
 S-a trecut de la producția în ateliere meșteșugărești la cea realizată în manufactură;
 În atelierele medievale, meșteșugarii erau organizați în bresle, produsul era realizat de un singur
lucrător, producția era scăzută;
 În manufactură exista diviziunea muncii, adică, pentru obținerea unui produs, munceau mai mulți
lucrători;
 Transformările din economie au dus la dezvoltarea comerțului, la apariția, în sec XV-XVI, a
capitalului, a burselor și a băncilor;
 Au apărut mari companii comerciale, s-a intensificat circulația banilor;
 A crescut rolul burgheziei. S-au pus bazele economiei capitaliste.
 INDUSTRIA
1. Industria Textilă – continuă să fie cea mai importantă (sec. XV – XVI); Cea flamandă intră în
declin; se lansează noi manufacturi în Anglia, Spania;
 Apar noi invenţii – se îmbunătăţesc condiţiile de viaţă şi de muncă. Ex; stăvilare, mori de vânt care
acţionează instalaţii de pompare a apei.
2. Industria Metalurgică – mari progrese:
 Apar primele instalaţii/maşini fabricate din metal – se impulsioneazpă mineritul şi metalurgia
(furnale în Austria, Boemia, Germania unde sunt resurse de fier, cositor, alamă, sare, plumb, argint)
 COMERŢUL
 Negustorii din sec. XV profită de progresele tehnice şi financiare → Urmare – negustorii domină
mările şi căile comerciale (Veneţienii – spre Orient; Genovezii – spre Oceanul Atlantic);
 Se simplifică sistemul de plată – bonuri de valoare; bancnote →Urmări - Determină apariţia
burselor şi a băncilor;
 APARIŢIA CAPITALULUI
 Burghezia beneficia de sume importante de bani (capital).
 Investițiile în activități manufacturiere, bancare și comerciale aduceau profit.
 Activitățile economice ale burgheziei se desfășurau în cadrul unor vaste organizații numite
companii.
 Datorită volumului mare de mărfuri vehiculate creşte nevoia de bani şi de aur – ei au încurajat
expediţiile care au dus la realizarea marilor descoperiri geografice.
F. PROGRESE TEHNICE ŞI INVENŢII
 Orașul de la începuturile Epocii Moderne a reprezentat cadrul în care au fost realizate invenții care au
contribuit la progresul tehnic în domeniul navigației, producției meșteșugărești, metalurgiei:
 Cârma pentru corăbii (sec XIII), busola (sfârșitul sec XII), caravella (un nou tip de navă propulsată
de forța vântului, 1420)
 Roata de tors (sfârșitul sec XIII)
 Ceasurile mecanice (sec XIV)
 Furnalul (pentru obținerea fierului și fontei, sec XIV)
 Tunul (sec XVI, folosit pentru prima oară în bătălia de la Crecy, 1346)
 Armele de foc portative (1364)
 Ochelarii (sfârșitul sec XIII)
 Tiparul (jumătatea sec XV)
 În domeniul bancar și comercial, oamenii de afaceri, mai ales cei italieni, au introdus o serie de
inovații: încheierea de afaceri fără mânuirea banilor în numerar, prin intermediul băncilor, care emiteau
cecuri, polițe etc., încheierea de asigurări pentru încărcătura navelor comerciale, procedee noi de
contabilitate.
Manufactura de postav
,,Într-o casă spațioasă și lungă se aflau 200 de războaie, la care lucrau într-un rând 200 de oameni; un număr la
fel de mare de ucenici îi ajutau pregătind suveicile. În încăperile vecine 100 de femei pieptănau lâna și 100 de
fete o torceau lucrând cu fusuri și cu vârtelnițe. Lâna era sortată de 150 de copii din părinți săraci și nevoiași,
care primeau pentru munca lor câte un penny pe zi, în afară de ceea ce beau și mâncau într-o zi; mai departe,
postavul trecea la 50 de muncitori ocupați cu tunderea lui, la 80 de muncitori care îl finisau. În afară de aceasta,
întreprinderea mai avea o presă de postav, unde lucrau 20 de bărbați și o boiangerie în care munceau 40 de
oameni”
(Descrisă într-o baladă engleză de la sfârșitul sec al XVI-lea)