Comerțul Si Monedele

Comerțul apare ca o urmare a unei sporiri demografice, a progresului tehnicii agrare, a

dezvoltării meșteșugurilor urbane, a îmbunătățirii mijloacelor de transport pe uscat și apă, având o
creștere apreciabilă atât pe piața internă cât și externă. Comerțul extern apare tocmai datorită
dezvoltării meșteșugurilor urbane și a navigațiilor între Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea
Nordului și Marea Baltică, acestea constituind legăturile piețelor vechi. Dar odată cu deschiderea
hotarelor geografice în secolele XV – XVI se deschid și piețe noi. Toate acestea exportau produse de
meștesugărit și manufacturiere. Pe principala rută a Oceanului Atlantic se deschid noi căi maritime spre
India, Asia, sud – estul Americii de unde se importau bunuri precum mirodeniile, aurul și argintul.
Primele Imperii coloniale care apar pe această piață aparțin portughezilor, spaniolilor, olandezilor,
englezilor și francezilor. Piețele vechi încep să piardă teren. În același timp piață internă cu o economie
naturală duce la satisfacerea cerințelor economice esențiale prin resurse proprii. Mica producție de
mărfuri este a gospodăriei țărănești și a atelierului meșteșugăresc corporativ, în timp ce marea
producție este în curs de dezvoltare în minerit, în industrie sau organizarea manufacturieră. Odată cu
sporirea populației se realizează și lărgirea pieței interne, creșterea și diversificarea cererii de materii
prime, intensificarea schimbului de mărfuri și mai ales urbanizarea și dezvoltarea orașelor. Este clar că
deși puterea de cumpărare este scăzută, crește din ce în ce mai mult capacitatea de consum a unor
pături sociale, iar circulația pe piața internă este ușurată datorită mijloacelor de comunicare și transport.
Acestea se vor dezvolta din ce în ce mai mult datorită progresului și cererii.

Apariția economiei monetare nu este

altceva decât o consecință a dezvoltării producției
și comerțului. Se reia acum emiterea monedelor de
aur (florinul, genovinul, ducatul) și se intensifică
emisiile monetare. Aceste emisiuni monetare nu
fac altceva decât să reflecte pulsul vieții
economice. Prin intensificarea circulației bănești,
dar și creșterea nevoii de bani în toate domeniile se
vor deschide forme feudale de bănci. Acestea
aveau în prim plan realizarea funcționării
sistemului de transferuri de fonduri bănești pe bază
de acte și corespondență, se realizau procedee de asigurări maritime și înmagazinarea banilor
comercianților. Odată cu dezvoltarea circulației bănești se vor intensifica și activitățile zarafilor, aceștia
ocupându-se cu schimbul și evaluarea monedelor, și a cămătarilor. Se vor înființa companii bancare și
comerciale sieneze și florentine ce vor prelua operațiunile bănești de proporții mari, în secolul XIII. Astfel
se vor cunoaște la Bruges tranzacțiile importante ce se desfășurau în hanul ce aparținea familiei van der
Beurse.

Însă, creșterea economiei în Occidentul medieval nu este decât o urmare a creșterii

demografice. Oamenii fiind mai mulți se realiza o nevoie mai mare de case, hrană, îmbrăcăminte,
ducând la numeroase defrișări și extinderi ale culturilor. O urmare firească a acestei creșteri demografice
nu este alta decât procesul de urbanizare. Totuși acest proces se întinde pe o durată destul de mare
acoperind suprafețe din ce în ce mai mari ce trebuiesc defrișate, atrăgând după sine, în acest mod, și
cererea crescândă a diferitelor materiale